METODELE IMAGISTICE

Disciplina de radiologie si
imagistica medicala UMF Iasi
 METODELE IMAGISTICE
CLASIFICARE:

 metode invazive: folosesc radiatii ionizante, potential

periculoase biologic
– razele X (utilizate în roentgendiagnostic )
– izotopii radioactivi (medicina nucleară)

 metode neinvazive: nu folosesc radiatii ionizante:

- câmp magnetic şi unde de radiofrecvenţă (magistica
prin rezonanţă magnetică - IRM)
- unde mecanice (ecografia sau ultrasonografia)
 INTRODUCERE
 W.C. Roentgen a descoperit razele X în
1895, desoperire pentru care a luat premiul
Nobel în 1901.

 În 1972 G. M. Hounsfield a descoperit

principiul computertomografiei.
 METODE IMAGISTICE CARE
FOLOSESC RX
 RADIOGRAFIA

 FLUOROSCOPIA (exemple: examen baritat EGD, clisma

baritata)

 COMPUTER TOMOGRAFIA (CT)

 PET-CT

 MAMOGRAFIA
 PRODUCEREA RAZELOR X
 Razele X
– sunt oscilaţii electromagnetice, cu lungimea de undă de
1 A,
– produse prin frânarea bruscă pe anod (anticatod) a
unui fascicul de electroni rapizi, emanaţi de către un
catod incandescent.
– emise de tubul radiogen,
– trecând prin corp, sunt absorbite diferenţiat în functie
de compoziţia chimică (numărul atomic Z), densitatea,
grosimea structurilor.
– La ieşirea din pacient, fasciculul de radiatii este atenuat
energetic, neomogenitatea sa exprimind diferentele de
absorbtie ale organelor sau tesuturilor străbătute.

 Prin efectul ionizant sau fotochimic, fotonii ieşiţi din corp

vor impresiona filmul radiografic respectiv ecranul
fluoroscopic realizind o imagine radiologică.
 PRODUCEREA RAZELOR X
Tubul dre raze X prezintă următoarele elemente
constructive :

 balon din sticlă specială, rezistentă la temperaturi foarte mari, vidat

 catod: spirala metalica din wolfram, legata la un circuit de joasa

tensiune, ce produce incandescenta filamentului, determinind
desprinderea electronilor de pe orbitele periferice

 anod: piesa metalica (tungsten), care asigura frinarea electronilor

accelerati, sub un curent de inalta tensiune, stabilit intre anod si
catod
 sistem de racire cu apa, aer, ulei, mixt

 dispozitive de protectie plumbate.

PRODUCEREA RAZELOR X
 PRODUCEREA RAZELOR X
Aparatul de radiodiagnostic este compus, pe lîngă tubul de
raze X, din:

 transformator de incalzire al filamentului;

 transformator de inalta tensiune pentru accelerarea electronilor

 masa de comandă

 masă pentru pozitionarea pacientului.

PRODUCEREA RAZELOR X
RADIOGRAFIA
• Tehnica
• Artefacte
• Radioprotectie
EXAMENUL FLUOROSCOPIC
EXAMENUL FLUOROSCOPIC
 TEHNICA

 Pregatirea pacientului
 Folosirea substantelor de contrast (sulfat de
bariu)
 Radioprotectia
 SUBSTANTE DE CONTRAST
Substante de contrast (SC) pt. roentgendiagnostic

 Negativ – gaz –
– Aer, O2, CO2 – combinat cu suspensie de sulfat de
bariu (Ba SO4)  dublu contrast

 Pozitiv
– suspensie de sulfat de bariu (Ba SO4) pt. exam. Eso-
gastro - intestinale
 Sulfat de bariu
 Particulele raman in tubul digestiv (NU sunt
absorbite, NU sunt toxice)
 Pudra/suspensie
 In suspiciuni de perforatie – NU administram
sulfat de bariu (determina mediastinita,
peritonita); se adm. SC hidrosolubile (cu iod)
 Metode imagistice cu RX
 Urografia

 Angiografia

 Limfografia

 Colangiografia

 Fistulografia
 Computer tomografia
 este o metoda imagistica ce are ca principiu baleiajul
unei sectiuni din regiunea anatomică de examinat, cu
un fascicul de raze X colimat (ingust).

 Scara de nuanţe de gri (scara Hounsfield) are 2000 de

unitati Hounsfield (UH), între – 1000 (densitatea
aerului) şi + 1000 (densitatea osului compact), cu
mijlocul la 0 (densitatea apei).

 Fotonii rezultaţi după traversarea corpului ajung la

cristalele de scintilatie (detectorii), dispuse în coroană
semicirculară, pe un cerc cu rotatie sincronă cu tubul
de raze X.
 Computer tomografia
 Detectorii transformă energia fotonică în cuantă
de lumină,
 transformată în curent electric (semnal
analogic),
 amplificat de un fotomultiplicator electronic,
 transformat în informaţie numerică
(transformare digitală) şi
 transmis unităţii de calcul care reconstruieşte
matematic imaginea în termeni de densitate şi o
redă analogic pe monitor TV.
 Computer tomografia
Componentele constructive ale computer-
tomografului sunt urmăroarele:
 gantry (tunel) - cerc mobil ce conţine tubul de raze
X şi coroana de detectori ce au o mişcare de
rotaţie de 360 grade în jurul regiunii de examinat;
 masa de pozitionare a pacientului;
 generatorul de raze X ;
 computerul;
 terminal (consola) - tastatura, monitoare TV;
 sistem de stocare a imaginilor: CD-R, film,hirtie
COMPUTER TOMOGRAFIA
 Pregatirea pentru examenul CT
 Functia renala (uree, creatinina)
 Alergie la substante de contrast?
 Tratament cu metformin pentru diabet?
 Hipertiroidie, carcinom tiroidian folicular sau
papilar?
 Pregatirea intestinului
 Post alimentar (CT stomac, pancreas)
 Este necesar anestezist?
 Pregatirea pentru examenul CT
 Consimtamint informat cu privire la
– Examinarea cu raze X
– Injectarea contrastului
– Proceduri interventionale
 Opacefierea intestinului
 Stabilirea protocolului de scanare
 Accesul vascular pentru SC
 Acces vascular
 Acces venos periferic–vena mediobazilica; -
18-20G (verde, roz) pt. 3-5 ml/s
 Acces venos central - permite injectarea cu
1,5 – 2,5 ml/s
 Acces venos femural – cind debitul nu este
suficient la plica cotului;
 artefacte in VCI la 10s postinjectare SC
cu concentratie mica
 Acces arterial – cateter in artera hepatica
 SUBSTANTE DE CONTRAST

 SC iodate hidrosolubile – injectate iv pt. urografie,

angiografie, CT
 Nonionice, cu osmolaritate mica – reactii adverse mai
rare (urticarie, edem Quincke, reactii vasovagale, reactii
anafilactic, şoc)
 factors de risc– alergie, astm broşic, boli cardiace,
insuficienta renala, mielom multiplu

SC iodate liposolubile – pt. limfangiografie

 Ssubstante de contrast iodate
 Concentratii uzuale- 350-370 mgI/ml
 Se injecteaza SC la temperatura corpului
uman
 Achizitii imagini (la CT) in timp arterial,
venos, ± tardiv
 Eliminare renala
Substante de contrast administrate
parenteral - complicatii
 Extravazarea SC la locul de injectare – mina ridicata
deasupra inimii, comprese reci

 Reactii adverse precoce – 60 min

– Minore, moderate – greturi, varsaturi
 Urticarie, eritem, angioedem
 Bronhospasm
 Reactii vasovagale

– Severe – edem laringean, pulmonar

 Hipotensiune
 Soc anafilactic
 Stop cardiac, respirator
Substante de contrast administrate
parenteral - complicatii

 Reactii adverse tardive

Cutanate – eruptii, prurit, edem

Sistemice - cefalee, ameteala

- Greturi, diaree
- Frison
- Pseudogripa
 Prevenirea complicatiilor la
administrarea SC iodate
 Indicatia de examinare sa fie corecta
 Anamneza amanuntita
 Explicarea in detaliu a procedurii
 Alegerea SC
 Administrare maxim 1,5 ml/Kg corp
 Hidratare buna a pacientului preexaminare si
postexaminare
 Eventual premedicatie- corticoizi (hemisuccinat de
hidrocortizon) si antihistaminice
 Accidente dupa administrarea
SC iodate

 Accident respirator

 Accident circulator

 Soc vagal
 Dupa adm SC iodate urmarim:
 Respiratia:
- dispneea inspiratorie si stridorul indica edem laringian
- dispnee expiratorie indica bronhospasm

 Culoarea: cianoza (hipoxie), roseata (manifestari

anafilactoide), paloare (jena vagala)

 Aspectul cutanat: urticarie, edem facial

 Tensiunea arteriala si pulsul: tahicardie (soc

anafilactic), bradicardie (soc vagal).
 Tratamentul reactiilor adverse
 Se anunta ATI
 In serviciul de radiologie trebuie sa existe:
- sursa oxigen
- adrenalina, noradrenalina
- hemisuccinat de hidrocortizon
- antihistaminice
 Mamografia
 Cel mai pretenţios examen radiologic
 Sensibilitate şi specificitate bune în
depistarea cancerului de sân, dependente
de vârsta pacientei (> 40-50 ani)
 Metoda de screening în depistarea
cancerului mamar infraclinic
 Caracterizarea maselor palpabile (>40 ani)
 Cancer mamar – epidemiologie
 România – incidenţa cancerului de sân
ocupă locul I la femei (1995 - 22,61/suta mii
loc.; SUA – 32/suta mii loc.)
 Principala cauză de deces la femeile > 40
ani
 Prezintă o curbă ascendentă pe măsură ce
creşte vârsta, cu două vârfuri: 45-50 ani şi
55-65 ani
 Mamografia

 Rezultatele depind foarte mult de calitatea

tehnică şi de experienţa radiologului

 Examen iradiant – de analizat eficienţa

examenului care variază funcţie de vârstă
Calitatea mamografiei
 Aparat
 Generator
 Tub radiologic
 Grila antidifuzoare
 Expunere automată
 Receptor
 Cuplul ecran întăritor-film mamografic
 Receptori digitali
 Developare
Developarea - recomandări
 Maşină de developat destinată doar mamo
 Developare cu debit constant în timpul zilei
 Activitate 5 zile pe săptămână
 Filme şi chimicale de la acelaşi fabricant
 Sensitometrie periodică
 Developarea

 Temperatura 35-40° C (ideal 36-38°C)

 Timpul de developare 20-50 s (ideal 40 s)

MAMOGRAFIA
MAMOGRAFIA
MAMOGRAFIA
Compresia
lReducerea radiaţiei difuzate prin
reducerea grosimii sânului

lReducerea flou-ului cinetic –

imobilizarea sânului

lReducerea flou-ului geometric prin

reducerea distanţei sân-film

lReducerea dozei

lUniformitate a densităţii optice

 IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
 medicina nucleară; scintigrafie
 Introducerea în corpul uman de izotopi radioactivi, care
emit radiaţii gama si detectarea cu ajutorul unei camere de
scintilatie a radiatiei emise dupa fixarea izotopului în
tesuturi; fixarea este analizată si redată de computer în
imagine analogica ce poate fi vizualizată pe un monitor TV.
Scintigrafie - Single Photon Emission Computed
Tomography (SPECT ) utilizează următorii izotopi
radioactivi:
- Tc99m injectat intravenous pentru evaluarea ficat, splină,
schelet, rinichi şi pentru perfuzia pulmonară
- Xe inhalat pentru ventilaţia pulmonară
- taliu 201, In 111 pentru perfuzia miocardică
- I 131 pentru patologia tiroidiană
-leucocite marcate cu Ga 67 pentru localizarea abceselor
 SCINTIGRAFIA

a b
 IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
 Fixarea izotopilor poate fi
– normală,
– mai importantă decât în mod obişnuit (hiperfixare, zone
“calde”),
– diminuată faţă de normal (hipofixare, zone reci).
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET,
POSITRON EMISSION TOMOGRAPHY)
utilizează izotopi cu viata scurta în combinaţii
organice : C-11 metionina, N-13 amoniu, F-18
deoxiglucoza, O-15, Rb 82, având drept aplicaţii
clinice:-cuantificare flux sanguin în creier sau
miocard, funcţionalitatea neuroreceptorilor
cerebrali, oncologie
IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
P.E.T.
ULTRASONOGRAFIA-echografia

PRINCIPIU:- reflexia US in structurile corpului omenesc,

ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu frecventa foarte

mare (“ultrasunete”)=2-12 Mhz.
 ULTRASONOGRAFIA-echografia
COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
-generator US
-trasductor (sonda)=emitator/receptor
de US
-computer (procesoare semnal)
- consola/tastatura/reglaje a emisiei si
postprocesare semnal
-monitor TV
- accesorii pentru stocare
imagini,transmisie,printare.
ULTRASONOGRAFIA-aparate
portabile
 ULTRASONOGRAFIA (ecografia)
 Modul TM (time motion) permite inregistrarea în dinamică
a mişcărilor valvulare şi ale cavităţilor cordului.

 Modul B (brightness=strălucire) redă în tonuri de gri, a

unor sectiuni anatomice corespunzatoare zonei
anatomice scanate;
– afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp
(cord, fetus in uter);

 Modul Doppler evaluează sensul şi direcţia de curgere a

sângelui
– afişează in cod de culoare (Doppler color),
– afisare grafica (D. spectral),
– detectează curgerea lentă (angio power Doppler) .
 ULTRASONOGRAFIA
APLICATII CLINICE

US ABDOMINALA = toate organele parenchimatoase,vase

US CARDIACA = studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri
US VASCULARA = mod B,Doppler duplex,Power
US PARTI MOI = tiroida, sin, musculara, articulara, ochi
US IN OBSTETRICA = sarcina normala si patologica
US DIGESTIVA = ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect)
US INTERVENTIONALA: ghidare punctii percutane dg&trat.
ULTRASONOGRAFIA
(ecografia)
 IRM - Generalităţi
 Principalele etape ale examinării IRM:
– Pacientul este introdus într-un câmp magnetic omogen
(magnet);
– O undă radio generată de către aparatul de rezonanţă
magnetică este trimisă către ţesuturile pacientului,
interacţionând cu acestea;
– După un interval scurt de timp această undă radio este
întreruptă
– Ca răspuns la stimulul iniţial, ţesuturile pacientului emit la
rândul lor un nou semnal radio, care este recepţionat de
aparat
– Semnalul radio (provenit din ţesuturi), recepţionat de aparat,
este utilizat pentru reconstrucţia imaginii
 Sursa semnalelor recepţionate de aparat şi care
servesc la formarea imaginii este corpul pacientului, ce
răspunde la magnetizarea la care a fost supus în
timpul stimulului iniţial. 65
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM utilizează impulsuri de radiofrecvenţă şi un cimp
magnetic intens şi omogen (0,2-3T) pentru a obţine
secţiuni prin corpul uman în orice plan al spaţiului.
 Impulsurile de radiofrecvenţă induc fenomene de
rezonanţă asupra protonilor de hidrogen
 semnalele emise in timpul miscarilor protonice de precesie
si relaxare sunt captate de bobine (antene) receptoare de
radiofrecvenţă.
 Intensitatea semnalelor (vibratiilor) protonice captatate este
diferita în ţesuturi, în functie de :
– concentratia protonilor H-1 (apă, grăsimi),
– timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea
de echilibru energetic initial,
– timpul de emisie a impulsului RF.
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM - elemente constructive
- Magnetul
- sistemul de radio-frecvenţă
Bobinele de radio-frecvenţă - care emit si receptioneaza undele
de radiofrecventa
Cuşca Faraday - pentru ecranarea faţă de undele de radio-
frecvenţă provenite din exterior
- Sistemul informatic
- Sistemul de climatizare - pentru mentinerea unei temperaturi
optim
- Un pat de examinare
- console de control a sistemului şi de vizualizare a imaginilor,
postprocesare
 INSTALATIA RM

MAGNETUL
 Magnetul reprezinta inima sistemului. El este un mgnet
superconductibil care genereaza campul static B0.
 Magnetul consta din aplicarea de curent prin bobine
compuse din fire de niobim – titan care sunt racite.
 Racirea se realizeaza cu refrigerenti criogeni care mentin o
temperatura aproape de zero absolut (-2690C), si elimina
virtual rezistenta electrica permitand obtinerea de campuri de
mari intensitati.
 Este de retinut ca un camp magnetic de 1.5T este de
30.000 de ori mai mare decat campul magnetic al
Pamantului.
68
 INSTALATIA RM
MAGNETUL

 Odata magnetul activat el este pentru totdeauna

activ.

 Camera in care se situeaza magnetul trebuie sa

fie perfect izolata (cusca Faraday).

 Orice interferenta a campului magnetic B0 cu

undele radio, electromagnetice sau alt tip de radiatii
duce la pierderea omogenitatii acestuia.
69
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 Avantajele IRM sunt :

- rezoluţia spaţială mare (1 mm)

- secţiuni multiplanare - coronale, sagitale, axiale

- posibilitatea unor reconstrucţii bi şi tridimensionale

- imagini rapide, în timp real

- studii morfologice şi funcţionale

- lipsa de invazivitate
T1
T1 IR T2 FSE

T2 EG
FLAIR
T2*
Imaginisurs
ă 3D TOF- MIP
REZONANTA MAGNETICA
REZONANTA MAGNETICA
REZONANTA MAGNETICA
REZONANTA MAGNETICA
Produşi de contrast utilizaţi în
IRM

78
 Generalităţi
 Agenţii de contrast (AC) cresc randamentul diagnostic al
examenului.
 Injectare iv.
 AC nespecifici:
- familia chelaţilor de Gd (Substanţe paramagnetice)
- eliminare renală ± hepatică.

 AC specifici:
– obiectiv: IRM a ficatului
– captare specifică de către parenchimul hepatic,
eliminare biliara+renala (Substanţe paramagnetice)
– substante cu oxizi de fier, capatate de celulele Kupffer,
cu eliminare biliară (Substanţe super-paramagnetice).
79
 Chelaţii de Gd
 Injectare iv
 Doza: 0,1mmol Gd/Kgc

 Protocol administrare:
– bolus “manual” – neuro, osteo-articular;
– bolus rapid + 20-30mL SF cu injector automat – patologie
hepatică, vasculară.

 Contraindicatii:
– în general puţin importante: antecedente alergice, sarcina.
Lactaţia se suspendă tranzitor.
– IRC.

 Toleranţă:
– excelentă. Eventualele reacţii alergice se tratează la fel ca în
cazul produşilor iodaţi.

80
 Contraindicaţii- IRM
 Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi străini feromagnetici:
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi străini intraoculari
valve cardiace metalice
filtre cave
implante cohleare,
- obezii (peste 130 Kg).

 Relative:
- femeile însărcinate în I-ul trimestru
- claustrofobii
- pacienţii intubaţi, ventilaţi
 BIBLIOGRAFIE
 1. Buruian M. : Radiologie-manual practic,1998
 2. CHISLEAG GH.:RADIOLOGIE MEDICALA-Ed.Litera ,
1988,vol 1.
 3. DANIIL C.:”Metode si tehnici uzuale in
rontgendiagnostic”
 4. GALESANU M.R.-Curs radiologie medicala,IMF.1982
 5. POP T.-Ultrasonografie,Ed.Med.,1997.
 6. POP T.-Rezonanta Magnetica Nucleara,Ed.Med.1998.
 7. SPOREA I.-Ecografie abdominala,Ed.Facla Timis.,1999.