Referat la FIZICĂ

Bobîlcă Victor
Clasa a XII-a A
Laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.
 Termenul laser provine din limba engleză fiind acronimul LASER - Light
Amplification by Stimulated Emission of Radiation („amplificarea luminii prin stimularea
emisiei de radiație”), denumire construită pe modelul termenului MASER - Microwave
Amplification by Stimulated Emission of Radiation („amplificarea microundelor prin
stimularea emisiei de radiație”), ce reprezintă un dispozitiv funcționând în domeniul
microundelor.

Istoric
Principiile de funcționare ale laserului au fost enunțate în 1916 de Albert Einstein,
printr-o evaluare a consecințelor legii radiației a lui Max Planck și introducerea conceptelor de
emisie spontană și emisie stimulată. Aceste rezultate teoretice au fost uitate însă până după cel
de-al doilea război mondial.
În 1953 fizicianul american Charles Townes și, independent, Nikolai Basov și
Aleksandr Prohorov din Uniunea Sovietică au reușit să producă primul maser, un dispozitiv
asemănător cu laserul, dar care emite microunde în loc de radiație laser, rezultat pentru care
cei trei au fost răsplătiți cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1964.

Primul laser funcțional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 și avea ca mediu
activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri luminoase generate de o lampă cu
descărcare în xenon.
Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un
amestec de heliu și neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 μm
(infraroșul apropiat), spre deosebire de dispozitivele laser actuale cu He-Ne care emit în
general în domeniul vizibil, la 633 nm.
În România primul laser a fost construit de profesorul I. Agârbiceanu.

Principiul funcționării
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizează un mediu activ laser, ce poate fi solid,
lichid sau gazos, și o cavitate optică rezonantă. Mediul activ, cu o compoziție și parametri
determinați, primește energie din exterior prin ceea ce se numește pompare. Pomparea se poate
realiza electric sau optic, folosind o sursă de lumină (flash, alt laser etc.) și duce la excitarea
atomilor din mediul activ, adică aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri
de energie superioare. Față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge
să aibă mai mulți electroni pe stările de energie superioare, fenomen numit inversie de
populație. Un fascicul de lumină care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin
dezexcitarea stimulată a atomilor, proces în care un foton care interacționează cu un atom
excitat determină emisia unui nou foton, de aceeași direcție, lungime de undă, fază și stare de
polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontană, să
se obțină un fascicul cu un număr imens de fotoni, toți având aceleași caracteristici cu fotonul
inițial. Acest fapt determină caracteristica de coerență a fasciculelor laser.
Rolul cavității optice rezonante, formată de obicei din două oglinzi concave aflate la
capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii generați pe o anumită direcție (axa
optică a cavității) și de a-i recircula numai pe aceștia de cât mai multe ori prin mediul activ.
Trecerea fotonilor prin mediul activ are ca efect dezexcitarea atomilor și deci micșorarea
factorului de amplificare optică a mediului. Se ajunge astfel la un echilibru activ, în care
numărul atomilor excitați prin pompare este egal cu numărul atomilor dezexcitați prin emisie
stimulată, punct în care laserul ajunge la o intensitate constantă. Având în vedere că în mediul
activ și în cavitatea optică există pierderi prin absorbție, reflexie parțială, împrăștiere, difracție,
există un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se
obține efectul laser.
În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia
laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser
funcționau în regim de impulsuri.

Proprietăți
Lumina emisă de un laser are următoarele proprietăți: direcționalitate,
monocromaticitate, coerență, intensitate foarte mare.
1. Direcționalitatea. În timp ce lumina unei surse obișnuite poate fi transformată
într-un fascicul paralel numai cu ajutorul unor sisteme optice colimatoare, lumina laser este
emisă de la început sub forma unui fascicul paralel. Paralelismul fasciculului emergent este un
rezultat al acțiunii oglinzilor rezonatorului, datorită cărora multiple reflexii din cavitate pot
avea loc, practic, numai după direcția axei sale.
2. Monocromaticitate. Fasciculul laser este monocromatic deoarece toți fotonii emiși
prin emisie stimulată au aceeași frecvență ca și fotonii care stimulează emisia.
3. Coerența spațială. Considerând două raze provenite din două puncte diferite ale
unei surse luminoase, dacă acestea pot interfera (prin suprapunerea lor obținându-se franje de
interferență), cele două radiații sunt coerente. Cele două puncte de pe suprafața sursei se pot
afla la o distanță mai mică sau mai mare, aceasta caracterizând proprietatea de coerență
spațială.
4. Coerența temporală. Dacă radiația emisă la un moment dat de un anumit punct al
sursei poate interfera cu radiația emisă la un moment ulterior de același punct al sursei, cele
două radiații sunt coerente în timp.
5. Intensitatea luminoasă. Deoarece numărul de atomi care se dezexcită într-un
interval mic de timp este foarte mare, intensitatea fasciculului laser este foarte mare (mult mai
mare decât intensitatea unui fascicul de lumină produs de o sursă convențională).
Tipuri de lasere:
- cu mediu activ solid dielectric
 - cu gaz
- cu mediu activ lichid
- cu semiconductori
- chimici

Utilizări
 Metrologie
 Holografie
 Geologie, seismologie și fizica atmosferei
 Spectroscopie
 Fotochimie
 Fuziune nucleară
 Microscopie
 Aplicații militare
 Medicină: bisturiu cu laser, înlăturarea tatuajelor, stomatologie, oftalmologie,
acupunctură
 Industrie și comerț: prelucrări de metale si materiale textile, cititoare de coduri de
bare, imprimare
 Aplicații industriale: sudarea cu laser, tăierea cu laser, gravarea cu laser, marcare
cu laser, crestarea cu laser, sinterizarea selectivă cu laser, sinterizarea prin scânteie cu laser.
 Comunicații prin fibră optică
 Înregistrarea și redarea CD-urilor și DVD-urilor

Biografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laser

http://referat.clopotel.ro/Fizica___Efectul_Laser-8448.html

http://www.referatele.com/referate/fizica/online10/Laserul.php

http://fizica-cnitv.blogspot.com/2013/03/6-efectul-laser.html