Investigatii utilizate in

neurologie
Curs nr 2
 Introducere

 W.C. Roentgen a descoperit razele X în 1895,

desoperire pentru care a luat premiul Nobel în
1901.
 În 1972 G. M. Hounsfield a descoperit principiul

computertomografiei.
 Imagistica prin rezonanta magnetica.
 PET-CT
 METODE IMAGISTICE

 Metodele imagistice clasificare:

 metode invazive: folosesc radiatii ionizante, potential
periculoase biologic
 razele X (utilizate în roentgendiagnostic )
 izotopii radioactivi (medicina nucleară)

 metode neinvazive: nu folosesc radiatii ionizante:

 - câmp magnetic şi unde de radiofrecvenţă (imagistica
prin rezonanţă magnetică - IRM)
 - unde mecanice (ecografia sau ultrasonografia)
 Producerea razelor X
 Razele X
 sunt oscilaţii electromagnetice, cu lungimea de undă de 1 A,
 produse prin frânarea bruscă pe anod (anticatod) a unui fascicul de
electroni rapizi, emanaţi de către un catod incandescent.
 emise de tubul radiogen,
 trecând prin corp, sunt absorbite diferenţiat în functie de compoziţia
chimică (numărul atomic Z), densitatea, grosimea structurilor.
 La ieşirea din pacient, fasciculul de radiatii este atenuat energetic,
neomogenitatea sa exprimand diferentele de absorbtie ale organelor
sau tesuturilor străbătute.

 Prin efectul ionizant sau fotochimic, fotonii ieşiţi din corp vor
impresiona filmul radiografic respectiv ecranul fluoroscopic realizand o
imagine radiologică
 Producerea razelor X
 Tubul dre raze X prezintă următoarele elemente constructive :
 - balon din sticlă specială, rezistentă la temperaturi foarte mari, vidat,
 - catod: spirala metalica din wolfram, legata la un circuit de joasa tensiune, ce

produce incandescenta filamentului, determinand desprinderea electronilor de pe

orbitele periferice;
 -anod: piesa metalica (tungsten), care asigura franarea electronilor accelerati, sub

un curent de inalta tensiune, stabilit intre anod si catod;

 -sistem de racire cu apa, aer, ulei, mixt ;
 -dispozitive de protectie plumbate;

 Aparatul de radiodiagnostic este compus, pe lîngă tubul de raze X, din:

 - transformator de incalzire al filamentului;
 - transformator de inalta tensiune pentru accelerarea electronilor
 - masa de comandă
 - masă pentru pozitionarea pacientului.
Producerea razelor X
Producerea razelor X
 Examinări radioimagistice-
RADIOGRAFIA
 Utilizeaza raze x
 Radiografia simplă - a craniului ,coloana
vertebrala,membre
 Se pot determina anomalii traumatice, de dezvoltare
sau modificări tumorale ale oaselor;
 Rx a coloanei vertebrale - (cervicale , dorsale, lombo-
sacrate)
 Incidente diferite:fata/profil
 De reținut:
 -este necesar un consimţământ scris din partea
pacientului sau a familiei
Rgf.pulmonara
Radiografia craniu si coloana
vertebrala
 Radiografia craniu si coloana
vertebrala

 Pozitionarea pacientului-in functie de zona

anatomica ce urmeaza a fi radiografiata

 Protectia pacientului si personalului medical-cu

echipamente speciale:sort

 Femei de varsta fertila-sarcina (contraindicata)

 PROTECTIA IN RADIOLOGIE
 echipament protectie personal:sort, ochelari si manusi ce
contin saruri de plumb;
 - izolarea incaperilor cu aparatura Rx; suprafata min. 12 mp;
 - sistem de control dozimetric al personalului (fotodozimetru);
 - controlul hemogramei la 6 luni;
 - protectie bolnavi cu materiale de protectie (sort de cauciuc
plumbat) a sternului, gonadelor.

 Doza maxima admisa compatibila cu starea de sanatate

pentru personalul din radiologie este de: 0,1 rad/ sapt., 5 r /
an, 50 r pina la 30 ani, max. 200 r /viata.
 EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIATIILOR
 1. Leziuni ale pielii: radiodermita cronica maini,
gambe, fata;
 2. Leziuni ale organelor hematopoetice: modificari
ale seriei albe,
 leucopenie, usoara eozinofilie, limfocitoza,
neutropenie (grav), anemii aplastice, leucemii;
 3. Leziuni ale gonadelor: spermatogonii, foliculi
maturi ovarieni;
 4. Leziuni ale oului fecundat: malformatii;
 5. Cataracte timpurii: prin fenomenul de ionizare;
 6. Imbatranire precoce.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
GENERALITATI
 este o metoda imagistica ce are ca principiu baleiajul unei
sectiuni din regiunea anatomică de examinat, cu un fascicul
de raze X colimat (ingust).

 Scara de nuanţe de gri (scara Hounsfield) are 2000 de unitati

Hounsfield (UH), între – 1000 (densitatea aerului) şi + 1000
(densitatea osului compact), cu mijlocul la 0 (densitatea
apei).

 Fotonii rezultaţi după traversarea corpului ajung la cristalele

de scintilatie (detectorii), dispuse în coroană semicirculară,
pe un cerc cu rotatie sincronă cu tubul de raze X.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
GENERALITATI
 Detectorii transformă energia fotonică în cuantă
de lumină,
 transformată în curent electric (semnal analogic),
 amplificat de un fotomultiplicator electronic,
 transformat în informaţie numerică (transformare

digitală) şi
 transmis unităţii de calcul care reconstruieşte

matematic imaginea în termeni de densitate şi o

redă analogic pe monitor TV.
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
GENERALITATI
Tomografia computerizată
(TC, tomodensitometrie, CT-scan, CAT-scan) este metoda imagistica medicala care permite
vizualizarea neinvaziva a sectiunilor corpului uman.

Metoda se bazeaza pe masurarea si modelarea computerizata a diferentelor de atenuare a

unui fascicol de radiatie ionizanta la trecerea prin tesuturi.

Rezultatele sunt prezentate pe un monitor cuplat cu aparatul sub forma de imagini alb-gri-negru
bidimensionale sau tridimensionale.

Cu ajutorul tomografiei computerizate poate fi examinat oricare organ, inclusiv intreg corpul in
ansamblu.

O altă caracteristică importantă şi inovativă a tomografierii computerizate este aceea că

imaginile rezultate formează un set de date digitale care pot fii procesate foarte uşor prin tehnici
de procesare ale imaginilor.
Computer tomografia
 Computer tomografia
 Componentele constructive ale computer-
tomografului sunt urmăroarele:
 -gantry (tunel) - cerc mobil ce conţine tubul de

raze X şi coroana de detectori ce au o mişcare de

rotaţie de 360 grade în jurul regiunii de examinat;
 - masa de pozitionare a pacientului;
 - generatorul de raze X ;
 - computerul;
 - terminal (consola) - tastatura, monitoare TV;
 - sistem de stocare a imaginilor: CD-R, film,hartie
Computer tomografia
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
 Această tehnică realizează imagini detaliate ale
neurocraniului , endocraniului si a coloanei
vertebrale , intra/extramedulare folosind raze X.

 Examinarea poate fi :
-fără substanță de contrast – nativ
-cu substanță de contrast administrata
intravenos - civ
Pentru ce utilizam tomografia
computerizata:
 detectarea diferitelor tipuri de cancer (cerebrale,de maduva osoasa);
 identificarea exactă a localizarii unei tumori, pentru radioterapie;
 examinarea pacienților cu leziuni severe posttraumatice;
 depistarea cauzelor simptomelor cu debut brusc (ca probleme
respiratorii sau durere abdominală severă);
 depistarea unor boli vasculare;
 diagnosticarea și analiza afecțiunilor și leziunilor coloanei vertebrale
sau oaselor;
 depistarea unor hemoragii cerebrale, anevrisme, tumori cerebrale,
leziuni cerebrale;
 imagini detaliate ale organelor interne;
 ghidaj în timpul unei biopsii sau pentru tratarea unui abces;
 monitorizarea unor boli– inclusiv monitorizare în cancer.
Scanarea CT cu substanță de contrast
 În tomografia computerizată, țesuturile dense precum
oasele sunt ușor de observat, față de țesuturile moi.
Pentru a spori claritatea lor, se folosește un colorant
special numit substanță de contrast. Ajută la
evidențierea vaselor de sânge, a organelor și a altor
structuri.

 Substanțele de contrast sunt de obicei pe baza de iod .

Se pot administra prin injectare (pentru a examina vase
de sânge, tractul urinar, ficatul, vezica biliară).
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Pregatirea pentru examenul CT
 Functia renala
 Alergie la substante de contrast?
 Tratament cu metformin pentru diabet?
 Hipertiroidie, carcinom tiroidian folicular sau

papilar?
 Pregatirea intestinului
 Suprimarea alimentatiei (CT stomac, pancreas)
 Este necesar anestezist?
Pregatirea pentru examenul CT

 Consimtamant informat cu privire la

-Examinarea cu raze X
-Injectarea contrastului
-Proceduri interventionale
 Opacefierea intestinului
 Stabilirea protocolului de scanare
 Accesul vascular pentru SC
Tomografia computerizata nativa
 Pacientul nu necesită nici o măsură specială de pregătire la examinarea
nativa
 Durata = ~ 5-20-30 minute – în funcție de performanța aparatului
 La examinarea nativa trebuiesc avute în vedere:
 -pacientul va sta nemiscat în timpul explorării.
 -pregătirea psihică a pacientului, explicarea tehnicii, combaterea efectelor
claustrofobiei
 -pacienții necooperanți, agitați vor fi sedați și va fi asigurată securitatea lor.
 -în timpul explorării asistentul medical va supraveghea pacientul din camera
de comandă , prin geamul special.Este interzis expunerea cadrului
medical la RX.
 -se asigură transportul pacientului în bune condiții în cazul pacientilor cu
deficiențe locomotorii sau a caror stare de conștiență este alterată.
 -se supraveghează și la nevoie se suplinesc funcțiile vitale(ex: protezare
respiratorie pe aparat de respirație artificială portabil)
 Acces vascular
 Acces venos periferic–vena mediobazilica; - 18-
20G (verde, roz) pt. 3-5 ml/s
 Acces venos central - permite injectarea cu 1,5 –

2,5 ml/s
 Acces venos femural – cind debitul nu este

suficient la plica cotului;

 artefacte in VCI la 10s postinjectare- SC cu

concentratie mica
 Acces arterial – cateter in artera hepatica
 Computer tomograf cu contrast
intravenos
 Durata ~20-60 de minute,
 Procedura nu este dureroasă

 Jenă și căldură în momentul injectării substanței de contrast.

 Se face testarea sensibilităţii la iod

 Substanta de contrast se elimină pe cale renală și afectează funcția renală , de aceea

înainte de explorare cu subst. de contrast pacientului i se evalua această functie : se

recoltează ureea si creatinina.
 Pacientul va sta nemiscat in timpul procedurii.

 Deoarece substanta de contrast se administreaza intravenos este necesară asigurarea

unui abord venos periferic.

 Procedura nu are efecte adverse .

 Dupa procedura pacientul are nevoie de hidratare adecvată pentru favorizarea eliminării

substanței de contrast.
 În caz de exces în utilizare poate duce la fenomene de iradiere a pacientului deoarece

se folosesc raze x;contraindicata femeilor insarcinate

 Ex. de subst. de contrast.: iopamiro, omnipaque, ultravist etc

visipaque (mai putin nefrotoxică)

Alergia la substanța de contrast

După tomografia computerizată pacientul va trebui

să bea multe lichide pentru a ajuta rinichii să elimine
materialul de contrast din organism.
În cazuri foarte rare, agenții de contrast utilizați în
CT pot provoca reacții alergice.
 Substante de contrast administrate
parenteral - complicatii
 Extravazarea SC la locul de injectare – mana ridicata deasupra nivelului
inimii;comprese reci
 Reactii adverse precoce – 60 min
 Minore, moderate – greturi, varsaturi
 Urticarie, eritem, angioedem
 Bronhospasm
 Reactii vasovagale
 Severe – edem laringian, pulmonar
 Hipotensiune
 Soc anafilactic
 Stop cardiac, respirator
 Reactii adverse tardive
 Cutanate – eruptii, prurit, edem
 Sistemice – cefalee, ameteala
 Greturi, diaree
 Frison
 Pseudogripa
Contraindicatiile CT:

 alergie cunoscută la iod;

 hipotiroidism sau o tiroidă mărită;
 tratamentul cu radioiodină planificată a
cancerului tiroidian(civ)
 sarcina
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM utilizează impulsuri de radiofrecvenţă şi un camp magnetic
intens şi omogen (0,2-3T) pentru a obţine secţiuni prin corpul
uman în orice plan al spaţiului.
 Impulsurile de radiofrecvenţă induc fenomene de rezonanţă
asupra protonilor de hidrogen si semnalele emise in timpul
miscarilor protonice de precesie si relaxare sunt captate de
bobine (antene) receptoare de radiofrecvenţă.
 Intensitatea semnalelor (vibratiilor) protonice captatate este
diferita în ţesuturi, în functie de :
 concentratia protonilor H-1 (apă, grăsimi),
 timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de
echilibru energetic initial,
 timpul de emisie a impulsului RF
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 IRM - elemente constructive
 - magnetul
 - sistemul de radio-frecvenţă
 Bobinele de radio-frecvenţă - care emit si receptioneaza undele de
radiofrecventa
 Cuşca Faraday - pentru ecranarea faţă de undele de radio-
frecvenţă provenite din exterior
 - sistemul informatic
 - Sistemul de climatizare - pentru mentinerea unei temperaturi
optime
 - Un pat de examinare
 - console de control a sistemului şi de vizualizare a imaginilor,
postprocesare
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 Avantajele IRM sunt :
 - rezoluţia spaţială mare (1 mm);
 - secţiuni multiplanare - coronale, sagitale,
axiale;
 - posibilitatea unor reconstrucţii bi şi
tridimensionale
 - imagini rapide, în timp real
 - studii morfologice şi funcţionale;
 - lipsa de invazivitate
 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

 -această procedură foloseşte un magnet foarte puternic cu unde de

radiofrecvenţă şi un computer pentru a produce imagini ( nu este nocivă
pentru pacient, nu foloseste radiații ionizante)
 -nu este necesară o pregătire fizică specială a pacientului.
 -se îndepărtează obiectele ce ar putea fi atrase de campul magnetic

(ceasuri,proteze,metalice )
 -se explică pacientului: durata aproximativ 50-60 minute
 -pacientul trebuie pregătit psihic din punct de vedere al duratei și al

spațiului închis în care se va afla-atentie claustrofobie

 -pacientul va trebui să stea nemișcat în timpul procedurii
 -pacientii necooperanți sau agitati vor fi sedați.
 -pacientii ce au dispozitive metalice implantate nu pot efectua această

procedură
IRM
 pentru o mai buna vizualizare a patologiei, se
pot folosi substante de contrast.
 RMN-ul este folosit pentru diagnosticarea unei

mari varietati de afectiuni. Practic, tot corpul

poate fi cercetat cu acesta investigatie.
 este extrem de folositoare în vizualizarea

zonelor creierului ce nu se evidentiaza uşor,

de exemplu trunchiul cerebral, leziuni ale
măduvei spinării.
IRM
IRM –indicatii:
 Este un instrument folositor in diagnosticarea
tumorilor , infarctelor, infectiilor;
 Oasele si articulatiile: diagnosticheaza tumori

osoase, fracturi, rupturi de tendoane si ligamente,

infectii ale oaselor;
 Vasele de sange: exista o varianta de rezonanta

magnetica numita Angio-IRM, specializata pe

investigarea vaselor de sange si circulatiei. Este
utila in depistarea cheagurilor (trombozelor),
anevrismelor si altor afectiuni vasculare.
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)-contraindicatii:
 Persoanele cu antecedente alergice reprezinta o contraindicatie relativa
pentru examinare, necesitand masuri de prevedere suplimentare, desi
gadoliniul este foarte bine tolerat de toate categoriile de pacienti si
riscurile sunt considerabil mai mici decat in cazul administrarii altor
substante de contrast, cum ar fi iodul.
 Pacientele insarcinate (beneficiul depaseste riscul)
 Pacientii care au implanturi metalice: pacemakere, proteze de sold, tije,

valve cardiace metalice sau orice alt fel de metal fixat pe corp. Orice obiect
metalic introdus in campul magnetic al aparatului de rezonanta magnetica
devine un potential pericol;
 Pacientele cu dispozitive intrauterine trebuie sa informeze medicul asupra

lor, deoarece unele (cele metalice) contraindica investigatia;

 Pacientii cu boli renale nu pot primi substanta de contrast;

 Pacientii claustrofobi, agitati, care fac convulsii.

 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
 Contraindicatii
 bolnavii purtători de pace-maker
 dispozitive electronice care nu se pot îndepărta
 corpi străini metalici intraoculari
 unele materiale fero-magnetice incompatibile cu rezonanţa magnetică
(unele clip-uri chirurgicale feromagnetice, filtre din vena cava)
 Precautii
 Pacientul trebuie sa ramina nemiscat pe tot timpul examinarii - la
copii, bolnavi agitaţi, claustrofobi nu este posibil ( premedicaţie,
anestezie generala)
 Ventilaţia asistată şi monitorizarea bolnavilor necesita aparate de
anestezie compatibile cu câmpul magnetic.
 Obezitate - pacientul nu poate fi introdus in magnet
REZONANTA MAGNETICA
IMAGISTICA REZONANTA
MAGNETICA
IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

 medicina nucleară; scintigrafie

 Introducerea în corpul uman de izotopi radioactivi, care emit radiaţii gama
si detectarea cu ajutorul unei camere de scintilatie a radiatiei emise dupa
fixarea izotopului în tesuturi; fixarea este analizată si redată de computer
în imagine analogica ce poate fi vizualizată pe un monitor TV.
 Scintigrafie - Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT )
utilizează următorii izotopi radioactivi:
 - Tc99m injectat intravenous pentru evaluarea ficat, splină, schelet,
rinichi şi pentru perfuzia pulmonară
 - Xe inhalat pentru ventilaţia pulmonară
 - taliu 201, In 111 pentru perfuzia miocardică
 - I 131 pentru patologia tiroidiană
 -leucocite marcate cu Ga 67 pentru localizarea abceselor
Scintigrafia
IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI
 Fixarea izotopilor poate fi
-normală,
-mai importantă decât în mod obişnuit (hiperfixare, zone
“calde”),
-diminuată faţă de normal (hipofixare, zone reci).
 Tomografia cu emisie de pozitroni (PET, POSITRON

EMISSION TOMOGRAPHY) utilizează izotopi cu viata

scurta în combinaţii organice : C-11 metionina, N-13
amoniu, F-18 deoxiglucoza, O-15, Rb 82, având drept
aplicaţii clinice:cuantificare flux sanguin în creier sau
miocard, funcţionalitatea neuroreceptorilor cerebrali,
oncologie
P.E.T -CT
 TOMOGRAFIA CU EMISIE DE
POZITRONI:PET-CT
 Asocierea CT cu o substanta radioactiva,care emite pozitroni ce
vor fi captati in organul vizat ,iar imaginile inregistrate
 pacientul fie inhalează gaz radioactiv, fie i se injectează o
substanţă radioactivă.
 Encefalo-scintigrafia, gama-angio-encefalografia
 Se injectează pe cale intravenoasă techneţiu marcat şi se
studiază emiterea razelor gama, imediat şi după 3-4 ore.
 Se utilizează pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales
meningioame), hematoame, abcese şi infarctul cerebral.
 La nivelul măduvei, se utilizează alte elemente radioactive (de ex.
Albumina serică umană, marcată cu iod radioactiv), care se
injectează în L.C.R.prin puncţie lombară.
PET-CT
PET-CT
 Indicatii:
 diagnosticarea precoce, localizarea, stadializarea

şi evaluarea eficienţei conduitei terapeutice în

afecţiuni oncologice diverse
 în evaluarea unui anumit tip de patologie

neuronala,
 în diagnosticul diferențial al anumitor afecțiuni

inflamatorii
 Pregatirea pentru PET-CT
 Cu 24 ore înaintea examinării, pacienții trebuie să consume doar alimente cu un
conţinut scăzut de carbohidraţi (fără dulciuri, fără pâine sau paste făinoase, și fără
mazăre, fasole, sucuri, diverse gustări care conțin forme de carbohidrați). Pacienții
nu trebuie să consume alcool sau cafea şi este utilă consumarea de 1,5 – 2 l de apă
plată.
 Cu 6 ore dinaintea examinării, pacienții nu trebuie să mănânce sau să consume

lichide bogate în calorii (cafea, ceai negru, alte băuturi îndulcite), pentru a nu altera
sensibilitatea examinării printr-un nivel ridicat de glucoză în sânge.
 În cazul în care examinarea este programată în a doua parte a zilei, pacientul poate

lua un mic dejun cu 6 ore înainte de ora prezentării la clinică (slab caloric și de
preferat cu conținut cât mai redus de carbohidrați). Pentru tratamentele curente,
acestea trebuie administrate, dar poate fi util și consultul medicului curant, mai ales
dacă pacientul are diabet pentru că glicemia trebuie să se mențină la valori sub
150mg/dl.
 Sunt interzise munca fizică intensa şi activităţile sportive cu cel putin 72 ore înainte

de examinare.
Efectuarea PET-CT
 asistenta medicală va administra cantitatea
indicata de substanţă radioactivă (10 mCi FDG).
 pacientul va aștepta aproximativ 60 minute într-o

încăpere special amenajată, pentru ca substanţa

radioactiva să se distribuie în organism și să se
fixeze în regiunile de interes
 Pacientul trebuie să ramana linistit în intervalul

cuprins între injectare și examinare, nu trebuie să

facă niciun fel de efort fizic
 Contraindicata la femeile insarcinate
 PUNCTIA RAHIDIANA
 Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul
subarahnoidian, printre vertebre.
 Scop:explorator
 - măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian
 - recoltarea lichidului în vederea examenului macroscopic şi de laborator
 - injectarea de substanţe radioopace pentru examenul radiologic al
maduvei (substanţe pe bază de iod)
 terapeutic
 - prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de
hipertensiune intracraniană
 - introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau
serurilor imune în spaţiul subarahnoidian
 scop anestezic
 - introducerea substanţelor anestezice – rahianestezia
 PUNCTIA RAHIDIANA
Indicatii:
 boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningită,

encefalită),
 scleroză multiplă, hemoragie subarahnoidiană, tumori

cerebrale
 intervenţii chirurgicale - cu scop anestezic

Locuri de electie:
 - puncţia lombară – D12 – L1 sau L4 – L5
 - puncţia dorsală - D6 – D7
 - puncţia suboccipitală - între protuberanța occipitală

externă şi apofiza axisului, pe linia mediană

 PUNCTIA RAHIDIANA
 pregătirea fizică:
 - pacientul este â jeun
 -poziţia este adoptata în
funcţie de locul puncţiei şi starea pacientului
 -poziţia decubit lateral în pat
cu spatele la marginea patului, coapsele flectale pe abdomen,
bărbia atinge pieptul (poziţie „spate de pisică" sau
asemănătoare cu cea a embrionului)
 -poziţie şezând pe masa de
operaţie sau de tratament cu mâinile pe coapse, capul în
hiperflexie
 Pacientul este menţinut în aceste poziţii de asistenta medicală
Punctia lombara
 PUNCTIA RAHIDIANA
 Precautii:
 -mandrenul, după scoaterea din interiorul acului, se menţine steril pentru a putea fi refolosit

dacă se întrerupe scurgerea lichidului în timpul recoltării (când lichidul este purulent, vâscos
sau cu resturi de fibrină)
 -în cazul evacuării unei cantităţi mari de lichid, după puncţie, pacientul se va aşeza în poziţie

Trendelenburg
 -dacă după câteva picături de sânge la începutul puncţiei apare lichidul clar, se schimbă

eprubeta; la laborator se trimite lichidul limpede

 DE EVITAT!
 -evacuarea unei cantităţi mari de lichid cefalorahidian
 -modificarea poziţiei pacientului în timpul puncţiei (îndreptarea coloanei vertebrale) ce poate

determina traumatizarea substanţei nervoase

 -suprainfectarea produsului în timpul pregătirii pentru trimitere la laborator.

 Măsurarea presiunii intracraniene se poate face cu aparate specializate , ce prin intermediul

unui traductor poziționat de regulă în ventriculii laterali monitorizează, înregistrează valorile
presiunii intracraniene .
 Analiza LCR
 Aspectul normal al lichidul cefalorahidian este clar ,limpede ca "apa de stâncă”
 Puncţia lombară necesită în prealabil examenul fundului de ochi , pentru a depista o
eventuală hipertensiune intracraniană (în unele cazuri de HIC severă puncţia este
contraindicată )
 Reducerea rapidă a presiunii cauzează hernierea structurilor cerebrale (amigdalelor
cerebeloase în gaura occipitală), producând compresiune bulbară (asupra centrilor
vitali), ceea ce poate cauza moartea.
 Valori de referinţă ale LCR
 presiune 70-180 mm de apă
 glucoza 50-75 mg 100/ml; 2,70 -4,4 mmol/l
 proteine 15-45 mg% -în prezenţa unor boli inflamatorii şi în prezenţa tumorilor
cerebrale proteinele sunt crescute
 gamaglobuline 3-9 %
 elemente 0-4/mm3 –creșterea numărului de leucocite in LCR reprezintă un
indiciu clar al meningitei
 hematiile pot fi prezente fie intacte(hemoragie recentă ) ,fie ratatinate
(hemoragie mai veche), fie în ambele situații-hematii intacte și ratatinate.
 Analiza LCR
 Indica prezența anumitor substanțe nocive în organism,
agenți patogeni (meningita)și chiar existența de celule
canceroase .
 De asemenea, prin puncție se poate stabili dacă există un

exces de lichid cefalorahidian care poate crea

hiperpresiune la nivelul creierului, sau hidrocefalie
comunicantă.
 Dacă lichidul cerebrospinal are aspect tulbure, atunci

poate fi vorba de o infecție bacteriană, precum meningita

bacteriană
 Dacă lichidul cerebrospinal este roșu, acesta este un

indicator clar pentru o hemoragie meningeană

Angiografia cerebrala-angiograma
Prin combinarea tehnicilor de angiografie cu computer- tomografia
sau cu RMN-ul se obtine angio-CT sau ANGIO-IRM cu beneficii
imagistice adecvate pentru explorarea vaselor de sânge și/sau al
malformațiilor /afecțiunilor acestora.

 -arteriografia cerebrală
 -angiografia Seldinger
 -indicate pentru vizualizarea radiologică a sistemului

arterial cerebral;
 -uzual, vasele folosite pentru introducerea cateterului

sunt: carotida sau femurala;

 -substanţa de contrast se injectează atunci când se

achiziționează imaginile.
Angiografia cerebrala
Angiografia cerebrala-angiograma
 Pregătirea pacientului:
 similară intervențiilor chirurgicale
 sedare, evaluarea funcţiilor vitale, testarea la iod,
 explicarea procedurii:
 durata 2-3 ore;
 anestezie locală la locul puncției.
 dupa extragerea cateterului se aplică presiune la locul punctiei cel puţin 5

minute.
 se verifică frecvent locul puncției pentru prezenţa unui eventual hematom
 în cazul folosirii carotidei, se verifică eventuala apariţie a dificultăţii

respiraţiei sau a tulburărilor de deglutiţie

 Substanţa de contrast folosită poate creşte presiunea intracraniană
 angiografia mai poate fi efectuată folosind accesul venos (flebografia);de

obicei, cateterul este introdus în vena de la braţ.

ULTRASONOGRAFIA-echografia
 PRINCIPIU:-reflexia US in structurile corpului omenesc,
 - diferentiata de impedanta acustica permite realizarea unor imagini

anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A,TM).

 ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu frecventa foarte mare

(“ultrasunete”)=2-12 Mhz.
 COMPONENTE CONSTRUCTIVE:
 -generator US;
 -trasductor (sonda)=emitator/receptor de US;
 -amplificator semnal
 -computer (procesoare semnal);
 - consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;
 -monitor TV; accesorii pentru stocare imagini,transmisie,printare
ULTRASONOGRAFIA (ecografia)
 Modul TM (time motion) permite inregistrarea în dinamică a
mişcărilor valvulare şi ale cavităţilor cordului.

 Modul B (brightness=strălucire) redă în tonuri de gri, a unor

sectiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate;
 afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp (cord,
fetus in uter);

 Modul Doppler evaluează sensul şi direcţia de curgere a sângelui

 afişează in cod de culoare (Doppler color),
 afisare grafica (D. spectral),
 detectează curgerea lentă (angio power Doppler) .
ULTRASONOGRAFIA
(echografia)
 ULTRASONOGRAFIA
MODUL B=>SEMEIOLOGIE ULTRASONOGRAFICA

 NEGRU : ZONA TRANS SONICA -

lichide(vas,vezica,chist);
 ALB: ZONA REFLECTOGENA - gaz, calcul, interfata;
 TONURI DE GRI: organe parenchim., proc.patologice;
traduc grade diferite de reflexie/absorbtie a US in
tesuturi;
 INTERFATA: limita de separatie intre medii diferite ca
impedanta acustica (pereti vasculari, cavitari) -
REFLECTOGENA;
 VID SONIC: ABSENTA SEMNALULUI (posterior de zone
cu maximum de reflexie; ex.: dupa calculi, gaze, oase).
ULTRASONOGRAFIA-aplicatii practice
 US ABDOMINALA=toate organele
parenchimatoase,vase;
 US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri;
 US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,Power;
 US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;
 US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologica
 US DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);
 US INTERVENTIONALA: ghidare punctii percutane
dg&trat
ULTRASONOGRAFIA
(echografia)
 ECOGRAFIA DOPLER A VASELOR DE
SANGE

 Utilizează principiul sonarului-ultrasonografia Dopler

 Oferă informatii asupra morfologiei (formei) structurilor
examinate (particular vasele de sânge), dar și date
funcționale/ impactul acestor modificări
 De obicei diagnosticheza obstructii de vase și/sau
curgeri în sens invers sau cu parametri modificați .
 Procedura nu este dureroasă , nu necesită pregătiri
speciale
 Se asigură doar transportul pacientului în funcție de
starea lui.
Eco.dopler
Ecografia Dopler
 Ecografia Doppler este indicata, in mod special, pentru
explorarea sistemului vascular, arterial si venos, atat
periferic (membre superioare, membre inferioare), cat si
cervico-cerebral (carotide, vertebrale).
 Prin ecografia Doppler se pot diagnostica:
 -Leziunile de perete vascular, cum ar fi depunerile de
colesterol, ateromatoza, disectiile de perete vascular, care
pot aparea atat posttraumatic, cat si spontan (la pacienti cu
factori de risc).
 -Cauzele unui accident vascular cerebral, adica stenozele
carotidiene, vertebrale, ocluziile de artere cervico-
cerebrale, trombozele arteriale, trombozele venoase.
 Eletroencefalograma
 Electroencefalograma (E.E.G.) înregistrează activitatea bioelectrică a
creierului cu ajutorul unui aparat-electroencefalograf.
 Legătura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici. Se pot

înregistra simultan 4, 6, 8, 10, 12 sau 24 derivaţii, după numărul canalelor

pentru care sunt construite. Pe traseele obţinute, se pot distinge 4 tipuri de
ritmuri cerebrale.
 Indicatii:

- diagnosticul diferenţial al formelor de epilepsie;

- infecţiile neurologice,
- traumatisme cerebrale,
 leziuni vasculare,
 tumori cerebrale.
 Eletroencefalograma
 Pregătirea pacientului:
 cu 3 zile înainte este interzisă medicaţia sedativă, hipnotică
sau excitantă cerebral
 scalpul şi părul să fie curate (se spală părul)
 se încurajează pacientul să fie liniştit şi să se odihnească
 se explică procedura: durata 1 oră sau mai mult;
 testul nu este dureros;
 electrozii sunt ataşaţi pe cap
 pacientul stă confortabil într-un scaun sau este culcat pe pat,
cu ochii închişi, nemişcat, pentru că biocurenţii produşi de
contracţiile musculare modifică rezultatul
 copiii mici sunt adormiţi şi apoi se face înregistrarea.
EEG-electroencefalograf
 Electromiograma
Electromiografia (EMG) permite evaluarea
nervilor periferici sau a activitatii musculare.
Denumirea corecta este
electroneuromiografie si testarea poate
cuprinde doua parti : studiul conducerii
nervoase si miografia.
 Electromiografia este folosita pentru

diagnosticul afectiunilor neuromusculare.

 Electromiograma (E.M.G)
 Electromiograma (E.M.G.) înregistrează activitatea
bioelectrică a muschiului (nervului) cu ajutorul unui
aparat-electromiograf.
 Activitatea electrică poate fi și auzită prin intermediul

unui difuzor , văzută pe un osciloscop şi poate fi

desenată în acelaşi timp.
 E.M.G. ajută la identificarea problemelor neuromusculare

-compresiunea rădăcinilor nervilor, atingerea

trunchiurilor nervilor periferici, miopatii
 de asemenea, se poate face diagnosticul diferenţial între

paraliziile de origine periferică şi paraliziile de origine

centrală (prin examenul electric al nervilor şi muşchilor).
 Electromiograma (E.M.G)
 Pregătirea pacientului:
 se explică procedura (faptul ca se resimte un
anume disconfort când sunt inseraţi electrozii
-uneori, dureri mai intense)
 curentul electric produce, de asemenea, disconfort
 durata aproximativă 45 minute pentru un muşchi
 Procedura:
 electrozii sunt inseraţi pe muşchii scheletici
 curentul electric trece prin electrozi și vor contracta
mușchiul.
Electromiograma-electromiograf
 Electromiograma
 In ceea ce priveste electromiografia cu ac, desi examinarea
este considerata invaziva, disconfortul creat prin intepare este
minim.
 Se utilizeaza ace de unica folosinta ceea ce elimina riscul
transmiterii de infectii pe cale parenterala.
 Deoarece exista risc minim de sangerare, examinarea cu ac
se poate face numai la pacientii care NU sunt sub tratament
anticoagulant si care NU prezinta risc hemoragic semnificativ.
 In timpul acestei parti a examinarii poate fi atins un vas de
sange mai important si in acest caz medicul trebuie informat in
cel mai scurt timp posibil despre reactiile adverse observate
dupa investigatie : hematom, durere.
 Electromiograma cu ac
 Contraindicatii sunt tratamentul anticoagulant in
curs, diateza hemoragica, infectii extinse ale pielii,
pacemaker.
 In vederea examinarii pacientii trebuie sa

efectueze hemoleucograma si INR.

 Concluzie:
 Electroneuromiografia (EMG) se recomanda in

evaluarea paraliziilor de nervi periferici, neuropatii,

radiculopatii, plexopatii si a afectiunilor musculare.