CURS I

IMAGISTICA MEDICALA TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT VIZUALIZAREA, IN VIVO, A STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR SI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE - IN CORELARE CU FUNCTIONALITATEA ACESTORA. METODELE IMAGISTICE METODE INVAZIVE = folosesc radiatiile ionizante ca sursa de energie (potential periculoase biologic): - RAZE X (Rntgen,1895)=>RNTGENDIAGNOSTIC; - IZOTOPI RADIOACTIVI => SCINTIGRAFIA METODE NEINVAZIVE,folosesc radiatii ne-ionizante: -CIMP MAGNETIC & UNDE RADIOFRECVENTA=> -Imagistica cu REZONANTA MAGNETICA(IRM) -RADIATIA US=>ULTRASONOGRAFIA(US)= (ECHOGRAFIA) IMAGISTICA CU RAZE X (RNTGENDIAGNOSTIC) Razele "X" iau natere n tuburile radiogene prin frnarea pe anod a electronilor emii de catod; - energia cinetic a lor se transform brusc n energie electromagnetic; de aceea radiaiile X se mai numesc i radiaii de frnare. Tubul radiogen este compus din: catodul sau sursa de electroni, reprezentat printr-un filament spiralat din tungsten acoperit cu thoriu, anodul - este confecionat din cupru pe care se aplic o plcu metalic din tungsten care asigur frnarea electronilor accelerai. Locul unde cade fasciculul catodic se numete focar termic. Anodul este nclinat la 16-200 pentru a da o orientare convenabil fasciculului de raze X. Pentru mrirea suprafeei focarului i pentru micorarea uzurii, anodul este rotativ Carcasa tubului - este plumbat i prezint o fereastr prin care fasciculul util de raze "X" poate iei. Aceast fereastr este prevzut cu un sistem de diafragmare ce poate ngusta sau lrgi fasciculul incident. Interiorul tubului este vidat. Proprietile razelor "X" 1. Penetrabilitatea - este proprietatea razelor "X" de a traversa diferite structuri. Ea poate fi definit n funcie de lungimea de und; la tensiuni mari avem lungimea de und mic, deci raze dure, penetrante. Fasciculul de raze X este policromatic coninnd radiaii cu lungimi de und diferite. De aceea se recurge la filtrare pentru ca fasciculul s devin omogen. 2. Atenuarea - este fenomenul prin care fasciculul incident sufer o slbire a intensitii, n funcie de grosimea i densitatea structurii traversate. Ea poate avea loc prin: absorbie (energia fasciculului fiind absorbit de corpul traversat) prin difuziune (radiaiile de difuziune sau radiaiile secundare sunt radiaii parazite i influeneaz negativ imaginea radiologic; de aceea pentru reducerea lor se folosesc grile antidifuzoare). 3. Luminiscena - este proprietatea razelor "X" de a provoca iluminarea unor sruri minerale utilizate n confecionarea ecranelor radioscopice i a foliilor ntritoare plasate n contact cu filmele radiografice. 4. Impresionarea emulsiilor fotografice - st la baza executrii radiografiilor. Sub aciunea razelor "X" bromura de argint din structura filmului poate fi transformat n argint metalic, vizibil pe radiografie. 5. Ionizarea gazelor - permite msurarea cantitii de raze "X" cu ajutorul camerelor de ionizare (Geiger-Mller). 6. Propagarea n linie dreapt i n toate direciile; 7.Inducerea de efecte biologice - este o proprietate important cu aplicaii n radioterapie i radioprotecie. . Formarea imaginii radiologice

Fasciculul de raze "X" ieit din tubul radiogen este omogen. Acest fascicul traverseaz corpul uman, care absoarbe o parte din razele "X" proporional cu grosimea, densitatea i numrul atomic al zonei traversate. Astfel fasciculul devine atenuat inegal i la ieirea din zona traversat este heterogen. Acest fascicul heterogen st la baza formrii imaginii radiologice. Fasciculul este captat de un ecran radiologic (radioscopia) sau de un film radiologic (radiografia). Pe ecran zonele mai dense ce absorb mai mult radiaia apar ntunecate, iar cele mai puin dense apar clare, luminoase. Astfel oasele, cordul apar ntunecate iar pulmonul transparent, luminos. Pe radiografie zonele care primesc o cantitate mai mare de raze "X" se negresc, iar cele ce primesc o cantitate mai mic rmn albe. Astfel osul apare alb, iar pulmonul negru. Tehnici radiologice convenionale Radioscopia - utilizeaz un ecran fluorescent sub aciunea razelor "X" pentru obinerea imaginilor radiologice. Aceast tehnic este practicat n obscuritate i necesit pentru examinator o perioad de adaptare la ntuneric de cel puin 5 minute; Radiofotografia - const n nregistrarea imaginii de pe un ecran radiologic pe un film 10/10 cu ajutorul unui aparat fotografic clasic. Se folosete n mod curent n depistarea afeciunilor pulmonare (MRF); Radioscopia televizat - a permis obinerea unor imagini bune cu reducerea considerabil a cantitii de raze "X", examenul desfurndu-se la lumina zilei. Necesit un amplificator electronic de imagine, o camer de luat vederi i un monitor. Radioscopia permite studiul dinamic al corpului, dar este un studiu subiectiv ce ine de valoarea examinatorului. Radiografia - const n nregistrarea imaginii radiologice pe un film radiologic. Pentru radiografierea zonelor cu densitate i grosime mic, se aeaz obiectul de radiografiat direct pe caseta prevzut cu ecran ntritor. Cnd zonele de examinat sunt mai groase i mai dense se folosesc grilele antidifuzoare Studiul imaginilor radiologice Acest studiu cuprinde dou faze: - analiza - cuprinde o examinare de ansamblu a imaginii, care permite identificarea radioanatomic a zonei i identificarea incidenei utilizate. - interpretarea - permite alegerea diagnosticului n funcie de elementele de semiologie radiologic. Pentru fiecare regiune examinat exist o serie de incidene precise. Incidena definete poziia tubului de raze "X", a pacientului i a casetei. Raza central este o linie imaginar situat n centrul fasciculului de raze "X", care permite poziionarea corect a zonei de radiografiat. Principalele modificri radiologice elementare sunt: - opacitatea - zon anormal alb pe radiografie i neagr la radioscopie; - hipertransparena - zon anormal neagr pe radiografie; - imaginea lacunar - se ntlnete n explorarea organelor cavitare, lacuna fiind expresia defectului de umplere cu substan de contrast; - imaginea de adiie - reprezint ieirea din contur a unei zone a unui organ cavitar, ce permite umplerea cu substan de contrast; - imaginea hidroaeric - comport un nivel orizontal la contactul dintre aer i lichid.

Riscul radiologic i protecia mpotriva radiaiilor Radiaiile sunt duntoare omului i de aceea populaia trebuie protejat de o expunere inutil sau excesiv. Organele sensibile la radiaii sunt: pielea, mduva hemato-poetic, cristalinul, embrionul uman, examenele radiologice pe abdomen fiind contraindicate n prima lun de sarcin; Msurile care se iau pentru reducerea iradierii sunt: - reducerea numrului de examinri radiologice, mai ales cele de rutin; - reducerea cmpului de iradiere prin diafragmare; - reducerea numrului de cliee i suprimarea incidenelor inutile; - folosirea radioscopiei televizate i reducerea timpului de examinare; - protejarea organelor radiosensibile prin ecrane i oruri plumbate; - interzicerea accesului n sala de expunere a altor persoane. Computer tomografia

PRINCIPIU: - baleiajul (SCANARE=SCANNER) unei sectiuni dintr-o reg. anat. cu o grosime de 2-10 mm cu un fascicul de Rx colimat (ingust), in timp ce tubul radiogen efectueaza o miscare de rotatie in jurul pacientului. Opus sursei de Rx se gasesc detectorii (cristale de scintilatie), care analizeaza fascicolul de fotoni emergent. Microcurentii generati de detectori (proportionali cu densitatea structurilor strabatute) sunt transmisi calculatorului. Acesta sintetizeaza datele tuturor curentilor obtinuti si cu ajutorul unei matrice de referinta realizeaza o harta a densitatilor existente in fiecare volum scanat; (Premiul Nobel in 1969 a fost acordat tocmai pentru punerea la punct a algoritmului matematic de transformare a valorilor microcurentilor in nuante de gri). -CT permite recunoasterea a 2000 trepte de atenuare (unitati Hounsfield): -1000 (aerul), +1000 (osul) => rezolutia de contrast excelenta (3-4 UH). Rezolutia spatiala a CT este de 2 mm(cea mai mica distanta ce separa 2 repere ce sunt analizate separat) Reconstructia tridimensionala

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI (medicina nucleara;scintigrafie) PRINCIPIU:-introducere de izotopi radioactivi=>raze , , si captarea cu o camera de scintilatie a radiatiei rezultate dupa fixarea izotopului in tesuturi; - fixarea detectata este analizata si redata de computer in imagine analogica - fixare normala; - hiperfixare(zone calde); - hipofixare(z.reci). PET-CT marcarea unor diferite substante biologice (de ex. glucoza, aminoacizi, ligandoreceptori, etc.) cu pozitroni ce emit un anumit tip de izotopi. materialul marcat (radiofarmocon) este introdus in organismul bolnavului, urmand stabilirea imaginii distributiei acestuia. distributia in tesuturi a substantei introduse in organism se poate detecta cu ajutorul camerei PET prin intermediul observarii iradierii aferente emisiei pozitronice. Reconstruirea imaginilor are loc cu ajutorului computerului, pe baza datelor obtinute in timpul examenului distributia in tesuturi a farmaconilor introdusi difera in mare masura in diverse stari functionale (fiziologice, respectiv patologice), facand astfel posibila recunoasterea si localizarea proceselor clinice. Indicatii PET/CT -

depistarea precoce a bolilor neoplazice peste 40 de ani; - in cazul in care simptomele sau alte analize indica boli neoplazice, dar acest lucru nu poate fi demonstrat prin alte metode imagistice; in cazul bolilor canceroase cunoscute, pentru identificarea exacta a localizarii si extensiei tumorilor, respectiv pentru demonstrarea sau excluderea metastazelor; evaluarea eficientei terapiei; recunoasterea tumorilor recurente in caz de suspiciune clinica; desemnarea locului optim pentru prelevarea probelor histologice - biopsie; desemnarea exacta a regiunii pentru planul de radioterapie.

IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA n producerea imaginii RM au loc cteva etape pe care le sumarizm astfel: 1. esuturile corpului uman plasat ntr-un cmp magnetic intens i omogen, prin coninutul lor n protoni de H2 se "aliniaz" n direcia liniilor cmpului magnetic realiznd o magnetizare longitudinal. 2. Dac se aplic un puls de radiofrecven (RF) cu o frecven de rezonan specific (Larmor), protonii din esuturile magnetizate vor primi energie care va devia sau anula magnetizarea longitudinal i realizeaz o magnetizare artificial, instabil, numit magnetizare transversal. 3. dup oprirea pulsului de RF protonii din esuturile magnetizate transversal revin la starea iniial de echilibru I cedeaz energia primit prin dou procese temporale concomitente: aa-zisa relaxare longitudinal T1 care cedeaz energia esuturilor nvecinate (spin-reea) i relaxarea transversal T2 care cedeaz energia altor nuclee atomice (spin-spin).

4. energia cedat de esuturi prin procesele de relaxare este captat de o bobin receptoare (anten) ca semnal RM. Datorit compoziiei chimice i strii fizice diferite, fiecare esut din corpul uman va avea proprii timpi de relaxare T1 i T2, deci semnale RM caracteristice. 5. semnalele RM de intensiti diferite n raport cu substratul patologic, prin codificare spaial (transformata Fourier) vor forma imaginea RM a esuturilor excitate selectiv prin pulsul de RF. Astfel, imaginea reconstruit digital va reflecta prin nuane de gri contrastul dintre diferitele esuturi n raport cu starea lor normal sau

patologic. IRM - avantaje este noninvaziv, neiradiant; asigur un contrast foarte bun ntre esuturi; are posibilitatea achiziiei i afirii imaginilor n mai multe planuri (3D); permite efectuarea unor angiografii RM fr administrarea unor substane de contrast i afiarea sistemului vascular n mai multe planuri de proiecie; ntr-un timp foarte scurt, de ordinul secundelor, permite vizualizarea tridimensional a arborelui biliar intra i extrahepatic (MRCP), a cilor de excreie reno-uretero-vezical (uro RM) i a dinamicii LCR (mielo RM); permite explorarea funciei cerebrale; prin secvenele ultrarapide, permite achiziia unui ciclu cardiac cu determinarea cantitativ a parametrilor performanei cardiace cum ar fracia de ejecie, kinetica parietal etc; nu prezint artefacte osoase.

10

IRM - limite - numr redus de aparate; - eventualele contraindicaii (pacemakere, clipsuri, corpuri strine metalice); - claustrofobie; - vizualizarea slab a calcificrilor. ULTRASONOGRAFIA (echografia) PRINCIPIU: reflexia US in structurile corpului omenesc, diferentiata de impedanta acustica a acestora, fapt ce permite realizarea unor imagini anatomice sau curbe grafice. ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu f. mare frecventa (ultrasunete) = 2-12 Mhz. MODURI DE AFISARE A INFORMATIEI US MOD A perimata; MOD TM(time motion):=mod a + miscarea in timp -pe orizonta la-dinamica;permite inregistrarea in dinamica a miscarilor cavitatilor cardiace; MOD B:(brightness=stralucire):afisarea in nuante (tonuri) de gri,bidimensionala,a unor sectiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate;afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp (cord,fetus in uter etc); Mod DOPPLER:-calculare de fluxuri ,debite,(cord,vase) cu afisare grafica (D.spectral)sau cod de culoare(D.color). MODUL B=>SEMEIOLOGIE ULTRASONOGRAFICA NEGRU=>ZONA TRANS SONICA -lichide(vas,vezica,chist); ALB====>ZONA REFLECTOGENA-gaz,calcul,interfata; TONURI DE GRIURI=>organe parenchim.,proc.patologice etc; traduc grade diferite de reflexie/absorbtie a US in tesuturi; INTERFATA=limita de separatie intre medii diferite ca impedanta acustica(pereti vasculari,cavitari, etc)=REFLECTOGENA; VID SONIC=>ABSENTA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex dup calculi,gaze,oase) APLICATII CLINICE US ABDOMINALA=toate organele parenchimatoase,vase; US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri; US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,triplex,Power; US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi; US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologica US DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect); US TRANSCRANIANA(Doppler); US INTERVENTIONALA=>ghidare punctii percutane dg&ter.

11

IMAGISTICA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE C O R D U L SI VASELE MARI CORD:metode imagistice NEINVAZIVE US+Doppler color: duplex, triplex mod;stress-Echo software; RADIOGRAFIA standard => teleradio./fluoroscopie IRMN=>>cine,Real time; incidente multiple,reconstructii 3D; SCINTIGRAFIE :-miocardica-Myoscint(Indium 111 +anti- corpi monoclonali antiMiozina);dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort; INVAZIVE CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg); coronarografie selectiva; Digital Subtraction Angiography(DSA):I.v.;I.a.;avantaje:risc, imagini excelente,s.contrast<concentrate,cantitate< .

PA

- marginea stng: - arcul superior stng marginea stg. a arcului aortic; - arcul mijlociu stng marginea stg. a trunchiului i a ramurei stg. a AP; - arcul inferior stng este convex i corespunde camerei de ejecie a VS. - marginea dreapt: - arcul superior drept TVBC dr; - arcul mijlociu drept VCS, Ao asc; - arcul inferior drept AD;

12

PROFIL STNG

marginea anterioar: - arcul superior Ao asc; - arcul mijlociu trunchiul AP; - arcul inferior VD. marginea posterioar: - arcul superior vascular, ru delimitat; - arcul inferior AS si VS. marginea inferioar suprapunerea VS si VD.

13

OAD

- marginea anterioar: - arcul superior corespunde aortei ascendente; - arcul mijlociu e convex = trunchiul AP; - arcul inferior corespunde VD sau VS (la o rotaie de 500 corespunde ntotdeauna VD); - marginea inferioar sau baza, n contact cu diafragmul, este format dinspre posterior spre anterior de VCI, AD i camera de umplere a VD; -marginea posterioar este format din: - arcul superior (vascular) este ru delimitat; - arcul inferior (cardiac) este format de atriul stng n 2/3 superioare i de atriul drept n 1/3 inferioar

OAS - marginea anterioar:

14

- arcul superior corespunde Ao asc; - arcul mijlociu corespunde AD; - arcul inferior este format de camera de ejecie a VD; - marginea posterioar: - arcul superior (vascular) este ru delimitat i corespunde crosei aortei i ramurilor arterei i venelor pulmonare. - arcul inferior (cardiac) - format din AS si VS; - marginea inferioar este format dinspre posterior spre anterior din VS i camera de umplere a VD. Imagistica vascular & cardiac ULTRASONOGRAFIA -MOD B=vizualizarea directa a vaselor/cavit.cordului (imagini transsonice),in contrast cu peretii(interfete reflectogene); -MOD M(TM):-vizualizare grafica a miscarilor /pulsatiilor vasculare/cardiace in timp,permitind masurarea parametrica de volume,fluxuri si calcularea performantelor cardiace; -MOD DOPPLER: spectral=inregistrare grafica a pulsatiilor vasculare sistola/diastola si masurare de fluxuri,(velocitate); Color Flow Imaging(CFI)=traducere in cod de culoare a scurgerii singelui cu vizualizarea directiei, fluxului, curgerii etc; Power Doppler Imaging(PDI)=vizualizarea angiografic-like a lumenului vaselor (Angio Power Doppler).

Imagistica vasculara&cardiaca Angiografia Rx:-evidentierea arterelor (arteriografia),venelor (flebografia) sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE: -hidrosolubile pt artere/vene; -liposolubila-pt limfatice; Substante de contrast iodate hidrosolubile:-normo-osmolare; -osmolaritate redusa;-ionice/nonionice. Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente etc) -mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. Imagistica vasculara&cardiaca METODE SI TEHNICI DE EXPLORARE ARTERIOGRAFIA/FLEBOGRAFIA.Clasificare: -directa=>punctie percutana si injectarea contrastului prin ac; -cateterism=>percutan (SELDINGER); =>prin arteriotomie; Globala=opacefierea unui intreg teritoriu (aorta,fem.etc); Selectiva/superselectiva=opacefierea prin cateterism adecvat a unui ram arterial de ordin 2-3 . Injectia s.c.:-debite,cantitati adecvate vasului/reg.anat. Achizitia imaginilor:seriografie rapida 1-25 imagini/sec.cu post-procesare prin substractie digitala (DSA) CATETERISM CORD DREPT+ANGIOCARDIOGRAFIE DSA

15

LEVOCARDIOGRAMA

16

CORDUL SI MARILE VASE :IRMN 17

CORD: SEMEIOLOGIE

18

II.MODIFICARI VOLUMETRICE 1)HIPERTROFIA ATRIU STING: fluoroOAD+BariuEsofag Rg.PA=>contur concentric dublu,festonat,inversat; bifurcatie traheala prin ascensiunea bronsiei pr.stg.; golful pulmonarei=rectiliniu sau convex. 2)HIPERTROFIA VENTR.STG:fluoro.OAS+Ba-Esofag; Radiografie PA=> longitudinal & transversal; alungire/rotunjire arc inferior stg.;infundare in diafragm; Radiogr.OAS-arc inferior-posterior X coloana vertebrala. CORD MITRAL:ATRIUL STING ,VIZIBIL MARIT Slide 13

Slide 13 19

Slide 14

20

CORD AORTIC:MARIRE A VENTRICULULUI STING SI ECTAZIE AORTICA IN INSUFICIENTA AORTICA PA

OAS

21

CORD:SEMEIOLOGIE Rx. II.MODIFICARI VOLUMETRICE 3)HIPERTROFIA DE ATRIU DREPT(AD) Rg.PA=>marire/bombare arc inferior drept=>=>dreapta; Rg.OAD=>bombare arc infer/posterior(pe diafragm);ampren-ta pe esofag baritat,inferior;obturare spatiu clar retrocardiac. 4)HIPERTROFIA DE VENTRICUL DREPT(VD). Rg.PA=> transversal;bombeaza arc inf.stg.;ridica vf.cord= cord in sabot;bombeaza arc inf .dr.:impinge AD;golf pulm. cconvex; Rg.OAD/OAS=>infundibul Art.Pulm. marit;obturare sp.clar retrosternal 5)HIPERTROFIA GLOBALA a)Cardiomegalia:arcuri & unghiuri cardiofrenice pastrate; volum global marit;pulmon cardiac; b)Pericardita:unghiuri cardiofrenice sterse,obtuze,arcuri disparute;pulmon: NORMAL sau staza venoasa (tamponada) fluoroscopic:pulsatii atenuate/disparute;dg.dif.:ECOGRAFIC III.CALCIFICARI CARDIACE 1)ORIFICIALE:-fluoro:Ao= misc oblice;Mitrala=misc oriz. -Pozitia in incid.lat:aortice=sup/post;mitrale=inferior/ant. 2)AORTICE PARIETALE:ateromatoza,anevrisme; 3)PERICARDICE-pericardita calcara; 4)MIOCARDICE:-infarct;anevrism;mixom; 5)CORONARIENE:ateromatoza; III.OPACITATI ARTIFICIALE Proteze valvulare metalice;proteze vasculare endoluminale metalice(coronare);sonde stimulare intracardiaca/pacemaker

Slide 18 OPACITATI METALICE IATROGENE Proteza valvulara

22

Pacemaker

BOLI CARDIACE DOBINDITE STENOZA MITRALA A).Rx.=>CORD MITRAL: AS ; BaEsof.OAD; golf AP convex; VS; buton aortic ; =>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=> -spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr. CORD MITRAL:ATRIUL STING ,VIZIBILMARIT

Slide 21 23

INSUFICIENTA MITRALA HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(snge pendulant)=> hipertrofie VS+AS=>staz pulmonara=>Hipertrofie VDr. Rx: volum AS; volum VS; expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag (OAD);

slide 26 24

CORD MITRAL: BOALA MITRALA Incidenta PA

Incidenta OAD+ esofag baritat

Slide27 25

CORD MITRAL-BOVIN:BOALA MITRALA

VALVULOPATIE MITRALA (BOALA) DECOMPENSATA

26

EDEM PULMONAR

Linii KERLEY B

STENOZA AORTICA Clasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)

27

Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> VS;efect jet post-stenotic (COAND)=>ectazie fuziforma AO ascendenta Rx: - hipertrofie VS; - AO asc.ectaziata/buton AO sters - calcificari valvulare; INSUFICIENTA AORTICA MORFOLOGIC: valve bante,incongruente,inel larg; HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS (tardiv) Rx:- marire VS; - AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta; -golf adincit=>cord aortic; slide 32 CORD TIP AORTIC:INSUFICIENTA AORTICA

INSUFICIENTA AORTICA ATEROMATOASA

28

RAD.STANDARD

ANGIO-RMN

VALVE CARDIACE

29

IMPLANTABILE CHIRURGICAL

CARDIOPATII

30

DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace. CLASIFICARE: - ISCHEMICA:coronariana -DILATATIVA; -MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala); -toxice (etanolica) -OBSTRUCTIVA:amiloidica RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii. CARDIOPATIA ISCHEMICA ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE; -TROMBOZE;CIRC.COLAT. -ISCHEMIE MIOCARDICA: -cronica -acuta=>NECROZA=> =>INFARCT MIOCARDIC ACUT METODE:-Scintigrafia miocardica -ecocardiografia; ventriculografia,coronaro-grafia RX;;IRMN=cord & coronare. RADIOLOGIE INTERVENTIONALA: -angioplastie percutana translumenala; -stent(proteza)coronar

ARTERELE CORONARE: CORONAROGRAFIE STINGA

CARDIOPATIA ISCHEMICA

31

SCINTIGRAFIA MIOCARDICA: -TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT; -MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea ischemie/necroza ,favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica; ECHOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D): -caracterizare tisulara miocardica (ischemie); -test stress echo.; -zone akinetice,anevrisme VS; -calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie IRMN:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE,PERETII,STRUCTURA MIOCARDICA; -CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RMN; -EVIDENTIAZA CORONARELE -RAMURILE PRINCIPALE-SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTE OBSTRUCTIVE;

ARTERE CORONARE: ANGIO-IRMN

VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger; -presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme; CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg; -evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %; -evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale;

32

-planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.); -studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical; -etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala. Slide 44

VENTRICULOGRAFIE Rx;DSA:ANEVRISM POST- IMA

Slide 45 CORONAROGRAFIE :STINGA (A) si DREAPTA (B): -STENOZE MULTIPLE ATEROMATOASE

33

Angiocoronarografie CT aspecte normale

34

35

Stent patent ram circumflex marginal

By- pass aorto- coronarian obstruat

Calcificari extinse valva aortica cu stenoza moderata consecutiva 36

Coarctatie aorta descendenta - portiune toracica 37

Angioplastie si protezare coronariana percutana transluminala (PTCA)

IVUS 38

prepostPTCA

AFECTIUNI PERICARDICE PERICARDITE LICHIDIENE: -EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice; -TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc. SEMNE Rx:-stergerea sin.cardiofrenice; -cord mare,linistit,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre mediastin =>decubit; -scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc; -aspect in carafa;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii) PERICARDITE LICHIDIENE ECHOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de lichid pericardic (50-100 mL). ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului, delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex in tbc). HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocenteza dg/terapeutica. -Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii hipocratice=++

39

PERICARDITA EXSUDATIVA PE CORD PATOLOGIC

PERICARDITA EXSUDATIVA: A)ortostatism;B)decubit 40

41

slide 59 PNEUMOPERICARD

42

PERICARDITE CONSTRICTIVE Sinonim=PERICARDITE FIBROASE CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.; APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(pericardita calcara) si se produc imagini in dale de pavaj,in zale(cuirasa=panzer herz),arciforme-in coaja de ou.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat. ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica. ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,in corturi pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord fixat la stern:in sistola,stern tras la cord;in inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=> semnul WENKEBACH.

Slide 61 PERICARDITA CONSTRICTIVA FIBRO-CALCARA

43

PERICARDITA CONSTRICTIVA FIBRO-CALCARA CONCRETIO & ACRETIO CORDIS

44

IMAGISTICA VASCULARA METODE SI TEHNICI IMAGISTICE NEINVAZIVE: -US:B,TM,DOPPLER,ANGIO POWER; -ANGIO-RMN INVAZIVE :-ARTERIOGRAFIA;DIGITAL SUBTRACTION; -FLEBOGRAFIA; -LIMFOGRAFIA. PATOLOGIE ARTERIALA ETIOLOGIE-arterioscleroza;infectii/inflamatii cr.;diabet; traumatisme/plagi arteriale. ANAT.PAT-RADIOLOGICA: -stenoze:ingustare a lumenului:largi(<30%),strinse(>50%) -tromboze=>disparitie lumen:scurte (<3cm);lungi(L>5cm) -circ.colaterala=>by pass(punte)peste zona afectata; -anevrisme;ectazie localizata fuziforma,sacciforma;disectie.. -pseudo-anevrisme=>posttraumatice,disectii /plagi parietale; -fistule a-v (FAV):comunicari anormale a-v(traumatice,tum.)

ANGIO-RMN :AORTA TORACICA SI ABDOMINALA ATS

45

Slide 67 ANEVRISME DE AORTA:RADIOGRAFII STANDARD

46

Slide 70 AORTOGRAFIE ABDOMINALA DSA: ANEVRISM AO SUBRENALA+ EXTENZIE ILIACA

47

CONTROLUL CT-3D AL ENDOPROTEZEI

48

Slide 74 ARTERIOGRAFII DE SUBCLAVIE/HUMERALA: a)stenoza subclavie prin coasta cervicala (Nr.13 !); b)tromboza humerala post-traumatica

49

Slide 75 ANGIOPLASTIE PERCUTANA TRANSLUMINALA ILIACA ABORD FEMURAL CONTROLATERAL Angio pre-APT

Angio control post-APT

50

DILATATIE

51

Slide 76 PROTEZARE PERCUTANA TRANSLUMENALA ILIACA COMUNA CU STENT EXPANDABIL

52

TEHNICA ANGIOPLASTIEI ARTERIALE IN TROMBOZE: 1)foraj trans-trombotic;2)cateter trans-tromb;3)gonflare balon; 4)retragere cateter si angiografie de control PATOLOGIE VENOASA 1)INSUFICIENTA VENOASA PERIFERICA->VARICE; 2)TROMBOZE VENOASE:-STAZA;+INFLAMATORII; (tromboflebite:m.inf.,pelvina,pileflebita in HTP, etc); -COMPRESIUNE;INVAZIE; (ca.br=>VCS;ca.ren=>VCI;sd.defileu costo-clavicular; -POST-TRAUMATICE. ASPECTE IMAGISTICE 1)-reflux anormal in vene superficiale la flebografie (ex.din femurala=>safena ;tibiale/poplitee=>perforante); 2)-vizualizare tromb (eco B,flebo);marire calibru venos;lipsa compresibilitatii venei;lipsa fluxului (Doppler);circulatia colaterala;recanalizare(spontana/postterapeutica). Slide 80 FLEBOGRAFII GAMBA:A)normal;B)reflux v.perforante; C)reflux in safena A si B

53

CURS ESOFAG
Explorari imagistice: Radiografie toracica F +P: - corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric mediastinal; Examinarea cu substanta de contrast: - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - evaluare functionala si anatomica; - fluoroscopie + filme tintite; - inregistrare cine/video; OAD, OAS, F, P; - contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator; Examinarea computer-tomografica: - stadierea cancerului esofagian + extensia regionala; - recurenta tumorala dupa esofagectomie; Eco-endoscopia esofagiana; Examinarea prin rezonanta magnetica; Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene - rigiditatea parietala; - stenoza (ingustarea) lumenului esofagian; - imaginea lacunara; - imaginea de aditie; ESOFAG BARITAT:ASPECTE NORMALE

54

55

Corpi straini esofagieni - radioopaci/radiotransparenti; Radioopaci: rdgf. simple; Radiotransparenti: examinare cu contrast; - sediu (strimtori fiziologice); - modificari functionale esofagiene; Complicatii: perforatia esofagului: - bule aerice de-a lungul peretelui posterior al esofagului cervical - emfizem subcutanat; Inel esofagian (Schatzki) - pliu transversal de mucoasa, deasupra jonctiunii eso-gastrice; Examinare cu sulfat de Bariu: - evidentiere in timpul distensiei esofagului; ESOFAG:CORPI STRAINI OPACI

56

SLIDE 6 ESOFAG:CORPI STRAINI.A)capac sticla (votca);B)carne

57

B SI C

Tulburari functionale esofagiene:

58

Etiologie: Primitive: - achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia; Secundare: - esofagita peptica/caustica; - afectare neurologica; - bolile tesutului conjunctiv; - boli metabolice, infectioase; - cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa); Chalazia - reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala; Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene Unde peristaltice secundare: - propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului; Spasm difuz esofagian: Clinic: dureri anginoase + disfagie intemitenta; Examen baritat: - contractii non-propulsive: segmentarea lumenului; - esofag in tirbuson; SLIDE 10 DISKINEZIE ESOFAGIANA:pseudodiverticuli Barsony

59

Achalazia - absenta/relaxare insuficienta SEI; - lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI; Radiografia toracica F + P: - largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta); - nivel hidroaeric mediastinal; Examenul baritat esofagian: - ingustare axiala a esofagului abdominal; - dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag; - micsorarea camerei cu aer a stomacului; - intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat; - modificarea peristaltismului esofagian; Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;

60

ESOFAG:TULBURARI FUNCTIONALE.Achalazia cardiei

61

ACALAZIA CARDIEI : DILATARE PRIN CATETER CU BALON ACALAZIA

DILATARE

POST-DILATARE

Diverticuli esofagieni

62

Mecanism: - pulsiune = hernierea mucoasei+submucoasei printre fibrele muscularei - tractiune = toate straturile peretelui esofagian Diverticulul Zencker Tip: diverticul de pulsiune; Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana; Morfologie: - imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical; - impingere + lateralizare esofag cervical; - dimensiuni mari; staza in diverticul; Diverticulii esofagului toracic mijlociu Mecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase) Morfologie: forma conica, in deget de masnusa; Diverticuli epifrenici Mecanism: pulsiune; Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturului esofagian; Morfologie: imagine de aditie, contur net; Complicatii: - inflamatie; - fistulizare; DIVERTICULI ESOFAGIENI

63

64

Stenoze esofagiene benigne Etiologie: - post ingestie de substante caustice; - peptice (reflux gastro-esofagian); Caustice: Examinare cu contrast: - sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice; Clasic: - stenoza n axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete, trecere lenta spre esofagul normal; - dilatatie supraiacenta, cu staza baritata;

65

STENOZE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE

66

67

ESOFAGITA POST-CAUSTICA : DILATARE CU CATETER CU BALON tip GRUNTZIG

68

PRE-

DILATATIE

69

CONTROL

ESOFAGITA CAUSTICA : FISTULA ESO-BRONSICA

70

DILATATIE CU TUB RIGID : PERFORATIA ESOFAGULUI

Variante: - stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene; - inelare/tubulare; - contururi neregulat dintate; Stenoze peptice Sediu: - 1/3 inferioara a esofagului; - asociere cu ulcerul peptic; Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata; STENOZA PEPTICA

71

ULCER PEPTIC

Tumori maligne esofagiene - carcinom epidermoid; - adenocarcinom (metaplazie gastrica); Infiltrant: - stenoza excentrica fata de axul esofagului; - jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent; - absenta distensiei la trecerea bolului opac; - dilatatie supraiacenta a esofagului; Vegetant: - lacuna/defect de umplere; - stenoza lumenului; - ulceratii in lacuna; - obliterare completa a lumenului; Ulcerant: Nisa maligna: - nisa plata, incastrata; - nu proemina/foarte putin din contur; - burelet periulceros, umeri simetrici; Forme mixte:evolutie spre stenoza, obstructie;

72

CANCER ESOFAGIAN NFILTRANT

73

CANCER ESOFAGIAN VEGETANT

74

CANCER ESOFAGIAN ULCERANT

75

CANCER ESOFAGIAN FARINGO-ESOFAGIAN ESO-CARDIOTUBEROZITAR

76

Bilantul operabilitatii Extensie loco-regionala si la distanta: Endoscopie + biopsie; Examen baritat eso-gastro-duodenal; Examen computer-tomografic (mediastin si abdomen superior): - invazia traheo-bronhica; invazia aortei; - extensie ganglionara mediastinala; - extensie metastatica: plamin, ficat; - control post-terapeutic; Eco-endoscopie esofagiana; Imagistica prin rezonanta magnetica; Tumori benigne Leiomiomul Sediu: 1/3 inferioara, 1/3 mijlocie; - defect de umplere, margini nete; - amprenta + ingustare lumen; Varice esofagiene Etiologie: Hipertensiunea Portala (HTP) Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu; - sediu: 1/2 inferioara a esofagului; - imagini lacunare in banda, sinuoase; - imagini lacunare cu caracter vermiform - modificare la manevra Valsalva; TUMORA BENIGNA: LEIOMIOM SLIDE 29

77

VARICE ESOFAGIENE:examen in strat subtire VALSALVA

Suplete parietala

78

CONTROLUL BARITAT AL ESOFAGULUI OPERAT Neo-esofag presternal

79

Esofagoplastie cu tub gastric \

80

Interventii chirurgicale limitate: - rezectia diverticulilor; - miotomii esofagiene; - ablatia tumorilor extramucoase; Tehnici interventionale: - dilatare, cu sonda cu balons, a leziunilor stenozante (stenoze benigne, achalazia cardiei); - stent esofagian pentru tumorile maligne;

81

CURS DIGESTIV INTESTIN SUBTIRE COLON DUODEN: EXAMEN BARITAT Plenitudine

Strat subtire/relief mucos

82

CADRU DUODENAL IN DECUBIT

83

Modificarile de pozitie Duoden invers Duoden in M Compresiuni de vecinatate: - vezicula biliara; - tumori vateriene; - tumori pancreas cefalic; - tumori renale drepte; Aderente si tractiuni post-inflamatorii;

SLIDE 4 AMPRENTE DE VECINATATE PE DUODEN

SLIDE 4 ADENOPATII

84

DUODEN : MODIFICARI DE POZITIE

85

Ulcerul bulbar duodenal Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor) Forme anatomo-radiologice: Edematoasa: - bulb nedeformat; - nisa + edem periulceros = imagine in cocarda; Forma edemato-scleroasa: - contur bulbar cu incizuri si ancose; - nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa;

86

DUODENITA-BULBITA POLIPOIDA

Forma sclero-edematoasa - deformarea bulbului: stenoza, biloculare, dilatatie pre-stenotica; (diverticul Cole); - identificare dificila a nisei; Fenomene de insotire: - triada Barclay; Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison; - sediu: D2 supravaterian; - nisa + spasm de insotire (perla pe ata); Complicatii: - perforatie: pneumoperitoneu; penetratie - hemoragie digestiva;

87

SLIDE 9 ULCER DUODENAL BULBAR FORMA EDEMATOASA

88

ULCER DUODENAL BULBAR FORMA SCLERO-EDEMATOASA

SCLERO-CICATRICIAL

89

ULCER BULBAR STENOZANT: DIVERTICULI SECUNDARI COLE (1)& ACKERLUND(2)

90

Slide 11 ULCER BULBAR DUBLU:KISSING-ULCER

91

Slide 12 ULCER DUODENAL POSTBULBAR

92

Slide 13 ULCER BULBAR PERFORAT IN MAREA CAVITATE PERITONEALA: examinare cu ingesta de GASTROGRAFIN

93

Slide 14 ULCER PERFORAT:PNEUMOPERITONEU

94

STENOZA PILORICA ULCEROASA, DECOMPENSATA

Diverticulii duodenali Mecanism: pulsiune Sediu: frecvent D2, in interiorul potcoavei duodenale; Morfologie: imagine de aditie, contur net, prelungire de pliuri in interior; Stenoze duodenale - medio-bulbara: dupa ulcer bulbar duodenal; - D2: T cap de pancreas: cadru largit, pliuri sterse, cauciuc pe janta - D3: pensa mezenterica;

95

DIVERTICULI DUODENALI

96

STENOZE DUODENALE IN FORM.EXP. PANCREATICE

97

Slide 19 MODIFICARI ALE CADRULUI DUODENAL IN CANCER PANCREATIC CEFALIC

98

Slide 20 PENSA AORTO-MEZENTERICA

99

Slide 21 POLIPI DUODENALI

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT Interventii conservatoare: - vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva; - gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica; Rezectii gastrice: - partiale; - subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala, gastro-jejunala; - totale;

100

TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA PEAN-BILROTH termino-terminala

SI ENTERO - ANASTOMOZE

REICHEL-POLYA termino-laterala

ROUX-BROWN eso-jejunala Y

101

Complicatii precoce - ruperea suturilor peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic (rdgf. abdominala simpla); - ocluzii: rdgf. abdominala simpla; - fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila; Complicatii tardive Sindroame functionale - reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara; - sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta; - sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata si distensia accentuata a eferentei; Sindroame organo-functionale - gastrita bontului; - stomita, jejunita; Afectiuni organice - invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente; - prolapsul mucoasei gastrice; - ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm); - cancerul pe bont: recidiva; primitiv Slide 26 ULCER PEPTIC POST-OPERATOR GEA TIP PEAN-BILROTH

102

GEA REICHEL-POLYA

103

Slide 27 STENOZA GURII DE ANASTOMOZA:A)ulcer;B)cancer a

104

EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE Radiografia abdominala simpla Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast; Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite; modificatori de comportament: acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina; Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata) OCLUZIE INTESTINALA INALTA :NIVELE HIDROAERICE Trepte de scara

POTCOAVA

105

EXAMEN BARITAT INTESTINAL: A)per oral;B)pe sonda:enteroclisis a

106

EXAMEN BARITAT JEJUNAL:ASPECT NORMAL

107

Examinare computer-tomografica - umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil; Explorare izotopica: Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale; Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii; Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic; Semeiologia radiologica a IS

108

Semne functionale: - hiper/hipotonia; - tonus alternant; - hiper/hipokinezia; - aeroenteria; - imagini hidro-aerice; Semne organice: - alterarea reliefului mucoasei: relief de baraj, edematos; - rigiditatea segmentara: - stenoza; - lacuna; - imagini de aditie; DISKINEZIE INTESTINALA HIPERTONA

Boala Crohn

109

Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar; Sediu: predilect ileon terminal; Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica sectionala (ecografie, CT); Evolutie: Debut: - edemul mucoasei: aspect fin granular; - ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare; - hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse, contururi poligonale, nodul de alarma; - ulceratii: initial aftoide: eroziunea mucoasei de acoperire a foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de aditie (profil); - aspect ulcero-nodular: pavaj cu dale (cobblestone); Scleroza si stenoza: - semnul corzii string sign: ingustare tubulara a lumenului; - stenoze scurte, etajate, in clepsidra; - dilatare in amonte a anselor; - cecul nu se opacefiaza: semnul saltului; - ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl. limfatici; - fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica); Slide 37 BOALA CROHN ST I

110

111

BOALA CROHN:FAZA ULCERATIVA (ST.II)

112

Caracteristici fundamentale: - gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: skip lesions; - tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului; Imagistica sectionala Ecografia: - ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor; Computer-tomografia: - ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului; - hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale; - adenopatii mezenterice; - abcese interanse si extraintestinale; Tuberculoza ileo-cecala Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a colonului; Cale de diseminare: hematogena, alimentara; Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat; Debut: - ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate, neregulate; - hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul de alarma; Perioada de stare: - ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor; - ulceratii multiple, in buton de camasa; - string sign Evolutie: - reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene obstructive asociate; - retractia marginii externe a cecului cec amputat, valvula ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant; Examinarea CT: - ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctieaspiratie cu ac fin; TUBERCULOZA ILEO-CECALA-DEBUT: HIPERTROFIE PLACI PEYER;MICROULCERATII

113

Slide 43 TUBERCULOZA ENTEROPERITONEALA

114

Slide 44 TUBERCULOZA ENTERO-PERITONEALA: PERITONITA PLASTICA, ADEZIVA

115

Diverticuli intestinali - pulsiune/tractiune, marginea mezenterica a IS; - imagini de aditie, in care patrund pliurile mucoasei; Diverticul Meckel Relicvat embrionar al canalului omfalo-mezenteric; Sediu: - ileon, la o distanta de ~ 50cm de cec; Examen cu contrast: - imagine de aditie, pe marginea antimezenterica a ileonului, perpendiculara pe acesta; - lungime: 1 - 25 cm; Complicatii: - hemoragie (ulcer pe insule de mucoasa gastrica); - infectie, ocluzie; Slide 46 DIVERTICUL MECKEL

Tumori intestinale Maligne: carcinoame; Infiltrante: stenoze, obstructie; Vegetante: lacuna in lume; Ulcerante: nisa in lacuna; Parazitoze intestinale - ascarizi: banda transparenta, rectilinie/sinuoasa; - tranzit baritat ascarid; - ocluzie intestinala;

116

slide 48 ASCARIZI IN JEJUN EVIDENTIATI PRIN TRANZIT BARITAT

117

Slide 49 TAENIA VIZUALIZATA IN INTESTIN PRIN EX BARITAT

118

EXPLORAREA IMAGISTICA A COLONULUI Radiografia abdominala simpla - calcificari, colectii aerice si hidroaerice anormale, pregatirea pacientului inaintea clismei baritate; Clisma baritata - pregatirea pacientului: regim alimentar, laxative, clisme evacuatorii; - contrast simplu, evacuare, dublu contrast; - examinare in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata; Indicatii: - dublu contrast: suprafata mucoasei (leziuni de dimensiuni mici); - contrast simplu: leziuni polipoide, ulcerative, obstructive, cu dimensiuni mari, detectarea fistulelor; CLISMA BARITATA:EXAMEN IN PLENITUDINE

119

CLISMA BARITATA: A)examen post-evacuare=>relief mucos; B)ex.post-insuflatie gazoasa=>dublu contrast a

120

Examinarea cu substanta de contrast hidrosolubila: - suspiciune de perforatie intestinala, suspiciune de fistula colovezicala, explorarea unei fistule externe; Ecografie trans-rectala: - stadierea tumorilor rectale; Examinare CT: - perete colic + extensie transparietala; - abcese + mase inflamatorii; - metastaze limfatice, hepatice, peritoneale; Imagistica prin rezonanta magnetica: - regiunea recto-sigmoidiana; Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite; Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta; Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreapta abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga; Sindrom Chilaiditi: - interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm; ANOMALII: MEZENTER COMUN

121

Slide 56 ANOMALII CONGENITALE: CEC RECURBAT

122

ANOMALII: MEGADOLICOCOLON

123

Hernie diafragmatica a colonului: - congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita; Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace; Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat; Cec in pozitie inalta, subhepatica; Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata; Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate; Rectocolita ulcero-hemoragica Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;

124

Dg. Imagistic: Radiografia abdominala simpla: - prezenta megacolonului toxic (c.ind. pentru clisma baritata); Clisma baritata: - prezenta, extinderea bolii +/- complicatii; - modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea haustrelor; - modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei; - ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil); - profil: spiculi, forma de T, buton de camasa, contur dublu al colonului; - modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea mucoasei); Cronicizare: - disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice, deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor; - stenoze tubulare (microcolon); Complicatii: - megacolon toxic; - perforatii (in peritoneu sau organele vecine); - stricturi; - potential de malignizare; RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA ST I: HARTA GEOGRAFICA

125

126

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA ST II:ULCERATII & PSEUDOPOLIPI

127

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA: PSEUDOPOLIPI & ULCERATII

128

RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA: ST III:FORMA STENOTICA=> MICROCOLON

Diverticulii colonului Sediu: sigmoid; Diverticuli simpli: - clisma baritata: imagini de aditie multiple, dimensiuni variate; - atasate prin pedicul lumenului colic; - asociere cu spasm colic la acelasi nivel; Diverticulita: - saci diverticulari deformati, aspect neregulat si umplere neomogena; - abces pericolic: US/CT; - extravazarea contrastului, traiect paralel cu peretele colic;

129

Slide 66 DIVERTICULOZA COLONICA

130

Tumori benigne colon: polipii Polip unic/Polipoza multipla (transmitere ereditara dominanta); Sindroame ce asociaza polipoza intestinala: - Peutz-Jeghers + pigmentarea tegumentelor si mucoaselor; - Gardner + osteoame multiple; - Turcot + tumori SNC; - Cronkite-Canada + anomalii ectodermale; Diagnostic: clisma baritata (contrast simplu/dublu contrast) + colonoscopie; slide 68 POLIPI PEDICULAI Malignizare redusa 1a

2a

131

1b

POLIPI SESILI Malignizare=>50%

1c

132

3d

POLIPI VILOI Malignizare foarte frecventa

Slide 71 POLIP SOLITAR SESIL SIGMOIDIAN

133

134

Slide 72 MALIGNIZAREA POLIPULUI 9 ANI DUPA EXTIRPARE ENDOSCOPICA

135

POLIPOZA COLONICA FAMILIALA

136

POLIPOZA FAMILIAL MULTIPL 4 a, b - aspect radiologic 4 c, d - aspect colonoscopic 4 e - specimen de rezecie 4a

137

4b

4c si 4d

Caractere radiologice: - sesil (cu baza larga)/pediculat; - defecte de umplere (lacune) rotunde, contur net, inconjurate de un lizereu opac; Potential de malignitate: - dimensiuni: < 0,5 cm - rar malign; - pedicul bine definit: potential scazut; - conturul de suprafata: reticular, ulceratie - potential crescut de malignitate; - rata cresterii;

138

CANCERUL RECTO-COLONIC Factori favorizanti: - regim alimentar, RCUH, boala Crohn, polipoza familiala, iradierea pelvina; Histologie: - adenocarcinoame, rar tumori carcinoide, limfoame; Forme macroscopice: - forme vegetante, ulcerante, infiltrante, mixte; slide 77 MORFOLOGIA CANCERULUI COLO-RECTAL

139

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC RADIOGRAFIA STANDARD=>IN OCLUZIE; CLISMA BARITATA CU DUBLU CONTRAST; ECOGRAFIA;ENDOSONOGRAFIA; CT;COLONOSCOPIA VIRTUALA CT; IRM;COLONOSCOPIA VIRTUALA IRMN; IMUNOSCINTIGRAFIA;PET

CLISMA BARITATA SEMEIOLOGIA LEZIUNII CANCEROASE - infiltratie: rigiditate parietala + absenta distensiei colice; - lacuna de dimensiuni variate, contur policiclic anfractuos, semiton (forma vegetanta); - nisa maligna (nisa in lacuna); - stenoze de lungime variata, contur neregulat (forma vegetanta) sau caracter regulat (forma infiltranta); - stop complet al progresiei contrastului, precedat de imagine de stenoza; - oprire cu contur neregulat (mularea polului tumoral); Slide 80 CANCER INCIPIENT(T1) TIP INFILTRATIV (dublu contrast

140

CANCER VEGETANT/POLIPOID(BORMANN I

141

CANCER COLONIC:TIPURI SEMEIOLOGICE Vegetant/polipoid:BORMANN I

Ulcerant pe vegetant:BORMANN II

142

Slide 83 CANCER COLON:SEMEIOLOGIE IMAGISTICA Tumora vegetanta-ulcerata tip BORMANN II

143

CANCER COLON DESCENDENT: FORMA VEGETANTA (lacuna)

144

Slide 85 CANCER ULCERANT: nisa in lacuna

145

Slide 86 Cancer colic:tipuri semiologice Ulcerant pe vegetatie:

146

BORMANN II

Slide 87 Cancer colic:tipuri semiologice

147

Slide 88 CANCERE AVANSATE LOCO-REGIONAL,TIP MIXT,STENOTIC

148

RECTAL

RECTO-SIGMOIDIAN

Slide 89 CANCER

149

MIXT, COLON TRANSVERS

CANCER VEGETANT FUND CECAL;INVAGINATIE

150

CANCERE DE CEC VEGETANTE/STENOZANTE

151

Slide 92

152

CANCER SIGMOIDIAN AVANSAT: STOP TOTAL AL COLOANEI BARITATE

Complicatii: - sindrom obstructiv; - perforatie (abces pericolic, fistule); Diagnostic diferential: - spasm local segmentar; - aderente; - stenoze benigne; stenoze post-radice;

153

Extensie loco-regionala: - eco-endoscopia; - examinarea CT si IRMN; Extensie metastatica: - ecografie hepatica; - examinare CT/IRMN abdominala; slide 94 ENDOSONOGRAFIE RECTALA(6,5 Mhz):CANCER MIC

Slide 95

154

IRMN,ANTENA ENDORECTALA:cancer incipient ( pT-1)

155

CT:CANCER COLON DREPT-extenzie regionala (T-4)

156

Slide 97

Radiografia abdominala simpla Tehnica: - decubit dorsal, raza verticala; - ortostatism, decubit lateral (raza orizontala): abdomen acut (perforatie, ocluzie);

157

Semeiologie radiologica: Imagini de tonalitate calcara: - calcificari condro-costale, suprarenaliene, pancreatice, arteriale (aorta, iliace, splenica), ggl. mezenterici, fibrom uterin, fleboliti; - calculi veziculari, calculi urinari (coraliform, caliciali, ureter, vezicali), vezica calcificata, calcificari prostatice, calculi in Wirsung, chist hidatic calcificat; Imagini de tonalitate hidrica - hepatomegalie, splenomegalie, hipertrofie renala; - tumori: suprarenaliene, retroperitoneale, renale; Viscere continind lichid: - glob vezical; - stomac post-prandial; - intestin subtire si colon (v. ocluzii intestinale) OCLUZII INTESTINALE Etiologie: - mecanica (obturarea lumenului digestiv); - functionala (disparitia peristaltismului) OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE Semne generale: - bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si fosa iliaca dreapta; - arcul gazos (imagine in magnet); - imagine in retorta; - dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale: vertical (tuburi de orga); anse ileale: orizontal( trepte de scara); - pliuri vizibile (functie de distensia ansei); Etiologie: - strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon; - obstructii: ileus biliar (+aerobilie); - invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini in trident; OCLUZIE INTESTINALA INALTA:ASPECT DEMAGNET

158

OCLUZIE INTESTINALA INALTA :NIVELE HIDROAERICE Trepte de scara

potcoava

159

Ocluziile colonului Semne generale: - bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime; - arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic; - boseluri: dilatatii haustrale; - distantarea pliurilor: aparitia pliurilor de flexiune la cudura anselor destinse; Etiologie: Strangulatie: - volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa intreg abdomenul; - volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie paravertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte; Obstructie: tumorala; OCLUZIE COLON -TORSIUNE: A)BULA DE GAZ SIGMOIDIANA;B)CLISMA BARITATA a

160

OCLUZIE JOASA DISTENSIE & NIVELE HIDROAERICE DOMINANT PE COLON

161

Ocluzii functionale Etiologie - patologie urinara (colica, traumatisme renale, retentie acuta de urina); - colica biliara; - pancreatita acuta, apenicita acuta, traumatisme abdominale; - infarctul miocardic; Semne generale: - absenta/raritatea nivelelor hidro-aerice; - distensie aerica intestinala difuza (gastrica, IS, colon, aer in rect); Perforatiile tubului digestiv Perforatie in peritoneu liber Clasic: semiluna aerica subdiafragmatica, vizibila pe rdgf. abdominala,

162

cu pacientul in ortostatism; Dg. diferential: sdr. Chilaiditi; Perforatie cloazonata: - examinare CT: aer extra-digestiv + sediul perforatiei (gastrica, duodenala, sigmoidiana); Examinare cu contrast: - per os, retrograd; - hidrosolubil; sediul perforatiei; Hemoragii digestive - Diagnostic Imagistic Origine: - superioara (eso-gastro-duodenala); - inferioara (IS, colon); Exteriorizare: hematemeza/melena/rectoragii Hematemeza: 1. Fibroscopie: ulcer gastric/duodenal, varice esofagiene; 2. Arteriografie: trunchi celiac, artera mezenterica superioara; selectiv: artera gastro-duodenala, artera splenica; 3. Embolizare selectiva: microspirale; Varice esofagiene: TIPSS + embolizare; Melena/rectoragii: - coloscopie; - scintigrafie: Tc99; - arteriografie : AMS, AMI; +/- vasopresina;+/- embolizare; Infarctul intestinal - Diagnostic imagistic Etiologie: - obstructie brutala (embolie, tromboza, disectie) A. Mez. Sup.; Diagnostic: Rdgf. abdominala simpla: - distensie aerica a IS; pneumatoza parietala; Ecografia (limitata de distensia aerica): - Doppler pentru A Mez. Sup; Examinarea CT: - modificare parietala, diferenta de captare a contrastului (segmente ischemiate/segmente normale), ocluzia A.Mez.Sup (3D), perforatie, peritonita; Arteriografie: selectiva (A.Mez.Sup.)/aortografie; - tratament vasodilatator/tratament fibrinolitic;

CURS STOMAC Explorari imagistice stomac

163

Examen cu substanta de contrast: - pregatirea pacientului; - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite; - contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita; Ecografia transparietala; Eco-endoscopia; Examinarea computer-tomografica; Metode izotopice; STOMAC NORMAL:TEHNICA EXAMINARII RX

164

165

STOMAC:A)EXAMEN IN STRAT SUBTIRE; B)DUBLU CONTRAST. A

166

STOMAC NORMAL:EXAMEN BARITAT

Anomalii de pozitie stomac Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni din stomac prin orificiul hiatal; Clasificarea Ackerlund: - tip I: brahiesofag + HH; - tip II: paraesofagiana (rostogolire); - tip III: alunecare; Dg. Radiologic: - Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior; - Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate, reflux gastro-esofagian;

167

HERNII HIATALE:A)prin alunecare;B)prin rostogolire A

168

HERNII HIATALE PRIN ALUNECARE (TIP III)

169

HERNII HIATALE:BRAHIESOFAG

170

Amprente si deplasari gastrice - hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice; Stomac in cascada - compresiune prin colon meteorizat; - marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara; - profil: stomac obscen; Volvulusul gastric - longitudinal: dupa axul cardio-piloric; - transversal (mezenterico-axial); SLIDE 10 STOMAC:MODIFICARI DE POZITIE/AMPRENTE

171

172

173

VOLVULUS GASTRIC

174

VOLVULUS GASTRIC

175

Gastrite Diagnostic:ex. endoscopic +/- examen baritat eso-gastro-duodenal; Gastrita acuta - etiologie: alcool, salicilati, afectare infectioasa; - aspect radiologic: pliuri ingrosate (pseudopolipoid), eroziuni mucoase superficiale, inconjurate de edem (aspect varioliform), hipersecretie gastrica; Gastrita hipertrofica (boala Menetrier) - hipertrofie importanta a pliurilor corpului gastric (> 1cm), apect pseudo-cerebriform, +/- gastro-enteropatie exudativa; GASTRITA

176

GASTRITA MENETRIER

ULCERUL GASTRIC - Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal; - semne directe + semne indirecte Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor; - sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi; - profil : imagine de aditie; - forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita; - dimensiuni: varaite: 5-10 mm - mari(nisa Haudeck); - contur precis, cu/fara colet; - delimitata superior/inferior: dig periulceros; - semnul Hampton: banda transparenta subcavitara; - fata: imagine in cocarda;

177

NISA GASTRICA BENIGNA imaginea de profil

178

SLIDE 17 ULCERE GASTRICE

179

NISA GASTRICA BENIGNA imaginea de fata

180

Semne indirecte - triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie; - gastrita hipertrofica de insotire; - semnul indicatorului: la nivelul marii curburi gastrice; - rigiditatea micii curburi; - spasm antral, spasm piloric; Aspecte particulare in functie de localizare - nisa in lacuna (pe marea curbura); - nisa subcardiala # diverticul subcardial; - nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate; Ulcerul canalului piloric - nisa + spasm piloric = imagine de perla pe ata; ULCER PE MAREA CURBURA

181

ULCER PILORIC

EVOLUTIE, COMPLICATII Favorabila: tratament: diminuare, disparitie, cicatrice; Nefavorabila: - marirea ulcerului: nisa Haudeck; - stenoza gastrica; - penetratie (pancreas, ficat, mezocolon); - perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil; - hemoragie digestiva superioara; DIVERTICUL GASTRIC

182

183

POLIPI GASTRICI

CANCERUL GASTRIC Debut (early gastric cancer) Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara sau metastaze la distanta. - tip I: proeminent (h > 0,5 cm); - tip II: superficial: - II a: elevat; - II b: plat; - II c: depresionat; - tip III: excavat; Dg.: endoscopie + ecoendoscopie

184

CANCER GASTRIC LA DEBUT TIP III

SLIDE 27 CANCER GASTRIC VEGETANT

185

SLIDE 27 CANCER GASTRIC INFILTRANT

CANCER GASTRIC AVANSAT Vegetant: - masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie; - defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui; Infiltrant: - ingrosarea peretelui; - rigiditate, absenta peristalticii; - distrugerea mucoasei; - ingustatarea lumenului gastric schir gastric; Ulcerant: - nisa maligna; - profil: menisc, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate opite la distanta de nisa;

186

SLIDE 29 CANCER VEGETANT & ULCERAT

187

CANCER GASTRIC VEGETANT

188

CANCER GASTRIC INFILTRANT

189

190

CANCER GASTRIC ULCERANT

191

192

CANCER GASTRIC

193

Limfoame gastrice - non Hodgkin/Hodgkin; Macroscopic: polipoid, ulcerant, infiltrant; Aspect radiologic: - mucoasa proeminenta + ingrosarea pliurilor; - multiple eroziuni + ulceratii; Examinare ecografica; Examinare computer-tomografica; TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA PEAN-BILROTH termino-terminala SI ENTERO - ANASTOMOZE

194

REICHEL-POLYA termino-laterala

ROUX-BROWN eso-jejunala Y

195

SLIDE 36 ULCER PEPTIC POST-OPERATOR GEA TIP PEAN-BILROTH

196

GEA REICHEL-POLYA

197

SLIDE 37 STENOZA GURII DE ANASTOMOZA:A)ulcer;B)cancer

198

STOMAC OPERAT : COMPLICATII

199

CURS RINICHII
RADIODIAGNOSTICUL APARATULUI URINAR METODE DE EXAMINARE

UROGRAFIA INTRAVENOAS ECHOGRAFIA TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT REZONANA MAGNETIC NUCLEAR ANGIOGRAFIA PIELOGRAFIA ANTERO SAU RETROGRAD CISTOGRAFIA URETROGRAFIA SCINTIGRAFIA

Rg. reno-vezicala simpla

200

UROGRAFIA INTRAVENOAS

Pregtirea bolnavului - repaus alimentar(6 ore preexaminare) +pregtirea colonului. Substane de contrast - non-ionice + ionice. Doz - 300mgI/kg corp - examinare de rutin, 600mgI/kg corp - doz mare

Tehnic a) radiografii de control : abdomen n inspir + arie renal n expir b) se injecteaz substana de contrast: - film la 1 minut - arie renal n expir - apare nefrograma

UROGRAFIA INTRAVENOAS - film la 5 minute - arie renal n expir - apare pielograma. - compresiune: excepii-sugar,postoperator,suspiciunea de obstrucie. - film la 10 minute - arie renal n expir - film la 15 minute - tot abdomenul fr compresiune. - film post miciune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical. UROGRAFIE I.V. NORMALA

201

202

UIV:VARIANTE ANATOMICE DE CALICE

ECHOGRAFIA

Rinichi - indicaii - diferenierea maselor solide de cele chistice (diagnosticul cancerului:mod B,Doppler,Angio Power si contrast (Levovist); - identificarea dilataiei sistemului pielo-calicial - monitorizarea mrimii i formei rinichiului transplantat - ghidarea procedurilor intervenionale

203

Vezica urinar - trebuie s fie plin; se poate face trans abdominal sau endoscopic

Prostat - examinare cu traductor endorectal preferabila. TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT Indicaii: - traumatisme - diagnosticul pozitiv i stadierea tumorilor maligne - ghidarea procedurilor intervenionale - CT spiral - detecia calculilor ureterali - studiul vaselor renale( in HT, etc.) COMPUTERTOMOGRAFIE A)RINICHI B)PELVIS A

204

TRANSPLANT RENAL Computertomografie

205

ANGIOGRAFIA

Indicaii - cnd datele obinute prin celelalte metode mai puin invazive sunt echivoce. - naintea/in timpul procedurilor intervenionale: angioplastie, embolizare. - la donatorul de rinichi naintea transplantului - n leziuni vasculare: fistul AV, angiom, anevrism - chirurgia rinichiului n potcoav. ARTERIOGRAFIE RENALA A)AORTO-ARTERIO-neselectiva B)ARTERIOGRAFIE SELECTIVA A

206

FLEBOGRAFIA

Indicaii: - aprecierea extensiei tumorale n VCI. - recoltarea de renin din vena renal. - localizarea unui testicul necobort. REZONANA MAGNETIC NUCLEAR

foarte util n imagistica pelvisului; pentru stadierea tumorilor maligne; in studiul arterelor renale in HTA(AngioRMN); in infectiile acute si cronice=structura parenchim.

SCINTIGRAFIA Apreciaz cu ce procent particip fiecare rinichi la funcia renal global; deceleaza zone hiper sau afixatoare;

PIELOGRAFIA Pielografia retrograd - cateter introdus n ureterul distal sau n bazinet prin cistoscopie - se vizualizeaz: ureterul, bazinetul, caliciile

207

- inciden mare a infeciilor - indicaii: diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicat, insuficien renal

Pielografia anterograd - sub control fluoroscopic sau echo se introduce un ac de 22 gauge n sistemul colector (grupul calicial inferior) - indicaii: lez.obstructiv ureteral care nu a fost evideniat prin alte metode, fistule ureterale, urin pt.citologie+bacteriologie, teste urodinamice ale tractului urinar superior PIELOGRAFIE RETROGRADA BILATERALA(!-NU-!)

CISTOGRAFIA

Post-urgrafica:ultim timp al UIV retrograd - umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter - detalii de anatomie - reflux vezico-ureteral pasiv - extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator micional: reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical

URETROGRAFIA

la brbai: ascendent (detalii de anatomie) + descendent ( detalii despre colul vezical i uretra posterioar, stricturi, diverticuli, tumori). la femei: necesit un cateter special cu dou balonae - unul plasat n colul vezical, cellalt produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral ANOMALII CONGENITALE DE NUMR 1.Agenezia renal - poate fi: - bilateral - incompatibil cu viaa.Diagnostic in utero - oligohidramnios sau la natere sdr.Potter:hipertelorism, micrognaie, inserie joas a urechilor.Dg.pozitiv- echo.

208

- unilateral - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic.Pe partea stng lipsete ligamentul frenico-colic iar unghiul splenic are poziie anormal. Dg.pozitiv echo+angiografie. 2.Duplicaia renal - cel mai frecvent apar dou bazinete i dou uretere n cadrul aceleiai mase parenchimatoase. -ureterele se pot uni nainte de a ajunge la vezic(ureter bifid)sau pot avea orificii separate(ureterul care dreneaz partea superioar a rinichiului se va insera distal i medial de cel ce dreneaz partea inf.). UIV:RINICHI UNIC & SITUS INVERSUS

DUPLICITATE PIELO-URETERALA

209

ANOMALII CONGENITALE

DE MRIME 1.RINICHIUL HIPERPLAZIC - pentru a pune acest diagnostic rinichiul controlateral trebuie s aib dimensiuni normale. 2. RINICHIUL HIPOPLAZIC - exist o scdere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial normal dezvoltat.Artera renal este mic, ureterul este normal.Nu produce hipertensiune. RINICHI HIPOPLAZIC DREPT;

210

HIPERPLAZIE CONTROLATERALA COMPENSATORIE

SLIDE 29 AORTOGRAFIE & UIV:

211

VAS ABERANT POLAR INFERIOR: MEGABASINET SEC. CONGENITAL

ANOMALII CONGENITALE

DE POZIIE 1.ECTOPIA RENAL - cel mai frecvent sediu este pelvisul.Artera renal pleac din vasele iliace, ureterul este scurt (dg.dif.cu ptoza renal). - rinichiul intratoracic - mai frecvent pe stnga i trebuie difereniat de o eventual poziie anormal cauzat de o hernie diafragmatic. - ectopia ncruciat - unul din rinichi migreaz n partea controlateral i de obicei se unete cu polul inferior al celuilalt rinichi.Ureterul se vars normal n vezica urinar. 2.MALROTAIA

212

- relaia anatomic bazinet - parenchim renal este anormal: bazinetul este rotat anterior, eventual lateral. MALROTATIE:UIV

Slide 32

213

ECTOPIE RENALA STGA. INCRUCISATA: REN SIGMOID

ECTOPIE RENALA STGA.PELVINA

ANOMALII CONGENITALE

214

RINICHIUL N POTCOAV - cel mai frecvent rinichii sunt unii prin polul inferior - UIV - rinichii au poziie vertical cu axul divergent, bazinetul este rotat anterior, exist hidronefroz moderat. - CT + scinti - apreciaz funcia istmului - fibroz sau parenchim normal. - obligatoriu - arterio preoperator RINICHI IN POTCOAVA UROGRAFIE

215

CT:RINICHI IN POTCOAVA

216

ANOMALII CONGENITALE

RINICHIUL POLICHISTIC TIP ADULT - UIV - rinichi mrii de volum, contururi boselate, imagini radiotransparente la nefrotomografie(chisturile nu comunic cu caliciile), calicii dilatate,alungite i curbate dup dimensiunile chisturilor. - Echografia - imagini transsonice cu perei subiri i ntrire de ecou posterioar. - CT - multiple formaiuni cu densitate apropiat de cea a apei care nu i cresc densitatea postcontrast.Foarte util pentru depistarea chisturilor suprainfectate i n suspiciunea de degenerare malign - RMN - caracterizeaz cel mai fidel chisturile hemoragice UIV: RINICHI POLICHISTIC

217

RINICHI POLICHISTIC

ANOMALII CONGENITALE

RINICHIUL POLICHISTIC TIP INFANTIL - UIV - rinichi mrii de volum cu nefrogram dens cu aspect striat i vizualizare slab a arborelui pielo-calicial. - Echografia - rinichi mrii de volum, simetric, bilateral, forma nemodificat, echogenitatea crescut. Are valoare deosebit pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi mrii de volum, echogenitate crescut, oligohidramnios, lipsa fluidelor n vezica urinar. ANOMALII CONGENITALE

MALFORMAII URETERALE 1.Ureterul dublu 2.Ureterul bifid

218

3.Ureterocelul - prolaps al ureterului distal dilatat n lumenul vezicii urinare la locul obinuit de inserie a ureterului n trigon. UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de cap de arpe i halou radio opac n jur. 4.Ureterul retrocav - ureterul drept trece posterior de VCI n dreptul vertebrelor L3-L4. 5.Megaureter congenital - segment fr peristaltic a ureterului distal cu apariia obstruciei funcionale i dilataie a ureterului proximal. MEGABASINET & MEGAURETER

219

LITIAZA URINAR

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu

compoziia calculilor determin radiodensitatea Calculi radioopaci - 70%- oxalat i fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mrime i forme diferite. - 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociai cu infecii,sunt neomogeni i mai puin opaci - 1% - cistin Calculi radiotranspareni - calculi de acid uric - pacieni cu hiperuricemie primar/sec - calculi de xantin - insuficienta oxidare a purinelor LITIAZA URINAR

Radiografia simpl - pentru calculii radioopaci

UIV - pentru calculi radiotranspareni, confirm poziia i efectele secundare obstruciei; nefrogram dens, pielogram tardiv,dilataia sistemului pielo-calicial Echografie - imagini hiperechogene cu con de umbr post. CT spiral - ideal pentru localizarea calculilor radiotranspareni care nu au fost vizualizai la UIV

RAD.RENALA SIMPLA:CALCULI RADIO-OPACI

220

221

RAD.STANDARD:LITIAZA CORALIFORMA

222

Slide 46 CALCUL RADIO-TRANSPARENT-UIV DUPLICITATE PIELO-URETERALA

223

INFECII

Abcesul renal - infecie pe cale ascendent,pielonefrit incorect tratat,diseminare hematogen UIV - mas focal ce modific conturul renal i amprenteaz sistemul pielo-calicial, tergerea umbrei psoasului Echo - mas hipoechogen cu perete neregulat, posibil nivel fluid-fluid,ntrire de ecou posterioar CT - mas hipodens, cu densitate de fluid, cu perete ce i crete densitatea postcontrast,esut perinefretic ngroat Slide 51 ECOGRAFIE:ABCES RENAL

224

Slide 52 UIV:ABCES FISTULIZAT IN CALICE,INAINTE(A) SI DUPA TRATAMENT ANTIBIOTIC(B)

225

Slide 53 ABCES RENAL-EXTINS PERINEFRETIC

TUBERCULOZA Este secundar unui focar pulmonar sau osos;disem.hemato clinic: antecedente tbc, piurie,hematurie,disurie afecteaz: rinichi, ureter, vezic, vez.seminale, epididim Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizeaz imagistic Stadiul II - noduli productivi situai n zona papilelor caliciale;CT - mici zone hipodense la JCM; angio distorsiunea a. arcuate Stadiul III - prima leziune vizibil UIV - eroziunea papilei - bacilul Koch urmeaz drumul urinii - apar calicii neregulate, ectazii caliciale,amputaii caliciale, dilataia i apoi stenoza bazinetului, ureter n urubelni

226

-n parenchim: nodulii care nu comunic cu arborele pielo-calicial - caverne tbc Slide 55 UIV:TUBERCULOZA RENALA:ULCERATIA PAPILEI

227

Slide 56 UIV:TUBERCULOZA RENALA

228

Slide 57 TUBERCULOZA RENALA:EVOLUTIE SPONTANA

229

Slide 58 TUBERCULOZA:CAVERNA CALICEALA; EVOLUTIE SUB TRATAMENT

230

TUBERCULOZA Stadiul IV - UIV - rinichi mut - autonefrectomie - fie rinichi mare plin cu cazeum, fie rinichi mastic TUBERCULOZA RENALA CAVITARA

231

TUBERCULOZA CAZEOASA:REN MASTIC

232

TUBERCULOZA RENALA:RINICHI MASTIC

233

TUBERCULOZA URINARA EXTENSIVA:VEZICA SCLEROASA(A);

234

URETRITA TBC(B)

BOLI CHISTICE RENALE

235

Chistul renal simplu UIV - radiotransparen bine delimitat pe nefrogram, amprent rotund pe arborele pielo-calicial Echo - imagine transsonic, bine delimitat, perete foarte subire, ntrire de ecou posterioar CT - formaiune cu densitate apropiat de cea a apei fr a se modifica dup administrarea contrastului, limit net de separaie cu parenchimul adiacent, fr perete vizibil CHIST SOLITAR VOLUMINOS

CHIST HIDATIC RENAL

BOLI CHISTICE RENALE

236

Chisturi complicate - clasificarea Bosniak Categoria 1 - chist benign simplu Categoria 2 - chisturi septate, chisturi cu calcificri minime, chisturi hiperdense.Sunt benigne, urmrire echo+CT Categoria 3 - nefrom chistic multilocular, chisturi cu septuri groase, chisturi suprainfectate, chisturi cu calcificri grosiere, cancerul chistic.Dg.dif.radiologic dificil- chirurgie Categoria 4 - leziuni clar maligne cu important component chistic - margini neregulate, elemente solide hipervascularizate. CHISTURI & TUMORA LA DREAPTA

BOLI CHISTICE RENALE

Boala chistic a medularei - rinichi mici, multipli chiti mai mici de 2 cm n medular, fr calcificri, fr chisturi corticale, echogenitatea medularei crescut. Chist parapelvic - chist parenchimatos cu extensie n sinusul renal; poate determina compresiune asupra sistemului pielo-calicial

237

Chist peripelvic - ia natere din structurile sinusului, cel mai frecvent de origine limfatic, UIV face diferena cu hidronefroza Boala chistic a dializailor - apare n 50% din cazuri dup 3-5 ani de dializ i n mai mult de 90% dup 5-10 ani. CT foarte util pentru diagnosticul pozitiv i al complicaiilor. TUMORI BENIGNE RENALE ANGIOMIOLIPOM - 3 componente: esut adipos matur, fibre musculare lizate, vase de tip arterial fr fibre elastice UIV - sdr.tumoral cu deformarea contururilor i compresiunea arborelui pielo-caliceal. Echo - formaiune hiperechogen cu contur net i regulat,omogen. CT - metoda de elecie: contingentul grsos - -20-120UH fr modificarea densitii postcontrast; contingentul vascular - densitate spontan 30-50UH cu creterea semnificativ a densitii post contrast; contingentul muscular - densitate solid precontrast, enhancement moderat post contrast. Angio - neovascularizaie cu dilataii pseudoanevrismale CT:ANGIOMIOLIPOM

238

TUMORI BENIGNE RENALE

ADENOMUL - dimensiuni mai mici de 3 cm, dezvoltat n cortical.Echo - aspect hiperechogen; CT tumor cortical, bine delimitat, solid, cu capsul proprie, omogen, i crete puin densitatea postcontrast ONCOCITOMUL - constituit din oncocite(cel.eozinofile) UIV -sdr.tumoral nespecific; Echo - tumor bine delimitat, moderat hiperechogen,zon central hipoechogen CT - izodens nativ, postcontrast - zon hipodens central cu aspect stelat; Angio- vasc.radiar,centripet,n spie de roat

RENINOMUL - proliferare de cel.epitelioide ale ap.juxtagl. Pacieni tineri,HTA extrem; Hiperecogen echografic, CT localizare cortical hipodens, angio - hipo sau avascular

239

TUMORI BENIGNE RENALE

NEFROMUL CHISTIC MULTILOCULAR UIV - semn evocator:bombarea intrasinusal a tumorii Echo - multiple formaiuni chistice separate prin septuri groase CT - chisturi, septuri, calcificri

LIPOMUL - dg.+ prin CT - densiti de grsime

HEMANGIOMUL - dg.+ angio - ghem vascular neregulat cu posibil fistul arterio-venoas i retur venos precoce. LIMFANGIOMUL CHISTIC - mas voluminoas cu caracteristici similare nefromului chistic. LEIOMIOMUL TUMORI MALIGNE CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS UIV - sdr.tumoral: n timpul vascular - deformarea conturului renal, n timpul tubular - lacun nefrografic; modificri pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaie; calcificri - centrale i polimorfe Echo - mas solid, hiperechogen, omogen sau heterogen; Doppler - neovascularizaie intratumoral, semnale arteriale cu modulaie sistolo-diastolic, semnale de tip venos, unt. CT - mas solid, izo sau hipodens cu cretere precoce a densitii apoi ncrcare difuz mai mic dect a parenchimului, limita de separaie cu parenchimul adiacent - imprecis. CANCER RENAL:CALCIFICARI TUMORALE

240

Slide 76 CANCER RENAL DE MICI DIMENSIUNI

TUMORI MALIGNE

CANCER RENAL PARENCHIMATOS Angio - mas hipervascularizat cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataii pseudoanevrismale, unturi AV, timp venos precoce FORME ATIPICE - cancerul de mici dimensiuni - cancer cu dezvoltare exorenal - cancer chistic - cancer hipovascular - cancer cu component grsoas - cancere multiple - von Hippel Lindau, Bourneville, dializai TUMORI MALIGNE

BILANUL EXTENSIEI TUMORALE

241

- extensie local - prezenta sau absena distruciei capsulei - extensie regional - prezena sau absena invaziei viscerelor vecine - extensie venoas - invazia VR i VCI - extensie ganglionar - pedicul renal i lombo-aortic - extensie la distan - existena sau nu a metastazelor

SARCOMUL RENAL - punct de plecare capsular cu dezv.extrarenal sau sinusal - importante calcificri -hipovascular la angio, i crete puin densitatea la CT Slide 79 CANCER AVANSAT,METASTAZE HEPATICE

242

Slide 80 ARTERIOGRAFIE SELECTIVA: CANCER RENAL

243

ARTERIOGRAFIE:TUMOR WILMS

TUMORI MALIGNE

METASTAZE RENALE - se produc pe cale hematogen de la cancer: pulmonar, sn, rinichi, colon. - unice sau multiple LIMFOAME - dg.radiologic - US + CT - forme: leziune unic, noduli multipli, forma infiltrant, extensie prin contiguitate, afectare perirenal. CARCINOMUL TRANZIIONAL - frecvent multicentric

244

- UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise; angio - hipovacsular; echo- mas hiperechogen Slide 83 LIMFOM MALIGN AVANSAT ,CU LEZIUNI RENALE

TUMORI URETERALE

Benigne - polipul fibroepitelial Maligne - 90% carcinom tranziional, 10% carcinom squamos Dg.diferenial al unui defect de umplere ureteral - litiaz radiotransparent - cheag sanguin - tumor benign - mas extrinsec - impresiune vascular -boal inflamatorie - aer

245

Slide 85 TUMORI EPITELIALE DE CAI URINARE

246

SDR.OBSTRUCTIV

cauze: - bazinet: calcul,tumor,infecie,compresiune extrinsec - lumen ureteral: litiaz,cheag,puroi,corp strin - perete ureteral: obstrucia congenital a JPU, tumor, strictur inflamatorie sau infecioas, edem, ureterocel - extrinsec: fibroz retroperitoneal, endometrioz, lipomatoz pelvin, sarcin, tumori maligne de vecintate Obstrucia acut: nefrogram dens,pielogram ntrziat, mrire de volum a rinichiului, dilataia moderat a sistemului pielo-calicial Obstrucia cronic: dilatare major a sist.pielo-calicial, rinichi mic sau mare, nefrograma nu persist, corticala subiat, pielogram vizibil dependent de funcia renal

HIDRONEFROZA: ASPECTE UROGRAFICE

247

TRAUMATISMUL RENAL

Lovire, penetraie, iatrogen

4 tipuri de leziuni posibile - contuzie renal i laceraie cortico-medular fr comunicare cu sistemul pielo-calicial - laceraie parenchimatoas care comunic cu sistemul pielo-calicial - rinichi zdrobit cu leziune a pediculului vascular - lacerarea jonciunii pielo-ureterale CT - metod de primointenie pentru c este capabil s evidenieze toate modificrile renale i ale viscerelor adiacente.

248

TRAUMATISM RENAL=>STRIVIRE & HEMATOM

249

TRAUMATISM RENAL:RUPTURA & HEMATOM

250

Radiologie osteoarticulara
METODE IMAGISTICE RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA; TOMOGRAFIA PLANA ; ULTRASONOGRAFIA=>P.MOI ARTICULARE CT; IRMN; SCINTIGRAMA OSOASA; ANATOMIE RADIOLOGICA: STRUCTURA HAVERSIANA NORMALA

251

Slide 6 CT-VERTEBRO DISCALA: HERNIE

252

CT

RECON.3 D

253

IRMN:STUDIUL ARTICULATIEI COXO-FEMURALE

254

IRMN:STUDIUL COL.VERTEBRALE & CANAL RAHIDIAN SAGITAL T 1 si T 2

255

IRMN:PUMN CORONAL(A) GENUNCHI SAGITAL(B) a

256

SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA OSOASA I.MODIFICARI STRUCTURALE 1.REZORBTIA: -osteoporoza -osteoliza -osteonecroza 2.OSTEOCONDENSAREA(OSTEOSCLEROZE): -PERIOSTOZA -ENDOSTOZA -SPONGIOSCLEROZA Slide 12 OSTEOPOROZA:STUDIU COMPARATIV PE RADIOGRAFIE STANDARD.

257

SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA:OSTEOPOROZA

258

Slide 14 OSTEOLIZA CIRCUMSCRISA DE LIZEREU DE SCLEROZA: CHIST OSOS ESENTIAL

259

SEMIOLOGIE RADIOLOGICA: OSTEOLIZA VERTEBRALA (metastaze osoase)

260

NECROZA ASEPTICA A CALCANEULUI-EVOLUTIE

SEMEIOLOGIE OSOASA II.MODIFICARI DE ORGANOGENEZA: -hiperostoza-hipostoza -oedostoza -scoliostoza -hiperplazie-hipoplazie -aplazie-agenezie DISTROFII DISPLAZII

261

SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA:osteoporoza,osteocondensare, scoliostoza,oedostoza RAHITISM FLORID

PSEUDARTROZA

262

SEMEIOLOGIE: SCOLIOSTOZA, OSTEOPOROZA, OSTEOSCLEROZA (remaniere complexa) BOALA PAGET

263

PATOLOGIE OSOASA TRAUMATISME:-fracturi,luxatii,entorse; BOLI INFLAMATORII:acute,cronice;osteite,osteomielite; TUMORI:benigne;potential maligne;maligne:primitive,meta. NECROZE ASEPTICE DISPLAZII;DISTROFII PATOLOGIE OSTEO-ARTICULARA AFECTIUNI ARTICULARE ACUTE: -nesupurate=>RAA -supurate=>artrite (stafilo/streptococ); AFECTIUNI ARTICULARE CRONICE:

264

-nesupurate:PR,SA,artroze,metabolice,neuropatice; -supurate:tbc. OSTEOMIELITA ETIOLOGIE:stafilococ auriu,streptococ; MECANISM:-embol microbian=>art.nutritiva; -contiguitate (fracturi deschise,artrite etc); SEDIU: -os lung=>metafize (debut); -extenzie diafizara,epifizara,articulara; -monostica,monotopa:tibie,femur cca 75% ASPECTE RADIOLOGICE DEBUT:osteoporoza localizata metafizar;dg.dificil=>IRMN, scintigrafie polinucleare marcate Ga-67; STARE:-osteoliza patata; -tumefactie de parti moi; -necroza septica=>halou + sechestre; -periostita=>mansoane,grosiera,extenzie diafizara; -abces subperiostal -fistulizare in partile moi periosoase OSTEOMIELITA ACUTA:DEBUT=>STARE

Slide 26 OSTEOMIELITA: EXTENZIA DIAFIZO-METAFIZARA

265

EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode; -reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia endosteala/periosteala;focare osteolitice mici,sechestre mici; COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ; -fracturi=>scurtari de os; -tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiper-plazii unilaterale de membru; -septico-pioemie:abcese viscerale secundare; OSTEOMIELITA SUGARULUI: EVOLUTIE

266

Osteomielita cronica,in puseu de acutizare:

267

microgeode, micro-sechestre Rx.standard

Slide 30 TOMOGRAFIE

Slide 31 OSTEOMIELITA CRONICA;DEFORMARI

268

Slide 32

269

OSTEOMIELITA: COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural, subluxatie coxo-fem. secundara,tulb.de crestere femur.

Slide 33 OSTEITA/MIELITA POST -INTERV.CHIRURGICALA(fractura

270

FORME PARTICULARE ABCES OSOS CENTRAL(BRODIE): -SEDIU:tibie,metafiza superioara; -ASPECT Rx:-geoda ovala,inel scleroza;fara sechestre/r.periost. -EVOLUTIE:cronica,cu pusee de acutizare; PANARITIU OSOS(osteita/mielita=>contiguitate de la p.moi; -SEDIU:-falange terminale -ASPECT RX:-liza osoasa din afara spre canal med.; -fara reactie periostala. Slide 35 PANARITIU OSOS:EVOLUTIE NEFAVORABILA

271

TUMORI OSOASE BENIGNE OSTEOM FIBROM HEMANGIOM CONDROM T.MIELOPLAXE

MALIGNE PRIMARE OSTEOSARCOM FIBROSARCOM ANGIOSARCOM CONDROSARCOM SARCOM MEDULAR -EWING; -JAKSON-PARKER MIELOM MALIGNE SECUNDARE:metastaze,leucemii,limfoame

OSTEOM TESUT OSOS ADULT,SUPER-COMPACT;BENIGN; CLINIC:lent evolutiv;NU METASTAZEAZA SEDIU:sinus frontal;oase craniene ASPECT RX:osteocondensat,compact,intens opac,omogen,oval/

272

rotund,contur policiclic; DG.DIFERENTIAL:meningiom osteoplastic VARIANTA:OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat/patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora!Sediu:os lung=>diafiza;ASPECT:-focar osteolitic 4-10 mm((NIDUS),cu sechestru mic central;hiperostoza /scleroza in jur,bombeaza subperiostal,in partile moi slide 38 OSTEOM DE SINUS FRONTAL

FIBROM TESUT CONJUNCTIV NEOSIFICAT-INTRAOSOS

273

SEDIU:-METAFIZAR/DIAFIZAR=OASE LUNGI; -MANDIBULA=>EPULIS ASPECT RX:-ZONA OSTEOLITICA,CU INEL NET DE SCLEROZA IN JUR; -CONTUR CICLIC; -OSUL ADIACENT NEMODIFICAT; -FARA REACTIE PERIOSTEALA Slide 40 OSTEOFIBROM

Slide 41 TUMORI OSOASE BENIGNE

274

FIBROM OSOS

CHIST OSOS ESENTIAL

HEMANGIOM

275

ORIGINE VASCULARA;BENIGNA; HISTO.PAT.:TIP CAPILA;TIP CAVERNOS. SEDIU:-CRANIU-tip capilar;VERTEBRE-tip cavernos; ASPECTE RX:tipul capilar=osteoliza,transparenta rotunda, circumscrisa de inel opac cu septuri opace radiare(spite de roata.Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure,palisada,grilaj),forma(turtire cranio/podala,butoi); discuri vertebrale intacte;SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALV). Slide 43 HEMANGIOM CAVERNOS VERTEBRAL

OSTEOCONDROM

276

TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT SEDIU:OASE TUBULARE=FALANGE,METACARPIENE; TIPURI:CENTRAL=ENCONDROM; PERIFERIC=ECCONDROM; ASPECTE RX:-lacuna osteolitica ovalara,net delimitata,cu inel fin de sleroza periferica;absenta reactiei periostale Slide 45 CONDROAME MULTIPLE-BOALA OLLIER

Encondrom

277

radiografie

IRM,T 1/T 2,CORONALA

Osteocondrom

278

radiografie

T1

T2

279

TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE) SEDIU:EPIFIZA OASE LUNGI(TIBIA,FEMUR),OS PLAT; ASPECTE RX:-ZONA OSTEOLITICA CU SEPTURI FINE, (BULE DE SAPUN),BOMBARE PERIOSTICA EPIFIZO- METAFIZARA;-ASPECT MULTILOCULAT,CONTUR NET,CORTICALA SUBTIATA DAR VIZIBILA,ASPECT DE OS SUFLAT. EVOLUTIE:-PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc,dispar;corticala poate fi lizata complet pe alocuri;tumo-ra se extinde in partile moi. DG.DIFERENTIAL:-MIELOM SOLITAR,ENCONDROM, CHIST OSOS ESENTIAL TUMORA CU MIELOPLAXE

280

SLIDE 50 TUMORA CU MIELOPLAXE

281

SLIDE 51 OSTEOCLASTOM SACRAT

OSTEOSARCOM OSTEOCIT MATUR;MONOSTIC;MONOTOP;agresiv,metastaze TIPURI:-OSTEOLITIC;OSTEOPLASTIC T.OSTEOLITIC:-SEDIU:metafiza os lung;ASPECT RX:perferic sau central la debut=>lacuna osteolitica,contur neregulat;pinten sarcomatos CODMANN(triunghiul mortii)=reactia periostala limitata +decolarea periostului /distructie periostala; T.OSTEOPLASTIC:ASPECT RX:osteoliza + reactie periostala exuberanta,cu aspect radiar(spiculi perpendiculari/diafiza,in perie);respecta epifiza; EVOLUTIE:-METASTAZEAZA RAPID(pulmon,creer,ficat); -fracturi patologice;invazia articulatiei vecine.

282

SLIDE 55 OSTEOSARCOM TIP OSTEOLITIC, VARIANTA PERIFERICA

283

OSTEOSARCOM EXTINS LOCO-REGIONAL(fractura)

284

SLIDE 57 OSTEOSARCOM OSTEOPLASTIC: DEBUT

285

SLIDE 58 OSTEOSARCOM:CT EVALUEAZA EXTENZIA

286

OSTEOSARCOM OSTEOPLASTIC

287

OSTEOSARCOM: PERIFERIC TIP RADIAR

288

289

SARCOM PAROSTAL

CONDROSARCOM TESUT CARTILAGINOS(..CONDROM..?);EXOSTOZE OSTEOGENICE(B.OMBREDANNE). SEDIU:METAFIZE,BASIN,COASTE; ASPECT RX:-OSTEOLIZA +CALCIFICARI AMORFE IN MASA TUMORALA=>INVAZIE DE PARTI MOI.

290

FIBROSARCOM OSOS TESUT CONJUNCTIV;DG.DIF.DIFICIL(BIOPSIE !) TIP CENTRAL=OSTEOLIZA OS LUNG; TIP PERIFERIC=SARCOM PERIOSTAL(PAROSTAL) Chondrosarcom Osificare enchondral

Scintigrafie Tc.99 pirofosfat

291

Chondrosarcom RADIOGRAFIE

IRMN,T 1/T 2

292

Chondrosarcom IRMN

293

SARCOM EWING SARCOM MEDULOGEN;RETICULOSARCOM INFANTIL SEDIU:METAFIZO-DIAFIZAR,tibie,femur,coaste; ASPECT RX:-OSTEOLIZA CENTRAL-MEDULARA; -UZURA A COMPACTEI DIN INTERIOR; -REACTIE PERIOSTALA IN FOI DE BULB DE CEAPA(mansoane fine,concentrice); -suflare,in butoi a diafizei(OEDOSTOZA) EVOLUTIE:-METASTAZEAZA IN ACELASI OS SI IN ALTE OASE ,dar si in viscere. SLIDE 68 SARCOM EWING: SCHITA

294

295

SLIDE 70 SARCOM EWING:RADIO.DIGITALA & CT

296

RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER SEDIU:DIAFIZA OS LUNG;PACIENT ADULT,AFEBRIL; ASPECT RX:-OSTEOLIZA DIAFIZARA+SPONGIOZAREA COMPACTEI=>UZURA PE AMBELE FETE; -OSTEOSCLEROZA ENDOSTALA+PERIOSTALA ANARHI CA,INTRERUPTA,DISCONTINUA(manson zdrentuit); -RAR,ASPECT SPICULAR. EVOLUTIE:METASTAZE GANGLIONARE.PLAMIN ETC. RETICULOSARCOM JACKSON-PARKER

297

RETICULOSARCOAME

298

MIELOM(PLASMOCITOM)

299

ESTE CEA MAI FRECVENTA TUM.MALIGNA PRIMARA ORIGINE:-CEL.PLASMOCITARE MEDULARE(monoclonala) -MARKER:proteinurie BENCE JONES. SEDIU:-MADUVA HEMATOGENA=>ADULT TIP MULTIPLU=>B.RUSTITKI-KHALER; TIP SOLITAR=>PLASMOCITOM(rara); ASPECT RX:-ZONE OSTEOLITICE=PANOU GAURIT (TIPIC LA CRANIU);TASARI VERTEBRALE;COASTE,OS LUNG CU ASPECTE SUFLATE;OSTEOZA DIFUZA MIELOM MULTIPLU

300

301

TUMORI MALIGNE SECUNDARE I.METASTAZE OSOASE(CANCER OSOS METASTATIC) CLINIC:CANCER DECLARAT/OPERAT SAU OCULT: (cauta sin,prostata,pulmon,tiroida,rinichi etc). TIPURI:OSTEOLITICE,OSTEOPLASTICE,MIXTE. OSTEOLITICE:-osteoliza progresivape c.vert.,basin,coaste: zone transparente,lqacunare,fara delimitare,fara r.periostala; fracturi secundare=>paraplegii,pareze etc. OSTEOCONDENSANTE:-zone dense ,patate(pete de ceara descrise de REBOUL),confluate;sediu pe basin,vertebre;rare= cancerul prostatei,vezicii,sinului. MIXTE:-alternanta liza/condensare pe aceleasi sedii topogr. METASTAZE OSOASE:A)OSTEOLITICE;B)OSTEOPLASTICE A

302

METASTAZE OSTEOLITICE

303

SLIDE 80

304

METASTAZE OSOASE OSTEOPLASTICE:pete de ceara(Reboul CANCER MAMAR T-4

TUMORI MALIGNE SECUNDARE

305

II.LEUCEMII;LIMFOAME 1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil) 2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult) 3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI =>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRADE IVORIU

NECROZE ASEPTICE MECANISM:-tulburarile vascularizatiei locale; -post-traumatice; -embolii gazoase (boala de cheson). 1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGGCALVE-PERTHES):-distructie progresiva a capului fem.;spatiu articular pastrat;evolutie spre anchiloza;subluxatie,coxartroza; 2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG):cioc,nas de tapir,decolare si osteo sinteza(realipire) sau detasare de fragment(soricel..). 3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila(b.SCHEUERMANN)= vertebre tasate,cuneiforme,scolioza,cifoza,hernii nucleu pulpos intraspongios(noduli SCHMORL) (platouri ancosate);evolutie=> spondilartroza precoce SLIDE 83 NECROZA ASEPTICA A NUCLEULUI DE CRESTERE A CAPULUI FEMURAL FRAGMENTARE

PULVERIZARE

SLIDE 84

306

NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL

NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL:DEBUT

307

FORMA ADULTULUI

NECROZA

308

ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL: TOMOGRAFIE PLANA

NECROZA

309

ASEPTICA CAP FEMURAL COMPUTERTOMOGRAFIE SLIDE 87

NECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL:F.ARTROZICA

310

SLIDE 89

311

NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL;SECHELE: SUBLUXATIE

SLIDE 90

312

NECROZA ASP\EPTICA A CRESTEI TIBIALE ANTERIOARE (OSGOOD-SCHLATTER-LANELONG)

SLIDE 91

313

NECROZA ASEPTICA A SCAFOIDULUI

SLIDE 92

314

NECROZA ASEPTICA A CAPULUI CELUI DE-AL 2-LEA METACARPIAN (KOHLER II)

ARTRITE SUPURATE

315

AG.ETIOLOGIC:-STAFILO,STREPTOCOC MECANISM:SEPTICEMIE;CONTIGUITATE(OSTEOMIEL) ASPECTE RX.:-sinovita:eco+IRMN; -linia transparenta condro-articulara(dunga de doliu MENARD) -osteoporoza difuza;ingustare interliniu;osteoliza epifizara; -subluxatii; DG.CERT:-punctie ac fin,ghidat fluoro/eco;aspiratie;antibiogr. IRMN coronal oblic ARTICULATIA SCAPULO=HUMERALA

SLIDE 95 Artrita septic IRMN(T-2)scapulo-humerala

316

Artrite cronice nesupurate 1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV) DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1) APECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;osteoporoza; STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale); TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> bat de bambus,sina de tramvai;cifoza dorso-lombara larga=> pozitia schiorului;

317

-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi. SLIDE 97 SPONDILITA ANKILOZANTA:MODIFICARI SACROILIACE

SPONDILITA ANKILOZANTA:SINDESMOFITE CERVICALE

318

SPONDILITA ANKILOZANTA:SINDESMOFITE

319

SPONDILITA ANKILOZANTA:COL.VERTEBRALA

320

SPONDILITA ANKILOZANTA;EXTENZIE

321

Artrite cronice nesupurate

322

2.POLIARTRITA REUMATOIDA. CLINIC:-b.artritica cu teste inflam.pozitive;etiol.incerta=> componenta autoimuna probabila.Sediu la debut:artic.mici DEBUT:-artic.falangiene,carpiene;-osteoporoza;largirea sp.art. -chisturi,microgeode subchondrale,pe epifize; EVOLUTIE:-subluxatii falangiene,deviatii cubitale in grifa, ghiara;feuille au vent;-ankiloza fibroasa/punti osoase inter- falangiene;osteoscleroza sec.-extenzie la alte articulatii:picior, vertebrale,coxo-fem.;genunchi etc. SD.CLINICE INCLUZIND P.R.:1)Sd.Still-Chaufard:copil,spleno-megalie,adenopatii periferice,febra;2).Sd.Felty:idem,adult;3)Sd. Reiter-Fiesenger-Leroy:PR,uretrita,conjunctivita(posibil virala.?); 4)Sd.Kaplan-Colinet:PR +pneumoconioza;5)Sd.Goujerot-Sjgren: PR.-artic.mari+uscare secretii salivare,lacrimare(xerostomie) POLIARTRITA REUMATOIDA: DEBUT/STARE

POLIARTRITAREUMATOIDA STADIUL II

323

POLIARTRITA REUMATOIDA:PERIOADA DE STARE

324

POLIARTRITA REUMATIDA:STADIU AVANSAT

325

POLIARTRITA REUMATOIDA:MINA IN feuille au vent

326

ARTROZA DEFORMANTA B.DEGENERATIVA-primitiva=>virsta 2-a-3-a..;-secundara:=> post-traumatica,necrotica,postinflamatorie,metabolica etc. ASPECTE RX:-ingustarea interliniului;scleroza subchondrala; modificari epifizare:slefuire,dezrotunjire;osteofitoza margin,: productii osoase spiculare pe insertii ligamentare,tendinoase=> ciocuri de papagal;-osificari capsulare;fen de vacuum articular (vidCT,IRMN=fen descris de DITTMAR -FERGUSON:degene- rescenta cartilagiului=>grasime,aer ?!) SEDII PREFERENTIALE:-coloana vertebrala(spondiloza defor) --sold(coxartroza);genunchi(gonartroza) SPONDILARTROZA DEFORMANTA

327

SLIDE 110

328

IRM:Cervicartroza

SLIDE 111

329

Mielopatie cervicartrozic IRM :s.sagitale

S.axiala

SLIDE 112

330

IRM :Discartroza

SLIDE 117

331

IRM:fisura complexa menisc intern T2 EG Sagital

T2 fat sat coronal

SLIDE 118

332

IRM,T2: fisura de menisc orizontala

SLIDE 119 IRM,T2: Fisura menisc + chist

333

SLIDE 120 Meniscoza (artroza) IRM

334

335

SLIDE 121 IRM,T2:genunchi Fisura degenerativa menisc= clivaj orizontal artroza incipienta

336

SLIDE 122 Ruptura ligamentului incrucisat anterior

SLIDE 123 Ruptura lig.X anterior T1 SAGITAL

337

T2 SAGITAL

338

SLIDE 124 ARTROZA DE GENUNCHI:VID ARTICULAR Radiografie marita direct

339

SLIDE 125 ARTROZA DE GENUNCHI(GONARTROZA

340

ARTROZA AVANSATA DE GENUNCHI (GONARTROZA)

341

COXARTROZA IN STADIU AVANSAT(ANKILOZA)

342

TUBERCULOZA OSTEO-ARTICULARA MECANISM:reactivare BK in sinoviala artic.mari=>adolescent, adult.ANAT.PAT.:osteoartrita supurata cronica. ASPECTE RX:-DEBUT:-osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular;STARE:geode/carii osoasein oglinda pe extremit.artic -osteoliza progresiva=>caverne epifizare=abcese reci articulare; EVOLUTIE:-prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; topiri osteolitice=>sechestre mici;-ankiloze;-blocuri osoase-art. FORME TOPOPGRAFICE 1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;fus paravertebral(abces rece fuzat=>psoas);-bloc vertebral/cifoza; 2)COXITA(coxalgia):distructie cap/acetabul;anchiloza/scurtare/ protruzie in pelvis; 3)TUMORA ALBA DE GENUNCHI=artrita,fistule,ankiloza. SLIDE 129 MORB POTT:LEZIUNI MINIMALE LOMBARE

343

SLIDE 130 MORB POTT DORSAL:osteoliza,tasare,fus paravertebral

344

SLIDE 131 OSTEOLIZA VERTEBRALA & DISTRUCTIE DISCALA CT:MORB POTT

345

SLIDE 132

346

SLIDE 133 MORB POTT:BLOC VERTEBRAL;SCOLIOZA&CIFOZA SEC.

347

COXITA TBC: DEBUT/STARE

348

COXALGIA(COXITA TBC):EVOLUTIE

349

SLIDE 136 TUBERCULOZA SOLDULUI:COXALGIA(COXITA TBC)

350

COXITA TBC:EVOLUTIE;COMPLICATII(PROTRUZIE)

351

SLIDE 138 ARTRITA SUPURATA SIMFIZA PUBIANA (TBC)

352

SLIDE 139 TUBERCULOZA GENUNCHI:DEBUT

353

ARTRODEZA CHIRURGICALA PENTRU ARTRITA TBC DE GENUNCHI

354

TUBERCULOZA GENUNCHI{TUMORA ALBA.): LUXATIE SECUNDARA

355

SLIDE 142 TUBERCULOZA COTULUI:PERIOADA DE STARE

356

SLIDE 143 TUBERCULOZA DE PUMN (RADIO-CARPIANA); PERIOADA DE STARE

357

SLIDE 144 HERNIE DISCALA L-5/S-1:RADIO.DIGITALA & CT

SLIDE 145 CT-VERTEBRO DISCALA: HERNIE

358

SLIDE 146 IRM : Hernie discal Protruzie discal focal Sectiune orizontala

SAGITALA

359

SLIDE 147 COXOMETRIA PENTRU DG.LUXATIEI DE SOLD CONGENIT

360

SLIDE 148 LUXATIE DE SOLD

361

CONGENITALA NEGLIJATA(ADULT)

LUXATIE DE SOLD CONGENITALA 362

NETRATATA: NEO-COTIL CU PSEUDARTROZA SECUNDARA \

363

364