Fizica solidului.Cristale.

Coroiu Stefan.

O retea cristalnai este o retea in care atomii constituenti

au o aranjare ordonata care se repeta periodic in cele trei
directii.

Aranjamentul atomilor intr-un cristal poate fi asimilat cu

o retea tridimensionala de linii drepte.acestea impart spatiul
in entitati egale numite celule unitate ,intersectia dintre
aceste linii se numeste retea spatiala si in general
corespund cu pozitia atomilor din retea.
Intr-un cristal atomii sunt aranjati in forme geometrice
insa acest fapt este prezent numai la un cristal ideal In
cristalele reale sunt prezente unnele defecte in aranjamentul
atomilor datorita prezentei unor impuritati .Sa luam ca
exemplu safirul:safirul(Al2O3) are culoarea albastra datorita
combinatiei de impuritati intre Al2+ si Ti4+.
Obtinerea cristalelor pe cale artificiala are ca radacina
anul1877 cand Edmund Fremy obtine un cristal de rubin pe
cale artificiala.Cristalele obtinute pe cale artificiala au o
calitate buna si sunt mai ieftine decat cele naturale .

CERN.

(conseile europeene pour la recherche nucleaire)

Cern are in prezent peste 10000 de angajati muncitori si
oameni de stiinta si 20 de state membre.A fost infiintat in
anul 1954 in scopul cercetarilor in domeniul fizicii.
 Este un proiect international stiintific care are ca scop
descoperirea unor cvasiparticule noi care (teoretic ) sunt
cauzele prezentei energiei si a altor marimi fizice .
Aparatele folosite in acest scop sunt acceleratoarele de
particule care cu ajutorul unor magneti accelereaza nishte
particule, rezultatul acestei actiunii fiind coliziunea dintre
particule (materie si antimaterie)
Cel mai recent experiment sa desfasurat in Geneva si a
fost cel mai semnificant proiect cern pana in prezent
.Acceleratorul de particule (LHC, large hardron colider) este
cel mai mare accelerator de particule insa intretinerea lui
costa resurse enrgetice si financiare foarte mari >din cauza
unei probleme la racirea dispozitivului exeprimentul a fost
amanat o perioada de timp.
Datele obtinute prin acest experiment sunt foarte
importante pt stiinta. Aceste date vor fi procesate de mai
multe supercomputere cantitatea lor fiind echivalenta cu
datele transmise prin 1000 de apeluri telefonice.DAtele
obtinute nu vor servi pt niciun scop militar insa rezultatele
vor putea fi accesate de toate membrele uniunii
Cvasiparticule

Notiunea cvasi particula vine de la cuvantul Quasi.al carui

sens este "asemanator dar nu chiar;;,asa numit
etc".Cvasiparticula este o cuanta de enrgie ce are o pozitie
si un momentum si in unele cazuri poate fi considerat o
particula.
Exemple de cvasiparticule:
- Fonon.
- Polariton.
- Plasmon.
- Exciton.
- Polaron.
- Magnon.

O cvasiparticula nu pooate atinge marimi mai mari decat

cateva zecimi de micron.
Vom vorbi despre fiecare in parte ,o mica explicatie despre
rolul si importanta lor, insa prezentarea se va axa pe fononi.

Polaritonii:

In cazul in care valoarea energiei si lungimea vectorului de

unda a cuantelor campului electromagnetic liber ,fotonii si
fononii, au valori comparabile interactiunea dintre cele doua
cuante va fi deosebit de puternica.In acest caz starile
stationare ale cristalului sunt caracterizate printr-un amestec
de fononi si fotoni,aceste excitatii se numesc polaritoni.

Plasmonii:

Interactiunea columbiana dintre elctroni si ionii pozitivi din

solid da nastere unui nou tip de excitatie numita plasmon.

Excitonii:

Intr-un semiconductor un electron din banda de valenta

poate trece intro stare excitata a carei enrgie se va afla in
banda interzisa. Perechea electron în stare excitată – golul
din banda de valenţă se va numi exciton.Excitonul nu
contribuie la conducerea curentului electric.

Polaronii:

Cand un electron se afla Intr-o retea elastica,deformabila si

interactioneaza cu ionii sau particulele retelei se va forma o
deformatie a retelei locale. Combinaţia dintre electron şi
câmpul său de deformare se numeşte polaron.

Magnonii:

Unda de spin poate fi considerată ca o cvasiparticulă şi

prin analogie cu celelalte particule se numeşte
magnon.Unda de spin este un fenomen ce apare in cazul
materialelor cu ordonare magnetica.: feromagnet,
antiferomagnet, ferimagnet.Un exemplu pt unda de spin ar fi
prezenta spinilor electronici care nu sunt aliniati paralel,intr-
un feromagnet.Devierea unui singur spin din sirul
aranjamentului va fi una nonstatica iar interactiunea de
schimb va permite propagarea acestiua prin retea. Unda de
spin poate fi considerată ca o cvasiparticulă şi prin analogie
cu celelalte particule,se numeşte magnon.

Fononii

In fizica fononii sunt forma cuantizata a vibratiilor care apar

intro retea cristalina rigida. Studiul fononilor este o parte
importanta a fizicii solidului, pt ca fononii joaca un rol
importanta in proprietatile fizice a solidului aici incluzand
conductivitatea termica si electrica .In particular proprietatile
fononilor cu o lungime de unda mare dau nastere sunetelor
la o particula solida de aici vine si numele fonon care provine
din grecescul "phone" care inseamna voce

Fononii sunt forma cuantica a a unor miscari de vibratie

speciale cunoscute ca "mod normal" in mecanica clasica.in
care fiecare perte dintr-o retea oscileaza cu aceeasi
frecventa.
Notiunea fonon a fost introdusa in 1912 de catre Max Born
si Theodore von Karman.Ei au arata ca interactiunea dintre
agitatiile termice ale atomilor unui cristal rezulta unde de
agitatie termica care traverseaza cristalul si se reflecta de
marginile lui.Aceste unde fac parte din grupul undelor sonore
de foarte mare frecventa.In general in retelele cristaline
tridimensionale spectrele fononilor prezinta 6 ramuri :3
ramuri acustice si 3 ramuri optice ..
Sa luam ca exemplu cristalul de sare NaCl ,sa
presupunema ca cristalul contine 's' timpuri de ioni in celula
elementara,spectrul vibraitiilor retelei va contine 3 ramuri de
oscilatie(pentru care v->0 si k->0)aceste unde se numesc
acustice.
 Mai exista insa si alte tipuri de vibratii pt care 'v' nu va fi
egal cu zero atunci cand 'k' tinde spre zero.aceste unde se
numesc unde optice.

NaCl Þ s=2 Þ 2 moduri de vibraţie acustice

Þ 3(2-1)=3 Þ moduri de vibraţie optice
2 moduri de vibraţie transversale
- 1 mod de vibraţie longitudinal.

- Analizând ionii (atomii) în solidele cristaline, mişcarea

aparent haotică a atomilor (ionilor) în reţeaua cristalină
poate fi descrisă prin intermediul unor oscilatori armonici
necuplaţi. De asemenea rezultă o relaţie de dispersie care
descrie dependenţa frecvenţei de vectorul de undă.
Spectrul vibraţiilor manifestă o serie de trăsături specifice.
- Există în general două ramuri de vibraţie, cunoscute
sub denumirea de ramură acustică şi ramură optică.
- În cazul fiecărei ramuri există două moduri de
polarizare:
- longitudinală;
- transversală.
În consecinţă vor exista:
- fononi acustici longitudinali (LA)
- fononi acustici transversali (TA)
- fononi optici longitudinali (LO)
- fononi optici transversali (TO)