RAZE X

Candrea Monica-Sabina
Seria 1, grupa 2
 CUPRINS

Introducere
Radiațiile ionizante
​Tubul de raze X( obținerea razelor X)
Radiatia X de franare
Legea lui moseley
Proprietațile radiaților X
​Utilizari medicale
Efecte adverse
 3

INTRODUCERE
Razele X au fost descoperite întamplator în anul 1895 de fizicianul
german Wilhem Conrad Roentgen, în timp ce facea experimente de
descărcări electrice în tuburi vidate, respectiv el a observat că din locul
unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbateau în exterior raze
cu însușiri deosebite; aceste raze străbăteau corpurile, impresionau
placuțele fotografice, etc.
El le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscută. Ulterior au
fost numite raze (radiatii) Roentgen, în cinstea fizicianului care le-a
descoperit.
Acestea au lungimi de undă mici, cuprinse intre 0,1 și 100 angstrom.
În medicina actuală, razele X sunt indispensabile. Acestea reprezintă o
metodă de diagnostic în cazul a numeroase patologii, precum
pneumonia, tuberculoza, infarctul miocardic sau rupturi ale oaselor.
Razele X ajută, de asemenea, în screening-ul pacientelor cu risc de a
dezvolta cancer la sân. Înainte ca profesorul Wilhelm Röntgen să le
descopere, medicii foloseau alte metode de a face investigații. Chiar și
în cazul fracturilor, erau obligați să efectueze incizii pentru a observa
oasele pacienților.
 RADIAȚII
IONIZANTE
Radiațiile din spectrul electromagnetic (fotonice)
sau fascicule corpusculare care au suficientă energie
pentru a smulge electronii din atomi sau molecule
(ionizare)
 5

SPECTRUL ELECTROMAGNETIC
 6

TIPURI DE RADIAȚII IONIZANTE

• Fotonice: RAZE X, raze 

• Corpusculare: - fascicule 
- fascicule 
- fascicule de neutroni
 7

TUBUL DE RAZE X
• Razele X se pot obține în tuburi electronice vidate, în care electronii emiși de un catod
incandescent sunt accelerați de câmpul electric dintre catod si anod (anticatod).
Electronii cu viteză mare ciocnesc anticatodul care emite radiații X. Electronii rapizi
care ciocnesc anticatodul interacționează cu atomii acestuia în două moduri:
• Electronii, având viteză mare, trec prin învelișul de electroni al atomilor anticatodului
și se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la direcția lor inițială. Când
electronii se îndepartează de nucleu, ei sunt frânați de câmpul electric al nucleului; în
acest proces se emit radiații X.
• La trecerea prin învelișul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot
ciocni electronii atomilor acestuia. În urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior
(de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rămas vacant este ocupat de un
electron aflat pe straturile următoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N).
Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este însoțită de emisia radiațiilor X.
8
9
RADIATIA X DE FRANARE
10

Electronul, avand viteza mare, trece prin invelisul electronic al

atomului (invinge fortele electrice de repulsie exercitate de electronii
atomului) si se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, atrage electric
electronul si il deviaza de la directia lui initiala. Cand se indeparteaza
de nucleu, electronul este franat si emite radiatie X.

Cu cat electronul trece mai aproape de nucleu cu atat este mai puternic
franat si energia fotonului emis este mai mare. Daca electronul este
franat pana la oprire atunci energia fotonului emis este egala cu energia
electronului. Fotonii emisi au energii cuprinse intre zero si o energie
maxima egala cu energia electronilor.
 11

LEGEA LUI MOSELEY

Energia de legatură a electronilor din paturile atomice interne
creste cu numaruk atomic Z. La fel va crește cu Z energia
razelor X caracteristice. Dependența energiei razelor X
caracteristice de numarul atomic Z a fost stidiată sistematic
pentru prima data de fiziciantul britanic Moseley. Aceasta
lege a avut un rol deosebit de important în demonstrarea
experimentală a teoriei atomice a substanței(modelul Bohr) în
ordonarea elementelor sistemului periodic.
Obținută inițial empiric, legea lui Moseley stabileste o relație
între numărul de undă al radiației emise și numîrul atomic Z
al elementului supus fluorescenței de raze X de forma
generală:

1 1
2
 k ,n  R( Z   )  2  2 
n k 
PROPRIETĂȚILE 12

RADIAȚIILOR X
Ele prezintă următoarele proprietăți:
•în vid ele se propagă cu viteza luminii;
•impresionează plăcile fotografice;
•nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
•produc fluorescența unor substanțe
•sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul omului;
•pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de exemplu prin corpul
omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar sunt absorbite de
metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb).
•ionizeazǎ gazele prin care trec. Pe această proprietate se bazeazǎ funcționarea
detectoarelor de radiații.
•au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în general, nocive pentru om. Pe
această proprietate se bazeazǎ folosirea lor în tratamentul tumorilor canceroase, pentru
distrugerea țesuturilor bolnave.
 13

UTILIZARI
MEDICALE
Deși au fost descoperite întmâmplător de către fizicianul
german Wilhelm Conrad Röntgen, iar ulterior erau chiar
utilizate frecvent în cadrul magazinelor de pantofi, pentru a
determina dacă piciorul are o poziție sănătoasă într-o anumită
pereche de pantofi, radiografiile au fost folosite pentru
imagistica medicala. Prima utilizare medicală a fost mai mică
de o lună după ce a fost publicată această lucrare.
Radiografia proiecțională este practica de a produce imagini
bidimensionale utilizând radiatia cu raze X. Oasele conțin
mult calciu, care datorită numărului său atomic relativ ridicat
absoarbe razele x eficient.
 UTILIZARI MEDICALE
TOMOGRAFIA
COMPUTERIZATA
• Tomografia computerizată este
o modalitate imagistică
medicală în care imaginile
tomografice sau felii de zone
specifice ale corpului sunt
obținute dintr-o serie mare de
imagini cu raze X
bidimensionale luate în diferite
direcții.
FLUOROSCOPIA
• Fluoroscopia este o tehnică de
imagistică utilizată în mod obișnuit
de medici sau terapeuți radiologi
pentru a obține imagini în mișcare în
timp real ale structurilor interne ale
unui pacient prin utilizarea unui
fluoroscop. În forma sa cea mai
simplă, un fluoroscop constă dintr-o
sursă de raze X și un ecran
fluorescent, între care este plasat un
pacient.
14
RADIOTERAPIA
• Utilizarea razelor X ca
tratament este cunoscută
sub denumirea de
radioterapie și este folosită
în mare măsură pentru
managementul (inclusiv
paliație) a cancerului;
necesită doze mai mari de
radiații decât cele primite
doar pentru imagistică.
 15

EFECTE ADVERSE
Este necesar ca personalul medical să dozeze razele X în cantități mici, pentru a evita apariția
reacțiilor adverse. Expunerea la un nivel ridicat de radiații poate genera efecte adverse precum
apariția stărilor de vomă, sângerări, oboseală sau căderea părului.

Există și alți factori ce pot duce la apariția efectelor adverse ale acestei proceduri medicale: vârsta
pacienților, organele expuse sau frecvența expunerilor. Dozele de radiații care ajung în organism
au și o unitate de măsură, ce poartă denumirea de millisievert (mSv). Comisia Internațională de
Protecție în Radiologie (International Commission on Radiological Protection) precizează că doza
maximă de radiații acumulate într-un an în organismul unui pacient nu trebuie să depășească 20
mSv.
THANK YOU
https://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_X
https://graduo.ro/proiecte/fizica/raze-x-269827
https://unident.ro/articole/radiologie-dentara/ce-nu-stia
i-despre-razele-x/

https://www.slideserve.com/elon/razele-x
https://portalmed.ro/reumatologie-si-ortopedie/
povestea-lui-wilhelm-rontgen-cel-care-a-descoperit-
accidental-razele-x-folosite-astazi-pentru-efectuarea-
radiografiilor/#:~:text=Este%20necesar%20ca
%20personalul%20medical%20s%C4%83%20dozeze
%20razele,st%C4%83rilor%20de%20vom
%C4%83%2C%20s%C3%A2nger%C4%83ri%2C
%20oboseal%C4%83%20sau%20c%C4%83derea
%20p%C4%83rului.
https://www.referat.ro/referate/Radiatii_X_de_franare_
si_caracteristice_960b1.html
https://www.scribd.com/document/403190602/
LEGILE-LUI-MOSELEY#