Laser.

Aplicații ale laserelor

Un dispozitiv laser (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) este constituit din
două sisteme fizice în interacţie: câmpul electromagnetic dintr-un rezonator optic şi un mediu activ situat în
acelaşi rezonator optic. Atomii, moleculele sau ionii mediului activ au cel puţin două nivele energetice a
căror diferenţă de energie corespunde unei frecvenţe care este în rezonanţă cu una din frecvenţele proprii
ale rezonatorului optic. Dacă atomii, moleculele sau ionii mediului activ sunt executaţi pe nivelul energetic
superior printr-un mecanism oarecare, modul electromagnetic rezonant îi stimulează pentru a trece pe
nivelul energetic inferior. În decursul acestui proces de emisie stimulată, atomii transferă diferenţa de
enegie câmpului electromagnetic
din cavitate, energia tuturor atomilor fiind transferată unui singur mod de oscilaţie a cărui frecvenţă este în
rezonanţă cu frecvenţa rezonatorului optic. Dacă este asigurată o diferenţă de populaţie între cele două nivele
atomice, dispozitivul este un amplificator cuantic de radiaţie.
Principiile de funcționare ale laserului au fost enunțate în 1916 de Albert Einstein, printr-o
evaluare a consecințelor legii radiației a lui Max Planck și introducerea conceptelor de emisie spontană și
emisie stimulată. Aceste rezultate teoretice au fost uitate însă până după cel de-al doilea război mondial.
În 1953 fizicianul american Charles Townes și, independent, Nikolai Basov și Aleksandr Prohorov
din Uniunea Sovietică au reușit să producă primul maser, un dispozitiv asemănător cu laserul, dar care
emite microunde în loc de radiație laser, rezultat pentru care cei trei au fost răsplătiți cu Premiul Nobel
pentru Fizică în 1964.
Primul laser funcțional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 și avea ca mediu activ un
cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri luminoase generate de o lampă cu descărcare în xenon.
Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un amestec de
heliu și neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 μm (infraroșul apropiat), spre
deosebire de dispozitivele laser actuale cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la 633 nm.
Primul laser românesc
România a fost a patra țară din lume în care s-au realizat lasere, în urma unor cercetări
întreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agârbiceanu (fiul scriitorului Ion Agârbiceanu). Rezultatul
lor a fost raportat în 1961.
Principiul funcționării laserului
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizează un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau
gazos, și o cavitate optică rezonantă. Mediul activ, cu o compoziție și parametri determinați, primește energie
din exterior prin ceea ce se numește pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o sursă
de lumină (flash, alt laser etc.) și duce la excitarea atomilor din mediul activ, adică aducerea unora din
electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Față de un mediu aflat în echilibru termic,
acest mediu pompat ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările de energie superioare, fenomen numit
inversie de populație. Un fascicul de lumină care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin
dezexcitarea stimulată a atomilor, proces în care un foton care interacționează cu un atom excitat determină
emisia unui nou foton, de aceeași direcție, lungime de undă, fază și stare de polarizare.
 Lasere

Un laser reglat pe lungimea de undă

din galben a sodiului, folosit pentru a excita
atomii de sodiu din păturile superioare ale
atmosferei.
Aplicatii industriale

In anii '70 au fost lansate sistemele pentru tratamentele materialelor, deschizand astfel portile unei
varietati mari de beneficii tehnologice pentru aplicatiile deja existente si,in acelasi timp punand bazele unor
aplicatii noi. De atunci, tehnologia laser a trecut prin mai multe etape de imbunatatire.

Astazi, tehnologia laser este prezenta in toate segmentele industriale. De exemplu, laserul este
folosit in telecomuncatii, la marcarea termenelor de valabilitate de pe produse, la aparatele de tip scanner,
aparatele de citit coduri de bare, telecomenzi, CD playere etc. Puterea laserului pentru acest tip de aplicatii
este foarte mica, mult prea mica pentru a fi utilizata la tratarea materialelor (taierea laser, sudarea sau
prelucrarea materialelor necesita o putere cu mare).

In principiu, energia electrica este transferata intr-o raza de lumina cu o singura lungime de unda
in timpul procesului de generare a razei in rezonatorul laserului, ca de exemplu in cazul laserului pe baza de
CO2. Raza laser este esentialmente paralela, ceea ce usureaza transferul energetic pe distante relativ mari,
pana la punctul vizat. In aria de procesare, raza laser este concentrata intr-un punct mic, asigurand astfel
energia necesara pentru a incalzi, topi sau chiar evapora rapid metalele.

Cel mai mare grup de aplicatii laser este taierea metalelor, deoarece acestea pot fi taiate cu mare
precizie, la viteze ridicate. Printre avantajele oferite de sudarea cu laser se numara cusatura de dimensiuni
reduse si un numar mult mai mic de defecte de sudura, comparativ cu metodele traditionale.

In rezonatorul laser, mediul laser este amplasat intre doua oglinzi. Fascicolul laser reflecta intre
oglinzile anterioara si posterioara si sufera un proces de amplificare, in timp ce o parte a fascicolului este
extrasa printr-o oglinda partial reflectorizanta.

In aplicatiile industriale de procesare a materialelor se utilizeaza doua tipuri de laseri : laserii Nd:YAG
si laserii cu CO2. Laserii Nd:YAG sunt laseri cu corp solid in care mediul acriv este o bara de ytriu -
aluminiu - dopat cu neodim (simbolul chimic Nd). Laserii cu CO2 sunt laseri cu gaze in care mediul activ
este bioxidul de carbon.

Laserii Nd:YAG ofera puteri de pana la 5 kW pentru sudare, marcare, perforare etc. Un beneficiu al
laserilor Nd:YAG este posibilitatea transportului fascicolului laser prin fibre optice, care sunt manipulate cu
un robot.

Laserii cu CO2 ofera nivele de putere mult mai ridicate care ajung la 50 kW. Sistemele cu puteri
de pana la 4 kW se utilizeaza frecvent pentru taierea laser folosind lentile de focalizare. Deoarece
lentilele nu pot prelua puteri ale laserului mai ridicate, la taiere, sudare se utilizeaza oglinzi de focalizare
racite cu apa.

Ambele tipuri de laseri genereaza fascicolul in domeniul infrarosu, deci fascicolul propriuzis nu este
vizibil. Operatorul trebuie sa ia masuri de siguranta specifice ca manusi de protectie si ochelari, iar ceilalti
muncitori trebuie protejati prin delimitarea masinii. Pentru urmarirea procesului se utilizeaza frecvent un
laser in spectrul vizibil pe timpul pozitionarii piesei de prelucrat.

Sudarea laser atat cu laseri CO2 cat si Nd:YAG creste in pondere in productia industriala. Laserele
cu CO2 de putere ridicata (2 - 12 kW) sunt utilizati la sudarea sasielor de automobile, componentelor de
transmisii, schimbatoarelor de caldura etc.
De mai multi ani, laserii Nd:YAG de putere redusa (100 - 500 W) au fost utilizati la sudarea
componentelor de mici dimensiuni, cum sunt instrumentele medicale sau componentele electronice.
Laserii Nd:YAG de putere ridicata sunt livrati frecvent cu sisteme cu fibra optica si roboti.
 Fascicolul laser este focalizat pe o pata focalizata de mici dimensiuni, asigurand intensitatea
necesara topirii si evaporarii materialului. Pentru focalizarea laserilor CO2 de putere ridicata, se utilizeaza
cu precadere oglinzi racite cu apa in locul lentilelor. Sudarea se face prin doua metode de baza. La
incalzirea prin conductie caldura este transferata de la suprafata materialului prin conductie termica.
Aceste fenomene sunt tipice sudarii cu laseri Nd:YAG de putere redusa a cordoanelor subtiri.

Alte aplicatii industriale

Marcarea si gravarea cu fascicol laser sunt larg raspandite de ex. pentru marcarea datei
expirarii, codului de bare si descrierii produselor. Cu un laser se pot induce modificari specifice ale
suprafetei sau a unei portiuni a piesei ca topirea, sublimarea sau oxidarea.

Perforarea cu fascicol laser permite realizarea unor orificii in orice material din domenii ca aeronautica,
tehnica spatiala sau productia de turbine. Se foloseste un laser de calitate bine focalizat, pentru eliminarea
strat cu strat a materialului la fiecare puls al laserului pana la formarea unui orificiu precis. De aceea se
folosesc laseri in impulsuri, deoarece acestia ofera puteri ridicate pentru fiecare impuls.

Tratarea suprafetelor cu fascicolul laser grupeaza mai multe aplicatii cum sunt calirea
superficiala, topirea, emailarea, alierea, acoperirea.
Tratarea suprafetelor folosind fascicolul laser ofera unele avantaje speciale fata de procedele alternative cum
sunt efectul minim asupra piesei, delimitarea precisa a zonei influentate, rata mica a defectelor, aderenta
ridicata a stratului, simplificarea controlului procesului.