FIZICA ATOMICA

Elev:Matei Adrian Costin

Profesor coordanator:Nita Florin
Clasa: XII B
 Fizica atomica

■ Fizica atomică este o ramură a fizicii microscopice ce se ocupă cu

studiul atomilor ca un sistem izolat de electroni și un nucleu atomic. În principal
studiază aranjarea electronilor în jurul nucleului, dar și procesele prin care
aranjarea electronilor se modifică. Aceasta include și ionii și atomii neutrii.
■ Termenul de fizică atomică este cel mai des asociat cu fizica nucleară,
deoarece în general atomic și nuclear sunt sinonime pentru majoritatea
populației. Specialiștii fizicieni diferențiază fizica atomică și fizica nucleară. În
cazul fizicii nucleare se studiază strict numai nucleul atomului.
 Spectre

Spectrul constă în înregistrarea intensității radiaţiei electromagnetice în funcţie de

frecvența acesteia.
J. Kirchhoff a identificat trei tipuri de spectre :
• spectrul de linii care este emis de gaze, fiind discret;
• spectrul continuu care este emis de către solide și lichide aduse la incandescență și care
este neîntrerupt, conținând radiații cu toate lungimile de undă;
• spectrul de absorbție care este invers spectrului de linii și la care lipsesc anumite linii din
spectrul continuu.
 Spectrul de emisie al unei substanțe reprezintă totalitatea radiațiilor electromagnetice
emise cu diferite lungimi de undă și intensități. Emisia are loc în urma excitării atomilor ce
absorb energie (prin câmpuri electromagnetice, încălzire, descărcări electrostatice, fascicule
de particule etc.)
Spectrele de linii sunt spectrele substanţelor aduse în stare atomică (prin încălzire la
temperaturi mult mai înalte decât temperaturile de fierbere).
Spectrele continue sunt spectre de emisie ale solidelor și lichidelor aduse în stare de
incandescență.

Spectrele de absorbție sunt spectre continue din care lipsesc liniile (sau benzile)
caracteristice substanței absorbante. Ele se obțin plasând substanța între o sursă de radiații
electromagnetice și un aparat spectral. Unda electromagnetică ce iese din tubul cu substanță
nu va mai fi albă, ci va fi albă minus lungimile de undă absorbite de către atomii substanței.
Așa obținem spectrul de absorbție, care va fi spectrul incident (al luminii albe) minus
radiațiile absorbite. În locul liniilor absorbite vor apărea benzi negre.
 Modelul Bohr
Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în
anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr. Acest model preia modelul planetar al lui Ernest
Rutherford și îi aplică teoria cuantelor. Deși ipotezele introduse de către Bohr sunt de natură cuantică,
calculele efective ale mărimilor specifice atomului sunt pur clasice, modelul fiind, de fapt, semi-
cuantic. Modelul lui Bohr este aplicabil ionilor hidrogenoizi.
Modelul atomic al lui Bohr se bazează pe două postulate:
Primul postulat al lui Bohr
Este legat de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe
anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radiantă. Aceste stări se numesc
staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele
energetice doar dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o orbită staționară datorită
compensării forței centrifuge cu forța de atracție coulombiană.
Al doilea postulat al lui Bohr
Afirmă faptul că un atom emite sau absoarbe radiație electromagnetică doar la trecerea dintr-o stare
staționară în alta. Energia pe care o primește sau o cedează este egală cu diferența dintre energiile
celor două nivele între care are loc tranziția. Radiația emisă sau absorbită are frecvența dată de relația
obținută în cadrul teoriei lui Max Planck.
 Aplicatii ale radiatiilor X
Radioterapia
Utilizarea razelor X ca tratament este cunoscută sub denumirea de radioterapie și este folosită în mare
măsură pentru managementul (inclusiv paliație) a cancerului; necesită doze mai mari de radiații decât
cele primite doar pentru imagistică. Radiografiile cu raze X sunt utilizate pentru tratarea cancerelor de
piele utilizând raze X de raze reduse, în timp ce grinzile energetice mai mari sunt utilizate pentru
tratarea cancerului în organism, cum ar fi creierul, plămânul, prostata și sânul.
Radiografia proiecțională
Radiografia proiecțională este practica de a produce imagini bidimensionale utilizând radiația cu raze X.
Oasele conțin mult calciu, care datorită numărului său atomic relativ ridicat absoarbe razele x eficient.
Aceasta reduce cantitatea de raze X care ajung la detector în umbra oaselor, făcându-le să fie vizibile
clar pe radiograf.
Fluoroscopia
Fluoroscopia este o tehnică de imagistică utilizată în mod obișnuit de medici sau terapeuți radiologi pentru a obține
imagini în mișcare în timp real ale structurilor interne ale unui pacient prin utilizarea unui fluoroscop. În forma sa
cea mai simplă, un fluoroscop constă dintr-o sursă de raze X și un ecran fluorescent, între care este plasat un
pacient. Cu toate acestea, fluoroscopii moderne cuplează ecranul la un intensificator de imagine cu raze X și o
cameră video CCD care permite înregistrarea și redarea imaginilor pe un monitor.
 Efectul laser
Laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coherent de lumină. Fasciculele laser au mai multe
proprietăți care le diferențiază de lumina incoerentă produsă, de exemplu, de soare sau de becul cu incandescență.
România a fost a patra țară din lume în care s-au realizat lasere, în urma unor cercetări întreprinse de un colectiv
condus de Ion I. Agârbiceanu. Rezultatul lor a fost raportat în 1961.
Utilizari:
• Metrologie
• Holografie
• Geologie, seismologie și fizica atmosferei
• Spectroscopie
• Fotochimie
• Fuziune nucleară
• Microscopie
• Aplicații militare
• Medicină: bisturiu cu laser, înlăturarea tatuajelor, stomatologie, oftalmologie, acupunctură
• Industrie și comerț: prelucrări de metale si materiale textile, cititoare de coduri de bare, imprimare
• Aplicații industriale: sudarea cu laser, tăierea cu laser, gravarea cu laser, marcare cu laser, crestarea cu laser, sinterizarea
selectivă cu laser, sinterizarea prin scânteie cu laser.
• Comunicații prin fibră optică
• Înregistrarea și redarea CD-urilor și DVD-urilor
 Bibliorafie

https://ro.wikipedia.org/wiki