Sunteți pe pagina 1din 27

Forele ce acioneaz

asupra sistemului excitat:

- fora elastic:
Fe = - ky
-fora de rezisten (frecare):
Fr = - Cv
-fora periodic exterioar:
f = fo sin ( t + 0)

Sistemul
excitator

Principiul al doilea al
mecanicii pentru sistemul
excitat:
Fe + Fr + f = ma
rezultnd ecuaia:
ma + Cv + ky = fo sin( t
+ 0) Notaii : k - constanta elastic a resortului

Sistemul
excitat

c factor de proporionalitate ce depinde de


mrimea frecrii
0 - frecvena proprie a sistemului excitat
- frecvena sistemului excitator
0 - faza iniial a sistemului excitator
r - frecvena de rezonan

n cazul n care masa excitatorului este mult mai mare


dect masa sistemului excitat, reacia sistemului excitat
asupra excitatorului poate fi neglijat.
Sistemul excitat trece
nti
printr-un
regim
tranzitoriu,
de
scurt
tranzitoriu
durat, dup care ajunge
n regimul permanent.
permanent
Amplitudinea
sistemului
excitat
depinde de:
-frecvena
excitatorului
i frecvena proprie a
sistemului excitat;
excitat
-mrimea frecrii;
frecrii
-amplitudinea
excitatorului.
Frecvena de
excitatorului
rezonan este:
r =

lor doi
e
c
le
e
s
a
m
Dac
rabile,
a
p
m
o
c
t
n
u
oscilatori s
temul
is
s
i

l
u
r
o
t
a
atunci excit
z periodic
a
e
s
r
e
v
in
i
excitat
scilator
o
e
r
a
c
e
fi
,
e
roluril
enul de
m
o
n
e
f
d
n

prezent
bti.

Aplicaiile oscilaiilor
for

ate
Colecia de rezonatori Helmholtz
Seismograful
de la liceul E. Zola de Rennes

"Re-sonare" ("a
suna din nou",
a
repeta un sune
t), rezonanta es
te
fenomenul care
apare atunci
cand frecvente
le proprii de
oscilatie ale un
ui sistem excita
tor
si ale unui siste
m excitat sunt
apropiate / iden
tice, situatie in
care se produce
un transfer
energetic intre
respectivele
sisteme.
Conform dex:
Rezonanta este
starea de vibrai
e
n care se gse
te un corp sau u
n
sistem fizic cnd
asupra lui se
exercit o aciun
e exterioar
periodic, cu o fr
ecven egal
ori apropiat cu
frecvena propri
e
vibraiei corpulu
i sau a
sistemului.

Membrana
i
bobina
unui
difuzor,
dispozitiv
studiat
la
electromagnetism,
constituie
un
oscilator mecanic
caracterizat printr-o
frecven proprie de
vibraie.
Cand este alimen
tat de un
generator de tensi
une alternativ de
joas frecven, bo
bina este supus
uneo fore electrom
agnetice de aceea
i
frecven cu tensiun
ea excitatoare.
Acum membrana
nu mai
vibreaz cu frecve
n proprie, ci cu
frecven impus
de tensiunea
exscitatoare. Ea e
fectueaz oscilaii
forate de ampli
tudine constant.
Modifcnd
frecvena
tensiunhii
produse de ge
nerator, putem
observa c amplit
udinea oscilaiilor
forate ale membra
nei se modifc.
Amplitudinea
vibraiilor
membra-nei devin
e maxim cnd
frecvena genera-t
orului se aproprie
de frecvena prop
rie de vibraie a
membranei.

S presupunem: captul superior al arcului nu este fixat, ci micat de


jos n sus ntr-o micare armonic ca n Fig. 1b. Arcul, i de asemenea masa
suspendat este acum supus unei fore adiionale ce variz sinusoidal. Avem
acum un oscillator ncetinit provocat de un oscilator extern. Frecvena f a
oscilatorului extern trebuie s fie aceai cu cea a oscilatorului ncetinit luat
singur, dar dac oscilatorul ncetinit va avea o frecven apropiat de cea
natural fc (f=fc) atunci avem rezonan, iar masa va oscila cu o amplitudine
si viteza mare.
Rezonana se manifest n dou feluri. Amplitudinea de rezonanta
este n mod normal mai puternic, dar faza la rezonanta este diferena
unghiular dintre oscilatorul extern i obiectul oscilant, poate fi uneori mai uor
de sesizat.

Cutia de
rezonan

Aplicaii ale
rezonanei

Cntatul la pahar
Soneria ceasului
detepttor

Catastrofa de rezonanta se produce atunci cand amortizarea este


mica si amplitudinea creste din ce in ce mai mult. De exemplu, daca turatia unui
motor creste pana cand coincide cu frecventa sistemului in care este incastrat,
atunci motorul se poate smulge din suport, deoarece acesta se fsureaza.
Din punct de vedere energetic, la rezonanta, energia peotentiala elastica
si energia cinetica a corpului de masa m se transforma alternativ una din alta, in
timp ce energia furnizata de excitator se transforma ireversibil in caldura prin
frecari.

Colapsul primului pod de la Tacoma, pe numele lui Galloping Gertie,


in 1940 este caracterizata uneori in manualele de profl ca find un exemplu
classic de rezonanta. Vibratiile catastrofce care au distrus podul nu se
datoreaza doar rezonantei mecanice, ci unei oscilatii mai complicate dintre
pod si vantul
care trecea
prin nalte
el.
Construciile
foarte
(zgrie-norii) au de asemenea sisteme de
atenuare a vibraiilor care le-ar putea face s intre n rezonan periclitnd
securitatea acestora.
Corpul uman este i el un sistem mecanic mai mult sau mai puin
amortizat. Cnd cltorim cu maina, suntem supui vibraiilor.

Montajul dinamic de
tangaj i oscilaie

Acest dispozitiv este


construit dontr-un leagn de
aluminiu, prevzut cu un motor
hidraulic
rotativ
la
o
extremitate i platform la
cealalt
extremitate.
Un
dispozitiv de aservire permite
generarea de micri armonice
(oscilaii forate), uniforme sau
sub
form
de
programe
combinate.

Dispozitive de verificare a comportrii


cldirilor la seism

Fenomenul de rezonan poate fi n unele cazuri util:


-la cutiile de rezonan ale instrumentelor musicale i ale
diapazoanelor, din care, datorit vibraiilor unei mase de aer, sunetele ies
ntrite (amplificate);
-timpanul urechii, placa unui receptor telephonic, membrane
unui difuzir sau a unui microfon sunt oscilatori cu amortizare puternic.
-mareele sunt rezultatul unor oscilaii forate. Oscilatorul este
masa de ap a oceanelor, iar excitatorii sunt Luna i Soarele. Sub efectul
fenomenului de rezonan, amplitudinea mareelor poate deveni, n anumite
golfuri, foarte mare. n acest caz apare rezonana, care amplific
fenomenul. Energia mareelor de mare amplitudine este folosit n central
electrice.

Aplicatii Rezonan
Biorezonanta

Alte aplicatii

Cnd o coard
este fcut s vibreze,
ia natere imediat i o
und
staionar.
nlimea notei produse
depinde de lungimea
corzii i de tensiunea
acesteia.

Variatii subite ale nivelului


marii eruptii vulcanice submarine,
furtuni sau gauri in ocean care inghit
navele si avioanele acte de piraterie,
fenomene de disociere a materiei
printr-un efect de rezonanta acustica,
rapiri efectuate de extraterestri,
brusca eliberare de gaz aflata pe
fundul marii ca urmare a unei
activitati seismice.

Imagistica prin
rezonanta magnetica este un
test care se foloseste de un
camp magnetic si de pulsuri
de radiofrecventa pentru
vizualizarea imaginii
diferitelor organe si tesuturi
ale corpului omenesc.
IRM se efectueaza de
regula de catre medicul specialist
in rezonanta magnetica; pozele
vor f interpretate de catre un
medic radiolog; de asemenea, alti
medici
sunt
capabili
sa
IRM poate depista afectarea
interpreteze o IRM.
unui organ sau tesut chiar daca forma
si marimea organului este normala.

Ce simte pacientul?
Campul magnetic sau undele de
radiofrecventa folosite de
dispozitiv nu produc durere.
In cazuri rare, poate aparea:
- furnicaturi la nivelul cavitatii bucale
in cazul in care pacientul prezinta dentitie de
metal
- incalzirea zonei care se examineaza;
acest lucru este normal; medicul specialist
trebuie informat daca apare senzatie de greata,
voma, cefalee, ameteala, durere sau dificultati de
respiratie.

Animatii
ii
t
a
il
c
s
o
m
t
h
.
o
ph14ro\osccirc_r

m
t
h
.
o
r
_
e
c
n
a
n
o
s
ph14ro\re
rezonanta
l
u
d
n
e
p

m
t
h
.
o
r
_
m
lu
u
d
n
e
p
\
o
r
4
1
ph
elastic