Portofoliu fizica Unde seismice

Liceu Teoretic I.C. Vissarion Titu

Profesor coordonator: Constantin Lena Elev: Popescu Alexandru

Cum se produce un cutremur

Seismul este produs de miscarea rapida a stratului stancos pamantului. cand interiorul exterior Seismele stocata pamantului, al apar in de

energia

obicei sub forma tensiunii din roci, este eliberata brusc. Aceasta energie este transmisa catre suprafata pamantului de catre undele seismice. Invelisul extern rigid al Pamantului este format din cincisprezece placi tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afla si continentele. Aceste placi litosferice plutesc pe astenosfera, stratul de suprafata semitopit al mantalei Pamantului, si sub actiunea curentilor de convectie din manta se deplaseaza extrem de lent, cu o viteza de pana la 12 cm pe an. Unele placi se imping reciproc, iar in anumite locuri o placa aluneca si coboara sub o alta placa, penetrand la adancimi cu temperaturi si presiuni inalte unde se topeste consumandu-se. Altele se indeparteaza una de alta, spatiul dintre ele fiind completat cu magma solidificata, care ulterior formeaza crusta noua. La marginile dintre placi miscarea este franata de forta de frecare dintre ele, astfel ca in aceste locuri se acumuleaza tensiuni enorme. Atunci cand rocile care intra in contact se rup sau aluneca brusc, se produce o degajare sub forma de unde seismice a energiei acumulate, adica se produce cutremurul propriu-zis. Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice.

Hipocentrul si epicentrul unui cutremur

Punctul din interiorul pamantului situat de-a lungul rupturii geologice din falie, unde ia nastere seismul este numit focar, sau hipocentru. pamantului Punctul situat de pe suprafata exact

deasupra focarului este numit epicentru. Undele seismice incep sa radieze din focar si ulterior se formeaza de-a lungul rupturii faliei. Daca focarul este situat in apropierea suprafetei terestre intre 0 si 70 de km adancime se produc cutremure cu focar vad. Daca este situat la o adancime medie sau mare sub scoarta intre 70 si 700 de km adancime se produc seisme cu focar adanc. Seismele cu focarul putin adanc au tendinta sa fie mai puternice si, prin urmare, mai dezastruoase. Acest lucru se intampla datorita faptului ca sunt mai apropiate de suprafata, unde stancile sunt puternice si sunt caracterizate de tensiune puternica. Seismologii au aflat din observatii ca cele mai multe cutremure au focarul superficial si se formeaza in apropierea limitelor dintre placi suprafete in care placile pamantului se misca una inspre cealalta. Alte seisme, cum ar fi cele cu focarul adanc iau nastere in zonele de subductie, unde o placa tectonica se subduce sau se misca sub o alta placa.

Tipurile de unde
Energia eliberata brusc de un cutremur se raspandeste in toate directiile, formand undele seismice. Pe masura indepartarii de locul perturbatiei initiale, energia se repartizeaza pe tot mai multe particule iar efectele seismului sunt tot mai mici la distante mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare:

1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se
3

deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. 2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

Intensitatea si magnitudinea cutremurului

Puterea unui cutremur este caracterizata prin magnitudinea sau intensitatea acestuia exprimata in grade. Deoarece puterea cutremurului variaza intr-un interval foarte larg, Charles Richter a introdus, in 1931, scara logaritmica a magnitudinilor care-i poarta numele si care e bazata pe masurarea amplitudinii maxime a undelor seismice inregistrate. Cresterea magnitudinii cu o unitate corespunde cresterii amplitudinii undei de 10 ori. Din punct de vedere matematic, scara magnitudinilor nu are o limita superioara, insa practic limita ei superioara e determinata de rezistenta rocilor. Cele mai puternice cutremure care s-au produs in epoca masurarilor instrumentale sint cele de pe continentul american: cutremurul din Chile, 1960 (magnitudinea 9,5) si din Alasca, 1964 (M = 9,2). Majorarea magnitudinii cu o unitate corespunde cresterii de 31 ori a energiei seismice. Astfel, energia cutremurului din Vrancea din 10 noiembrie 1940 (M = 7,4) a fost de aproape 1000 ori mai mare decat energia seismului produs la 28 aprilie 1999 (M = 5,4), cel mai important din ultimii ani si care s-a resimtit destul de bine si in Republica Moldova. Energia seismica ce se degaja in focarul cutremurului difera de energia seismului de la suprafata Pamantului. Spre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, exprimata si ea in grade, are la baza gradul de actiune a oscilatiilor subterane asupra diferitelor constructii si obiecte, asupra oamenilor. De fapt, pentru oameni pericolul il reprezinta nu insesi oscilatiile seismice, ci urmarile acestora: avarierea cladirilor, gazoductelor si liniilor electrice, deformarea suprafetei terestre, alunecarile de teren .

Intensitatea cutremurelor este reprezentata in diferite scale. Cele mai des utilizate sunt: -Scala Richter, care exprima logaritmic energia eliberata la o anumita distanta epicentrala, este o scala logaritmica ce se exprima in numere zecimale cuprinse intre 1-9 -Scala Mercalli modificata, care descrie intensitatea cutremurului prin observarea efectelor sale in epicentru.

Cutremurul ca fenomen natural

Cutremurul de Pamant este unul din cele mai inspamantatoare si distrugatoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potentialul enorm de distrugere se datoreaza energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douazeci de mii de ori mai mare decat energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. Exista de asemenea si cutremure subacvatice. Acestea pot provoca niste valuri imense numite Tsunami. Aceastea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h, dar acolo sunt abia vizibile. Apropiinduse catre mal, valurile incetinesc, dar in acelasi timp se si ridica. Cand valurile se apropie de mal, marea initial se retrage, apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Valurile care patrund in golfuri inguste se pot ridica pana la inaltimea de 20 metri, maturand totul in cale.

Cuprins:
Cum se produce un cutremur...............................................1 Hipocentrul si epicentrul unui cutremur...............................2 Tipurile de unde...................................................................3 Intensitatea si magnitudinea cutremurului...........................5 Cutremurul ca fenomen natural............................................7

Bibliografie: -http://ro.wikipedia.org/wiki/Und%C4%83_seismic%C4%83 -http://referat.clopotel.ro/Unde_seismice-13916.html -Manual Fizica clasa a XI-a