Stroe Ana Denisa

Clasa a XII-a A
 Efectul laser

Laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.

Fasciculele laser au mai multe proprietăţi care le diferenţiază de lumina incoerentă
produsă, de exemplu de Soare sau de becul cu incandescenţă:
- monocromaticitate - un spectru în general foarte îngust de lungimi de undă;
- direcţionalitate - proprietatea de a se propaga pe distanţe mari cu o divergenţă
foarte mică şi, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mică;
- intensitate - unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosiţi la tăierea
metalelor;
- coerenţa;
- strălucire mare.
La origine termenul laser este acronimul LASER format în limba engleză de la
denumirea light amplification by stimulated emission of radiation (amplificare a luminii
prin stimularea emisiunii radiaţiei), denumire construită pe modelul termenului maser
care înseamnă un dispozitiv similar, funcţionând în domeniul microundelor.
 Principiul de funcţionare
 Laserul este un dispozitiv complex ce utilizează un 
mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, și o 
cavitate opticărezonantă. Mediul activ, cu o compoziție și
parametri determinați, primește energie din exterior prin ceea ce
se numește pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic,
folosind o față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu
pompat ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările de energie
superioare, fenomen numit inversie de populație.
 Un fascicul de lumină care trece prin acest mediu activat va fi
amplificat prin dezexcitarea stimulată a atomilor, proces în care
un foton care interacționează cu un atom excitat determină emisia
unui nou foton, de aceeași direcție, lungime de undă, fază și stare
de polarizare.
 Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin
emisie spontană, să se obțină un fascicul cu un număr imens de
fotoni, toți avînd aceleași caracteristici cu fotonul inițial. Acest
fapt determină caracteristica de coerență a fasciculelor laser.
Caracteristicile fasciculului laser

Intensitate
 Monocromaticitate
 Directionalitate
 Intensitate

În funcţie de tipul de laser şi de

aplicaţia pentru care a fost construit,
puterea transportată de fascicul poate
fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele
laser folosite pentru citirea discurilor
compacte este de ordinul a numai 5 mW,
laserii cu CO2 folosiţi în aplicaţii industriale
de tăiere a metalelor pot avea în mod curent
între 100 W şi 3000 W.
În mod experimental sau pentru aplicaţii
speciale unii laseri ajung la puteri
mult mai mari; cea mai mare putere raportată
a fost în 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W).
 Monocromaticitate

Majoritatea laserilor au un spectru de

emisie foarte îngust, ca urmare a modului
lor de funcţionare, în care numărul mic de
fotoni iniţiali este multiplicat prin „copiere”
exactă, producând un număr mare de fotoni
identici. În anumite cazuri spectrul este atât
de îngust (lungimea de undă este atât de bine
determinată) încât fasciculul îşi păstrează
relaţia de fază pe distanţe imense. Aceasta
permite folosirea laserilor în metrologie
pentru măsurarea distanţelor cu o precizie
extrem de bună, prin interferometrie. Aceeaşi
calitate permite folosirea acestor laseri
în holografie.
 Directionalitate

În timp ce lumina unei surse obişnuite (bec cu incandescenţă, tub fluorescent,

lumina de la Soare) cu greu poate fi transformată într-un fascicul paralel cu
ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este în general emisă de la
bun început sub forma unui fascicul paralel.
Aceasta se explică prin acţiunea cavităţii optice rezonante de a selecta fotonii
care se propagă paralel cu axa cavităţii. Astfel, în timp ce un
reflector obişnuit de lumină, orientat de pe Pămînt spre Lună, luminează pe suprafaţa
Lunii o suprafaţă de aproximativ 27.000 km în diametru, fasciculul unui laser nepretenţios
cu heliu-neon luminează pe Lună o suprafaţă cu diametrul mai mic de 2 km.
Tipuri de lasere

 Laserul cu microunde
 Laserul optic
 Laserul cu rubine
 Laserii cu lichid
 Laserul cu raze X
 Laserul cu microunde
 Acest laser a fost inventat de Townes şi Shawlow in
1954.
1954 Raza de amoniac trece printr-un concentrator
electrostatic pentru a separa moleculele aflate pe
nivele energetice superioare.
 Nu este o coincidenta ca efectul laser a fost aplicat
pentru prima oara în regiunea microundelor .
 Din acest motiv inversia populaţiilor sunt obţinute
uşor cu o energie mica. Prima inversie a populaţiilor a
fost obţinută în molecula de amoniac (NH3). Inversia
populaţiilor în moleculele de amoniac se obţine prin
separarea fizica a particulelor aflate pe nivele
energetice superioare de cele aflate pe nivele
energetice inferioare.
 Laserul optic
 Primul laser optic, construit de Maiman în 1960, era un laser cu pulsaţie, din motive de
disipare a caldurii şi a necesităţii unei energii mari de pompare.

 Nelson si Boyle au creat in 1962 primul laser continuu cu rubin, înlocuind

sursa (o lampa-blit) cu o lampa cu arc.

 La putin timp dupa ce a fost anuntat prima reusita a laserului optic, alte laboratoare de
cercetare au început şi ele, cu succes, să facă experimente cu lasere optice care în loc de
Cr aveau alte metale rare ca Nd, Pr, Tm, Ho, Er, Yb, Gd si chiar U, iar în locul cristalului
de corindon s-a încercat folosirea unei combinaţii de Ytriu-Aluminiu-Garnet, CaF2, sau
sticla (care era şi mai usor de fabricat). Aceste lasere şi-au gasit, odata cu îmbunataţirea
metodelor de fabricaţie, şi aplicaţi practice .
 Laserul cu rubine

 Laserul cu rubin este alcatuit, în principal, dintr-un cristal cilindric de rubin, doua
oglinzi paralele, argintate sau aurite şi un tub de descarcare, în forma de spirala, umplut
cu un gaz nobil şi conectat la un condensator de mare capacitate . Dupa cum se stie,
rubinul este un oxid de aluminiu care conţine mici cantităţi de ioni de crom. Cilindrul de
rubin utilizat are lungimea de câţiva centimetri şi diametrul de câtiva milimetri.

 Cele doua oglinzi plane şi paralele, şlefuite cu mare grijă, sunt argintate sau aurite în asa
fel încat una dintre ele este complet opacă, iar cealaltă parţial transparentă, ca să poată
permite razelor laser să părăsească instalaţia. Ele sunt aşezate la capetele cilindrului de
rubin, uneori se metalizeaza chiar capetele cilindrului. Tubul de descărcare, în formă de
spirală, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon şi cripton este conectat la un
condensator şi funcţionează asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice.

 Tubul de descărcare emite într-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, o
lumina obişnuitîă, dar intensă, care provoacă inversiunea populatiilor în cristalul de
rubin. în desfăşurarea acestui proces o importanţă deosebită îl au impurităţile de crom
înglobate în cristalul de rubin. Ionii de crom au trei nivele energetice pe care le vom
reprezenta simplificat . În stare normală, ionii de crom au energia E1 corespunzătoare
nivelului inferior.
 Laserii cu lichid
 Laserii cu lichid cei mai cunoscuţi sunt cei cu chelaţi organici şi cei cu coloranţi.

 Mediul activ pentru laserii cu coloranţi este format de o substanţă fluorescentă dizolvată
într-un solvent (alcool). Lărgimea spectrală a radiaţiei emise este de ordinul sutelor de
angstromi, putînd fi selectată lungimea de undă dorită, deci laserul este acordabil într-o
bandă largă.
 Laserul cu raze X
 Cilindrul de plasma (rosu) este creat de impactul unui
laser cu pulsaţie de mare putere (albastru).Nu sunt
folosite oglinzi, în schimb emisiile spontane sunt
amplificate şi raza este trimisă în ambele sensuri.A fost
creat pentru prima oara de cercetatorii Matthews şi
Rosen la Lawrence Livermore National Laboratory, în
1985.
 Ţinta este dintr-o foiţă subţire de seleniu sau un alt
element cu număr atomic mare, dispusăa pe un substrat
de vinil pentru a-i da rigiditate. Această ţintă este
iradiată din ambele parti de lasere cu pulsaţie de mare
putere al cărei focar are o lungime de câteva sute de ori
mai mare decât latimea. Când raza loveşte foiţa, aceasta
“explodează”, producând o plasmă formată din ioni de
seleniu ce au cu 24 de electroni mai puţin.
 În prezent eficienţa acestor lasere este foarte scazută
datorită necesitaţii unei puteri şi frecvenţe mari a
laserului-sursă. O eficienţă mai mare s-ar putea obţine
printr-o răcire rapidă, ceea ce duce la trei re-pompări a
plasmei puternic ionizate. Însa un hibrid între răcirea la
contact şi expansiunea adiabatică pare sa fie cel mai
promitător.
 Eficienţa şi puterea laserului
Puteri existente (W)
Lungimea de unda
Tipul Eficienta
(mm) Pulsatie Continue

CO2 0.01 - 0.02
10.6 > 2 ´ 1013 > 105
(pulsed)
CO 5 0.4 > 109 > 100
0.03 (lamp)
Holmium 2.06 > 107 30
0.1 (diode)
Iodine 1.315 0.003 > 1012 -
Nd-glass, 0.001 - 0.06 (lamp) ~ 1014
1.06 1 - 103
YAG > 0.1 (diode) (10 beams)
* Color center 1 - 4 10-3 > 106 1
* Vibronic > 0.1 ´ hp
0.7 - 0.9 106 1 - 5
(Ti Safir)
Rubin 0.6943 < 10-3 1010 1
He-Ne 0.6328 10-4 - 1 - 50 ´ 10-3
* Argon ion 0.45 - 0.60 10-3 5 ´ 104 1 - 20
* OPO 0.4 - 9.0 > 0.1 ´ hp 106 1 - 5
N2 0.3371 0.001 - 0.05 105 - 106 -
* Dye 0.3 - 1.1 10-3 > 106 140
Kr – F 0.26 0.08 > 109 500
Xenon 0.175 0.02 > 108 -
 Măsuri de securitate.
 Pentru protecția muncii, cei care folosesc laseri trebuie să știe întotdeauna cu ce tip de laser au de a face.
Din punctul de vedere al pericolului pe care îl reprezintă fasciculul laser asupra omului (în
principal retina și pielea), laserii sînt clasificați în patru clase.

 În prezent clasificarea laserilor nu se face la fel în toate țările, dar se fac pregătiri pentru ca aceste clase să
fie definite la fel la nivel internațional. Lucrul cu laseri periculoși impune folosirea de ochelari de protecție,
care absorb radiația luminoasă la lungimea de undă a laserului folosit și permit vederea în celelalte regiuni
ale spectrului.

 Clasa I este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în
totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea mai
sigură și nu necesită din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser să poarte echipament
de protecție optică (ochelari speciali sau mască).

 Clasa II

 Clasa IIIa

 Clasa IIIb

 Clasa IV - sunt laseri care nu sunt prevăzuți cu nici o formă de protecție optică, fiind echipamente care pot
fi ușor adaptate oricărui tip de prelucrări industriale. Identificarea unor astfel de echipamente laser se poate
reliza privind eticheta lipită pe camera rezonantă pe care este inscripționat cuvântul OEM, alături de care se
regăsește cuvântul CLASS IV.
 Utilizare
•Medicină: bisturiu cu laser, înlăturarea
tatuajelor, stomatologie, oftalmologie,
•Metrologie acupunctură
•Holografie •Industrie şi comerţ: prelucrări de metale si
•Geologie, seismologie şi materiale textile, cititoare de coduri de bare,
fizica atmosferei imprimare
•Spectroscopie •Aplicatii industriale: sudarea cu laser, tăierea
•Fotochimie cu laser, gravarea cu laser, marcare cu laser,
•Fuziune nucleară crestarea cu laser, sinterizarea selectivă cu laser,
•Microscopie sinterizarea prin scânteie cu laser.
•Aplicaţii militare •Comunicaţii prin fibră optică
•Înregistrarea şi redarea CD-urilor şi DVD-
urilor
 Experimente-efectul laser

https://www.youtube.co
m/watch?
v=Bx_5wMYNlRc

https://www.youtube.co
m/watch?
v=OlStD1hEEa8
 Bibliografie

http://www.google.ro/search?
q=laser&biw=1280&bih=890&bav=
on.2,or.r_qf.&um=1&ie=UTF-
8&hl=ro&tbm=isch&source=og&sa=
N&tab=wi&ei=ZCWVUbf4NsHDtQaG
94GwDA
http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser