APROBAT

la şedinta departamentului MIB

din 29.11.2021, p.v. Nr. 3.
Şef departament, prof.univ.,dr.hab. O.Lupan
_________________________

Chestionar pentru examen la disciplina

Procesarea avansata a semnalelor biomedicale
Cap.1. O sinusoidă discretă în timp este periodică numai dacă frecvenţa sa f este o rațional
un număr:

Cap.1. Cea mai mare rată de oscilaţie într-o sinusoidă discretă în timp este
obţinută atunci când

Cap.2. În expresia de mai jos mărimea Fs reprezintă:

Cap.2. Pentru o sinusoidă continue frecvența F poate să ia valori:

Cap.2. Pentru o sinusoidă discret frecvența f poate să ia valori:

Cap.2. Cea mai mare frecventa într-un semnal discret în timp cu o rată de
eşantionare Fs, valorile corespunzătoare maxime pentru F sunt.

Cap.2. Frecvenţa semnalului analogic este F = 50 Hz. Prin urmare, rata mínima
necesară pentru a evita aliaerea este:

Cap.2. Teorema de eşanţionare. În cazul în care cea mai mare frecvenţă cuprinsă
într-un semnal analogic xa(t) este Fmax = B, xa(t) poate fi exact recuperat de la
valorile sale eşantionate utilizând funcţia de interpolare fiind eşantionat la o rată
atunci.

Cap.4. Un sistem LTI este cauzal dacã şi numai dacã funcţia de rãspuns la impul
unitate este.
Cap.4. Un semnal cauzal este numit atunci când: o
Cap.5. Un system FIR are un răspuns la impuls, care este: o Zero, in afara unui interval de timp finit
Cap.5. Expresia de mai jos descrie un system: o Liniar

o FIR

Cap.5. Expresia de mai jos descrie un system:

Cap.5. Calculul mediei cumulative a unui semnal x(n) în intervalul 0 ≤ k ≤ n,
definită prin expresia de mai jos reprezintă

o
Cap.5. Media cumulativă y(n) poate fi calculată recursiv prin înmulţirea valorii de o Sistem recursiv
ieşire anterioară y(n-1), prin n/(n+1), înmulţirea intrării prezente x(n) prin 1/
(n+1), şi adăugarea celor două produse.Acesta este un sistem:

Cap.5. În imaginea de mai jos este reprezentat un sistem: o recursiv

Cap.5. Ieşirea unui sistem ar trebui calculat în ordinea stabilită [adică y(0), y(1) o Recursiv,
y(2), y(3)…… ]. Așa un sistem este:
Cap.5. Ieşirea unui sistem poate fi calculată în orice ordine [adică. y(200), y(15), o nonrecursiv
y(3), y(300)…… etc]. Această caracteristică este implementatătă în unele aplicaţii
practice. Așa un sistem este:

Cap.5. Sistemul descris prin ecuația de mai jos este un sistem cu coeficienți:

o
Cap.5. Sistemul descris prin ecuația de mai jos este un sistem cu coeficienți: o Care variaza in timp,

Cap.5. Prima parte a ecuației de mai jos este un rezultat al condiţiei iniţiale y(-1) o
a sistemului - ieşirea sistemului cu intrare zero, este numită

Cap.5. Un sistem recursiv este relaxat în cazul în care începe cu o Zero conditie initiala

Cap.5. Formă generală pentru ecuaţia de deferență este mai los. Ordinul Ordinul intai, cel mai simplu sistem
sistemului este: __________________
recursiv posibil in clasa generala a
sistemului recursive

Cap.6. Această realizare utilizează întârzieri separate (memorie) atât pentru o O structura de forma 1 directa
semnal de intrare şi de ieşire şi se numeşte:

Cap.6. Mai jos este cel mai general sistem descris de ecuaţia diferenţa_ de o Ordinul 2
ordinul:

o
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu un singur poleu real r>1,
semnalul va avea o formă:
o
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu un singur poleu real 0<r<1,
semnalul va avea o formă:
o
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu perechi de poleuri complex
conjugate r<1, semnalul va avea o formă:
o
Cap.7. Dacă un semnal real are o z-transformare cu perechi de poleuri complex
conjugate r>1, semnalul va avea o formă:
Cap.12. Semnalul continuu x(n) impus de discretizarea spectrului X(𝛚) obţinut o
prin repetarea periodică a x(n) la fiecare:

Cap.12. x(n) poate fi recuperat de la xp(n) în cazul în care nu există nici un alias în
domeniul timp, cu alte cuvinte, daca:

Cap.12. Expresia de mai jos reprezintă. o

Cap.12. Expresia de mai jos reprezintă. o

Cap.14. Prin ecuația de mai jos se descriu filtrele: o IIR

Cap.15. Caracteristicile filtrului digital sunt adesea specificate în domeniul o Develatie de varf, devilatie in banda de trecere
frecvenţă sub forma unor scheme cu valori tolerate. Mărimea notată δp
reprezintă:

Cap.15. Caracteristicile filtrului digital sunt adesea specificate în domeniul o Frecventa limita a benzii de trecere
frecvenţă sub forma unor scheme cu valori tolerate. Mărimea notată fp
reprezintă:

Cap.15. Metoda poziționării poli-zerouri se referă la filtrele: o IIR

Cap.15. La implementarea filtrelor pentru stocarea intrărilor şi ieşirilor prezente o RAM

şi anterioare, adică {x(n), x(n-1), ….} şi {y(n), y(n-1), ….} este utilizată memoria:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Condiţia necesară şi o Simetric
suficientă ca un filtru FIR să aibă un răspuns liniar în fază este ca răspunsul său o
la impuls să fie:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o

imaginea de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În

imaginea de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii.

Răspunsul în frecvenţă al unui filtru, HD(ω), şi răspunsul corespunzător la
impuls hD(n), sunt legate între ele prin:

o
Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o
Expresia de mai jos reprezintă:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Trunchize raspunsul ideal la impuls, facand d D(n)=0
Deşi hD(n) descreşte pe măsură ce n creşte, totuşi el teoretic merge până la ±∞. pentru n mai mare decat o valoare M
Astfel că filtrul rezultat nu este un FIR. O soluţie evidentă este să se:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii.

Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
o
= 1. În domeniul frecvenţă această operaţie este echivalentă cu:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii.

Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
o
= 1. În domeniul frecvenţă aceasta are forma - W(ω):

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Raspunsul la impuls resultant descreste lent catre zero.
Trunchierea directă a lui hD(n) cu o formă dreptunghiulară este echivalentă cu
înmulţirea răspunsului ideal la impuls cu o fereastră rectangulară de forma w(n)
= 1. O abordare mai practică este să se înmulţească răspunsul ideal la impuls,
hD(n) cu o funcţie fereastră adecvată, w(n), a cărei durată este finită. Pe această
cale:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o

partea stângă a imaginii de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. În o

partea dreaptă a imaginii de mai jos este reprezentat:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o

Hanning, Hamming, Blackman, KAiser - sun:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Pasul 1
Specificarea răspunsului “ideal” sau dorit pentru filtru, HD(ω). Acesta este pasul:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. o Pasul 2
Obţinerea răspunsului la impuls hD(n) a filtrului dorit. Acesta este pasul:

Cap.15. Metode de calcul pentru coeficienţii filtrelor FIR. Metoda ferestruirii. Se o Pasul 4
obţin valorile w(n) pentru fereastra aleasă şi valorile coeficienţilor FIR, h(n) prin
înmulţirea dintre hD(n) şi w(n). Acesta este pasul:

Alcătuit
Conf.univ., dr. S.Railean