METODELE IMAGISTICE

INTRODUCERE
 W.C. Roentgen a descoperit razele X în
1895, desoperire pentru care a luat premiul
Nobel în 1901.
 În 1972 G. M. Hounsfield a descoperit
principiul computertomografiei.
 Imagistica prin rezonanta magnetica.
 PET-CT
 METODELE IMAGISTICE
Metodele imagistice clasificare:
 metode invazive: folosesc radiatii ionizante,
potential periculoase biologic
– razele X (utilizate în roentgendiagnostic )
– izotopii radioactivi (medicina nucleară)

 metode neinvazive: nu folosesc radiatii ionizante:

- câmp magnetic şi unde de
radiofrecvenţă (magistica prin rezonanţă
magnetică - IRM)
- unde mecanice (ecografia sau ultrasonografia)
 PRODUCEREA RAZELOR X
 Razele X
– sunt oscilaţii electromagnetice, cu lungimea de undă de
1 A,
– produse prin frânarea brusca pe anod (anticatod) a
unui fascicul de electroni rapizi, emanaţi de catre un
catod incandescent.
– emise de tubul radiogen,
– trecând prin corp, sunt absorbite diferenţiat în functie
de compoziţia chimică (numărul atomic Z), densitatea,
grosimea structurilor.
– La ieşirea din pacient, fasciculul de radiatii este atenuat
energetic, neomogenitatea sa exprimind diferentele de
absorbtie ale organelor sau tesuturilor străbătute.

 Prin efectul ionizant sau fotochimic, fotonii ieşiţi din corp

vor impresiona filmul radiografic respectiv ecranul
fluoroscopic realizind o imagine radiologică.
 PRODUCEREA RAZELOR X
Tubul dre raze X prezintă următoarele elemente constructive :
 - balon din sticlă specială, rezistentă la temperaturi foarte mari, vidat,
 - catod: spirala metalica din wolfram, legata la un circuit de joasa
tensiune, ce produce incandescenta filamentului, determinind
desprinderea electronilor de pe orbitele periferice;
 -anod: piesa metalica (tungsten), care asigura frinarea electronilor
accelerati, sub un curent de inalta ten siune, stabilit intre anod si
catod;
 -sistem de racire cu apa, aer, ulei, mixt ;
 -dispozitive de protectie plumbate;

Aparatul de radiodiagnostic este compus, pe lîngă tubul de raze X, din:

 - transformator de incalzire al filamentului;
 - transformator de inalta tensiune pentru accelerarea electronilor
 - masa de comandă
 - masă pentru pozitionarea pacientului.
PRODUCEREA RAZELOR X
PRODUCEREA RAZELOR X
RADIOGRAFIA
RADIOGRAFIA
EXAMENUL
EXAMENUL FLUOROSCOPIC
FLUOROSCOPIC
 Computer tomografia
 este o metoda imagistica ce are ca principiu baleiajul
unei sectiuni din regiunea anatomică de examinat, cu
un fascicul de raze X colimat (ingust).

 Scara de nuanţe de gri (scara Hounsfield) are 2000 de

unitati Hounsfield (UH), între – 1000 (densitatea
aerului) şi + 1000 (densitatea osului compact), cu
mijlocul la 0 (densitatea apei).

 Fotonii rezultaţi după traversarea corpului ajung la

cristalele de scintilatie (detectorii), dispuse în coroană
semicirculară, pe un cerc cu rotatie sincronă cu tubul
de raze X.
 Computer tomografia
 Detectorii transformă energia fotonică în cuantă
de lumină,
 transformată în curent electric (semnal analogic),
 amplificat de un fotomultiplicator electronic,
 transformat în informaţie numerică
(transformare digitală) şi
 transmis unităţii de calcul (softweare) care
reconstruieşte matematic imaginea în termeni de
densitate şi o redă analogic pe monitor TV.
Computer tomografia
 Computer tomografia
Componentele constructive ale computer-
tomografului sunt urmăroarele:
 - gantry (tunel) - cerc mobil ce conţine tubul de
raze X şi coroana de detectori ce au o mişcare de
rotaţie de 360 grade în jurul regiunii de examinat;
 - masa de pozitionare a pacientului;
 - generatorul de raze X ;
 - computerul;
 - terminal (consola) - tastatura, monitoare TV;
 - sistem de stocare a imaginilor: CD-R, film,hirtie
COMPUTER
COMPUTER TOMOGRAFIA
TOMOGRAFIA
 Pregatirea pentru examenul CT
 Functia renala
 Alergie la substante de contrast?
 Tratament cu metformin pentru diabet?
 Hipertiroidie, carcinom tiroidian folicular sau
papilar?
 Pregatirea intestinului
 Post (CT stomac, pancreas)
 Este necesar anestezist?
 Pregatirea pentru examenul CT
 Consimtamint informat cu privire la
– Examinarea cu raze X
– Injectarea contrastului
– Proceduri interventionale
 Opacefierea intestinului
 Stabilirea protocolului de scanare
 Accesul vascular pentru SC(substanta
contrast)
 Acces vascular
 Acces venos periferic–vena mediobazilica;
- 18-20G (verde, roz) pt. 3-5 ml/s
 Acces venos central - permite injectarea cu
1,5 – 2,5 ml/s
 Acces venos femural – cind debitul nu este
suficient la plica cotului; artefacte in VCI 10
s postinjectare SC cu concentratie mica
 Acces arterial – cateter in artera hepatica
Substante de contrast administrate
parenteral - complicatii
 Extravazarea SC la locul de injectare – mana ridicata deasupra
inimii, comprese reci
 Reactii adverse precoce – 60 min
– Minore, moderate – greturi, varsaturi
 Urticarie, eritem, angioedem
 Bronhospasm
 Reactii vasovagale
– Severe – edem laringean, pulmonar
 Hipotensiune
 Soc anafilactic
 Stop cardiac, respirator
 Reactii adverse tardive
Cutanate – eruptii, prurit, edem
Sistemice – cefalee, ameteala
– Greturi, diaree
– Frison
– Pseudogripa
 IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
 medicina nucleară; scintigrafie
 Introducerea în corpul uman de izotopi radioactivi, care emit
radiaţii gama si detectarea cu ajutorul unei camere de
scintilatie a radiatiei emise dupa fixarea izotopului în tesuturi;
fixarea este analizată si redată de computer în imagine
analogica ce poate fi vizualizată pe un monitor TV.
Scintigrafie - Single Photon Emission Computed Tomography
(SPECT ) utilizează următorii izotopi radioactivi:
- Tc99m injectat intravenous pentru evaluarea ficat, splină,
schelet, rinichi şi pentru perfuzia pulmonară
- Xe inhalat pentru ventilaţia pulmonară
- taliu 201, In 111 pentru perfuzia miocardică
- I 131 pentru patologia tiroidiană
-leucocite marcate cu Ga 67 pentru localizarea abceselor
SCINTIGRAFIA
SCINTIGRAFIA
 IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
 Fixarea izotopilor poate fi
– normală,
– mai importantă decât în mod obişnuit (hiperfixare, zone
“calde”),
– diminuată faţă de normal (hipofixare, zone reci).
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET, POSITRON
EMISSION TOMOGRAPHY) utilizează izotopi cu
viata scurta în combinaţii organice : C-11 metionina,
N-13 amoniu, F-18 deoxiglucoza, O-15, Rb 82,
având drept aplicaţii clinice:-cuantificare flux
sanguin în creier sau miocard, funcţionalitatea
neuroreceptorilor cerebrali
P.E.T.
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM utilizează impulsuri de radiofrecvenţă şi un cimp
magnetic intens şi omogen (0,2-3T) pentru a obţine
secţiuni prin corpul uman în orice plan al spaţiului.
 Impulsurile de radiofrecvenţă induc fenomene de
rezonanţă asupra protonilor de hidrogen si semnalele
emise in timpul miscarilor protonice de precesie si relaxare
sunt captate de bobine (antene) receptoare de
radiofrecvenţă.
 Intensitatea semnalelor (vibratiilor) protonice captatate este
diferita în ţesuturi, în functie de :
– concentratia protonilor H-1 (apă, grăsimi),
– timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea
de echilibru energetic initial,
– timpul de emisie a impulsului RF.
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM - elemente constructive
- Magnetul
- sistemul de radio-frecvenţă
 Bobinele de radio-frecvenţă - care emit si receptioneaza undele de
radiofrecventa
 Cuşca Faraday - pentru ecranarea faţă de undele de radio-frecvenţă
provenite din exterior
- Sistemul informatic
- Sistemul de climatizare - pentru mentinerea unei temperaturi optim
- Un pat de examinare
- console de control a sistemului şi de vizualizare a imaginilor,
postprocesare
IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 Avantajele IRM sunt :
- rezoluţia spaţială mare (1 mm);
- secţiuni multiplanare - coronale, sagitale,
axiale;
- posibilitatea unor reconstrucţii bi şi
tridimensionale
- imagini rapide, în timp real
- studii morfologice şi funcţionale;
- lipsa de invazivitate
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
Contraindicatii
 bolnavii purtători de pace-maker
 dispozitive electronice care nu se pot îndepărta
 corpi străini metalici intraoculari
 unele materiale fero-magnetice incompatibile cu rezonanţa
magnetică (unele clip-uri chirurgicale feromagnetice, filtre din
vena cava)
Precautii
 Pacientul trebuie sa ramina nemiscat pe tot timpul examinarii
 la copii, bolnavi agitaţi, claustrofobi nu este posibil 
premedicaţie, anestezie generala
 Ventilaţia asistată şi monitorizarea bolnavilor necesita aparate
de anestezie compatibile cu câmpul magnetic.
 obezitate - pacientul nu poate fi introdus in magnet
REZONANTA
REZONANTA MAGNETICA
MAGNETICA
IMAGISTICA
IMAGISTICA REZONANTA
REZONANTA
MAGNETICA
MAGNETICA
 U
ULTRASONOGRAFIA
LTRASONOGRAFIA--ecografia
ecografia
PRINCIPIU:-reflexia US in structurile corpului omenesc,
- diferentiata de impedanta acustica permite realizarea unor imagini
anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A,TM).
ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu frecventa foarte mare
(“ultrasunete”)=2-12 Mhz.
COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
-generator US;
-traductor (sonda)=emitator/receptor de US;-ampl.semnal
-computer(procesoare semnal);
- consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;
-monitor TV; accesorii pentru stocare imagini,transmisie,printare.
 ULTRASONOGRAFIA (ecografia)
 Modul TM (time motion) permite inregistrarea în dinamică a
mişcărilor valvulare şi ale cavităţilor cordului.

 Modul B (brightness=strălucire) redă în tonuri de gri, a unor

sectiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate;
– afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp
(cord, fetus in uter);
 Modul Doppler evaluează sensul şi direcţia de curgere a
sângelui
– afişează in cod de culoare (Doppler color),
– afisare grafica (D. spectral),
– detectează curgerea lentă (angio power Doppler) .
ULTRASONOGRAFIA
ULTRASONOGRAFIA
(ecografia)
(ecografia)
 ULTRASONOGRAFIA
MODUL B=>SEMEIOLOGIE ULTRASONOGRAFICA

•NEGRU : ZONA TRANS SONICA – lichide (vas, vezica, chist);

•ALB: ZONA REFLECTOGENA - gaz, calcul, interfata;
•TONURI DE GRI: organe parenchim., proc.patologice; traduc
grade diferite de reflexie/absorbtie a US in tesuturi;
•INTERFATA: limita de separatie intre medii diferite ca impedanta
acustica (pereti vasculari, cavitari) - REFLECTOGENA;
•VID SONIC: ABSENTA SEMNALULUI (posterior de zone cu
maximum de reflexie; ex.: dupa calculi, gaze, oase).
 ULTRASONOGRAFIA
ULTRASONOGRAFIA
APLICATII CLINICE

US ABDOMINALA=toate organele parenchimatoase,vase;

US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri;
US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,Power;
US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;
US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologica
US DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);
US INTERVENTIONALA: ghidare punctii percutane dg&trat.
ULTRASONOGRAFIA
ULTRASONOGRAFIA
(echografia)
(echografia)
 PROTECTIA IN RADIOLOGIE
- echipament protectie personal:sort, ochelari si manusi ce
contin saruri de plumb;
 - izolare incaperilor cu aparatura Rx; suprafata min. 12 mp;
 - sistem de control dozimetric al personalului
(fotodozimetru);
 - controlul hemogramei la 6 luni;
 - protectie bolnavi cu materiale de protectie (sort de
cauciuc plumbat) a sternului, gonadelor.

 Doza maxima admisa compatibila cu starea de sanatate

pentru personalul din radiologie este de: 0,1 rad/ sapt., 5 r /
an, 50 r pina la 30 ani, max. 200 r /viata.
 EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIATIILOR
 1. Leziuni ale pielii: radiodermita cronica miini,
gambe, fata;
 2. Leziuni ale organelor hematopoetice: modificari
ale seriei albe,
 leucopenie, usoara eozinofilie, limfocitoza,
neutropenie (grav), anemii aplastice, leucemii;
 3. Leziuni ale gonadelor: spermatogonii, foliculi
maturi ovarieni;
 4. Leziuni ale oului fecundat: malformatii;
 5. Cataracte timpurii: prin fenomenul de ionizare;
 6. Imbatrinire precoce.
 BIBLIOGRAFIE
 1. Buruian M. : Radiologie-manual practic,1998
 2. CHISLEAG GH.:RADIOLOGIE MEDICALA-Ed.Litera ,
1988,vol 1.
 3. DANIIL C.:”Metode si tehnici uzuale in
rontgendiagnostic”
 4. GALESANU M.R.-Curs radiologie medicala,IMF.1982
 5. POP T.-Ultrasonografie,Ed.Med.,1997.
 6. POP T.-Rezonanta Magnetica Nucleara,Ed.Med.1998.
 7. SPOREA I.-Ecografie abdominala,Ed.Facla Timis.,1999.