Laserul cu rubin

Ce este laserul? Cititoarele de coduri de bare, imprimantele laser, transmiterea informaiei prin fibra optic, CD-urile i DVD-urile audio sau video, holografia, neurochirurgia i chirurgia ocular, -iat cateva dintre domeniile i aplicaiile care folosesc aceast invenie extraordinar a secolului al XXlea: laserul. Rdcinile tuturor acestor inovaii tehnologice se gsesc ntr-o lucrare publicat n 1917 de Albert Einstein "On the quantum theory of radiation". Laser este un acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation. Intr-un dispozitiv laser, atomii sau moleculele mediului activ un cristal de rubin, un gaz sau chiar un lichid - sunt excitai asfel nct majoritatea s se gseasc ntr-o stare de energie superioar celei de echilibru.Lumina este o form de radiaie electromagnetic emis cnd unii dintre electronii care orbiteaz n jurul nucleului unui atom cedeaz o parte din energia lor sub forma fotonilor. Electronii se pot afla, conform modelelor atomice din mecanica cuantic, n anumite zone distincte localizate n jurul nucleului atomic i emit energie (fotoni) atunci cnd prsesc o zon (orbit) exterioar, de energie mai mare, revenind astfel la starea natural, de energie mai mic, pe o orbit inferioar. n prealabil atomii trebuiesc "excitai", adic trebuie s i modifice starea natural de echilibru din punct de vedere energetic, fenomen care presupune saltul unor electroni pe orbite superioare i care se ntmpl atunci cnd o substan este nclzit (primete energie sub form de cldur), cnd este strbtut de un cmp electric intens sau cnd este bombardat cu un curent de electroni liberi.

Cum functioneaza laserul cu rubin? n componena unui laser exist n mod uzual 2 oglinzi, un mediu activ i un dispozitiv care realizeaz pompajul energetic al mediului activ. Mediul activ poate fi solid (de exemplu un cristal de rubin), gazos (amestec de heliu i neon), dar i din materiale semiconductoare. Ca exemplu, un laser cu cristal de rubin este alctuit dintr-un cristal cilindric de rubin, dou oglinzi paralele, argintate sau aurite, i un tub de descrcare, n form de spiral, umplut cu un gaz nobil i conectat la un condensator de mare capacitate.

Dupa cum se stie, rubinul este un oxid de aluminiu care contine mici cantitati de ioni de crom. Cilindrul de rubin utilizat are lungimea de cativa centimetri si diametrul de cativa milimetri. Cele doua oglinzi plane si paralele, slefuite cu mare grija, sunt argintate sau aurite in asa fel incat una dintre ele este complet opaca, iar cealalta partial transparenta, ca sa poata permite razelor laser sa paraseasca instalatia. Ele sunt asezate la capetele cilindrului de rubin, uneori se metalizeaza chiar capetele cilindrului. Tubul de descarcare, in forma de spirala, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon si cripton este conectat la un condensator si functioneaza asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice. Tubul de descarcare emite intr-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, o lumina obisnuita, dar intensa, care provoaca inversiunea populatiilor in cristalul de rubin. In desfasurarea acestui proces o importanta deosebita il au impuritatile de crom inglobate in cristalul de rubin. Ionii de crom au trei nivele energetice. In stare normala, ionii de crom au energia E1 corespunzatoare nivelului inferior. Studiu nivelelor energetice ale cromului arata ca daca se iradiaza cristalul de rubin cu , produsa de tubul de lumina verde cu lungimea de unda egala cu 0,560 descarcare, o parte din ionii de crom din starea normala isi vor mari energia datorita absorbtiei radiatiei verzi, trecand intr-o stare energetica superioara E3. In acest caz ionii de crom de pe nivelul E1 pot trece prin pompaj optic pe nivelul E3. Laserul cu rubin, laserul cu patru nivele si laserul cu sticla dopata cu neodim lucrez n general n impulsuri de ordinul milisecundelor elibernd energii cuprinse ntre 0,1 i 100 J. Laserii cu mediu activ solid pot fi folosii pentru obinerea impulsurilor optice ultrascurte, cu intensitate de milioane de wai pe durate de ordinul nanosecundelor.

Lumina laserului Lumina emis de un aparat laser are cteva caracteristici diferite semnificativ de cele ale luminii albe (cea emis de surse precum stelele sau becul cu incandescen). Lumina emis de sursele naturale sau de becuri se mprtie pe msur ce se ndeprteaz de surs astfel nct, cu ct distana fa de surs crete, din ce n ce mai puin lumin atinge o anumit zon a spaiului. Lumina laserului nu se mprtie, ci are proprietatea de direcionalitate, adic se propag pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, poate fi focalizat ntr-un fascicul cu diametrul dorit. Lumina laserului este monocromatic i coerent. Lumina alb este de fapt un amestec de unde electromagnetice cu diverse lungimi de und

caracteristice culorilor fundamentale ce constituie spectrul vizibil. Fiecare culoare are o lungime de und caracteristic aparinnd spectrului vizibil. Dac am filtra toate lungimile de und cu excepia uneia singure, lumina rmas ar fi monocromatic. Monocromaticitatea i coerena luminii laserului sunt caracteristicile care fac un astfel de dispozitiv ideal pentru nregistrarea informaiilor pe medii optice precum CD-urile, dar i pentru a fi folosit ca surs de lumin pentru comunicaiile de date prin mediu de fibr optic.

Bibliografie http://science.howstuffworks.com/laser.htm/printable http://www.repairfaq.org/sam/laserfaq.htm#faqilp2 http://www.aps.org/publications/apsnews/200508/history.cfm http://technology.niagarac.on.ca/courses/tech238g/Lasers.html