Cuprins:

INTRODUCERE

Capitolul I
1.1 ISTORIA APARIIEI (OXIMETRULUI)4
1.2 PRINCIPIUL PULSOXIMETRIEI6
1.2.1 OXIGENAREA SNGELUI7
1.2.2 PRINCIPIUL DE FUNCIONARE8
1.2.3 METODA DE OBINERE A BIOSEMNALELOR.13
1.2.4 STANDARTUL DE AUR.17
1.3 MODELE DE DISPOZITIVE..19
1.4MODUL DE UTILIZARE23
1.5 MALADII I BOLI.24

Capitolul II
1. SCHEMA BLOC A DISPOZITIVULUI...21
2. DESCRIEREA PARII ANALOGICE 23
3. DESCRIEREA PARII DIGITALE ...................................................25

4. DESCRIEREA SCHEMEI ELECTRICE...........................................

//(3)

5. ELABORAREA PSB-ULUI I CARCASA DISPOZITIVULUI...

//(3)

6.TESTAREA DISPOZITIVULUI..

//(3)

7.DESCRIEREA SOFTWARE A MICROCONTROLERULUI

(6)

1. INTRODUCERE
1

Oximetria este cea mai raspndit modalitate de monitorizare n anestezie i terapie intensiv este
o metod non-invaziv care permite montorizarea oxigenarii hemoglobinei unui pacient. Practic,
oximetria reprezinta un indicator global de oxigenare fiind o modalitate de monitorizare att
cardio-vascular cit i respiratorie.Are la baz dou principii fizice: prezena unui semnal pulsatil
generat de sngele arterial care este independent de cel non-pulsatil al fluxului venos si capilar i
de faptul c oxihemoglobina i hemoglobina redus au spectre diferite de absorbie a luminii.
Saturaia sngelui astfel msurat (SpO2) are o acuratee mare iar informaiile despre frecvena i
amplitudinea undei pulsului sunt i ele utile.SpO2 evalueaza cantitatea de oxigen legata de
hemoglobin.
Concentraia de (O2) este vital pentru buna funcionare a fiecrei celule din corpul uman.
Lipsa de O2 poate duce rapid la deteriorarea ireversibila a celulelor care au o rata metabolica
mare.Astfel, livrarea de O2 la celule este un indicator important al sntii unei persoane.Cteva
metode au fost dezvoltate pentru a analiza O2 de livrare. Oximetria, de exemplu, se refer la
msurarea optic de oxihemoglobina (HbO2), a saturaiei n snge.

CAPITOLUL I
2

1.1 ISTORIA APARIIEI OXIMETRULUI

n anul 1898, fiziologul englez Halden a dezvoltat principiul chimic nlocuind oxigenul de la
conexiunea sa cu hemoglobina. Acest principiu a fost folosit cu succes de Barcroft ,n studiul su
cu manometrul diferenial pentru examinarea compoziiei gazelor sanguine. Cu ajutorul acestui
dispozitiv, Barcroft a studiat in detaliat funcia oxigenului din snge, n special dependena de
afinitate a hemoglobinei pentru oxigen. Biochimistul american D.D.Van Slyke a combinat cele
doua principii de deplasare a gazelor in snge: principiul vidului i principiul chimic, i le-a
folosit, n dispozitivul sau.

Dispozitivul reprezinta o construcie foarte simpl (Fig.1.1)

Vidul a fost creat cu ajutorul a dou baloane de sticl interconectate, dintre care un balon a fost
umplut cu mercur, iar ntr-un alt balon a produs un vid. n camera "B" este introdus o prob de
snge, complet izolat de la contactul cu aerul. Dioxidul de carbon se leag cu substantele
alcaline. n aceiai celul a fost efectuat distrugerea chimic a legturii de hemoglobin cu
oxigenul. Se deschide robinetul "K2", i balonul care conine mercur, i in sistem se creaz un
vid pin la robinetul "K1". Se deschide robinetul "K1", i soluia din balonul "B" merge ntr-un
balon de vid "A", n cazul n care oxigenul persist, manometrul masoar presiunea partial
Aceast procedur se repet de mai multe ori pentru a stabiliza manometru. Apoi, urmtoarea
doz de snge a mbogit-o cu oxigen pn la oxidarea hemoglobinei. Procedura manometric
se repet cu snge bogat n oxigen. Astfel se msoar capacitatea de oxigen masurat de snge. Pe
3

baza msurrilor acestor dou unitati ale sgelui se calculeaza coninutul de oxihemoglobin in
snge din prima doza a sngelui.
Modelul dispozitivului manometric a lui Van Slyke din (1922), a fost larg rspndit i a devenit
dispozitiv comun n laboratoarele experimentale i clinici. Cele mai multe informaii despre
funcia de transport a oxigenului din snge, care sunt utilizate n prezent, au fost obtinute cu acest
dispozitiv. Acesta a fost primul oximetru adecvat pentru utilizare n practica clinic.
A fost creat o nou generaie de dispozitive, E.A.Q.Goldie n Anglia, Millikan (1942) n SUA,
E.M.Kreps i M.S.Shipalov n URSS (1944) a dezvoltat un model de oximetrie mai convenabil
pentru utilizarea n practica zilnica de munca.Millikan a fost cel care a sugerat sa numeasca acest
dispozitiv "oximetru". In dispozitivul lui Milliken a fost utilizat extragerea a doi fotocureni - de
la rou i "verde". Din acest lucru a fost realizat compensarea satisfctoare a influenei
fluctuaiilor n lumenul vaselor la masurarea fotocurentului. n dispozitivul lui E.M.Kreps a fost
aplicat principiul culorimetriei duble: (filtru rou - 620-680 nm,i filtru verde cu o lime de
band egal cu regiunea filtrului infrarou). Dispozitivele lui Millikan si E.M.Kreps a fost baza
de introducere pe o scar larg a oximetrelor n practic, i mai trziu au i format baza pentru
producia industrial de oximetre, elaborarea primului oximetru comercial a avut loc n anul
1964 care arat n felul urmator (Figura 1.2 ).

Oximetrul HP 47201A n timpul testului de stres pulmonar.(Fig.1.2)

Designul original al dispozitivului este n mare parte repetat n dispozitivele moderne, adesea se
folosete o organigram, similar cu sistemul unitar HP 47201A reprezentat n (Figura 1.3).

ADC

Datele digitale

Procesor
central

Displa
y

Sistem
de
sincroniz
are
Detector

Datele
la
iesire

Alarma

Semnal de
control
Halogen

Filtre optice

Schema principiala a oximeterului HP 47201A.(Fig.1.3)

Dispozitivul 47201A a fost fabricat de ctre Hewlett Packard din 1970, i a fost mult timp
"standardul de aur"a oximetriei,el a fost unul din primele dispozitive introduse n practica clinica
(cu excepia unitii de ngrijire,Anestezie i Terapie Intensiv).
Principalele dezavantaje ale dispozitivului sunt:
precizie sczut n msurarea saturaiei de oxigen a mai puin de 70%,
sensibilitate la artefacte de micare, i de pigmentare a pielii.
pentru funcionarea normal a senzorului era necesar de a nclzi pielea, rezultnd arsuri
la sugari i nou-nascuti.

1.2 MODUL DE FUNCIONARE A OXIMETRULUI

Oximetria este o metod non-invaziv de monitorizare a saturaiei n oxigen a hemoglobinei i
nu furnizeaz exact aceleai informaii ca analiza gazelor sanguine.
1.2.1 ELEMENTUL DE BAZ A OXIGENRII SNGELUI
Hemoglobina este elementul principal al masurarii concentraiei de oxigen n snge, cnd este
saturat cu oxigen, hemoglobina este numit (oxihemoglobin). Dup eliberarea oxigenului ctre
esuturi, hemoglobina i inverseaz funcia i se ncarc cu dioxid de carbon, produsul rezidual,
rezultat n urma respiraiei celulare, pentru a-l transporta ctre plmni, unde va fi expirat. Cnd
este saturat cu dioxid de carbon, hemoglobina este cunoscut drept (carboxihemoglobin).
Hemoglobina este un pigment rosu-aprins atunci cand este oxigenata, iar atunci cand ea si-a
pierdut oxigenul capata o culoare albastra.
O molecula de hemoglobina (Hb) poate fixa 4 molecule de oxigen gazos (O2), dup reacia
reversibil:
Hb+4O2 Hb4(O2)
Din carboxihemoglobin, hemoglobina nu se mai reface (reacie ireversibil) iar functia de
aprovizionare cu oxigen a celulelor diminueaz sau inceteaz.
Hb+CO2 HbCO2

Structura tridimensional a hemoglobinei(Fig1.4)

1.2.2 PRINIPIUL FUNCIONARII OXIMETRULUI
Oximetria se bazeaz pe msurarea spectrofotometrica de schimbare a culorii n snge.
Sngele oxigenat este distinct rou, n timp ce sngele neoxigenat are o caracteristic de culoare
albastru nchis.Metoda exploateaz faptul c Hb are un coeficient optic de absorbie mai mare
n regiunea rosie a spectrului n jurul valorii de 660nm, comparativ cu HbO2, cum este ilustrat
n (Figura1.5)

Spectrele de absorbie optic de Hb, HbO2.(Fig.1.5)

Pe de alt parte, n regiunea spectrului de frecvene aproape-infrarosu n jurul valorii de 940nm
absorbia optic de Hb este mai mica comparativ cu HbO2.

SaO2

*100%

SaO2 reprezint saturaia de oxigen din sngele uman, usual ntre 94-98%.La lungimea de
und isosbestic,sau punctul isobestic este punctul de intersecie a curbelor coeficienilor de
extincie, adica curbele au aceiasi absorbtivitate pentru lungimea de unda corespunzatoare lor,
(de exemplu 805 nm), n cazul n care cele dou curbe trec peste absorbana luminii
este independent de nivelul de oxigenare.Absorbia luminii, la o anumit lungime de und cu o
soluie omogen poate fi precis determinate de legea lui Beer-Lambert, folosind ecuaia:

It =I0*e-cd

n cazul n care :

It-este intensitatea luminii transmise

I0-este intensitatea luminii incidente
-este specific coeficientului de absorbie a probei
c-este concentraia de prob
d-este lungimea caii de transmitere a luminii

Aceast soluie ofer o rezoluie foarte ridicat i prezint imunitate foarte mare la zgomot
datorat intrrii difereniale a semnalelor corespunztoare scanrii n rou i infrarou apropiat,
iar utilizarea circuitului temporizator drept circuit de control al eantionrii permite reducerea
substanial a zgomotului,nemaifiind necesare coreciile pentru curentul de pe fotodetector. La
realizarea traductorului pentru deget sau la ureche avem nevoie de surse de lumin i detectoare
foarte mici. Cum puterea disipat pe acestea este limitat, dar i pentru a realiza eliminarea
componentei continue corespunztoare luminii ambientale s-a prevzut un circuit temporizator
ce piloteaz cele dou LED-uri emitoare n Rou/Infrarou apropiat ajustndu-se cu o precizie
ridicat a fluxul luminos emis de ctre acestea.
n oximetrie, se presupune c o prob de snge hemolizat const dintr-un amestec omogen din
dou componente de Hb i HbO2 i c absorbia luminii de amestec dintre aceste componente
este aditiv. Cu toate acestea, in mediul biologic, cum ar fi oasele, pielea, esutul, muchii i
sngele, de asemenea imprastie lumina. Absorbia luminii, de asemenea, depinde de grosimea
pielii, ct i de culoare. Prin urmare,legea Beer-Lambert este incapabila s reprezinte toate
aceste variabile. Pulsoximetria modern se bazeaz pe detectarea unei photopletismografii
(PPG), a semnalului produs de variaiile cantitii de snge arterial asociate cu contractia si
relaxarea periodica a inimii. Aa cum se arat n (Figura1.6)
8

Variaiile de atenuare a luminii in tesut, care ilustreaz efectul ritmic de pulsaie alarterial.
(Fig.1.6)

Amplitudinea semnalului de PPG depinde de cantitatea de sange expulzat de inima,cu fiecare

ciclu de a tensiunii arteriale sistolice,absorbia optic de snge, absorbia prin piele i de diverse
componente ale esutului,i lungimi de unda specifice utilizate pentru a ilumina patul esutului
vascular. n timpul sistolei, atunci cnd pulsaia arterial este la apogeu, volumul de sange in
tesuturi creste. Aceast suplimentare de snge absoarbe mai mult lumin, reducnd astfel
intensitatea luminii, care fie este transmisa sau dispersata napoi.In timpul diastolei, mai puin
snge este prezent n patul vascular, sporind astfel cantitatea de lumin transmis sau dispersata
napoi.

Modificri n axa de eritrocite n timpul ciclului cardiac.(Fig1.7)

Tensiunea arterial sistolic (numarul mai mare) care reprezint presiunea inimii generat
pentru a pompa sngele de la inima spre celelalte organe.
Tensiunea arterial diastolic (numarul mai mic) care reprezint presiunea vaselor
sangvine n momentul n care inima se umple cu sngele venit din restul corpului.
9

Pulsaia semnalului PPG considerat ca component "AC", i partea non-pulsatorie , care rezult n
principal din sngele venos, piele, si a esutului este menionata ca componenta DC. O abatere
de la LED sensibilitatea luminozitatea sau detectorul poate modifica intensitatea luminii detectat
de ctre sensor.
Aceast dependen de intensitatea luminii transmise pot fi compensate prin utilizarea unei
tehnici de normalizare n cazul n care componenta de curent alternativ este mprit de ctre
componenta DC, aa cum figureaz n ecuaia (1.3).

R/IR=
Astfel, absorbia invarianta timp din cauza sangelui venos sau esuturilor nconjurtoare nu are
nici un efect asupra msurrii. Aceasta normalizare se realizeaz la lungimi de und att rou (R)
cit i infrarou (IR), aa cum se arat n (Figura1.8).

10

Normalizarea lungimilor de unda R i IR pentru a elimina efectele

de variaie a intensitatii luminii incidente sau sensibilitatea detectorului.(Fig.1.8)

Cind valoarea SpO2 este de aproximativ 85% .Cele mai multe puls-oximetre msoara absorbana
la dou lungimi de und diferite i sunt calibrate folosind datele colectate de la co-oximetre,
cautind o valoare pentru SpO2, oferind o estimare a SaO2 ,folosind relaia empiric dat
de ecuaia:
SaO2 % = A - B* (R/IR)
In cazul n care R / IR este bazat pe o normalizare n cazul n care componenta pulsatila (AC),
este mprita corespunztor de ctre componenta non-pulsatila (DC), pentru fiecare lungime de
und, A i B sunt coeficienii de regresie liniar, care sunt legate de coeficientii specific
absorbtiei de Hb i HbO2. Constantele A i B sunt derivate empiric n timpul calibrarii in-vivo
prin corelarea raportului calculat de pulsoximetru a SaO2 a probei de snge arterial.
Puls oximetrele citesc concentratia de snge SaO2 suficient de precis pentru utilizarea clinic n
condiii normale, deoarece acestea utilizeaz o curb de calibrare bazat pe datele empirice
prezentate n (Figura1.9)

11

Relatia dintre SpO2 si rapotul Rosu:Infrarosu(Fig.1.9)

1.2.3 METODA DE OBINERE A BIO-SEMNALELOR
Metoda Fotopletismografic studiaz modificrile densitii optice ale esuturilor obiectului
biologic la trecerea unui fascicol luminos prin ele. Este folosita lumina in diapazonul rou si
infrarou. Densitatea optic a esuturilor este relativ constant. Variaia cantitii de eritrocite,
care absorb lumina, modific densitatea optic a esuturilor sincron cu undele de puls.
Aceasta metoda are la baz un principiu optic, senzorii putnd fi plasai la nivelul degetului,
lobului urechii, ct i antebratului, avnd dou surse de emisie, una de lumin roie cu lungime
de und de 660 nm i una n infrarou, cu lungime de und de 950 nm, precum i cel puin un
fotodetector.

Componentele sondei de transport a impulsului.(Fig.1.10)

Scopul este de a emite dou fascicole luminoase de diferite lungimi de und prin tesut.
12

n funcie de nivelul de oxigenare a sangelui o anumita parte din fascicolul luminos va fi

absorbit de esut, restul fiind detectat de fotodiod, elemente care nu produc nclcarea
integritii corpului uman i nici contra indicaii sau efecte adverse ulterior utilizrii lor.

Rspndirea de lungimi de unda a diodelor emitoare de lumin.(Fig.1.11)

Pentru generarea impulsurilor luminoase vom programa circuitul temporizator cu o frecven de
control de 1kHz, iar durata impulsului luminos de 50s, pentru ambele LED-uri (frecvena de
1kHz este optima fiind mult peste frecvena pulsului arterial). Curentul maxim pe LED-uri va
putea atinge valoare de impuls de 1A. Lumina detectat de fotodiod este amplificat i
convertit n tensiune folosind un convertor curent-tensiune. Semnalul astfel obinut
este trimis la dou seciuni identice, la cte una pentru fiecare lungime de und transmis.
Utiliznd filtrele trece-band este meninut doar semnalul corespunztor fluxului luminos util,
respectiv cel datorat sngelui pacientului. Semnalul astfel rezultat este sincron cu ciclul cardiac i
evideniaz att componenta spectral n rou ct i cea n infrarou. In infrarou coeficientul de
absorbie al oxihemoglobinei este mai mare dect al hemoglobinei reduse. Acurateea
determinrilor cu pulsoximetrul este redus n prezena, artefactelor de micare, unghiilor
acoperite cu lac, sau n absena unui flux arterial pulsatil (hipotensiune, stopcardiac, folosirea
concomitent a manetei tensiometrului). Deasemenea pot aparea diferene n ceea ce priveste
designul probei folosite la nivelul degetului sau lobului urechii, sensibilitatea traductorului,
frecvena de eantionare, specificaiile de reject ale artefactelor i timpul n care se recalculeaz
valoarea medie a SaO2.Valorile anormale sunt considerate cele mai mici de 90%, dar cu
meniunea c scderile sub 93% ale SaO2 intr pe panta abrupt a curbei de disociaie a
hemoglobinei fapt ce determin ca variaiile fiziologice normale ale venilatiei i PaO2 la astfel
de pacieni s genereze largi variaii ale saturaiei n O2.

13

Exista mai multe tipuri de senzori:

1.SENZOR ADEZIV.Senzor uor de utilizat, confortabil, prezint o acuratee deosebit a
msurrilor. Elimin riscul contaminrii cu infecii prezent n cazul senzorilor reutilizabili. Se
utilizeaz n cazul pacienilor, care necesit o monitorizare de lung durat. Se ataeaz in
diverse zone ale corpului: n cazul adulilor se plaseaza pe degetul arttor, frunte, lobul urechii,
iar in cazul copiilor i nou-nscuilor pe degetul mare al piciorului, in jurul talpei piciorului.

2.SENZOR NON-ADEZIV.Alternativa la senzorul adeziv, care n cazul pacienilor cu

sensibilitate crescut a pielii(nou-nscui, pacieni cu arsuri sau infecii ale pielii) pot prezenta
traume locale ale pielii. Prezint avantajul unei msurtori curate n cazul pacienilor cu piele
mai groas sau pigmentat sau n cazul celor cu un puls slab cardiac.

14

3.SENZOR REUTILIZABIL. Sunt utilizai n cazul pacienilor cu o mobilitate scazut.

Este indicat utilizarea lor n cazul monitorizrii de scurt durat sau a monitorizrii pe perioade
scurte, repetitive. Sunt utilizai la nivelul degetului arttor, la nivelul lobului urechii, la nivelul
degetului mare al piciorului sau al talpei piciorului.

Avantajele diodelor emitoare de lumin faa de alte surse de energie:

Lime de band ngust (aproape monocromatica)

Eficiena inalta
Temperatur sczut
Viteza de comutare mare (> 1 MHz)
Lungime de und maxima stabil
Intensitatea variaz liniar cu unitatea curent
Ieftin n comparaie cu (laserele cu semiconductori)
Mai sigur dect laserele cu semiconductori.

15

1.2.4 STANDARTUL DE AUR

Standatdul de aur, pentru calibrarea puls-oximetrelor este CO-oximetru.
CO-oximetru necesita mici mostre de snge arterial heparinizat care urmeaz s fie luate
i, bineneles, ofera citirea concentratiei de saturatie de oxigen numai in momentul in care a fost
retras de sangele.CO-oximetru msoar saturaia de oxigen cu ajutorul unei
tehnici spectrofotometrice ca si n pulsoximetrie, dar nici unul dintre dispozitivele comerciale
nu utilizeaz aceleai lungimi de und ca la puls-oximetrele curente. ntruct majoritatea pulsoximetrelor folosesc spectrle rosu (660nm) si infrarosu (940 nm), COoximeters
funcioneaz n spectrul vizibil ca s funcioneze numai cu soluie de hemoglobin n plasm
i nu cu pielea, muschii sau oase etc. Fig.1

16

Fig1.Intervalele lungimilor de und a CO-oximetrelor si pulsoximetrelor

Tabelul1. Valorile calculate de CO-oximetru

Masurari

Derivatii

Oxihemoglobin

Capacitatea de oxigen

Carboxihemoglobin

Continutul de oxigen

Methemoglobin

Saturatia functionala de oxigen

Hemoglobinul Liber

Saturatia fractionala de oxigen

Hemoglobina totala

17

1.3 MODELE DE DISPOZITIVE

In conformitate cu viziunile analitilor, pn n 2013, numai piaa american de puls oximetre
ajunge la 310 de milioane de dolari SUA . Cele mai populare modele portabile vor fi adaptate
pentru acas i utilizrii n ambulatoriu, cu capacitatea de a stoca i de transmisie a datelor
clinice. n 2008, mai mult de jumtate din productori-exportatori din China a fcut oximetre.
n prezent, aproape toate puls oximetrele dintre cele existente, sunt mprite n dou categorii
oximetre portabile / stationare.
Puls-oximetrele de obicei, la nivel de intrare-au urmtoarele funcii:

Msurarea parametrilor SpO2;

Msurarea ritmului cardiac;
Acurateea este, de obicei 2-3% pentru SpO2 si 2-3 unitati,ritmul cardiac;
Ecran plethysmogram (nu toate modelele);
Tip display - LCD, LED sau cu LED-uri OLED;
Operaiune tipic continuu de la un set de baterii - de 20-30 de ore;
Alimentare baterie AA sau AAA, unul sau dou elemente;
18

 Tip senzor - clip pe deget sau un cauciuc.

Puls-oximetrele au urmtorul nivel de caracteristici mbuntite:
De msurare a parametrilor SpO2, monitorizarea continu a parametrilor de
saturaie Holter de pn la 3 ore pe zi, nivelurile programabile de valoare de
alarm ridicat i sczut;
Msurarea de ritm cardiac, monitorizarea Holter continu a ratei de inima pana la 3
ore pe zi, nivelurile programabile de valoare de alarm ridicat i sczut;
Parametru de msurare CO2 - dioxid de carbon n aerul expirat.
ECG de pn la 3 zile, alarma programabila pentru insuficienta

cardiaca, aritmie i fibrilaie;

Acurateea este de obicei de 1-2% pentru SpO2 si 1 unitate. Ritmul cardiac;
Afieaz plethysmograma detaliata;
Touch screen, n funcie de model;
Software-ul pentru PC-ul, capacitatea de a lucra cu reeaua medical;
Sursa de alimentare de la ambele. Built-in baterii NiMH sau LiPo.

Oximetru PulseSense este echipat cu tehnologie de NONIN PureSAT SpO2. Acest

monitor poate fi utilizat pentru diferite scopuri clinice, inclusiv verificri la faa locului sau de
monitorizare continu, dac este necesar.Baterie litiu-ion (12-ore) rencrcabil, PulseSense este
ideal pentru utilizare n spitale, centre medicale,dupa perioada de operatie,de transport
apacientilor intr-o ambulan.
Caracteristici:

Ecran LCD mare cu ecran tactil

Tehnologie NONIN PureSAT SpO2
Ecran de valori digitale ale ritmului cardiac
Ecran de valori digitale, i SpO2 plethysmogram
Iluminare din spate LCD
Or i jumtate de tendina a curbei SpO2 si rata pulsului
Alarme sonore i vizuale
Transferul parametrilor nregistrati prin port RS-232
Software-ul OxiView.

Optiuni:
Gam larg de senzori SpO2 pentru copii si adulti (reutilizabil i individual)
Geanta Transport
Kit de montare reglabil
19

 Cablul imprimantei de interfa / PC

Modul de memorie TrendSense , cablu de descrcare i software

Puls oximetru Portabil

PulseOx 6000 c Autospot tehnologie pentru msurarea saturaiei de oxigen (SpO2) i
puls. Puls oximetru PulseOx 6000 este ideal pentru uz profesional de
ctre medici.Utilizarea tehnologiei reflectorizante de nregistrare a semnalului i a algoritmilor,
datele ofer o nregistrare precis a saturaiei de oxigen i pulsului.
Utilizarea tehnologiei AutoSpot elimin n mod eficient artefacte de circulaie, i ofer
msurre de ncredere de la perfuzii tisulare mici.

Caracteristicile generale

ale oximeter puls 6000 PulseOx

:
Cea mai noua

tehnologie de inregistrare a

semnalului
AutoSpot tehno

logie pentru a elimina artefacte de

micare i de

detectare asemnalului de

ncredere la perfuziei tisulare mici

Se potriveste la degetele de toate dimensiunile
Nu este nevoie pentru a elimina lacul de unghii nainte de msurare
Produs in conformitate cu standardele de mediu (Directiva RoHS)
Funcia Auto Start/ Auto-Stop.Dispozitivul automat se porneste atunci cnd instalai

pe deget, i se opreste dac este eliminat de pe deget

capacitatea de a vizualiza datele de pe ecran la 180 de grade
funcionarea pe termen lung, o baterie (500 ore)
20

 un design modern, atractiv

2 ani garanie
Puls oximetru 6000 PulseOx efectuiaza cu succes urmtoarele sarcini:
1. Msurtori de screening de saturaie n oxigen examinarea medicului de pacient cu suspiciune
de insuficien respiratorie cronic.
2. Control dinamic de saturaie n timpul tratamentului pacienilor cu hipoxemie cronic.
3. Monitorizarea de saturaie de oxigen n timpul testului de sarcin. Hipoxemia este una
dintre cele mai importante cauze de limitare a tolerantei la efort.
4. Auto-saturare a pacienilor cu insuficien respiratorie la domiciliu. Prevenirea de insuficien
respiratorie acut.
5. Auto-monitorizare a eficienei terapiei cu oxigen pe termen lung la domiciliu.

Specificatii tehnice a oximetrului PulseOx 6000

1. Gama de msurare de saturaie (SpO2) - de la 40% la 99%
2.Gama de msurare a pulsului - 40 - 250 bpm / min.
3. Precizia de msurare SpO2 (70-99%) - 2% sau 2 cifre semnificative
4. Ritmul cardiac de msurare de precizie - 3% sau 3 cifre semnificative
5. Indicarea de saturaie - 2 cifre
6. Afiarea frecvenei cardiace - de trei cifre
7. Semnal indicaie - "Scoaterea Senzor", "Semnal slab" icoana inima intermitent
8. Baterie - 3.6V baterie cu litiu (1/2AA)
9. Indicarea a bateriei - complet ncrcat, taxa de al treilea rnd, descrcarea de gestiune complet
10. Durata de funcionare continu - 500 de ore
11. Dimensiuni - 74 x 41 x 30 mm
12. Greutate - 50 grame (cu baterie)
13. Temperatura de operare - de la 4 C la +42 C
14. Temperatura de depozitare - de la -20 C la +70 C
15. Umiditate - Pn la 95% fr condensare

21

1.4MODUL DE UTILIZARE

se explica procedura pacientului

asistenta se va asigura ca pacienta nu are unghii false sau oja ( se va sterge oja)

pulsoximetrul se poate aseza si perpendicular pe unghie daca aceasta este prea mare

se pozitioneaza mana pacientului la nivelul inimii pentru a elimina pulsatiile venoase care
pot altera rezultatul

la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mana sau la picior, cu un leucoplast

se poneste pulsoximetrul, se asteapta putin si se va urmari masuratoarea

pulsoximetrul va afisa saturatia in oxigen cat si pulsul

daca se va masura saturatia montand pulsoximetrul pe lobul urechiei, se va masa intai

zona timp de 10-20 secunde cu un pad alcoolizat pentru a imbunatatii circulatia.Se va
lasa sa masoare timp de 3 minute pana se va stabiliza, sau se va masura de mai multe ori,
masand de fiecare data zona inainte de a aseza pulsoximetrul

dupa masuratoare, se indeparteaza pulsoximetrul si se va sterge cu grija cu un pad

alcoolizat

Consideratii speciale:

daca rata pulsului aratat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a pacientului, se poate

considera incorecta si valoarea saturatiei si se va repeta masuratoarea

hipotermia, hipotensiunea, vasoconstrictia, miscarea excesiva a pacientului in timpul

masuratorii, lumina excesiva , pot afecta corectitudinea masurarii saturatiei. De asemenea
mai pot afecta acuratetea rezultatului: nivelul crescut de bilirubina care poate da rezultate
fals scazute, statutul de fumator

22

daca circulataia la nivelul extremitailor nu permite folosirea pulsoximetrului, acesta poate

fi pus la radacina nasului

pulsoximetrul nu se va pune pe aceeasi mana pe care este instalata manseta de tensiune a

unui pacient monitorizat deoarece poate afecta rezultatele

nivelul normal al saturatiei pe care trebuie sa-l afiseze pulsoximetrul este intre 95%100% pentru un adult si 93%-100% pentru un nou- nascut la termen sanatos.

1.5 MALADII I BOLI

Hipoxia este o stare patologica determinata de scaderea cantitatii de oxigen din
tesuturi.
Hiperoxia este o stare asemntoare unei crize epileptice. Toxicitatea oxigenului
se manifest la nivelul sistemului nervos central.
Hipocapnie - micsorare a concentratiei de dioxid de carbon in sange. O hipocapnie este
consecinta unei eliminari excesive adioxidului de carbon, semn al unei hiperventilatii alveolare
(cresterea intrarilor si iesirilor de aer in si din alveolele pulmonare). Hipocapnia poate fi
cauzata de un exercitiu intens, de anumite boli (embolie pulmonara in particular), dar si de
fenomene nervoase sau legate de comportament si de emotivitate. Tratamentul hipocapniei
tine de cauza ei.
Hipercapnie - crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange.
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara (diminuarea intrarilor si iesirilor de aer
in alveolele pulmonare). Hipoventilatia se observa in caz de insuficienta respiratorie si
este asociata, in general, cu o micsorare a concentratiei in oxigen din sange si cu
o acidozarespiratorie (cresterea aciditatii sangelui).
Bradicardie (ritm cardiac redus)- frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut
este numita bradicardie. Frecventa cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100
batai pe minut. Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii
bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de batai pe minut.
23

 Tahicardie (ritm cardiac accelerat)- este denumirea medical dat accelerrii frecvenei
btilor inimii peste 90 de pulsaii pe minut. In cazul persoanelor care sufer de tahicardie, rata
btilor inimii depete cu mult aceast medie
Fibrilatia ventriculara reprezinta o tulburare foarte grava a ritmului normal al
inimii (care pune adesea probleme vitale). Boala se caracterizeaza prin absenta coordonarii
contractiei fibrelor miocardice ventriculare. In fibrilatia ventriculara miocardul nu se misca
uniform (intr-o miscare unica care sa imprime coloanei de sange directie si viteza) ci mai
degraba tremura.

Capitolul II
2.1Schema bloc a dispozitivului

24

Photoplethysmograma este unitatea de procesare a unui semnal (PSPU): O procesare de semnal

PPG unitate (PSPU) a fost utilizat pentru a nregistra primele componente de semnal PPG (de
exemplu AC: R & IR i DC: R& IR). Semnale analogice obinute din PSPU au fost
folosite pentru procesarea semnalelor off-line i calculul valorilor SpO2. O
schema bloc a PSPU este prezentat n figura de mai sus. O curentul de
vrf unipolar furnizat de circuitul de conductor auto cu LED-uri este trecut prin intrarea
modul de LED-uri.
Circuitul de comutare digital genereaz o secven de impulsuri (Ton:128 sec si Toff: 896sec)
pentru a transforma "ON / OFF pentru fiecare LED secvenial. Acest circuit
de sincronizare permite detectarea sincrona prin divizarea semnalul de ieire pentru PD si LEDuri individuale cu ajutorul unui circuit de sample-and-hold (S / H). PD genereaz un curent
proporional cu cantitatea de lumin detectata.Unitatea curent furnizata pentru fiecare LED
a fost ajustat cu ajutorul unui poteniometru extern.Curentul de tensiune (I-V), Convertorul
conecteaz PD, n centrul pulsoximetrului.Circuitul S / H stocheaz pentru o tensiune
anumit perioad de timp nainte de prelucrare. Semnalele S / H sunt separate pentru diferite
componente de semnal PPG folosind filtre analogice. Trecere de filtrare sczut (LPF), cu o oprire
frecvena 0.05Hz prevede componenta DC a semnalului PPG.AC Componenta
a semnalului PPG este dobndit prin filtrul trece band (BPF), semnalul PPG ntreintervale
de 0,5 i 15 Hz.

25

2.2 DESCRIEREA PARTII ANALOGICE A DISPOZITIVULUI:

Circuitul electric analog a fost construit pe baza sistemului structural descris anterior. Voi enumera aici
modulele care sunt prezente la aceast schem de conectare:
-Senzor Nellcor;
-Driverul senzorului LED;
-Pre-amplificator;
-Comutarea semnalelor de radiaii rosu / infrarosu;
-Sample-i meninei semnale electrice de radiaie roie / infrarou;
-Filtre de ordinul 4 rou / infraroii, cu o frecven de oprire 15Hz.

26

Senzorul Nellcor este utilizat pe o gama larg in medicin pentru a studia valurile pulsului
photoplethysmogramei, i prin urmare a fost adoptat ca standard pentru uz general. Senzorul se conecteaz
la un standard de 9-pini DB9F, unde iesirile pinilor 2 si 3 sunt folosite pentru diodele emitatoare de lumina
rosu si infrarosu,iar iesirile pinilor 5 si 9 sunt contactele fotodetectorului.In unii senzori in calitate de
fotodetector este folosit fototranzistori,si din alta parte ca fotodioida.In acesta varianta este utilizata
fotodioda,care inainte de conectare la priza se alatura la partea din fata a aplificatorului priliminar.
Tranzistori VT1-VT4, formeaz un circuit de control (driver) a senzorului. n Fig.1 sunt aratate dou
semnale paralele, semnalul de control cu un LED rou (pinul 3 conector senzor), si semnalul primit de la
fotodetector (pinul 5 conector senzor).

27

Fig.1 Controlul senzorului LED-urilor (LED-ul R) si semnalul de pe fotodetector.

n mod similar, pentru semnalul de control a (LED-ului IR) este prezentat n Fig. 2

Fig.2 Controlul senzorului LED-urilor (LED-ul IR) si semnalul de pe fotodetector.

Schema preliminar de amplificare este bazat pe instrumentele de amplificator DA3

(INA129). Coeficientul de amplificare este stabilit de ctre un rezistor R9. n acest sistem, a fost
necesar de a obine un coeficient de amplificare egal la aproximativ 20Om.
Semnalele care sunt generate la iesirea amplificatorului DA3, vom putea sa le observam in
figurile 3 si 4, iclusiv infuenta semnalelor LED-urilor Rosu si Infrarosu.

Fig.3 Semnalul de la pinul 6 a amplificatorului DA3,si includerea LED-ului Rosu.

28

.4 Semnalul de la pinul 6 a amplificatorului DA3,si includerea LED-ului Infrarosu.

Conform descrierii cipului INA129 rezistenta rezistorului trebuie sa fie de aproximativ 2kOm.Pe
elementele R15, C11, a fost asamblat un filtru pasiv de frecventa inalta, cu o frecven de oprire
de 50 kHz. Scopul acestui filtru este de a filtra zgomotul de frecven nalt care apare n
procesul de comutare a fotodiodei, i alte zgomote de frecven nalt.

Apoi,semnalul trece printr-un repetor de tensiune, care a fost construit pe baza amplificatorului
operaional DA5-A, a crui sarcin este neutralizarea, efectului rezistenei R15 la nivelul
semnalului detectat.
Rolul comutatorului n acest circuit este multiplexor electronic (IC DD2, 74HC4051).La intrarea
Z semnalul este transmis la unul dintre ieirile Y1, Y2, n funcie de nivelurile logice de pe
intrrile de control S0, S1, S2.
Condensatoarele C13, C14 joaca un rol important n sistemul sample&hold, iar repetorul pentru
amplificatoarele operaionale DA5-D, DA5-C nu permite s ncrcam condensatorul de debit a
circuitului de intrare a filtrelor. Datorita acestei incarcari pe condensator este stocat pn la
urmtoarea etap de esantionare.
Semnalele care sunt generate la ieirea din circuitul sample&hold sunt reprezentate n Fig.5. Aici
putem vedea n mod clar lucrul acestui sistem. El in primul rind, asigura divizarea celor dou
semnale (rou i infrarou), precum filtrarea preliminara a acestor semnale.

29

Fig.5 Semnalele pentru modulele LED-urilor Rosu si Infrarosu la iesirea din circuitul
sample&hold.(Graficul de mai sus cosepunde diapazonului Rosu, iar cel de jos Infrarosu).
Toate filtrele de ordinul 4 sunt bazate pe un singur cip DA7, coninnd 4 amplificatoare
operaionale. Schema tehnica a filtrelor,este bazata pe principiul de construire activa a filtelor
LowPass Sallen Key, cu o frecven de intrerupere 15Hz.

30

Lucru filtrului activ este prezentat in fig. 6.

Fig.6.Semnalul la isirea filtrului activ de ordinul 4.

Pe schema tranzistorii VT1-VT4,formeaza schema driver al LED-ului. Sarcina driver-ului
sub controlul procesorului de semnal pentru a fi capabil de a gestiona cureni destul de mari
a diodelor emitoare de lumin roii / infrarou . Conform descrierii iesirile LED-urilor i
fotodiodei sunt ncorporate opus, adic PIN 2 este att anod pentru dioda emitatoare de lumina
rosie cit i catod a diodei emitoare de lumin infrarosie, i PIN 3 - att catod pentru dioda
emitoare de lumin rosie cit si anod a diodei emitoare de lumin infrarosu.

Driverul senzorului cu LED-uri functioneaza astfel:. S presupunem c pentru a aprinde un LED

rosu, care este PIN 3 trebuie s aib un potential mare, iar PIN2 trebuie sa aiba un potential
scazut. Pentru a ne asigura,microcontrolerul trebuie sa nchida tranzistorul VT1, i sa deschida
tranzistorul VT3 (asa se formeaza potential innalt pe pinul 3), i anume pe baza tranzistorului
VT1, VT3 trebuie s aplicam un nivel logic "0".Si dimpotriv, pentru a forma un potential mic la
pinul 2, pe baza a tranzistorului VT2, VT4 trebuie s aplice un nivel logic "1". Pe un principiu
similar n acest dispozitiv, se aprinde i un LED infrarou.
31

2.3Descrierea partii digitale a dispozitivului

Baza patii digitale este microcontrolerul de tip Atmega16. Dispozitivul este conectat la o surs de
alimentare la reeaua de 220V, nu exist cerine specifice pentru consum redus de energie, i este
foarte important ca microcontrolerul sa efectueze toate calculele, ct mai repede posibil,
frecvena a microcontrolerului este setat la 16MHz. Aici putem enumera principalele sarcini
ndeplinite de ctre microcontroler:
- controlul driverului LED-urilor (comutarea diodelor emitoare de lumin roie / infrarou);
- controlul sistemului sample&hold (controlul multiplexorului);
- digitizarea semnalului analogic a photoplethysmogramei a canalelor de radiaii de culoare roie
i infraroii;
- efectuarea operaiilor aritmetice referitoare la stabilirea procentului de oxigen n snge;

32

- transmiterearezultatelor msurtorilor pe un afisor LCD (simbolic-numeric)

n scopul de a mbunti calitatea procesului de digitalizare a unui semnal analogic, in schema

sunt introduse urmatoarele elemente L1, C4 pentru a filtra tensiunea de alimentare a partii
analogice a dispozitivului. Condensator C5- este un filtru condensator pentru tensiunea de
referin pe pinul Aref a microcontrolerului.

Modul de alimentare
Pentru funcionarea normal a dispozitivului oferim +5 V i-5V.

33

Tensiunea de la reeaua de alimentare (6 .. 12V), conector CON1 intr reglementare LDO care
furnizeaz tensiunea de ieire de 5 V.
Circuit DA2, este un invertor la tensiunea de intrare TPS60400, care prevede la ieirea sa,o
tensiune negativ egal cu magnitudinea de intrare.

1.Schema bloc a algoritmului programului principal.

34

Start

Initializarea potrurilor
de intrare si iesire
Initializarea TIMER-ului
T0 si T2
Initializarea modulului ADC

Initializarea Display-ului

Asteptarea Intreruperii

2.Schema bloc de iniializare a Display-ului

Start

Permiterea de iscriere

Retinerea 40ms

Instalarea Dispaly-ului pe 8
biti

3.Schema bloc de inscriere a datelor pe Display

Start

35

Instalarea semnalelor RS,

EN
Retinerea 2ms
Instalarea semnalelor RS,
EN

4.Schema bloc de transmitere a comenzii la Display

Start

Instalarea semnalelor RS,

EN
Retinerea 2ms
Instalarea semnalelor RS,
EN

5.Schema bloc de afisare a datelor pe Display.

Start

Pregatirea pentru
inregistrarea datelor pe
display
Calculul si prelucrarea
datelor pentru afisare
Afisarea datelor pe display

6.Schema bloc de gestionare a LED-urilor si sistemului sample&hold.

36

Start
Retinerea 100s

Aprinderea LED-ului
Infrarosu
Retinerea 100s

Initializarea potrurilor
de intrare si iesire
Delay 100s

Stingerea LED-urilor Rosu si

Infrarosu, sample&hold
Delay 800s

Aprinderea LED-ului Rosu

Delay 100s

Initializarea potrurilor
de intrare si iesire
Delay 100s

Stingerea LED-urilor Rosu si

Infrarosu, sample&hold

Delay 700s

Schema bloc de prelucrare a intreruperii la finalizarea transformarii ADC

37

Start

Citirea rezultatului ADCH,

ADCL

Datel
e
canal
ului R

Alegerea valorii maxim, si

minim in perioada de 2sec.
a canalului Rosu

Alegerea valorii maxim, si

minim in perioada de
2sec. a canalului
Infrarosu

A
trecut
2s
A
trecut
2s

Calculul SaO2

Calculul SaO2

Schimbarea canalului Rosu cu

Infrarosu

END

38

39