APROBAT

la şedinta departamentului MIB

din __.___.2020, p.v. Nr. __.
Şef departament, prof.univ.,dr. hab. O.Lupan
_________________________

Chestionar pentru examen la disciplina

Procesarea avansata a semnalelor biomedicale
Cap.1. O sinusoidă discretă în timp este periodică numai dacă frecvenţa sa f este o rational
un număr:

Cap.1. Cea mai mare rată de oscilaţie într-o sinusoidă discretă în timp este
obţinută atunci când

Cap.2. În expresia de mai jos mărimea Fs reprezintă:

proba be
secunda fs=1/t
Cap.2. Pentru o sinusoidă continue frecvența F poate să ia valori: De la minus Infinit la plus infinit
Cap.2. Pentru o sinusoidă discret frecvența f poate să ia valori: De la -1/2 pana la plus 1/2
Cap.2. Cea mai mare frecventa într-un semnal discret în timp cu o rată de
eşantionare Fs, valorile corespunzătoare maxime pentru F sunt.

o
Cap.2. Frecvenţa semnalului analogic este F = 50 Hz. Prin urmare, rata mínima
necesară pentru a evita aliaerea este:

o
Cap.2. Teorema de eşanţionare. În cazul în care cea mai mare frecvenţă cuprinsă
într-un semnal analogic xa(t) este Fmax = B, xa(t) poate fi exact recuperat de la
valorile sale eşantionate utilizând funcţia de interpolare fiind eşantionat la o rată
atunci.

Cap.4. Un sistem LTI este cauzal dacã şi numai dacã funcţia de rãspuns la impul o 0 pentru valorile negative de n
unitate este.
Cap.4. Un semnal cauzal este numit atunci când: o Depinde de numarul de intrari prezente si trecute dar nu
depinde de intrarile viitoare
Cap.5. Un system FIR are un răspuns la impuls, care este: o 0 in afara unui interval de timp finit
Cap.5. Expresia de mai jos descrie un system: o Memorie infinita

o Memorie de lungime finita M probe

Cap.5. Expresia de mai jos descrie un system:

Cap.5. Calculul mediei cumulative a unui semnal x(n) în intervalul 0 ≤ k ≤ n, o nonrecursiv
definită prin expresia de mai jos reprezintă

Cap.5. Media cumulativă y(n) poate fi calculată recursiv prin înmulţirea valorii de o recursiv
ieşire anterioară y(n-1), prin n/(n+1), înmulţirea intrării prezente x(n) prin 1/
(n+1), şi adăugarea celor două produse.Acesta este un sistem:

Cap.5. În imaginea de mai jos este reprezentat un sistem: o Forma de baza pentru sistem causal si realizabil recursiv

Cap.5. Ieşirea unui sistem ar trebui calculat în ordinea stabilită [adică y(0), y(1) o recursiv
y(2), y(3)…… ]. Așa un sistem este:
Cap.5. Ieşirea unui sistem poate fi calculată în orice ordine [adică. y(200), y(15), o nonrecursiv
y(3), y(300)…… etc]. Această caracteristică este implementatătă în unele aplicaţii
practice. Așa un sistem este:

Cap.5. Sistemul descris prin ecuația de mai jos este un sistem cu coeficienți: o Ecuatie intrare iesire

Cap.5. Sistemul descris prin ecuația de mai jos este un sistem cu coeficienți: o Care variaza in timp

Cap.5. Prima parte a ecuației de mai jos este un rezultat al condiţiei iniţiale y(-1) o Raspunsul sistemului la semnalul de intrare
a sistemului - ieşirea sistemului cu intrare zero, este numită

Cap.5. Un sistem recursiv este relaxat în cazul în care începe cu o Zero conditiile initiale

Cap.5. Formă generală pentru ecuaţia de deferență este mai los. Ordinul Iesirea sistemului / numarul intre N
sistemului este: __________________
numit ordinul al ecuatiei de diferenta
sau ordin al sistemului

Cap.6. Această realizare utilizează întârzieri separate (memorie) atât pentru o Structura de forma I directa
semnal de intrare şi de ieşire şi se numeşte:

Cap.6. Mai jos este cel mai general sistem descris de ecuaţia diferenţa_ de o Structura de forma directa II
ordinul:

o Semnal in crestere?
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu un singur poleu real r>1,
semnalul va avea o formă:
o Semnal in descrestere?
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu un singur poleu real 0<r<1,
semnalul va avea o formă:
o Semnal sinusoidal descrescator
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu perechi de poleuri complex
conjugate r<1, semnalul va avea o formă:
o Semnal sinusoidal crescator
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu perechi de poleuri complex
conjugate r>1, semnalul va avea o formă:
Cap.12. Semnalul continuu x(n) impus de discretizarea spectrului X(𝛚) obţinut o 2pi
prin repetarea periodică a x(n) la fiecare:

Cap.12. x(n) poate fi recuperat de la xp(n) în cazul în care nu există nici un alias în N>L
domeniul timp, cu alte cuvinte, daca:

Cap.12. Expresia de mai jos reprezintă. o Functia de interpolare de baza deplasat 2pik/N

Cap.12. Expresia de mai jos reprezintă. o Transformarea fourrier discreta inversa IDFT

Cap.14. Prin ecuația de mai jos se descriu filtrele: o Filtru FIR si IIR
Cap.15. Caracteristicile filtrului digital sunt adesea specificate în domeniul o Deviatie in banda de trecere
frecvenţă sub forma unor scheme cu valori tolerate. Mărimea notată δp
reprezintă:

Cap.15. Caracteristicile filtrului digital sunt adesea specificate în domeniul o Frecventa limita a benzii de trecere
frecvenţă sub forma unor scheme cu valori tolerate. Mărimea notată fp
reprezintă:

Cap.15. Metoda poziționării poli-zerouri se referă la filtrele: o IIR

Cap.15. La implementarea filtrelor pentru stocarea intrărilor şi ieşirilor prezente o ROM

şi anterioare, adică {x(n), x(n-1), ….} şi {y(n), y(n-1), ….} este utilizată memoria:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Condiţia necesară şi o Simetric adica h(n)=h(N-1-n) / h(n)= - h(N-1-n)
suficientă ca un filtru FIR să aibă un răspuns liniar în fază este ca răspunsul său
la impuls să fie:
Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o Raspuns in frecventa al filtrului trece jos ideal
imaginea de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În Raspuns in Impuls al filtrului trece jos
imaginea de mai jos este reprezentat: ideal

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Transformarea fourrier inversa
Răspunsul în frecvenţă al unui filtru, HD(ω), şi răspunsul corespunzător la
impuls hD(n), sunt legate între ele prin:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Filtru trece jos
Expresia de mai jos reprezintă:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Trunchieze raspunsul ideal la impuls hp(n)=0 pentru n
Deşi hD(n) descreşte pe măsură ce n creşte, totuşi el teoretic merge până la ±∞. mai mare decat o valoare M
Astfel că filtrul rezultat nu este un FIR. O soluţie evidentă este să se:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Convolutia lui hD(w) cu W(w) W(w) este transformata
Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu fourier a lui w(n)
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
= 1. În domeniul frecvenţă această operaţie este echivalentă cu:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Forma clasica sinx/x
Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
= 1. În domeniul frecvenţă aceasta are forma - W(ω):

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Raspunsul la impuls rezultant descreste lent catre 0
Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
= 1. O abordare mai practică este să se înmulţească răspunsul ideal la impuls,
hD(n) cu o funcţie fereastră adecvată, w(n), a cărei durată este finită. Pe această
cale:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o H(n) obtinut prin inmultirea lui hD(n) cu w(n)
partea stângă a imaginii de mai jos este reprezentat:
Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o Coeficientii filtrului h(n) – filtrare…
partea dreaptă a imaginii de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Atenuare in banda de oprire
Hanning, Hamming, Blackman, KAiser - sun:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o 1

Specificarea răspunsului “ideal” sau dorit pentru filtru, HD(ω). Acesta este pasul:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o 2

Obţinerea răspunsului la impuls hD(n) a filtrului dorit. Acesta este pasul:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. Se o 4

obţin valorile w(n) pentru fereastra aleasă şi valorile coeficienţilor FIR, h(n) prin
înmulţirea dintre hD(n) şi w(n). Acesta este pasul:

Alcătuit DE REPETAT CAP 14,13,12,11,10.9,8,6,3

Conf.univ., dr. S.Railean