CALITATILE RADIATIEI LASER

NOTIUNI DE BAZA
Imprimantele laser, transmiterea informatiei prin fibra optica, CD-urile si DVD-urile audio sau video, holografia, neurochirurgia si chirurgia oculara, obtinerea temperaturilor foarte inalte in camerele reactoarelor de fuziune nucleara sau indepartarea tatuajelor nedorite iata o lista impresionanta, dar nici pe departe completa, a domeniilor si aplicatiilor care folosesc aceasta inventie extraordinara a secolului al XX-lea: laserul. Laser este un acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (Amplificarea luminii prin emisia stimulata de radiatie). Acest acronim desemneaza orice dispozitiv care creeaza si amplifica o raza de lumina ingusta, de aceeasi frecventa, concentrata si ai carei fotoni se deplaseaza coerent, adica undele electromagnetice corespunzatoare lor au aceeasi faza. Intr-un dispozitiv laser, atomii sau moleculele mediului activ un cristal de rubin, un gaz sau chiar un lichid - sunt excitati asfel incat majoritatea sa se gaseasca intr-o stare de energie superioara celei de echilibru. Lumina emisa de un aparat laser are cateva caracteristici diferite semnificativ de cele ale luminii albe (cea emisa de surse precum stelele sau becul cu incandescenta). In primul rand, lumina emisa de sursele naturale sau de becuri se imprastie pe masura ce se indeparteaza de sursa astfel incat, cu cat distanta fata de sursa creste, din ce in ce mai putina lumina atinge o anumita zona a spatiului. Lumina laserului nu se imprastie, ci are proprietatea de directionalitate, adica se propaga pe distante mari cu o divergenta foarte mica si, ca urmare, poate fi focalizata intr-un fascicul cu diametrul dorit. In al doilea rand, lumina laserului este monocromatica si coerenta. Lumina alba este de fapt un amestec de unde electromagnetice cu diverse lungimi de unda caracteristice culorilor fundamentale ce constituie spectrul vizibil. Fiecare culoare are o lungime de unda caracteristica apartinand spectrului vizibil. Daca am filtra toate lungimile de unda cu exceptia uneia singure, lumina ramasa ar fi monocromatica. Monocromaticitatea si coerenta luminii laserului sunt caracteristicile care fac un astfel de dispozitiv ideal pentru inregistrarea informatiilor pe medii optice precum CD-urile, dar si pentru a fi folosit ca sursa de lumina pentru comunicatiile de date prin mediu de fibra optica. Laserul foloseste un proces numit emisie stimulata pentru a amplifica radiatia electromagnetica din spectrul vizibil. Intr-un dispozitiv laser, atomii sau moleculele mediului activ sunt excitati astfel incat majoritatea sa se gaseasca intr-o stare de energie superioara celei de echilibru. Consecinta cresterii energiei unui asemenea mediu activ este emisia brusca de lumina coerenta. Procesul se numeste emisie stimulata.

In cadrul lucrarii On the quantum theory of radiation, Einstein a formulat ideea conform careia un atom excitat se poate intoarce in starea fundamentala in urma emisiei de radiatie electromagnetica, un proces pe care l-a denumit emisie spontana. Einstein a postulat ca fotonii prefera sa circule impreuna in aceeasi stare. Daca se da o colectie de atomi posedand energie in exces, acestia vor emite fotoni in mod spontan si aleatoriu in timp. Totusi, daca un foton izolat cu lungimea de unda corespunzatoare strabate substanta respectiva si vine in contact cu unul din atomii posedand exces de energie, prezenta sa stimuleaza atomul sa elibereze un foton (energia in exces) mai devreme decat sar produce acest proces in mod natural, iar fotonul emis va avea aceeasi directie de deplasare, aceeasi frecventa si aceeasi faza cu fotonul izolat care a generat emisia spontana. Einstein a prevazut si producerea in cascada a acestui fenomen de emisie spontana: pe masura ce o multime de fotoni cu aceleasi caracteristici vor strabate mediul respectiv, din ce in ce mai multi fotoni emisi spontan li se vor alatura. In componenta unui laser exista in mod uzual 2 oglinzi, un mediu activ si un dispozitiv care realizeaza pompajul energetic al mediului activ. Mediul activ poate fi solid (de exemplu un cristal de rubin), gazos (amestec de heliu si neon), dar si din materiale semiconductoare.

Ca exemplu, un laser cu cristal de rubin este alcatuit dintr-un cristal cilindric de rubin, doua oglinzi paralele, argintate sau aurite, si un tub de descarcare, in forma de spirala, umplut cu un gaz nobil si conectat la un condensator de mare capacitate.

In mod natural, majoritatea atomilor, ionilor sau moleculelor mediului activ se afla, din punct de vedere energetic, in starea fundamentala. Pentru a genera raza laser, dispozitivul care realizeaza pompajul energetic trebuie sa genereze ceea ce se numeste o inversiune de populatie in mediul activ, adica sa se formeze o majoritate de atomi/ioni/molecule (dupa caz, in functie de mediul activ) care se gasesc pe nivele de energie superioare starii fundamentale. La momente aleatorii de timp, unii dintre acesti atomi, ioni sau molecule, revin in mod natural la starea fundamentala, emitand in cadrul acestui proces o cuanta de lumina (foton) intr-o directie aleatorie. Este vorba despre fenomenul de emisie spontana si nu reprezinta un proces foarte folositor in functionarea laserului. In esenta, este acelasi fenomen care asigura functionarea reclamelor luminoase pe baza de neon, a lampilor fluorescente sau a ecranelor CRT. Einstein a aratat insa ca daca unii dintre acesti fotoni emisi spontan intalneste un atom/ion/molecula excitat al mediului activ intr-un anumit mod, acesta va reveni la starea fundamentala, iar fotonul eliberat va avea proprietati similare celui care a grabit emisia, deci care a generat emisia stimulata (aceeasi lungime de unda, aceeasi faza, aceeasi directie de deplasare). Asadar, mediul activ va emite la inceput in mod spontan fotoni in toate directiile la momente aleatorii de timp. Ocazional, fotoni vor fi emisi paralel cu lungimea mediului activ. In acest caz, acesta va circula repetat intre cele 2 oglinzi. Pe parcursul deplasarii sale, va intalni atomi/ioni/molecule excitati si va stimula emisia altor fotoni cu aceleasi caracteristici

de frecventa, faza si directie de deplasare ca ale sale. Procesul se va multiplica pe parcurs in cascada, dand nastere unei raze monocromatice si coerente. Daca dispozitivul care realizeaza pompajul poate mentine inversiunea de populatie in timp ce se produce emisia stimulata in cascada, generarea razei laser poate fi prelungita in timp.

Trebuie precizat ca majoritatea laserelor sunt sisteme bazate pe 3 sau 4 nivele de energie. Aceasta inseamna ca pentru a se realiza, in prima faza, inversiunea populatiei si, ulterior, emisia stimulata, este nevoie ca atomii mediului activ sa fie excitati astfel incat sa ajunga cu 2 sau 3 nivele energetice peste starea fundamentala. Partile constituente ale unui laser sunt : mediul activ, sistemul de excitare si rezonatorul optic. Partea esentiala a unui dispozitiv laser o constituie mediul activ, adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr-o stare energetica superioara celei de echilibru. In acest mediu activ se produce amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie luminoasa incidenta) sau chiar emisia si amplificarea radiatiei luminoase (daca nu avem o

radiatie luminoasa incidenta). Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr-o stare energetica superioara.

PROPRIETATILE RADIATIEI LASER

Radiatia laser difera de radiatiile emise de sursele naturale (soare, flacara, fosforescenta) sau de sursele artificiale de iluminat (lampi cu incandescenta, lampi cu descarcare), de aceea este caracterizata de proprietati specifice: coerenta, directionalitatea, monocromacitatea, intensitatea, etc.

Coerenta radiatiei laser

Doua radiatii laser care provin din doua puncte diferite ale unei surse luminoase interfereaza si prin suprapunerea lor rezulta franje de interferenta. Vizibilitatea unor franje de interferenta se apreciaza cu relatia:

unde Imax si Imin reprezinta intensitatea maximelor, respectiv minimelor vecine din zona de interferenta. Daca V=1, coerenta este perfecta. Proprietatea de coerenta este importanta in aplicatii pasive: masuratori, holografie, etc. Radiatiile luminoase de la surse clasice, naturale sau artificiale, nu au proprietatea de coerenta, la intalnire conduc la marirea intensitatii luminoase, si nu produc franje de interferenta.

Superpozitia undelor

Unde care au aceeasi lungime de unda dar nu sunt coerente una cu alta

Directionalitatea
Fasciculul laser paraseste cavitatea rezonanta pe o singura directie - axa cavitatii. La parasirea cavitatii apare un fenomen de difractie, astfel incat raza fascicului creste cu distanta.Unghiul de divergenta, foarte mic la fasciculul laser, este calculabil cu relatia:

unde r0 este raza minima. Pentru laserii cu mediu activ solid divergenta este sub 1, iar pentru laserii cu mediu activ gazos divergenta este sub 1'. Proprietatea de directionalitate face ca radiatia laser sa poata transporta energie concentrata la distante foarte mari.

Monocromaticitatea
O sursa de lumina care emite lumina de o singura culoare se numeste sursa monocromatica. Domeniul vizibil cuprinde radiatii electromagnetice cu lungimi de unda intre 0,4...0,76m. O radiatie din acest domeniu creaza ochiului omenesc senzatia unei anumite culori. Spre exemplu, senzatia de culoare rosie este realizata pentru radiatii cu domeniul lungimii de unda intre 0,63...0,76m, deci pe un interval de lungimi de unda (numit largime de banda ) =0,13m. In cazul descarcarii in gaze, largimea benzii pentru radiatia verde a atomului de mercur este: = 210-3m. In cazul laserului cu heliu si neon, largimea benzii este de doar 10-7m. Explicatia este data de prezenta cavitatii rezonante, care, asemanator cu un tub de orga, "rasuna" la o anumita frecventa, pe care o selecteaza, o lasa sa oscileze si o amplifica. Se poate spune, deci, ca radiatia laser este ideal monocromatica.

 Intensitatea radiatiei laser

Datorita propritatilor de coerenta si directionalitate se obtin intensitati foarte mari ale fascicului laser. La laserii cu emisie continua, se indica puterea (in W), iar la laserii cu emisie in impulsuri se indica energia unui puls (in J). Deoarece intreaga energie se concentreaza pe suprafete foarte mici, se foloseste notiunea de densitate de putere (104...1010W/cm2), respectiv de densitate de energie (102...108J/cm2). Aceste densitati sunt foarte mari, fapt ce explica aplicatiile la prelucrari de materiale sau la transport de energie.

Statistica fotonilor
Aceasta este diferita pentru fotonii din radiatia laser fata de fotonii radiatiei emise de o sursa termica. Astfel chiar daca am avea o radiatie emisa de o sursa clasica avnd aceleasi proprietati definite mai sus (monocromaticitate, directionalitate etc.) ca si o radiatie emisa de un laser, cele doua radiatii se deosebesc prin statistica fotonilor. Fotonii din radiatia laser peste prag poseda o distributie Poisson, iar fotonii emisi de o sursa termica se supun statisticii Bose-Einstein.

Bibliografie
Laserul si aplicatiile lui Gabriela Paunescu (2010)

Utilaje si tehnologii neconventionale (Notite de curs) S. L. Dr. Ing. Florin Ravigan

http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Vasile_Popescu_-_Fizica_2_2008/curs13.pdf

http://www.scribd.com/doc/49780715/Notiuni-fundamentale-de-laser