Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoric
nc din perioada antichitii, rul
Mure a fost o cale navigabil foarte intens
folosit att pentru traficul comercial ct i
n scop strategic, devenind o adevrat
autostrad a zonei de la Nord de Dunre.
Menionat de Herodot nc din anul 484 .Ch.
(cu 4 secole nainte de crearea Drumului
Mtsii), sub denumirea de Maris, Mureul
este, dup Dunre, al doilea ru al Romniei
ca lungime (761 km) i ca suprafa
hidrografic (27.890 kmp).
Orae principale:
Reghin
TrguMure
Deva
Alba Iulia
Arad
Mureul
strbate
bazinul
Transilvaniei spre direcia vestic i
se vars n Tisa la Szeged. Cei mai
mari aflueni ai rului sunt: Trnava,
Arieul, Sebeul, Cugirul i Cerna.
Bazinul hidrografic al Mureului
include toate formele de relief: muni
(23%), dealuri i podiuri (25%) i
cmpii (52%) cu altitudini variind
ntre 2500 m n Munii Retezat i sub
100 m n Cmpia Vestic.
Terasele Mureului
Principalii afluenti ai
Mureului
Alt.
izvor
Lungime
Alt.
varsare
Confluent
a
Inclinatia
la
varsare/k
m
Mures
850 m
766 km
184 m
Tisa
169
Ariesi
1195 m
164 km
263 m
Mures
215
Tarnava
1145/11
90m
223+191
+96
234 m
Mures
146
Ampoi
1120
60 km
219 m
Mures
253
Sebes
2060
93 km
213 m
Mures
194
Cerna
1130
73 km
184 m
Mures
229
Fenomenele de inghet
Fenomenele de iarna au o puternica
influenta asupra scurgerii raurilor.Pe raul
Mures, de exemplu in iarna 1971-1972 , pe
sectorul Suseni-Glodeni erau stocati sub
forma de gheata 2 000 000 metrii cubi de
apa ceea ce reducea scurgerea cu 30 % .