A realizat: Șevciuc Adriana

Grupa 32PR
Profesor: Crudu Snejana
 Consideratii generale
Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii
este situarea în emisfera nordica, la
intersectia paralelei de 45° lat. N (deci la
jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul
Nord) cu meridianul de 29° long. E, aproximativ
între delta propriu-zisa si Complexul lagunar
RazimSinoie, pe Dealurile Tulcei (figura 1 –
Locatia europeana ).
 Cel mai tânar pamânt al tarii, Delta Dunarii
potrivit oamenilor de stiinta îsi are originile în
urma cu aproximativ 13 000 de ani.
 Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care
acum 10.000 de ani, în urma ridicarii nivelului
apelor Marii Negre, a fost transformata într-
un golf. Aluviunile transportate de Dunare si
cele aduse de curentii marini au creat bancuri
de nisip desfasurate de la vest la est si,
respectiv, de la nord la sud. Când acestea au
atins suprafata apei, în golf a aparut
uscatul, respectiv grindurile încadrate de
canale prin care se scurgeau apele fluviului.
Cadrul natural
Relieful se remarca prin dunele de
nisip de pe grindurile Letea si
Caraorman asociate, de regula, cu o
vegetatie si fauna specifice
acestor forme de relief. Fâsia
litorala - plajele (forme de relief
de acumulare aflate într-o
continua modificare), cele de la
Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura
Portitei ,constituie resurse
turistice naturale, valorificate
direct prin practicarea activitatii
de turism balnear,suportul fizic în
cura heliomarina
 Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.
 Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in
grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub
nivelul de 0 m.  
  a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle,
canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca),
ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest,
indiguite si desecate.
  b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri.
Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale.
 Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-
maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii
circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si
Crasnicol.
Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare
de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe
acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora.
Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare
acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare,
formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia
Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este
acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind
continental).
Reteaua hidrografica de baza a acestei unitati fizico-geografice este constituita din
bratele Dunarii, reprezentând principalii factori cu actiune importanta si permanenta în
desfasurarea proceselor morfohidrografice. În strânsa legatura cu acestea se afla
gârlele, sahalele, canalele,lacurile, mlastinile.
Toate aceste componente au cunoscut numeroase modificari, mai ales în prezent, prin
îndiguire si înaltare a grindurilor, precum si o serie de alte elemente de regularizare
(trasarea unor noi canale, desecari etc.), încât imaginea hidrografica a Deltei Dunarii
s-a modificat permanent.(Fig.5)

Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul
continental mai arid, de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi),
care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai
ridicata din tara noastra.
Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C (ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-
450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este
compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent
Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.
Vegetatia terestra de pe grindurile Caraorman si Letea (padurile de stejar,
plop, frasin,speciile de plante agatatoare dau un aspect exotic, subtropical
padurii de pe grindul Letea si Caraorman: liana greceasca, hamei, curpen, vita
salbatica) reprezinta o resursa turistica naturala care genereaza motivatii
puternice pentru deplasari turistice în scopuri de recreere, ca si pentru
turismul stiintific. Vegetatia sporeste valoarea turistica estetica si
peisagistica a deltei, iar uneori potentialul fitogeografic devine esential
pentru activitati turistice.

Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii acvatice si

terestre, sedentare sau migratoare; se remarca în mod deosebit aspectul
avifaunistic
(numar de 320 specii de pasari.O serie de elemente faunistice sunt resurse
turistice naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna
genereaza turism de pescuit sportiv (speciile care se pescuiesc sunt: caras,
platica, babusca, scrumbie de Dunare în apele dulci, sprot în apele costiere
marine).
 Resursele turistice

Potential turistic natural

Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica în
depresiunea Matita, între grindurile Letea si Chilia, are o
suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste în fiecare
primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete,
lopatari si starci galbeni;(fig.11)

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica în estul

depresiunii Dranov (în sudul localitatii
Sf.Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se
cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si
pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei
este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul
Fig.12 Mic;(fig.12)
Sursa :www.popovicidaniel.blogspot.com
 Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica în complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde
se întalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si
lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna;

Padurea Letea- rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea
Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se încolacesc pe arbori, dand
aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii întalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii;
În Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre
care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai
interesante medii naturale din România. Letea este cunoscută pentru sutele de cai salbatici care
aleargă liberi prin pădure și peste izlazuri.  (fig.13)
 Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostul
avifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop, frasin si stejar,
subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri.(fig.14)
 În apele Dunării se găsesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) în concentraţii medii anuale
caredepăşesc maximele admise, cu 30% şi respectiv 45%. Cauzele acestor depăşiri sunt
deversareaapelor industriale uzate în apa Dunării şi antrenarea pesticidelor de pe terenurile
agricole.Alte substanţe poluante cu impact toxicologic sunt metalele, în special fier, cadmiu şi
plumb.Acestea provin din deversarea in Dunăre a apelor uzate orăşenesti şi industriale.
  Cauze poluare
-transportul de către Dunare in zona deltei a unor însemnate cantiţăţi de compuşi aifosforului şi
azotului.
-transportul de către Dunare in zona deltei a unor compuşi ai metalelor grele, dintre
caremenţionam in mod deosebit Zn şi Cd, a caror influenţă asupra florei şi faunei acvatice
estedeterminată de depaşirea limitelor admise pentru ape de suprafaţă, acţiunea acestor compuşi
asupra proceselor de metabolism, dezvoltare, hrănire şi îmultire este bine reflectată în lucrărilede
specialitate.
-scaderea gradului de oxigenare a apelor Dunarii in zona de intrare în deltă, curepercusiuni
deosebit de importante asupra potenţialului de refacere biologică, a condiţiilor hidrochimice ,
concomitent cu prezenţa unor compuşi consumatori ai oxigenului(compuşisulfuroşi), şi hidrogen
sulfurat, reziduri petroliere şi uleioase, alte substanţe organice.-transportul de către Dunarein
zona deltei a unor cantităţi de reziduri de pesticide, atâtorgano-clorurate cât şi organo-fosforice.
Un raport al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) a aratat ca marirea
traficului naval pe Dunare a dus la cresterea poluarii apei cu produse petroliere. Practic, din2005,
momentul in care traficul naval s-a intensificat, s-a inregistrat o crestere de doua ori mai mare a
poluarii cu produse petroliere deoarece nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri
petroliere eficiente sau, atunci cand acestea exista, sunt exploatate necorespunzator.
 In Delta Dunarii se poate efectua o gama mai larga de activitati de
relaxare si agrement decat in orice zona turistica, fie montana fie litorala.
Este necesara o abordare ecologica a acestui ecosistem deosebit de
fragil care este Delta, expus, din pacate in ultima vreme unei agresiuni fara
precedent. Este benefica sporirea numarului de turisti in Delta, prin
informare, fara ca Delta să sufere.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!!!