UNDE SEISMICE

Enache Robert-Ionut
Seismologia
• Seismologia se ocupă cu studiul cutremurelor ( seismelor ) şi a undelor care se
propagă prin Pământ. Energia eliberată în urma unui cutremur de pământ se
transmite în toate direcţiile sub forma undelor seismice.
Undele seismice

• Energia eliberată brusc de focar în momentul producerii unui dezechilibru

tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice, numite unde
seismice.
• Pe masura îndepartarii de locul perturbatiei initiale, energia se repartizeaza pe
tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distante mai mari.
Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.
• Vibrațiile unui seism se propagă în toate direcțiile. Se disting două tipuri de
unde, undele de volum care traversează Pământul și undele de suprafață care se
propagă la suprafața Pământului. Pe înregistrările seismografelor, ele se succed sau
se suprapun. Viteza lor de propagare și amplitudinea lor sunt modificate de către
structurile geologice pe care ele le traversează de aceea, semnalele înregistrate
sunt combinația de efecte legate la sursă, la mijloacele traversate și la instrumente
de măsură.
Tipuri de unde seismice: a) de
volum
• Unde de tip longitudinal sau de dilataţie(numite şi unde primare şi notate P)
sunt cele mai rapide unde seismice, ele ajungând primele (prima vibrație simțită în
timpul seismelor). Ele se propagă cu o viteză de aproximativ 1.6 până la 8
kilometri/secundă. Undele P se pot propaga prin roci şi lichide. Amplitudinea acestor
unde este direct proporţională cu magnitudinea.
• Unda P nu este periculoasă pentru clădiri, deoarece conţine doar aproximativ
20% din energia totală a cutremurului.
• Ele sunt responsabile de zgomotul pe care îl putem auzi la începutul unui cutremur.
Unda P
Unda P demo:
Unda de tip S:
• Unde de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare şi notate S)
sunt mai lente ca undele P şi sunt al doilea tip de undă/vibraţie resimţită în timpul
seismului. Ele deplasează în afară particule de rocă, împingându-le perpendicular
pe calea undelor. Astfel rezultă prima perioadă de ondulare asociată cutremurelor.
Undele S se pot propaga doar prin mediu solid (tip rocă), nu şi prin mediu lichid.
• Sunt periculoase, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a
cutremurului şi determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea cutremurului şi
cu durata de oscilatie.
Unda de tip S:
Unda de tip S:
b). Unde superficiale
• (de suprafaţă) se deplasează la suprafaţa pământului. Uneori denumite unde
lungi sau mai simplu, unde L, undele superficiale sunt responsabile pentru cele mai
multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzează cele mai intense vibraţii.
• Acestea se propagă din undele interioare care ajung la suprafaţă. Undele
superficiale sunt asemănătoare valurilor apărute într-o suprafaţă de apă – ele mişcă
suprafaţa pământului în sus şi în jos. Acest fapt cauzează de obicei cele mai mari
pagube, deoarece mişcarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Ele se
clasifică în:
- Unde de tip Rayleigh(R)
- Unde de tip Love(Q
Unde de tip Rayleigh(R)
• (denumite astfel dupa englezul John William Strutt, Lord Rayleigh, care a intuit
matematic existenţa acetui tip de unde in 1885) sunt unde care mişcă pământul şi
în sus şi în jos şi înainte şi înapoi în sensul de propagare, asemănător mişcării
valurilor. Ele sunt resimţite puternic în timpul seismului.
Unde de tip Love(Q)
• (denumite astfel după matematicianul englez A.E.H. Love, care a creat modelul
lor matematic în 1911). Ele sunt cele mai rapide unde de suprafaţă şi mişcă
pământul stânga-dreapta faţă de direcţia de propagare, producând doar o mişcare
orizontală, care cauzează numeroase pagube fundaţiei unui edificiu care nu este o
construcţie paraseismică. Acestea se propagă cu aprox. 4 km/s.
• Deşi au provocat numeroase distrugeri, undele seismice au oferit preţioase
informaţii despre structura internă a Pământului.
• Doar o mică parte din energia degajată în focarul unui cutremur se transmite sub
formă de oscilaţii seismice, restul consumându-se în alte procese fizice care au loc
în zona focarului.
• Determinarea precisă a acestei cantităţi este dificilă din acest motiv, utilizându-
se metode prin care se încearcă să se facă o comparaţie între diferite cutremure.
Unde de tip Love(Q)
Cauzele producerii unui seism:
• Miscarea placilor tectonice:
I. Dacă două plăci oceanice se îndepărtează una de alta, în spaţiul care apare, iese la
suprafaţă roca încinsă din mantaua terestră de sub litosferă
II. Roca încinsă se răceşte în apa oceanului, se întăreşte, împinge cele două plăci forţându-
le să se depărtaze ducând la apariţia cutremurelor în locul respective.
• Explozia nucleara:
I. Este o eliberare masivă de energie dintr-o reacție nucleară de mare viteză. Reactia poate
fi fisiunea nucleară, fuziunea nucleară sau o combinatie în mai multe trepte a acestora.
• Eruptii vulcanice:
I. Eruptia vulcanica este una din formele cele mai cunoscute ale vulcanismului,
anifestându-se printr-o eliminare în cantități foarte diferite de material provenite din
camera sau rezervorul de magmă, a vulcanului.
Cutremurele
• Oscilaţiile scoarţei Pământului se produc atunci cand apar deplasări bruşte ale
unor secţiuni de rocă.

• Dispozitivul cu care se înregistrează oscilaţiile scoarţei terestre se numeşte

SEISMOGRAF.
• Graficul oscilaţiilor înregistrate de seismograf se numeşte SEISMOGRAMA.
Prevenire:
Prevenire:
Tsunami
• Sunt acele valuri uriaşe provocate de un cutremur subacvatic sau o erupţie
vulcanică.
• Atunci când intră în apă de adâncime mică, valul încetineşte şi amplitudinea sa
creşte.
Scari:
• SCARA RICHTER:
I. Măsoară magnitudinea seismului.
II. Magnitudinea este dată de energia eliberată în focar şi transmisă sub formă de
unde seismice.
III. Magnitudinea (m) variază între 1 – 9 grade.

• SCARA MERCALLI:
I. Măsoară intensitatea seismelor prin examinarea efectelor produse de acestea
asupra oamenilor şi a scoarţei terestre. Intensitatea seismului variază între 1 – 12
grade.