Light amplification by stimulated emission of radiationamplificarea luminii prin emisia stimulata a radiatieieste o

instalatie pentru genrarea si amplificarea radiatiei electromagnetice

din domeniul vizibil, bazata pe fenomenul de emisie stimulata a
radiatiei.Produce un fascicol monocromatic paralel, coerent si foarte
intens.
Un dispozitiv laser este construit din doua sisteme fizice in interactie:
campul electromagnetic dintr-o cavitate rezonanta, respectiv dintrun resonator optic si un mediu activ( situat in aceeasi cavitate,
respectiv in acelasi resonator optic ).Atomii, moleculele sau ionii
poseda doua nivele anargetice, a caror diferenta de energie
corespunde unei frecvente care este in rezonanta cu una dintre
frecventele proprii ale cavitatii rezonante, respective ale rezA. Emisie
Emisie spontan
Orice atom aflat pe o stare excitat prezint o anumit probabilitate de dezexcitare n urma
creia, prin emisia unui foton de energie corespunztoare diferenei dintre cele dou stri
energetice permise, va trece n starea de energie inferioar. Aceast trecere se face prin
tranziia unui electron de pe nivelul excitat pe un nivel energetic inferior, neocupat. O astfel
de tranziie se numete tranziie spontan (fig. 1b). O valoare tipic a timpului de via al
unui atom n stare excitat (timpul n care atomul poate rmne n acea stare) este de circa
10-8 s.

B. Emisie indus
n 1917, A. Einstein a prezis existena unui astfel de proces. S presupunem un atom aflat
ntr-o stare excitat E2 (fig. 2) i un foton de energie h = E2 E1 incident pe acesta.
Trecerea fotonului va determina creterea probabilitii de tranziie a atomului din starea
excitat (E2) n starea fundamental (E1), prin emisia unui foton de energie h.

Fotonul emis va fi n faz cu fotonul incident. Aceti fotoni pot stimula emisia altor fotoni, de
ctre atomi aflai n aceleai stri excitate.

O situaie n care numrul de particule aflate n starea excitat este mai mare dect numrul
de particule aflate n starea fundamental, n acelai sistem atomic, se numete inversie de
populaie.

Realizarea inversiei de populaie

nseamn creterea numrului de atomi

de pe nivelul excitat N2 >N1
Acesta este principiul de operare al efectului laser. Condiiile n care poate fi generat acest
efect sunt:
1. Sistemul trebuie s se afle ntr-o stare de inversie de populaie.(Operaiunea care produce
inversia de populaie poart numele de pompaj).
2. Starea excitat a sistemului trebuie s fie o stare metastabil (cu un timp de via mai
mare dect timpul mediu de via al al unei stri excitate (10-8s). n cazul strilor metastabile
timpul de via poate ajunge la ordinul a 10-3 s sau chiar la cteva secunde.
3. Fotonii emii trebuie reinui n sistem un timp suficient de lung pentru a permite stimularea emisiei
atomilor excitai. Pentru aceasta, se utilizeaz oglinzi reflectorizante amplasate la capetele sistemului. Unul
dintre capete va reflecta fasciculul de fotoni n totalitate, n timp ce, la captul cellalt, oglinda va fi uor transparent, pentru a permite ieirea fasciculului laser

1. Mediul activ
In interiorul cruia se
realizeaz inversia de
populatie
2. Sistemul de
pompaj
Realizeaz inversia de
populaie

3.Cavitatea rezonant
Sistem paralel de oglinzi
Clasificarea laserilor se poate face dup:

natura mediului activ (solid, lichid, gazos);

puterea emis;

domeniul de lungimi de und al radiaiei

emise;

modul de funcionare (continu sau n

impulsuri).
Lasere solide
Cele mai obinuite lasere solide au ca mediu
rubinul sau cristale sau sticle
de neodim (
Metal
de culoare argintie, ai crui compui sunt
ntrebuinai
nindustria sticlei
)
.
Marginile buc
t

ilor de cristale
sunt fabricate din dou
suprafee paralele
acoperite cu o pelicul neferoas extrem
dereflectorizant. Laserele solide ofer cea
mai
mare putere
si
sunt
utilizate n mod normal
ntr
o manier pulsat pentru a genera oexplozie
de lumin de scurt durat. Absorbia
este realizat cu lumin din tuburi
de xenonsau lmpi cu arc
Lasere cu gaz
Mediul unui laser cu gaz poate fi un gaz pur,
un amestec degaze sau chiar
vapori de metal i este ntlnit adeseori n
neoane.
Dou oglinzi sunt
localizate la capetele tuburilor pentru a
realiza mediul.
Laserele cu gaz sunt

acionate cu lumin ultraviolet, raze

electronice, curent electric
sau reacii
chimice. Laserul heliu
neon este cunoscut pentru stabilitatea
frecvenei,
puritatea culorii, mprtierea razei fiind
minim. Laserele cu dioxid de
carbon sunt
foarte eficiente
s
i de aceea ele au
cea mai puternic raz
.
Laserele cu semiconductori
Cel mai compact dintre lasere, laserul cu
semicon
ductori const, n
general, dintr
un amestec de semicon
ductori cu proprieti de conducere
a curentului diferii.

Cavitatea laserului este marginit de dou

plci reflec
torizante. Arseniura de galiu este cel mai
folosit semicon
ductor. Laserele
cu semiconductori sunt acionate de
aplicarea de curent electric asupra
conductorului
s
i pot fi
utilizate cu eficien de peste 50%. O metod
care
permite utilizarea mai eficient a
energiei a fost recent descoperit
s
i
const n montarea unor mici lasere n
circuite cu
o densitate mai mare
de un milion pe centimetru ptrat.Utilizrile
comune
ale
laserului cu
semiconductor sunt

CD
playerele
imprimantele cu laser.

Proprietile
radiaiei laser

Putere foarte mare

n funcie de tipul de laser i de aplicaia

pentru care a fost
construit, puterea transportat de fascicul
poate fi foarte diferit.
Astfel, dac diodele laser folosite pentru
citirea
discurilor compacte
este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO
2

folosii n aplicaii
industriale de tiere a metalelor pot avea n
mod curent ntre 100 W
i 6000 W. n mod experimental sau pentru
aplicaii speciale unii

laseri ajung la puteri mult mai mari; cea mai

mare putere raportat
a fost n
1996
de 1,25 PW (petawatt, 10
15

W).

Monocromaticitate si
coeren

Majoritatea laserilor au un spectru de

emisie foarte ngust, ca
urmare a modului lor de funcionare, n
care numrul mic de
fotoni
iniiali este multiplicat prin copiere exact,
producnd un
numr mare de fotoni identici. n anumite
cazuri spectrul este
att de ngust (lungimea de und este att
de bine determinat)
nct fasciculul i pstreaz relaia de faz
pe distane imense.

Aceasta permite folosirea laserilor n

metrologie pentru
msurarea distanelor cu o precizie extrem
de bun, prin
interferometrie
. Aceeai calitate permite folosirea acestor
laseri
n
holografie

Direcionalitate
Valerica Baban

n timp ce lumina unei surse obinuite (

bec cu incandescen
, tub
fluorescent
, lumina de la
Soare
) cu greu poate fi transformat ntr
un
fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme
optice de colimare, lumina
laser este n general emis de la bun nceput
sub forma unui fascicul

paralel. Aceasta se explic prin aciunea

cavitii optice rezonante de a
selecta fotonii care se propag paralel cu
axa cavitii. Astfel, n timp
ce un reflector obinuit de lumin, orientat de
pe
Pmnt
spre
Lun
,
lumineaz pe suprafaa Lunii o suprafa de
aproximativ 27.000 km n
diametru, fasciculul unui laser nepretenios
cu heliu
neon lumineaz
pe Lun o suprafa cu diametrul mai mic de
2 km. Folosind laseri mai
performani i avnd la dispoziie pe
suprafaa Lunii retroreflectoare
(coluri de cub, care reflect lumina incident
pe aceeai direcie) a
fost posibil determinarea cu foarte mare
precizie a distanei de la
Pmnt la Lun
De la construirea primului laser, n 1960, tehnologia laser s-a dezvoltat foarte mult, att n
ceea ce privete dezvoltarea (prin apariia laserului cu plasm*, cu raze X sau a celui cu gaz
dinamic), ct i n ceea ce privete aplicaiile lui. Aplicaiile dezvoltate se datoreaz
caracteristicilor radiaiei laser, i anume:

a)

fascicul monocromatic (tranziie stimulat ntre dou nivele nguste bine determinate);
coeren (radiaia emis este n faz);
direcionalitate (este emis sub forma unui fascicul paralel);
posibilitate mare de focalizare, producnd regiuni cu energie luminoas extrem de mare.
n cazul laserului heliu-neon, atomii responsabili pentru emisia stimulat sunt atomii de neon. Ei se introduc
ntr-un tub de civa mm grosime, cu lungime de cteva zeci de centimetri, n amestec cu atomii de heliu.
Pompajul se realizeaz n urma unei descrcri electrice, care face ca atomii de heliu s
treac ntr-o stare excitat. n urma ciocnirilor, atomii de heliu vor excita atomii de neon pe
un nivel metastabil, realiznd inversia de populaie. O dat nceput emisia stimulat,
aceasta este ntreinut prin intermediul oglinzilor din capetele tubului laser, care permit
treceri repetate ale fotonilor prin amestecul atomic, determinnd alte emisii stimulate. Acesta
reprezint procesul de amplificare. Ca rezultat, se produce un fascicul coerent de lumin cu
lungimea de und = 632,8 nm (lumin roie).

Fig. 3. Laserul cu heliu neon

b) O alt variant de laser este cel cu rubin (fig. 4). Sistemul de pompaj, n acest caz, const dintr-o surs
intens de lumin i o oglind pentru focalizarea lumnii pe mediul ac-tiv. Prin iluminare, atomii de crom primesc energia lumi-noas, trecnd pe nivelul metastabil.

Fig. 4. Laser cu cristal de rubin

c) Laserul cu microunde, utiliznd vapori de amoniu (NH3), (fig. 5), i bazeaz sistemul de pompare pe separarea fizic a moleculelor de amoniu excitate de cele aflate ntr-o stare energetic inferioar. Aceast
separare se realizeaz printr-un sistem de electrozi care genereaz un cmp electrostatic cilindric,
cuadripolar, pe direcia fasciculului. n acest cmp, moleculele aflate n stare excitat sunt focalizate
ptrunznd ntr-o cavitate n care microunde cu frecvena de 24 GHz vor determina emisia stimulat. n acest
timp, moleculele de amoniu aflate pe un nivel energetic sczut sunt scoase din fascicul prin intermediul unei
fore radiale, care acioneaz din partea aceluiai cmp electrostatic cuadripolar. Datorit utilizrii
microundelor pentru stimularea radiaiei, dispozitivul s-a numit MASER (Microwave Amplification by
Stimulated Emission of Radiation).

Fig. 5. Laser cu microunde

aserul este folosit in diverse domenii, cum ar fi: tehnica, medicina:

dermatologie,in tratarea unor afectiuni grave ale pielii, in lupta
impotriva cancerului etc., in biologie, in tot ceea ce implica
cercetare.Oftalmologia a fost unul din principalele campuri ale
medicinei,si dupa mai mult de 25 ani, acesta poate fi folosit de la
diagnostic la tratament. Se creaza o mica gaura in iris, care va elibera
presiunea intraoculara, lucru care nu dauneaza nici corneeisi nici altor
parti ale ochiului.Exista mai multe modalitati de a realiza aceasta
gaura,in schimb cu laserul ea se inchide mult mai repede.
Oftalmologii pot alege diferite lasere pentru a trata diferitele variatati
de probleme ale retinei,chiar si in cazul diabeticilor.Lumina verde
laser este folosita pentru a indepartavasele de sange anormale de la
suprafate retinei, cele de pe membrana coroidala sunt indepartate cu
lumina galbena si rosie datorita abilitatii acestora de a patrunde in
tesut.
Folosirea laserului in dermatologie are ca exemplu indepartarea
diferitelor afectiuni ale pielii,de exemplu in tratarea cancerului ;
indepartarea permanenta a firelor de par etc.
Laserul este una dintre cele mei utilizate tehnologii actuale.