TEHNOLOGII CU FASCICUL LASER

Efectul LASER constă în amplificarea luminii prin emisie stimulată de

radiaţie. Este un mod special de a produce o radiaţie în domeniul
vizibil (sau în apropierea domeniului vizibil), inexistentă în natură.
Efectul LASER are utilizări extrem de largi la ora actuală, atât în ceea
ce priveşte prelucrarea materialelor, cât şi în alte domenii: măsurători,
transmisii de date, medicină, etc.
 TEHNOLOGII CU FASCICUL LASER
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizează un mediu activ laser,
ce poate fi solid, lichid sau gazos, și o cavitate optică rezonantă.
Mediul activ, cu o compoziție și parametri determinați, primește
energie din exterior prin ceea ce se numește pompare. Pomparea se
poate realiza electric sau optic, folosind o sursă de lumină (flash, alt
laser etc.) și duce la excitarea atomilor din mediul activ, adică
aducerea unora din electronii din atomii mediului pe
niveluri de energie superioare.
 TEHNOLOGII CU FASCICUL LASER
Față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge
să aibă mai mulți electroni pe stările de energie superioare, fenomen
numit inversie de populație. Un fascicul de lumină care trece prin
acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulată a
atomilor, proces în care un foton care interacționează cu un atom
excitat determină emisia unui nou foton, de aceeași direcție, lungime
de undă, fază și stare de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la
un singur foton, generat prin emisie spontană, să se obțină un fascicul
cu un număr imens de fotoni, toți având aceleași caracteristici cu
fotonul inițial. Acest fapt determină caracteristica de coerență a
fasciculelor laser.
 TEHNOLOGII CU FASCICUL LASER
Rolul cavității optice rezonante, formată de obicei din două oglinzi
aflate la capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii generați
pe o anumită direcție (axa optică a cavității) și de a-i recircula numai
pe aceștia de cât mai multe ori prin mediul activ. Trecerea fotonilor
prin mediul activ are ca efect dezexcitarea atomilor și deci micșorarea
factorului de amplificare optică a mediului. Se ajunge astfel la un
echilibru activ, în care numărul atomilor excitați prin pompare este
egal cu numărul atomilor dezexcitați prin emisie stimulată, punct în
care laserul ajunge la o intensitate constantă. Având în vedere că în
mediul activ și în cavitatea optică există pierderi prin absorbție,
reflexie parțială, împrăștiere, difracție, există un nivel minim, de prag,
al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține
efectul laser.
 TEHNOLOGII CU FASCICUL LASER

Tipuri constructive de laseri

Clasificarea laserilor, după natura mediului activ:
 laseri cu mediu activ solid;
 laseri cu mediu activ lichid;
 laseri cu mediu activ gazos.
Laseri cu mediu activ solid
Laserul cu rubin a fost primul dezvoltat (anul 1960), fiind utilizat şi
în prezent. Mediul activ este un cristal cilindric din rubin sintetic, de
diametru 0.5...1 mm şi lungime 2...10 cm. Feţele sale sunt perfect
plane şi paralele (perpendiculare pe axa longitudinală), una fiind
complet reflectantă, cealaltă parţial reflectantă Cristalul de rubin este
impurificat uniform cu atomi de crom în concentraţie redusă (0,05%).
 LASERUL CU RUBIN

Diagrama nivelelor energetice a atomilor de crom (ce reprezintă

centrele optice active) este prezentată în figura de mai jos,
observându-se că prezintă trei nivele. Puterea de pompaj este mare
(peste 550 W), folosindu-se lămpi de descărcare tip flash.
Inversiunea de populaţii se realizează între nivelul intermediar E1 şi
nivelul de bază E0. Tranziţia de pe nivelul E2 (la care se ajunge prin
pompaj) este neradiativă, ducând la încălzirea cristalului.
 LASERUL CU RUBIN

Construcţia tipică a laserului cu rubin este dată schematic în figura de

mai jos. Suprafaţa laterală a mediului activ 1 este iluminată de către
lampa 2, atât direct cât şi prin reflexie pe pereţii reflectanţi ai incintei 3.
Forma incintei este elipsoidală, cu tubul şi cristalul plasate în focare.
Radiaţia lămpii flash este incidentă pe cristal, deoarece este necesară o
energie mare de pompaj. Lampa este alimentată de la o sursă 4 de 1...2
kV şi se aprinde la comanda dispozitivului de aprindere 5.
 LASERUL CU RUBIN; LASERUL CU NEODIM

La pătrunderea luminii albe în cristal, atomii de crom absorb fotonii

verzi şi violet şi îi lasă să treacă doar pe cei roşii pe care îi amplifică.
Radiaţia laser are culoare roşie ( 0,693 μm).
Pentru apariţia efectului laser trebuie ca peste 50% din ionii de crom să
ajungă pe nivelul energetic E1, ceea ce micşorează eficienţa laserilor cu
3 nivele. Randamentul acestor laseri este sub 0,5%.
Laserul cu sticlă-neodim are un randament îmbunătăţit, prin folosirea ca
mediu activ a sticlei, dopate cu 6% Neodim (Nd) - care constituie
centrele optice active. Diagrama nivelelor energetice a atomilor de
neodim arată că acest laser are 4 nivele
 LASERUL CU RUBIN; LASERUL CU NEODIM

Pompajul realizează trecerea electronilor pe banda de nivele E3, de unde

trec fără emisie de radiaţie pe nivelul E2.
Inversiunea de populaţii se realizează între E3 şi E2, mult mai uşor decât
între E0 şi E2, datorită diferenţei energetice mai mici, iar în starea
iniţială, populaţia nivelului E1 este mai mică decât a nivelului E0 - ce
constituie un avantaj al acestui tip de laser
Laserii sticlă-neodim necesită putere mai mică de pompaj, sunt mai
ieftini decât cei cu rubin şi au randament de până la 4%.
Radiaţia laser se situează în domeniul infraroşu apropiat (1,06 μm).
Laserul YAG:Nd foloseşte un mediu activ constituit Ytriu, Aluminiu şi
Granat (YAG), dopat cu Neodim. Puterea necesară pentru pompaj este
redusă (200 W), iar răcirea bună permite funcţionarea în regim continuu,
sau în regim de pulsuri (1...10 ns), cu frecvenţă mare de repetiţie