Difractia luminii

Generalitati:

In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima

data producerea de vibratii coerente in domeniul optic
(infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser
(denumire de la Light Amplification by Stimulated
Emission of Radiation- amplificarea luminii prin emisia
stimulata a radiatiei)
Existenta emisiei stimulate (sau a emisiei induse) a
fost sugerata in 1917 de A. Einstein, din necesitatea de a
demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia corpului
negru.
Emisia indusa este fenomenul invers procesului de
absorbtie a undelor electromagnetice de catre substanta
(atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este absorbit de
un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia
interna a sistemului, aceasta trcand intr-o stare energetica
excitata. Fie E1 nivelul de energie corespunzator starii
fundamentale si E2 cel corespunzator starii excitate.
Frecventa υ a radiatiei absorbite sau a celei emise
spontan de sistem va fi data de relatia:

E2 - E1 = hv, unde h este constanta lui Planck.

Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un

timp scurt (10-7–10-9s) dupa care va reveni in starea
fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de aceasi
frecventa cu cea absorbita. Aceast emisie se poate face pe
doua cai: fie prin emisie spontana, cand sistemul emite
radiatie in mod natural revenind pe nivelul energetic E 1,
fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in
starea inferioara 1 se face sub influenta "ciocnirii" cu un
foton a carui lungime de unda este egala cu cea a radiatiei
pe care sistemul o poate emite (conditia de prag).
Cand se realizeaza conditia de prag, in loc de un
singur foton (cel incident) vor exista doi fotoni care la
randul lor vor stimula alti doi atomi aflati in stare excitata
rezultand patru fotoni s.a.m.d.. Are loc un fel de "reactie
in lant", avalansa de fotoni formand radiatia emisa de
generatorul sau amplificatorul cuantic. Deci revenirea in
starea fundamentala, pentru o parte din atomi, are loc
sponta, dand nastere la emisia naturala a liniilor spectrale
iar pentru cealalta parte, aceasta revenire este provocata de
o radiatie exterioara dand nastere emisiei induse.
Intensitatea radiatiei absorbite este proportionala cu
numarul de atomi (populatia) din starea fundamentala, iar
intensitatea emisiei induse si a emisiei spontane sunt
proportionale cu populatia nivelului superior (excitat). O
particularitate importanta consta in faptul ca coeficientul
de proportionalitate corespunzator emisiei induse este
identica cu coeficientul de proportionalitate al absorbtiei.
La echilibru termic absorbtia depaseste emisia indusa.
Daca insa printr-un mijloc oarecare, se reuseste ca
numarul de atomi N1 de pe nivelul inferior (provocandu-
se o incersiune de populatie) intensitatea radiatiei emise,
induse, depaseste intensitatea radiatiei absorbite. In acest
caz, radiatia de frecventa υ care se propaga in mediul cu
inversiune de popularie in loc sa fie atenuata va fi
ampificata. Astfel se realizeaza un amplificator cuanric de
rafiatie. Raportul dintre populatiile N1 si N2 ale nivelelor
considerate este dat de relatia lui Boltzman.
N2 E2 −E1
N1 [
=exp −
kT ]
unde: k este constanta lui Boltzman
T este temperatura absoluta.
Conditia de amplificare ( N2 > N 1) a unui mediu
activ maser sau laser, este o conditie necesata dar nu si
suficienta. Este necesarsa se plaseze mediul intr-o cavitate
unde energia sa fie depozitata si extrasa in exterior.
Pentru laser aceasta cavitate poate fi un cilindru drept
ale carui fete extreme sunt reflectante. Una dintre fete este
partial transparenta pentru a permite observarea radiatiei
generate.
Deci un laser consta dintr-un mediu activ situat intre
doua oglinzi una reflectanta si alta semireflectanta, lumina
trebuind sa faca multiple drumuri de du-te-vino in mediul
amplificator.
Campul electromagnetic al mediului din interiorul
laserului este echivalent cu cel al cavitatii laser, cuplata
slab cu exteriorul.O oscilatie intretinuta (aduca realizarea
conditiei de functionare a laserului) va avea loc numai
daca amplificarea in mediul activ (mediul in care se poate
realiza inversiunea de populatie) va depasi pierderile prin
reflexii si prin difractie.
Cu alte cuvinte va trebui realizata o conditie de prag
data de relatia:
 2
g1 8 πυ n g γ 1
N 2 −N 1 ≥ 2 0 ∘ 1 ∘ ∘
g2 c A 21 g 2 L g( υ , υ0 )
unde: L este distanta dintre oglinzile cavitatii;
gama este coeficientul de atenuare al mediului;
n este indicele de refractie al mediului;
g1 si g2 sunt gradul de degenerare al nivelelor N 1 si
N2;
A21 coeficientul Einstein de emisie spontana;
c este viteza luminii;
g (υ, υ0 ) este functia care
da forma curbei de absorbtie
centrata pe frecventa υ0 .

Aceasta confitie este mai restrictiva decat conditia N 2 > N1

(conditia de amplificare) sim odata realizata, mediul activ
intra in autooscilatiem aduca emite lumina laser.

Laserul cu mediu activ gazos (amestec He-Ne)

Mediul activ il constituie plasma unei descarcari
electrice intr-un tub de stica de lungime 10-300 cm si
diametru 0,1-1 cm, presiunea gazului fiind de 100 N/m 2.
Descarcarea poate fi produsa atat in curent alternativ de
inalta frecventa cat si in curent continuu. In figura 2 este
data schema de principiu a unui laser cu He-Ne. Tubul de
descarcare este prevazut cu doua ferestre, transparente,
inclinate cu unghiul Brewster fata de axa tubului, pentru
reducerea pierderilor prin reflexive. Oglinzile sferice P 1 si
P2 (cea de a doua este semitransparenta) formeaza
impreuna cu spatiul de descarcare rezonatorul optic.

In figura 3 este data schema simplificata a catorva

nivele de energie implicate in efectul laser in stanga sunt
doua nivele ale atomului de He notate cu IS si 2 3, iar in
dreapta, trei nivele ale atomului de neon, notate cu 1p, 2p
si 2s.
In volumul descarcarii, atomii de He sunt excitati pe
nivelul 23S in urma ciocnirii cu acei electroni care au
energia cinetica egala cu energia de excitare a nivelului
respective 19,81 eV. Dar printre nivelele de energie ale
atomuului de neon se afla unul 2s avand energia aproape
egala cu cea corespunzatoare a starii 23S a heliului. 3
De aceea ciocnirea untre atomul de He in starea 2 si
atomul de neon in starea 2s, duce la dezexcitarea atomului
de He si excitarea atomului de Ne in starea in urma
unui proces de transfer a energiei de excitare a heliului
catre atomul de neon. Starea 2s a neonului are insa o viata
medie cu aproximativ un ordin de marire mai mare decat a
starii inferioare 2p a aceluiasi atom. Datorita acestui fapt
intre aceste doua nivele ale neonului se ralizeaza
inversiunea de populatie.
Odata realizata suprapopularea nivelului 2s (Ne) fata
de 2p (Ne), primele tranzitii spontane 2s-2p, sau o radiatie
exterioara de energie hv = E2s-E2v declansata de emisia
stimulata intre aceste doua nivele si deci aparitia
fascicolului laser.

Proprietatile radiatiei laser

 Coerenta este proprietatea unui camp de unde,
de aputea provoca intr-o anumita regiune a spatiului benzi
de interferenta. Coerenta unei radiatii emise de o sursa
luminoasa se defineste prin intermediul interferentei
astfel: daca doua raze provenite din doua puncte diferite
ale unei surse luminoase pot interfera, dand benzi de
interferenta, cele doua raze sunt coerenta. Distanta dintre
cele doua puncte pana la care se poate obtine interferenta
caracterizeaza asa numita coerenta spatiala a sursei. Daca
radiatia emisa la un moment dat de un anumit punct al
sursei poate interfera cu radiatia amisa la un moment
ulterior din acelasi punct al sursei, cele doua radiatii sunt
coerente in timp, iar marimea acestui interval de timp
caracterizeaza coerenta temporala a sursei.
Daca se noteaza cu Imax, intensitatea luminoasa
maxima a franjei si cu Imin, intensitatea minima a franjei,
vizibilitatea .........de franje este definita in mod obisnuit
prin relatia:
I max −I min
v=
I max −I min
Aceasta marime poate servi ca o masura a coerentei.
O vizibilitate egala cu unitatea
reprezinta coerenta perfecta, in timp ce cizibilitatea
 egala cu zero marcheaza incoerenta. Coerenta
surselor reale se afla intre cele doua. Radiatia laser,
avand la baza fenomenul de emisie stimulata este
coerenta atat spatial cat si temporal, spre deosebire de
sursele de lumina clasice care sunt aproape total
incoerente, deoarece emisia luminii este spontana.
Pentru sursele de lumina clasice lopsa de coerenta
intre razele de lumina ce pornesc din diferite puncte
ale sursei se datoreste faptului ca atomii diverselor
puncte emit necorelat, adica fazele cu care emit
atomii in diferite puncte sunt intamplatoare, fara nici
o legatura intre ele.
 Directivitatea. In comparatie cu sursele
luminoase clasice, care pot fi facute sa emita un fascicul
mai mult sau mai putin paralele in functie de sistemele
optice de oglinzi si lentile adecvate, laserii emit un
fascicul extrem de directional. Din cauza formei speciale a
cavitatii rezonante, undele se reflecta de un numar mare
de ori, pe suprafetele reflectoare de la capete si deci sunt
amplificate numai acele unde care se propaga de-a lungul
axului cacitatii respective. Toate undele care vor forma un
unghi oarecare cu axul cavitatii, se vor reflecta de un
numar foarte mic de ori, dupa care vor iesi din cavitate
prin peretii laterali, fara sa participe a efectul de
amplificare.

 Directivitatea depinde de caracteristicile

rezonatorului, de planeitatea si paralelismul oglinzilor.
Cele doua caranteristici amintite
mai sus fac ca acest dispozitic sa fie echivalent cu o sursa
punctuala, desi suprafata emisiva a acestuia are o lungime
considerabila (0,2-1cm). Divergentele care se obtin in
cazul laserilor sunt de ordinul a 10-3 radieni.
 Monocromaticitatea este o consecinta directa
a faptului ca radiatia este emisa stimulat. Radiatia laser are
o largime de banda foarte mica, in raport cu largimea de
banda a unei linii atomice. Semilargimea linieilaser
deoinde de semilargimea liniei atomice ordinare, de
factorul de calitate al cavitatii rezonante si de puterea de
iesire a radiatiei laser.
 Intensitatea fascicolului laser trebuie inteleasa
in raport cu intervalul spectral ingust in care se face
emisia, de faptul ca radiatia are loc intr-un interval de
divergenta extrem de scazut si ca in anumite cazuri poate
fi emisa si in plusuri. Deoarece atomii sunt stimulati sa
emita cu o viteza foarte mare fata de viteza emisiei
spontane, probabilitatea de emiie stimulata este de 3-4
ordine de marime mai mare decat cea a emisiei apontane,
iar intensitatea liniei pe domeiul spectral al radiatiei laser
creste cu sase pana la opt ordine de marime.
 Autofocalizarea. Un fascicul emis de un laser
este mai intens la centru decat spre margini. In aceste
consiti, atunci cand el strabate un mesiu, radiatiile vecine
cu centrul sectiunii care transporta o intensitate mai mare,
vor merge mai incet decat cele situate catre exterior si
suprafata de unda se va curba adunandu-se ca si in cazul
unei lentile intr-un focar. Dupa un anumit parcurs prin
mediul res[ectiv, fasciculul devine filiform. Diametrul
unui astfel de filament luminos este de 5-10 μ .
 Difractia printr-o retea plana
Aparate necesare:
 tub laser echipat cu sursa de inltatensiune;
 fanta reglabila;
 retele plane;
 banc optic cu suporti;
 ecran.

Pincipiul lucrarii
Fasciculul laser ce cade normal pe o retea plana,
proiecteaza pe un ecran aflat in spatele retelei figura de
difractie. Daca lumina laser trece inainte de retea printr-o
fanta dreptungjiulara ( de deschidere mare astfel ca sa nu
apara fenomenul de difractie datorita ei) figura de difractie
va avea aspectul unor benzi luminoase alternand cu spatii
in tunicate. (foguta)
Directia dupa care apar maximele de difractie (fogutya)
este data de relatia:
sin ϕ =mk λ
m
unde:
 k este numarul de trasaturi pe unitatea de lungime;
 λ este lungimea de unda a radiatiei;
 m este ordinal spectrului (m = 0, 1, 2….).

In cazul razelor laser figura de difractie de pe ecranul E se

poate observa si fara a mai folosi lentila L. Tinand seama
 x
sin ϕm =
ca mλ √ x2 + D 2 , unde x este distanta
masurata pe ecran intre maximula central si maximul de
ordin m, iar D este distanta masurata pe bancul optic intre
retea si ecran. Vin obtine urmatoarea expresie pentru
constanta retelei de difractie:
x
K=
mλ √ x 2 + D 2
Descrierea aparaturii
Pe un banc optic gradat se monteaza tunul laserului
cu He-Ne ( λ=6328 A ), fanta, reteaua de difractie si
ecranul.
Pe aceeasi masa se afla si sursa de inalta tensiune care
alimenteaza tubul laser.

Sistemul optic trebuie sa fie fosrte bine centrat astfel ca

suportii bancului optic trebuie sa fie prevazuti cu suruburi
de reglaj pe doua directii (verticala si orizontala). Ecranul
este acoperit cu hartie milimetrica in scopul unei citiri
directe a distantei x.
 Modul de lucru:

Se pune in functiune tubul laser manevrandu-se in

ordinea indicata mai jos:
 potentiometrul 3 (fig. 5) se roteste spre pozitia minim;
 se apasa pe butonul 1 alimentand astfel cu tensiune
aparatul;
 se roteste potentiometrul 3 spre pozitia maxim pana
ce kilovoltmetrul indica o tensiune de aproximativ
4500V;
 se apasa butonul 4, amorsandu-se descarcarea din
tubul cu gaz; in acest moment trebuie sa apara
fasciculul laser prin fereastra tubului, iar aparatele de
masura de pe panou indica un current de 10-15mA si
o tensiune de 3200V corespunzatoare curentului
optim. Dupa aparitia fasciculului laser se centreaza
sistemul optic.
Se deplaseaza apoi fanta cat mai aproape de tubul
laserului si se regleaza latimea ei pana ce pe ecran se vede
o banda luminoasa ce reprezinta imaginea fantei. Pe
acelasi support cu fanta se aseaza reteaua de difractie
perpendicular pe directia fasciculului laser.
Razele laser, trebuie sa cad ape retea dup ace au parasit
fanta. Daca sistemul este bine centrat pe ecran vor aparea
pe langa maximul central si cateva maxime secundare.
Pozitia fiecarui maxim secundar se citeste direct pe hartia
milimetrica cu care este acoperit ecranul.
Distant D dintre retea si ecran se citeste pe bancul optic
sau se masoara cu o rigla gradate.
Constanta retelei se va calcula cu formula (6). Datele se
vor trece in urmatorul tabel:
Rete Nr. D X K K
a Crt ∙ 10-7 m (m (mm (mm (mm)
. m) ) )
(mm)
1 6328 1 165 11 105
2 2 22 105
3 33 103
3
1 4 44 102 101
4
5 56 102
5
6 68 100
6
7 81 99
7
8 96 99
8
9 108 96
9
6328 1 165 34 318
2 10 298
2 62 278
11
3 114 299
12
3 6328 1 165 73 639 639
13