COLEGIUL DE STIINTE GRIGORE ANTIPA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

RADIATII ROENTGEN

Coordonator

Elev

Prof. Doc. Ana Maria Ciobanu

Catalin Filos

Brasov, 2014

Cuprins

Natura razelor Roentgen ................................................................................... pag 2

Proprietati fundamentale ................................................................................... pag 2
Imaginea radiologica & mod de formare ......................................................... pag 3
Particularitati ........................................................................................................ pag 4
Efectuarea radiografiei ...................................................................................... pag 5
Anexa ....................................................................................................................... pag 7
Bibliografie ............................................................................................................. pag 9

Natura razelor Roentgen

Razele Roentgen (Radiaiile X) razele ce se obin la

frnarea electronilor rapizi n tuburi cu vid. Aceste raze au
fost descoperite in anul 1895 de fizicianul german Wilhelm
Conrad Rntgen n mod ntmpltor, n timp ce experimenta cu
razele catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de
sticl vidat cu 2 electrozi.
La sfritul secolului XIX atenia general a fizicienilor a
fost atras de descrcarea n gaze la o presiune mic. n aceste
condiii n tubul de descrcare n gaz se creau fluxuri de electroni foarte rapizi.
Pe atunci ele erau numite raze catodice. Natura acestor raze nc nu era
stabilit exact; se tia doar, c aceste raze i iau nceputul de la catodul tubului.
Ele sunt radiaii
electromagnetice ionizante,
invizibile, cu lungimi de und
cuprinse ntre 0,1 i
100 (ngstrm). Datorit
lungimii de und mici, aceste
radiaii sunt foarte penetrante,
putnd trece prin diferite
materiale cum ar fi corpul uman,
lemnul, piese metalice (nu foarte
groase) etc.
Proprietile razelor Rontgen. Razele, descoperite de Rontgen, acionau asupra
plcii fotografice, provocau ionizarea aerului, ns nu se reflectau n mod vdit de
la orice substan i nu se refractau. Cmpul electromagnetic nu influena asupra
direciei de propagare a acestora.
ndat a aprut ipoteza, c razele Rontgen sunt unde electromagnetice,
emise la frnarea brusc a electronilor. Spre deosebire de razele de lumin ale
spectrului vizibil i ultraviolet ele au o lungime de und cu mult mai mic.
Capacitatea mare de ptrundere a razelor i alte particulariti ale acestora se
explicau anume prin lungimea de und mic. ns aceast ipotez necesita dovezi,
i aceste dovezi au fost obinute abia dup 15 ani
Ele prezint urmtoarele proprieti:
n vid ele se propag cu viteza luminii;
impresioneaz plcile fotografice;
nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;
produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de
substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc,
care emit lumina galben-verzuie.

sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul

omului;
ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu
prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl
.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb).
Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substan ei
prin care trec.
ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica
intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea
detectoarelor de radiaii.
au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive
pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul
tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.

Imaginea radiologica se formeaza avnd la baza proprietatile razelor X de

a se propaga n linie dreapta, de a patrunde si a fi absorbite de organe si
tesuturi, de a produce luminescenta ecranului fluorscent sau fosforescent, de a
impresiona filmul radiografic.
Ea este un produs att al legilor de proiectie, ct si al propietatilor de
patrundere a razelor X care fac ca un obiect, tridimensional din spatiu sa se
proiecteze ntr-un singur plan n doua dimensiuni.
Daca fascicolul de raze X strabate toracele,
constituit din organe si tesuturi cu compozitie
chimica, densitate si grosimi variate, absorbtia va
fi inegala, iar imaginea rezultata pe ecranul
fluoroscopic va consta din zone mai luminose sau
mai ntunecate.
Pe filmul radiografic reprezentarea este inversa
celei de pe ecranul fluorescent, zonele luminoase
vor apare negre (radiotransparente) iar zonele
ntunecate albe (radioopace).
Coastele si claviculele au o structura densa si
absorb o cantitate mai mare de raze X astfel gradul de luminozitate a ecranului
va fi mai mic.
Muschii toracici, tendoanele si aponevrozele absorb o cantitate mai mica de raze
X dect oasele; organele parenchimatoase pline (cordul si vasele,ficatul,
rinichii,splina) ori lichidele, lasa sa treaca prin ele o parte din fascicol si de
aceea, n dreptul lor, ecranul se va lumina discret, iar filmul radiografic se va
nnegri nuantat, n raport cu grosimea si densitatea lor.
esutul adipos absoarbe de 10 ori mai putin razele X dect muschii si
organele din jurul carora se gaseste pe care le scoate n contrast.

Aerul si gazele care au densitate de 1000 ori mai mica dect a partilor moi,
absorb o cantitate mai mica de raze X si contribuie la contrastarea organelor pe
care le marginesc.
esutul pulmonar cu structura spongioasa si continut aerian ca si camera
cu aer a stomacului, nu absorb aproape deloc razele X din fasciculul incident si, la
iesirea din torace, ajung n cantitate mare si lumineaza ecranul sau nnegresc
puternic filmul. Se spune ca plamanul si camera cu aer a stomacului sunt
transparente la razele X.
n regiunea mediastinala radiatiile fiind absorbite aproape n
ntregime, att de schelet, ct si de organele din
constituenta, ecranul ramne complet ntunecat iar
sarurile de argint din filmul radiografic ramn
nemodificate.
Absorbtia inegala determina "relieful radiologic"
constituit din nuante de umbra si nuante de lumina
(grade de opacitate si grade de transparenta) care
creeaza contrastul natural ntre diferite organe si
tesuturi avnd ca rezultanta imaginea radiologica
care
reda forma acestor organe si de multe ori structura
tesuturilor.
Particularitati
Dac radiaia Rontgen reprezint unde electromagnetice, ea trebuie s
manifeste difracie fenomen propriu tuturor tipurilor de unde. La nceput
razele Rontgen treceau prin fante foarte nguste fcute n plci de plumb, ns
nu s-a observat nimic asemntor cu difracia. Atunci fizicianul german Max Laue
i-a venit ideia, c lungimea razei Rontgen probabil e foarte mic, pentru ca s se
poat observa difracia acestor unde la obstacole create artificial. Doar nu se
8

pot face fante cu dimensiunea de 10 cm, deoarece aceasta e tocmai

dimensiunea atomilor. Dar cum putem proceda, dac razele Rontgen au anume
acest ordin al lungimii de und? Atunci rmne unica posibilitate de a folosi
cristalele. Ele reprezint structuri ordonate, n care distanele dintre atomi
8

dup ordinul de mrime sunt egale cu dimensiunea atomilor, adic cu 10 cm.

Anume cristalul cu structura lui periodic este dispozitivul natural, care trebuie
s provoace neaprat difracia undelor, lungimea crora e de acelai ordin, ca i
dimensiunile atomilor.
i iat c un fascicul de raze Rontgen a fost orientat asupra unui cristal,
n spatele cruia era situat o plac fotografic. Rezultatul a coincis pe deplin cu
cele mai optimiste ateptri. Afar de pata mare central, pe care o ddeau
razele, care se propagau dup o dreapt, au aprut pete mici aezate regulat n

jurul petei centrale. Apariia petelor mici a fost explicat numai ca rezultat al
faptului, c are loc difracia razelor Rontgen la structura ordonat a cristalului.
Cercetarea figurii de difracie a permis de a determina lungimea de und a
razelor Rontgen. Ea s-a dovedit a fi mai scurt dect undele ultraviolete i dup
8

ordinul de mrime este egal cu dimensiunele atomului - 10 cm.

Efectuarea radiografiei
Radiografie toracic: Pacientul intr n camera
de examinare. Se indeparteaz hainele pan la talie i
bijuteriile. El se pozitioneaz lang un panou care
conine filmul radiologic. n spatele su este
dispozitivul care emite radiaiile. Se fac, de obicei
dou radiografii : una fat-spate (de fapt, spatefat) si una din lateral. Pentru prima incident,
pacientul se lipete cu pieptul de panou, cu minile n
old i brbia ridicat. I se cere s inspire adnc,
apoi s rana nemicat, cateva secunde ct dureaz
expunerea. Apoi, se pozitioneaz lateral, cu partea
stang a toracelui lipit de panou i cu bratele
ridicate. Dac medicul o cere, i se poate solicita s
adopte o alt poziie. Ulterior, filmul este developat i studiat de ctre medicul
specialist. Dac o persoan este n imposibilitatea de a sta n picioare poate face
radiografia ntins n pat. De asemenea, exist aparate portabile, care pot face
radiografii pacienilor nedeplasabili. Radiografia toracic ofera informatii privind
starea inimii, plmnilor, pleurei,
componentelor peretelui toracic,
diafragmului. Radiatiile X sunt absorbite
n mod diferit de organele toracice, n
funcie de densitatea lor. Oasele absorb
cel mai mult radiaiile, de aceea ele apar
pe radiografie alb intens. Inima,
diafragmul i celelalte esuturi din
torace absorb si ele radiaiile, realiznd
diferite nuane de alb.
Plmnii care sunt plini cu aer vor aparea pe radiografie in mod normal ca
nite umbre ntunecate. n mod normal, plmanii apar de culoare neagr pe
radiografie. Dac ns se observ zone albe (opace) poate fi vorba fie de
existena unei pneumonii, fie de prezena unor mase tumorale. Se poate observa,
de asemenea, acumularea patologic de lichid, fie c acesta este situat n plman
(ca n edemul pulmonar), fie in afara plmnului, n cavitatea pleural. Pot aprea
5

i zone mai intens transparente, care reprezint caverne (distrugerea esutului

pulmonar, cu apariia unor caviti, ,,gauri n plman, aa cum se ntmpl, de
pild, n tuberculoz) sau o zon ntunecat n afara plmnului (care indic
prezena aerului n spaiul pleural, aer care poate comprima plmnul i stnjeni
respiraia, fenomen numit pneumotorax). Radioscopia utilizeaz, de asemenea,
razele X, dar imaginea nu se obine pe
un film fotografic (ca n cazul
radiografiei), ci poate fi observat
direct de medic, pe un ecran. Este o
investigaie dinamic, direct, care
permite examinarea plmnului din
diverse unghiuri si poziii, chiar dac se
bazeaz foarte mult pe capacitatea de
interpretare a medicului, fiind asadar
subiectiva.

CONCLUZIE
Razele Roentgen i-au gsit foarte multe aplicaii practice importante.
n primul rnd n medicin. Nimeni nu poate indica numrul exact de oameni,
viaa crora a fost salvat datorit diagnosticului corect stabilit la timp cu
ajutorul razelor Roentgen. E clar, c acest numr e foarte mare.
n al doilea rnd, cu ajutorul figurilor de difracie, pe care le dau razele
Roentgen la trecerea lor prin cristale, se stabilete ordinea de repartizare a
atomilor n spaiu structura cristalelor. Pentru substanele organice cristaline
aceasta nu e att de complicat. ns cu ajutorul analizei radiologice a structurii
cristaline se descifreaz structura celor mai complicai compui organici, inclusiv
proteinele. n particular, a fost determinat structura moleculei de hemoglobin,
care conine zeci de mii de atomi.
Cred, c descoperirea razelor Roentgen este cea mai important
descoperire aplicat n medicin, care a contribuit la dezvoltarea acestei ramuri.

Anexa

Radiografie umr
Radiografie cervical
Poplitee

Radiografie cranian

Radiografie genunchi

Radiografie dentar
Radiografie cranian
Radiografie tibie

Radiografie glezn

Radiografie umr

Radiografie mn

Radiografie umr

Radiografie lombar

Radiografie tibie

Radiografie antebra

Bibliografie
8

Radiografie mn

Radiografie bazin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Conrad_R%C3%B6ntgen
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_X
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/raze-x-sau-radiatii-x_4750
http://www.scritube.com/medicina/RAZELE-ROENTGEN12688.php
http://www.boli-medicina.com/radiologie/RAZELE-RONTGEN-BM-COM.php
http://www.energienuclear.go.ro/cap_0,5.htm
https://www.google.ro/search?
q=Radiografie&espv=210&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=nqQ9U_y
DFMf8ygPRioDgDw&ved=0CAgQ_AUoAQ&biw=1366&bih=705
http://www.e-referate.ro/referate/Radiatii_Rontgen2005-05-26.html
http://prezi.com/kv3m0vqbd2zi/radiatiile-roentgen/
http://ro.scribd.com/doc/30863447/Razele-Roentgen
http://www.referat.ro/referate/Radiatiile_X_3680.html
http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Vasile_Popescu_-_Fizica_2_2008/curs7.pdf
http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/RAZELE-ROENTGEN29.php
http://www.lefo.ro/carmensylva/curriculum/webfizica/proiecte_12ahoria&co/sirbu/Rontgen.html
http://www.umft.ro/data_files/documente-atasatesectiuni/252/manual_20de_20radiologie_20si_20imagistica_20medicala._20vol.
_20i_20-_20toracele.pdf
Miakiev G., Buhovev B. Fizica manual pentru clasa X, editura
Lumina,Chisinu, a.1973.