Cuprins

Povestea descoperirii radiatiilor X;

Radiatiile X;
Natura radiatiilor X;
Proprietatiile radiatiilor X;
Mecanismul generarii radiatiilor X;
Surse de raze X;
Absorbtia de raze X;
Aplicatiile acestor radiatii;
Sfaturi!!!
Povestea descoperirii radiatiilor X


*n ziua de 8 noiembrie 1890, profesorul Wilhelm
Conrad Rntgen (1845-1923) lucra, ca de obicei,
singur n camera lui din laboratorul de fizic al
Universitaii din Wrzburg.
*n acea perioad, Rntgen se hotrse s abordeze
un nou domeniu - cel al descrcrilor electrice n
gaze, probabil pentru studiul fluorescenei.






*n acest scop, Rntgen a nceput s studieze
decrcarea electric produs de o bobin de inducie
ntr-un tub Crookes. Acoperise tubul cu un carton
negru pentru a putea observa mai usor luminozitile
slabe.
*Din ntmplare, lng tubul Crookes se afla un
ecran acoperit cu platinocianur de bariu..Rntgen a
constat cu uimire c atunci cnd tubul era alimentat
cu tensiune ecranul devenea fluorescent, n mod
misterios, cci se pare c nimic nu cdea pe el.



*Proprietatea platinocianurii de bariu de a deveni
fluorescent era bine cunoscut. Pentru a deveni
fluorescent, platinocianura de bariu trebuie
bombardat cu radiaii catodice. n acest scop
platinocianura de bariu era introdus ntr-un tub
Crookes sau dispus n faa unei ferestre prin care
radiaiile catodice erau scoase dintr-un tub Lenard.
*Tocmai datorit acestei proprieti, ecranele
acoperite cu platinocianur de bariu erau utilizate
n toate laboratoarele n care se fceau experiene
cu raze catodice.
*Asa se explic de ce un asemenea ecran se afla
pe masa de lucru al lui Rntgen. Ecranul cu
platinocianur de bariu devenea fluorescent n
cazul experienelor sale, chiar dac asupra sa nu
cdea un fascicol de raze catodice.
* Pentru a-si da seama de cauzele acestui
fenomen, Rntgen a ecranat foarte bine tubul
Crookes, a ndeprtat ecranul cu platinocianur de
bariu pn la o distan de 2 m, iar ntre ecran si
tub a pus diferite substane opace.
*Ecranul continua s devin fluorescent, atunci
cnd tubul Crookes era alimentat cu tensiune.
Rntgen si-a dat imediat seama c se afla unui
fenomen necunoscut nc. n urmtoarele 8
sptmni el a lucrat intens.
*A stabilit c fluorescena platinocianurii de bariu
este provocat de o radiaie necunoscut nc, pe
care a denumit-o radiaie X, stabilindu-i n acelasi
timp si proprietile.
*Aceast radiaie putea s provoace nu numai
fluorescena platinocianurii de bariu, dar si
nnegrirea unei plci fotografice si chiar
descrcarea unui electroscop.
*De asemenea Rntgen a artat c radiaiile X
sunt absorbite n mod diferit de ctre esuturile
moi, respectiv de ctre oase. Cu aceast ocazie
Rntgen a fcut prima radiografie care reprezenta
mna stng a soiei sale.
*n aceast radiografie apar foarte clar oasele minii,
precum si verigheta pe care soia sa o purta.
n ziua de 28 martie 1895, Rntgen a comunicat rezultatele
sale Societii Fizico-Medicale din Wrzburg.
* n decurs de numai cteva zile, experienele lui Rntgen
au fost repetate n numeroase laboratoare din lume, iar
dup cteva sptmni au fost fcute ncercri de a utiliza
razele X n medicin.
Radiatiile X

*Radiatiile electromagnetice sunt produse
prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini
electrice.Undele electromagnetice au atat
componente electrice cat si magnetice. Gama
radiatiilor electromagnetice este foarte larga:
unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica
sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
*Lumina vizibila constituie numai o parte din
spectrul undelor electromagnetice.

*In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul
undelor electromagnetice se compune din: radiatii
gama, radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina
vizibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio.
*Indiferent de frecventa si lungimea de unda,
undele electromagnetice au o viteza de
299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undelor
electromagnetice sunt importante in determinarea
efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a
altor caracteristici.
Asadar radiatiile X
sunt radiatii
electromagnetice
penetrante, cu lungime de
unda mai scurta decat a
luminii si rezulta prin
bombardarea unei tinte de
tungsten cu electroni cu
viteza mare.




Radiaiile X impresioneaz soluia fotografic , ca i lumina
Absorbia radiaiilor depinde de densitatea si de masa atomic
Cu cat masa atomic este mai mic, materialul este mai usor
ptruns de razele X
Cand corpul uman este expus la radiaiii X, oasele cu masa
atomic mai mare decat carnea, absorb in mare msur radiaiile i
apar umbre mai pronunate de film.

In cele dou imagini ne este prezentat sub forma de raze
x, mecanismul vorbirii la om.In prima animaie rostete
cuvantul "pion", iar in a doua animaie ne arata
deschiderea maxim a cavitii bucale.
Natura radiatiilor X
*Primul tub care a produs raze X a fost
conceput de fizicianul William Crookes. Cu un
tub de sticla partial vidat, continand doi
electrozi prin care trece curent electric. Ca
rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si
provoaca iesirea electronilor din catod.
*Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea
unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului
de electroni pe o tinta din metal greu, numita
anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de
unda mai scurte si energie mai mare. Razele X
produse, depind de presiunea gazului din tub.
*Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de
William David Coolidge in 1913 prin inventarea
tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este
vacumat iar catodul emite electroni prin incalzire
cu un curent electric auxiliar.
*Accelerarea procesului de emitere a electronilor
se face prin aplicarea unui curent electric de inalta
tensiune, prin tub. Fizicianul american Arthur
Holly Compton (1892 1962), laureat al Premiului
Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul
effect Compton in anul 1922.
Cum functioneaza tubul de raze X
Tub de radiaii X


Spectrul de radiaii X emis de un
anticatod, prin bombardarea
cu electroni rapizi
(suprapunere de spectru
continuu i spectru de linii
caracteristice elementului
chimic din care este constituit
catodul ).

Proprietatile radiatiilor X
*Radiatiille X impresioneaza solutia
fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor
depinde de densitatea si de greutatea atomica.
Cu cat greutatea atomica este mai mica,
materialul este mai usor patruns de razele X.
Cand corpul uman este expus la radiatiii X,
oasele, cu greutate atomica mai mare decat
carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si
apar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu
neutroni se folosesc in anumite tipuri de
radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile
intunecate de pe film sunt cele mai usoare.
*Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor
materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si
sulfura de zinc.
*Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu
un asemenea material, structura obiectelor opace poate fi
observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.
*Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare,
care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X
monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu
energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de
masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o
camera de ionizare, se produce un curent electric
proportional cu energia fasciculului incidental. De
asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi
vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul
fotoelectric, efectul Compton si altele.

Cum se produce o radiografie
Sectiune printr-o radiografie
Mecanismul generarii radiatiilor X
*La numai cteva luni de la descoperirea
razelor X, fizicianul romn Dragomir
Hurmuzescu(1865-1954) a construit un
electroscop foarte sensibil, care i poart si
numele, special pentru studiul acestor radiaii.
*Acest electroscop s-a dovedit a fi foarte util
pentru studiul fenomenelor de ionizare produse
de diferite preparate radioactive.
De la Rntgen pn azi....
...radiaiile care aveau iniial natura necunoscut
numindu-se X, sunt utilizate des n domeniul
medical unde se fac nu numai radiografii ci si
tomografii computerizate.
*Telescoapele de raze X trebuie s fie plasate
nafara atmosferei terestre pentru a capta radiaii
X emise de surse aflate la miliarde de ani lumin
distan.
*Printre cele mai cunoscute se afl Chandra X-
ray Observatory, care a a fost lansat de naveta
Space Shuttle Columbia n 1999.
*Revenind la statisticile efectuate cu privire
la utilizarea radiografiilor medicale, trebuie
precizat faptul c radiaiile X au putere mare
de ionizare, care este direct proporional cu
energia lor.
* Din acest motiv, este bine s limitm, pe
ct este posibil, expunerea noastr la acest
tip de radiaii.
Surse de raze-X
Sistemul solar- Atmosfera externa a Soarelui este o sursa de
raze-X.
Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc
si ele raze-X. Observatiile razelor-X sunt folositoare la
intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor.
Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse ale unor
stele cum ar fi Soarele. Ele s-au format in urma consumarii
combustbilului nuclear.
Supernove si ramasite ale acestora Cand o stea
explodeaza si se transforma intr-o supernova, explozia creeaza
un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de
grade care straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile
razelor-X pot dezvalui dinamica exploziei si elementele grele
prezente in norul rezultat.

*Gaurile negre- Cand stea moarta are masa mai mare
decat trei sori, aceasta formaeaza o gaura neagra in
spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o
imagine asupra materiei supraincalzite care se misca in
jurul gaurilor negre.
*Galatiile Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale
au revelat calduroasa, energetica parte a caracterului unei
galaxii prin localizarea stelelor neutronice, ramasitele
supernovelor si ale gaurilor negre.
*Galaxii active si Quasari Galaxiile active duc o viata
violenta, de obicei in centrul acestora. Aceasta activitate se
datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau
o coliziune cu o alta galaxie sau ambele.
Pamantul luminat cu raze X
Absorbtia de raze-X
Absorbtia acestora de catre atmosfera
Pamantutui este impartita pe mai multe straturi
atmosferice. Absorbtia se face in urmatorul
mod:
Fotonii razelor-Xparticule minuscule
incarcate cu energie electromagnetica
puternicasunt absorbiti de orice intalnesc in
cale si care este compus din atomi. Cantitatea
de radiatii se imputineaza trecand prin
ionosfera si prin stratul de ozon.

Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite in
atmosfera?
*Energia unei unde X incearca sa deplaseze un
electron de la orbita lui din jurul unui atom de
oxigen.Acest proces se numeste absorbrtia foto-
electrica, deoarece un foton este absorbit in procesul
inlaturarii electronului de la atom.
*Telescoapele pentru observarea razelor-X de
deasupra Pamantului pot colecta radiatii de tip X de la
surse care se afla la miliarde de ani lumina departare.
Aceste radiatii-X de provenienta cosmica sunt
focalizate de o oglinda concava si redirectionate spre
un aparat de masura a intensitatii si proprietatilor cum
ar fi directia din care vin si energia razelor-X.
Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari stiintifice,
industrie, medicina
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special
in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de
cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme
experimental teoria cristalografiei.
Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi
identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi
aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar
o structura moleculara regulata. Prin aceste mijloace se
pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea
particulelor ultramicroscopice.
Prin spectroscopie cu raxe X se pot
identifica elementele chimice si izotopii lor. In
afara de aplicatiile din fizica, chimie,
mineralogie, metalurgie si biologie, razele X
se utilizeaza si in industrie, pentru testarea
nedestructiva a unor aliaje metalice. Pentru
asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60
si Caesium 137.

De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de
productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se
folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta
sau la restaurarea unor picturi. In medicina, radiografele
sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In
radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului.
Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT
sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist
Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara
larga dupa anul 1979.
Si n final cteva sfaturi!!!
Nu acceptai aplicarea unor proceduri ce
presupun expunere la radiaii X dect
sub asistena personalului medical
specializat si numai dac este absolut
necesar.
Cerei acoperirea prilor corpului care
nu fac obiectul examinrii cu radiaii X,
cu un sor de plumb, pentru a evita
expunerea inutil
Femeile nsrcinate sau cele care
alpteaz trebuie s evite efectuarea
radiografiilor.