Aplicații ale interferenței

luminii

Realizat de Becheru Stefan

Si de Haires Ionut
 Aplicatii ale fenomenului de interferenta

Cu ajutorul fenomenului de interferenta se poate determina lungimea de unda a

radiatiilor luminoase. Aceasta se realizeaza cu dispozitive optice in care apare o
diferenta de drum intre undele luminoase, asa cum spre exemplu se intampla in cazul
experientei lui Young, a oglinzilor Frasnel, dispozitivul ce realizeaza inilele lui Newton.
Se determina indicii de refractie, grosimi ale straturilor subtiri cu ajutorul interferentei
fasciculelor multiple.
Pe baza interferentei in lame subtiri se poate verifica planeitatea unor suprafete, in
special in atelierele de optica fina.
Franjele de egala grosime obtinute cu inele lui Newton au aplicatii la masurarea
micilor deplasari sau deformari ale suprafetelor.
 Pentru determinari se utilizeaza un
microscop pe masuta caruia se afla fixat
dispozitivul pentru obtinere inelelor lui
Newton, care poate fi deplasat in pozitia dorita
cu ajutorul a doua cremaliere. In fata
obiectivului este asezata o lamela din sticla sub
un unghi de 45° fata de axa microscopului.
Lumina de la o sursa monocromatica cade pe
acesta lamela, care o reflecta pe dispozitiv. In
campul vizual al microscopului se afla o scarita
gradata care serveste la masurarea razeler
inelelor.
 Difratia luminii

Intr-un sistem optic, datorita diafragmelor indispensabile

oricarui instrument optic, imaginile vor fi influentate de
fenomenul de difractie a luminii. Asadar in locul unde ar trebui
sa se formeze imaginea punctiforma, se formeaza o figura de
difractie, si anume o mica pata circulara luminoasa, inconjurata
de cercuri luminoase si intunecoase de intensitati din ce in ce
mai mici.
 Exemple de difratie in viata de zi cu zi

Efectele difracției pot fi ușor observate în viața de zi cu zi.

Cele mai des întâlnite exemple de difracție sunt cele de difracție a luminii; unul îl
reprezintă banda spirală cu spațiere foarte mică, de pe un CD ori DVD care se
comportă ca o rețea de difracție formând imaginea unui curcubeu în direcția
discului. Acest principiu poate fi extins pentru a proiecta o rețea care să producă un
șablon de difracție dorit; hologramele de pe cardurile de credit sau debit sunt și ele
un exemplu.
Difracția atmosferică produsă de particulele fine pot cauza apariția unui halo
(inel strălucitor în jurul unei surse de lumină puternice, ca soarele sau luna). Umbra
unui obiect mat, produsă de lumina unei surse compacte, prezintă mici franje în
jurul marginilor. Toate aceste efecte sunt consecințe ale faptului ca lumina este o
undă.
Difracția poate apărea însă cu orice fel de undă. Undele de pe suprafața apei
ocolesc obstacolele întâlnite în cale (bărci, pietre). Undele sonore ocolesc obiectele,
motiv pentru care o persoană care vorbește de după un copac poate fi auzită.
Difracția poate fi însă și o problemă în unele aplicații tehnice. Ea stabilește o limită
fundamentală a rezoluției aparatelor foto, telescoapelor sau microscoapelor.
 Puterea separatoare

Se spune ca un sistem optic este capabil sa

distinga doua sursa punctiforme (doua puncte
alaturate ale aceluiasi obiect), daca figurile de
difractie corespunzatoare acestora sunt
suficient de mici sau suficient de distantate
pentru a fi percepute separat. Marimea ce
caracterizeaza capacitatea unui sistem de a
distinge doua asemenea puncte se numeste
putere separatoare sau rezolutie.
Un instrument optic va avea o putere
separatoare cu atat mai mare cu cat va putea
distinge puncte mai apropiate intre ele (sau
care se vad sub unghiuri mici).
 Puterea separatoare liniara

În cazul microscopului, puterea separatoare este cea mai mică

distanță dintre două puncte ale obiectului pentru ca acestea să se
vadă distinct prin aparat - putere separatoare liniară. Dacă punctele
sunt prea apropiate, atunci acestea se suprapun. Cu ajutorul
microscopului se pot identifica cel mult obiecte ale caror dimensiuni
sunt de ordinul de marime al lungimii de unda a luminii folosite.
O imbunatatire se poate realiza numai cu „lumina” de lungimi de
unda mai scurte. Pe aceasta se bazeaza performantele deosebite ale
microscopului electronic.
 Puterea separatoare unghiulara

În cazul lunetei puterea separatoare este

determinată de unghiul minim dintre două
raze care vin de la două puncte luminoase
(de exemplu de la două stele) pentru care ele
să dea imagini separate - în acest caz putem
vorbi de putere separatoare unghiulară.
 Holografia

Holografia este o metoda de inregistrare si apoi de

reconstituire a imaginilor optice ale obiectelor, bazata pe
difractia fasciculelor de lumina coerenta.

Istoria holografiei

Ideea holografiei îi aparține fizicianului maghiar Dennis Gabor,

care în acea perioadă (1947) lucra în Marea Britanie în
domeniul microscopiei electronice. Pentru această realizare
Gabor a primit în 1971 Premiul Nobel pentru Fizică. Invenția sa
nu a putut însă fi aplicată pe scară largă decât după 1960, o
dată cu inventarea laserului.
 Holograma simpla

O hologramă simplă se obține prin înregistrarea

interferenței dintre lumina venită de la obiect cu lumina
unei unde de referință. Franjele de interferență produse
astfel se înregistrează pe o placă fotografică de înaltă
rezoluție. După developarea plăcii, se trimite spre ea un
fascicul de lumină care are aceeași poziție și distribuție
ca și unda de referință folosită la înregistrare. Franjele de
interferență înregistrate pe placa fotografică acționează
asupra acestui fascicul ca o rețea de difracție și
generează o undă difractată, undă care are aceeași
formă ca și cea venită de la obiectul holografiat și
produce pe retina ochiului aceeași imagine ca și obiectul
real.
 Aplicatii la holografiei

• stocarea holografica a informatiei

• holografia interferentiala: de exemplu, unul dintre
fasciculele de lumina este trecut printr-o holograma
inregistrata pentru un corp nedeformat, iar la al doilea
prin holograma corespunzatoare corpului deformat.
Astfel se vor obtine imagini de interferenta in care se
vizualizeaza tensiunile aparute in corpul suspus la
solicitari mecanice. Prin aceasta tenica pot fi studiate
miscarile de vibratie ale corpurilor, turbulenta fluidelor,
precum si o serie de alte procese rapide
• televiziunea si cinematografia holografica
• microscopia holografica
• (mariri de 500.000.000 x)
• tehnologiile microelectronicii
Biografie:
https://ro.wikipedia.org
http://fizica2011.blogspot.ro
https://www.youtube.com/watch?v=61KlIK3grIw&t=8s