MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

PROIECT PENTRU

EXAMENUL DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE ÎN ÎNVATAMANTUL LICEAL

NIVEL 4

DOMENIUL: PROTECȚIA MEDIULUI

CALIFICARE: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECȚIA MEDIULUI

TEMA

LACUL CIUPERCA-

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

LAC AMENAJAT-LAC AGREMENT CIUPERCA

PROFESOR ÎNDRUMATOR:

BUCĂTARU LĂCRĂMIOARA-DORINA

ELEV:

NEGREANU ALINA

TOPOLOG 2019
 CUPRINS

Cuprins ……………………………………………………………………………………………… 2
Argument …………………………………………………………………………………………..... 3
Capitolul I – Lac Ciuperca, caracteristici generale ……………………………………………….... 4
1.1. Geneza Lacului Ciuperca …………………………………………………………………….
…. 4
1.2. Aşezarea geografică, clima ………………………………………………………………….
……5
1.3. Poveşti spuse de localnici
……………………………………………………………………….. 6
1.4. Locul cel mai frumos din oraş
…………………………………………………………………... 8
1.5. Calitatea apei de înbăiere …………………………………………………………………….
…. 9
1.6. Lacul Ciuperca repopulat cu icre de şalău …………………………………………………..
…. 11

Capitolul II – Factorii de poluare a apei din Lacul Ciuperca ……………………………………... 11

2.1. Factorii de poluare ……………………………………………………………………...…. 11
2.2. Deteriorarea apei, a florei şi a faunei din Lacul Ciuperca …………………………….….. 12
2.3. Eroziunea solului din preaja lacului ………………………………………………………. 13
2.4. Zgomotul ………………………………………………………………………………….. 13
2.5. Aerul ………………………………………………………………………………………. 13
2.6. Efectele impactului antropic ……………………………………………………………..... 14
2.7. Spaţiile verzi …………………………………………………………………………….… 16
2.8. Raportul lunar a calităţii mediului în judeţul Tulcea …………………………………….... 17
2.9. Prevenirea poluării apei ………………………………………………………………….... 18

Capitolul III – Lucrare de laborator …………………………………………………………...….. 19

3.1. Pregătirea recipienţilor pentru prelevarea probelor de apă ……………………………....... 19
3.2. Metodologia de prelevare a probelor de apă ……………………………………...……….. 19
3.3. Determinarea pH-ului apei din Lacul Ciuperca ………………………………………........ 22
3.4. Determinarea alcalinităţii apei din Lacul Ciuperca ………………………………………... 23
3.5. Determinarea acidităţii apei din Lacul Ciuperca …………………………………………... 24
3.6 Determinarea durităţii apei din Lacul Ciuperca …………………….………………...….... 26
3.7. Determinarea calciului din apa Lacului Ciuperca …………………………………..……... 27
3.8. Determinarea magneziului din apa Lacului Ciuperca ……………………………………... 28
3.9. Determinarea compuşilor toxici ………………………………………………………...…. 28

2
Concluzii …………………………………………………………………………………………..
………….. 30
Bibliografie ……………………………………………………………………………………….... 31

ARGUMENT

Schimbărilor care au loc în învăţământul românesc, accentul care se pune în ceea ce priveşte
alinierea la standardele europene, dar mai ales necesitatea susţinerii unei zone importante a oraşului
Tucea, ca zonă de agrement,prezentul proiect face parte din cerinţele impuse în acest sens, pentru
viitorul localnicilor şi a turişilor ce ne vizitează oraşul.
Dobîndirea cunoştinţelor în meseria noastră de Tehnician laborant pentru protecţia calităţii
mediului, se reflectă prin asimilarea cunoştinţelor, atât teoretice cât şi practice, mi-am ales tema “
Lacul Ciuperca, calitatea factorilor de mediu ” considerând ca fiind reprezentativă pentru domeniul
nostru, în oraşul în care locuim, Tulcea.
Proiectul este structurat pe trei capitole.
În primul capitol am prezentat Lacul Ciuperca – caracteristici generale şi cuprinde
următoarele subcapitole: geneza, istoricul de-a lungul vremii, factorii care au stat la baza formării lui
şi poveştile care se spun şi astăzi despre Lacul Ciuperca.
În al doilea capitol prezint factorii de poluare a apei din lac, eroziunea solului din preajmă,
construcţii, deversări, deteriorarea apei, a florei şi a faunei dar şi efectele negative asupra sănătăţii
populaţiei. Protecţia calităţii apei din lac şi a împrejurimilor sale poate oferi cetăţenilor din
localitate, din judeţ , cât şi turiştilor ce ne vizitează oraşul , un viitor mai frumos şi mai sănătos.
Prevenirea poluării este mai uşor de gestionat atât social cât şi economic.
În al treilea capitol,am arătat cum se pregătesc recipienţii de colectare a apei, cum se
prelevează probele de apă, pH-ul, alcalinitatea, aciditatea, duritatea şi a compuşilor toxici ai apei
din Lacul Ciuperca.
Evitarea poluării Lacului Ciuperca şi a zonei aferente acestuia, a parcului, utilizarea şi
practicarea unui turism adecvat v-a duce la aprecierea mult dorită a localnicilor şi a turiştilor.
Consider că tema aleasă de mine şi redactarea proiectului tip, anexele, îndeplinesc condiţiile
profesionale şi cerinţele actuale care conduc la dobândirea caracteristicilor de cunoaştere şi abilitatea
în redactare obţinerii certificatului de competenţă profesională ca tehnician laborant pentru protecţia
mediului.

3
 CAPITOLUL I
LACUL CIUPERCA - CARACTERISTICI GENERALE

1.1. Geneza Lacului Ciuperca

Înainte de 1850 Dunărea acoperea actuala strada Isaccea,iar după acest an a fost
îndiguită,sub controlul Comisiei Europene a Dunării,întrerupând astfel legăturile acesteia cu Lacul
Ciperca.
În urmă cu 200 de ani,oraşul Tulcea arăta cu totul altfel.Exista o adevărată salbă de lacuri:
Somova, Mineri,Ciperca – golful care acoperea centrul oraşului şi Zaghen.Ultimele două nu mai
există,doar cel de dincolo de Colnicul Hora s-ar părea însă că va fi readus la viaţă printr-un proiect.
Aceste lacuri erau legate între ele de o mulţime de bălţi,smârcuri şi chiar un veritabil canal care se
întindea de-a lungul actualei străzi Isaccea,făcând legătura între golf şi Lacul Ciuperca. Dintre toate
acestea,ultimul era cel mai mic ca dimensiuni şi destul de lipsit de importanţă.

Foto nr 1: Lacul Ciuperca

În perioada 1830 – 1877 a fost construit primul şanţ al oraşului care deversa în Lacul
Ciuperca torenţii pluviali de pe dealurile adiacente.
În anul 1910,Ministerul Agriculturii şi a Domeniilor,cedează lacul Ciuperca Primăriei
Tulcea,în schimbul unui teren pentru construirea Palatului Pescăriei,actualul sediu al Clubului
M.G.M. Lucrările de îndiguire care s-au făcut cu piatră adusă de vapoarele ce treceau pe la poalele
oraşului Tulcea, au dus la înălţarea faţă de nivelul Dunării, la fixarea falezei.Până atunci Dunărea
4
ajungea la casele oamenilor. Astfel,Lacul Ciuperca a rămas ca un refugiu al Dunării şi după
construcţia liniei ferate între Dunăre şi Lacul Ciuperca,acesta a devenit oarecum independent,având
izvoare subterane.
Conform proiectului prin care s-a realizat investiţia în această zonă a minicipiului,în 1969
„Amplasarea barajului de acumulare pe Valea Taberei şi conducta de golire cu descărcare în Lacul
Ciuperca ”,prevede descărcarea apei pluviale cu anumite clauze: apele preluate de Lacul Ciuperca să
fie convenţional limpezi,să nu conţină substanţe insectofungicide de pe terenurile situate în
vecinătate,iar la conducta de golire să nu se admită racordul nici unui fel de canalizare.
După 1970 au început şi lucrările de consolidare a terenului pe care a fost dat în folosinţă,în
21 martie 1975,Şantierul Naval.
De- a lungul vremii,datorită deversărilor care s-au făcut,controlat,necontrolat sau accidental
în Lacul Ciuperca,acesta a suferit modificări majore. În urma ploilor abundente, oraşul Tulcea fiind
aşezat pe cele şapte coline, de foarte multe ori apa ajungea mai întâi în lac,inunda faleza Dunării şi
abia apoi ajungea în Dunăre.
În anul 2007 a început proiectul de ecologizare a Lacului Ciuperca: lacul a fost
golit,muncitorii au curăţat fundul lacului,au refăcut şi modernizat plaja,au refăcut şi modernizat
parcul din preajma acestuia,după care au reabilitat căile de acces prin acoperirea cu pavele a aleilor
şis-a refăcut infrastructura de iluminat a întregii zone.
La scurt timp după finalizarea proiectului de ecologizare,primăria Tulcea a populat apa
lacului cu peşti,fără însă a mai exista stuf şi papură,loc unde se puteau înmulţi.Pe lângă baza
sportivă pentru iubitorii de sport cu barca,caiac, canoe,s-a construit şi un bazin didactic de înnot,o
scenă de concerte care pe timpul iernii devine
patinoar.O moară de vânt e păstrată ca simbol al faptului că în nordul Dobrogei funcţionau foarte
multe în trecut.

1.2.Aşezarea geografică.Clima.
Coordonate: 450 10, 58” N şi 280 47, 8”E .
Este aşezat la nord de oraşul Tulcea,despărţit de fluvial Dunărea prin construcţia digului de
apărare a oraşului împotriva deversării fluviului,a depoului CFR, a liniei ferate şi a Şantierului
Naval.
Clima este temperat-continentală, cu influenţe sud-mediteraniene şi est-
continentale,caracterizată prin predominarea timpului senin, uscat şi călduros vara(+40 oC ). Iarna se
fac simţite invaziile de aer arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii până la - 46 oC,
înregistrată în anul 1942. Temperatura medieanuală din Tulcea este una din cele mai ridicate din
ţară, fiind de 10,8oC.
Precipitaţiile medii anuale sunt de 350 – 500 mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea,
de aproximativ 5 000 – 6 000 m 3 / secundă, minimele fiind de 2 000 m 3 / secundă, iar maximele de
15 000 – 16 000 m3 / secundă.
Tipuri de soluri- cenuşii închise şi cernoziomuri, levigabile ( slab, moderat şi puternic ), la
care se adaugă, pe areale mai restrânse, litosuri şi cernoziomuri carbonatice. Aceste soluri au
oconstituţie lutoasă şi luto – argiloasă şi sunt instalate pe loesuri de vârstă cuaternară, foarte
sensibile la umezeală.
Subsolul municipiului Tulcea este situat din punct de vedere geostructural, pe platformă
carbonatică de vârstă triasică a arcogenului nord-dobrogean. Platforma carbonică de vârstă triasică
pauzează peste un fundament preaplin, alcătuit din formaţiuni cristalofiliene, şisturi cristaline
epimetamorfice.
Oraşul Tulcea este format din reşedinţa Tulcea si suburbia Tudor Vladimirescu. Este situat
pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu, începând din perioada cultului
5
Gumelniţa ( anii 2 900 – 2 200 î.C. ), continuând cu aşezarea greacă, Aegissus ( secolul VII î.C. ), cu
portul şi oraşul roman din secolul I – II d.C., cu oraşul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel
Bătrân. Sub stăpânirea otomană oraşul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea
canalului Sulina. Oraşul a fost atestat documentar în anul 1 506. S-a aflat sub stăpânire otomană
între anii 1 420 – 1877. Bulgarii numeau oraşul Tulista şi ruşii ( ucrainenii ), Tulcha. Numele
oraşului tulcea se trage de la faptul că toate casele erau construite din cărămidă ( chirpici şi ceamur).
În perioada 1 840 –1 859, localitatea a fost populatăcu colonişti de origine germană,
cunoscuţi ca germani dobrogeni. Majoritatea acestora au părăsit localitatea în anul 1 940, fiind
strămutaţi cu forţa în Germania nazistă, sub lozinca “ Heim Ins Reich ” ( Acasă în Reich ).
Până la reforma administrativă din anul 1 950, Tulcea a fost reşedinţa judeţului Tulcea. După
instalarea regimului communist în România, Tulcea a devenit reşedinţa unui raion din Regiunea
Dobrogea. După cel de-al II-lea război mondial, oraşul se extide şi se modernizează.
În Dealul Hora Tepe, unde este amplasat Monumentul Independenţei, apare la zi un
afloriment fundamental preaplin. Dealurile care circumscriu municipiul Tulcea sunt formate din
calcare, mamoculare,, gresie de vârstă triasică inferior, larg cutanate în tectogeneze chimmerice.
Aceste roci sunt exploatate în carierele Bididia I , II şi Trei Fântâni şi sunt folosite în construcţii
civile şi hidrotehnice sau la fabricarea betoanelor.

Foto nr 2: Harta oraşului Tulcea

Oraşul Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcţii şi reparaţii de
nave, un aeroport se află în apropiere de oraş, centru de exploatare a stufului, unicul producător de
alumină calcinată din ţară, precum şi un important şantier de construcţii navale. Fiind supranumit
Oraşul de la Porţile Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat în jurul turismului, fapt atestat prin
construcţiile şi investiţiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri.

1.3. Poveşti spuse de localnici

Şarpele uriaş din Lacul Ciperca.
Tulcenii spuneau că pe fundul lacului trăia un şarpe uriaş. Era doar o invenţie ca părinţii să
îşi determine copii să nu se înbăieze în apa foarte murdarăa acestui lac ? Cu toate acestea,foarte
mulţi tulceni au povestit că ar fi văzut monstrul care sălăşuia în lac. Până să fie despărţit de Dunere
sau şi după ?
Fantoma de pe Lacul Ciuperca

6
 În anul 1927 a sosit la Tulcea căpitanul Ciocârlan, fost ataşat militar,repartizat la vestitul
Regiment 33 Infanterie. Cu fizicul său impunător, purtând totdeauna pelerina albastră peste haina
militară, în zilele umede naviga din pasiune, pe Lacul Ciuperca, cu o mică ambarcaţiune cu pânze.
Indiferent de anotimp, mai puţin iarna, când lacul îngheţa bocnă, putea fi zărit la primele ore ale
dimineţii, printre fuiorii albi de ceaţă, conducându-şi mica barcă, într-o poziţie marţială, înfăşurat în
celebra pelerină albastră.

Foto nr 3: Fantoma Lacului Ciuperca

La scurt timp după sosirea sa în Tulcea, el s-a căsătorit cu fiica cea mică a Directorului
Băncii Naţionale, Sucursala Tulcea, intrând astfel în respectabila familie Patrichi, unde mai existau
două fete: una căsătorită cu procurorul oraşului, a doua cu directorul adjunct al sucursalei Băncii
Naţionale din Constanţa.
A fost o căsătorie discretă, cu ştaif, cu rochia miresei comandată la Viena, demnă de
protipendada tulceană, dar după aproximativ jumătate de an, tânăra mireasă a intentat divoţul, a
părăsit căminul conjugal şi a revenit la familie, care locuia chiar în clădirea băncii.
Într-o zi căpitanul Ciocârlan s-a dus la intrarea băncii, solicitând o audienţă la socrul său.
Paznicul, un turc instruit să nu-l primească, l-a refuzat categoric. În faţa interdicţiei, căpitanul a scos
de sub pelerină un pistol şi şi-a tras un glonţ în tîmplă. Totul s-a întâmplat fără să spună nici un
cuvânt, sub ochii îngroziţi ai paznicului care nu mai văzuse în viaţa lui o aşa grozăvie. Trupul
neînsufleţit al tânărului a zăcut ore în şir în holul de la intrarea în bancă, până când a sosit de la
Constanţa un procuror ( cel de la Tulcea fiindu-i cumnat ) .
A doua zi, zorii au coborât peste Tulcea cu o ploaie măruntă şi o ceaţă albă peste Dunăre şi
Lacul Ciuperca. Zeci de tulceni puteau să jure că au văzut cu ochii lor ambarcaţiunea cu pânze a
Căpitanului Cicârlan, plutind încet, sub comanda marţială a acestuia, înfăşurat în aceeaşi pelerină
albasră. Fantoma Lacului Ciuperca bântuie pe valurile lacului,în zilele ploioase, o spun tulcenii, de
fiecare dată alţii, ajunşi cu diferite treburi pe malul Lacului Ciuperca.
Denumirea Lacului Ciuperca se spune că af fi de la faptul că scăldatul în apele sale provoca
boli iremediabile,mai ales după separarea de fluviul Dunărea. Gunoaiele aruncate de om în apa
lacului au făcut să semene cu o groapă de mizerii în care se zbăteau să supravieţuiasă peştişorii
ascunşi în stuf şi papură.
Privind în ansamblu,eu cred că denumirea îi vine de la forma aproape rotundă pe care o are
după despărţirea de fluviul Dunărea şi înăţarea falezei .
Şalăi sufocaţi în Lacul Ciuperca, consemnat la data de 25 mai 2014.

7
 “ Zeci de exemplare de şalău au venit aproape de malul apei, pe Lacul Ciuperca, apoi
dimineaţa, datorită lipsei de oxigen din apă, spun specialiştii”. Peşti mari, a câteva kilograme, au
eşuat practic în zona plajei, unii fiind luaţi de trecători în sacoşe, alţii fiind căraţi de oameni cu suflet
şi aruncaţi în Dunăre. Deşi fenomenul a fost semnalat încă de la ora 7, autorităţile au apărut după ora
9. Întâi cei de DIAP, apoi şi cei de la Garda de Mediu. Împreună, aceştia au început să adune peştele
pentru a-l elibera în Dunăre. “A fost foarte cald zilele acestea, probabil nu mai au oxigen şi se
sufocă – este un fenomen natural – ar fi trebuit adusă apă proaspătă din Dunăre, prin staţia de
pompare” – spunea Costel Ifrim, comisar la Garda de Mediu, Tulcea.

1.4.Locul cel mai frumos din oraş

Lacul Ciuperca a constituit dintotdeauna, pentru tulceni, un loc de relaxare şi agrement.
Situat în imediata vecinătate a Gării CFR Tulcea, a redevenit o atracţie turistică, nu numai pentru
localnici, în urma derulării unui amplu proiect al Consiliului local al municipiului Tulcea, de
reabilitare şi monitorizare a lacului, întins pe o suprafaţă de 25 ha şi a parcului perimetrului lacului,
proiect derulat în perioada 12 decembrie 2007 – 24 iulie 2010, când a fost inaugurat în prezenţa
oficialităţilor municipiului şi judeţului. A fost o investiţie de 30 miliarde euro.
Zona Lacului Ciuperca cuprinde plaja, loc de promenadă, mai multe terenuri de sport, cabine
de duş, grupuri sanitare moderne, loc de desfăşurare a competiţiilor sportive pe apă, loc de joacă
pentru copii, un foişor, şezlonguri şi umbreluţe de plajă, pistă pentru biciclişti. Lacul este înzestrat
cu patru fântâni arteziene, din care una cu rol estetic şi cu un jet de 20 m.

Foto nr 4: Fântâna anteziană

Localnicii şi ONG-urile de mediu au militat pentru realizarea unei zone verzi, destinate
relaxării. Parcul se află într-o zonă centrală şi în apropiere se găsesc mai multe restaurante şi terase
unde turiştii se pot relaxa.
Ceea ce era în urmă cu câţiva ani era un focar de infecţie,astăzi e principalul loc de
promenadă pentru tulceni şi pentru cei ce trec prin oraşul nostru. Seară de seară,sute de localnici ies
la plimbare în jurul lacului. Cei cu mai multă răbdare sunt invitaţi să pescuiască (numai în zonele
special amenajate – zona dinspre gară ). Lacul a fost populat, iar din anul 2013 s-a dat liber la
pescuit. Pe timp de vară,plaja de aici,singura autorizată din Tulcea,este principalul loc de destindere
pentru tulceni. O ofertă la fel de plăcută este şi plimbarea cu bărci sau cu hidrobiciclete pe luciul
apei.

8
 Tot aici poţi merge şi la bazinul de înnot,realizat cu fonduri de la Compania Naţională de
investiţii,unde copii pot beneficia de un profesor care să îi ghideze spre lumea înnotului. Cei care
vor să se relaxeze pot merge la terasa din zona Insuliţa,loc de unde pot admira peisajul extrem de
frumos al fiecărui apus de soare.
Pe 1 iunie, copii se plimbă gratuit cu hidrobicicleta sau cu barca pe lacul Ciuperca.Se
organizează spectacole şi diferite concursuri pentru copii.
Festivalul Bărcilor, pe 2 – 4 septembrie, este organizat de campionul olimpic Ivan
Patzaichin. El a construit special o canotcă – o barcă între canoe şi lotcă. Este un “hibrid”, concepţie
proprie a domnului Ivan Patzaichin şi a unui meşter tulcean.

1.5.Calitatea apei de înbăiere

Fenomenul de eutrofizare, specific apelor stagnate, apare pe fondul temperaturilor ridicate şi
se caracterizează prin scăderea nivelului de oxigen din apă, care duce la înmulţirea algelor şi
mortalităţi în fauna piscicolă.
“Situaţia conformităţii zonei naturale de înbăiere amenajată a Lacului Ciuperca din judeţul
Tulcea, din punct de vedere al calităţii apei de înbăiere, pe baza rezultatelor din buletinele de analize
microbiologice ( Enterococi intestinali, E. coli ), în anul 2017, este prevăzută în tabelul următor:

Lac Ciuperca E.coli Enterococi intestinali

Valori Obligatorii de referinţă 200 100

100

% 100 100

Tabel nr. 1 Buletin de analize microbiologice

Evaluarea calităţii apelor de înbăiere din zonele naturale de înbăiere raportate de România pe
platform EIONET ( platforma UE create de EEA ), efectuată conform Directivei 2006 / 7 / CE,
respective prevederile HG nr. 546 / 2008, art.18-24 şi a dispoziţiilor anexei nr.2, a permis
clasificarea apelor de înbăiere din zonele naturale în următoarele categorii de calitate.

Clasificare Nr. zone %

excelentă 15 30,61

bună 22 44,90

satisfăcătoare 11 22,45

nesatisfăcătoare 1 2,04

Total 49 100
9
 Tabel nr.2 Clasificarea apelor de înbăiere din România

Pentru Lacul Ciuperca ( lac cu apă dulce ), calitatea acestuia a fost evaluată pentru anii
2015,2016 şi 2017, ea fiind conformă, ca frecvenţă de prelevare şi valori determinate, cu valori
obligatorii şi de referinţă din legislaţia în vigoare în România, respective UE.
DSPTL nu a depistat ( raportat pentru sezonul 2015, 2016 şi 2017 înbolnăviri sau accidente
care să poată fi relaţionate calităţii apei de înbăiere sau condiţiile zonei ). Se impune, în continuare,
elaborarea cât mai detailată a obiectivelor prezente în judeţul Tulcea pentru identificarea posibilelor
noxe emise în mediu de către acestea ( nu doar în apele reziduale, ci şi în aer ). Aceste actualizări ale
profilelor trebuie postate pe site-urile DSP-urilor, iar link-ul transmis EEA pe platforma WISE.“
“ Pânâ în momentul de faţă nu am avut mortalităţi piscicole în Lacul Ciuperca, iar ca urmare
a semnalelor primite din partea Direcţiei de Sănătate publică ( DSP ), am decis dublarea timpilor de
aerare a apei,la două din cele cinci dispositive din lac, ceea ce înseamnă creşterea cheltuielilor de
energie electrică”, a declarant pentru AGERPRES, prinarul municipiului Tulcea, în 6 iulie 2016.
Potrivit sursei, scăderea nivelului de oxigen din Lacul Ciuperca este singurul parametru care
a avut de suferit în urma creşterii temperaturilor şi în conformitate cu monitorul DSP.
Conducerea instituţiei a menţionat că verifică bilunar calitatea apei de înbăiere din zonele
naturale, amenajate pentru plajă în judeţul Tulcea – Lacul Ciuperca, la Jurilovca – Gura
Portiţei,zonele naturale neautorizate pentru plajă – Sulina şi Sfîntu Gheorghe.
<<Calitatea apelor naturale de înbăiere – excelentă
Acestea sunt asigurările directoarei Direcţiei de Sănătate Publică ( DSP ), Mihaela Nicolau,
în urma efectuării primelor analize a apelor din Lacul Ciuperca din municipiu şi a celor de la Gura
Portiţei, din Jurilovca.
Încă din luna trecută ( mai ), plaja Ciuperca din municipiu a început să-şi primească oaspeţii.
Oficial, singura zonă amenajată din oraş pentru înbăiere în ape naturale a fost deschisă pe data de 1
iunie şi va fi închisă pe data de 15 septembrie, atunci cînd se termină vacanţa şcolară.
„ Primele analize efectuate în cazul Lacului Ciuperca arată o calitate excelentă a apei de
înbăiere. Aceeaşi situaţie se înregistrează de altfel şi la Gura Portiţei“,ne-a declarant directoarea
DSP, Mihaela Nicolau.
Accesul pe plaja naturală este gratuit. >> -extras din ziarul local Delta, joi 15 iunie 2017.

1.6.Lacul Ciuperca repopulat cu icre de şalău.

„Miercuri, 3 mai 2017, cu saltele pline de icre embrionate de şalău, aduse de la Sarichioi,
dintre cele destinate complexului lagunar Razim – Sinoe. Acţiunea este o premieră în municipiul
Tulcea, după ecologizarea Lacului Ciuperca, începută în urmă cu zece ani” – extras de pe internet.

10
 CAPITOLUL II
FACTORII DE POLUARE A APEI DIN LACUL CIUPERCA

2.1.Factorii de poluare
Poluanţii sunt acei compuşi chimici,cu efect dăunător asupra mediului.În funcţie de
concentraţia în care se găseşte în natură,aceeaşi substanţă poate fi poluant sau contaminant.
Contaminatul este compusul chimic care se găseşte în mediu într-o concentraţie atât de mică încât
nu produce efecte nocive asupra ecosistemului.
Clasificarea poluanţilor este:
-după natura chimică,fizică(termică,fonică,luminoasă);
-poluare antropică (estetică),prin degradarea peisajelor,a florei şi faunei datorate intervenţiei omului;
-după proprietăţi:solubilitate,biodegradabilitate;
-după compartimentul afectat:atmosferă,hidrosferă,litosferă;
-după mediul afectat:compuşi ce afectează mediul acvatic,procesele din atmosferă,solul;
-după starea de agregare:solizi(peturi de stclă,de
plastic,hârtii,cauciucuri,plute…),lichizi(uleiuri,motorină,benzină) şi gazoşi (gazele de eşapament);
-în funcţie de provenienţă:industriali,agricoli,menajeri(rezultaţi în marile aglomerări urbane).
Surse de poluare neorganizate:
-ape metorice:ploaia acidă,zăpada;
-centrele populate în apropierea lacului:-reziduuri solide de diferite provenienţe;
-deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare;
-reziduuri animale.
Poluanţi:industria metalurgică – suspensii insolubile;
-unităţi comerciale şi de alimentaţie publică;
-instituţii publice;
-bazinele de înnot.

2.2.Deteriorarea apei,a florei şi a faunei din Lacul Ciuperca

11
 Datorită inconştenţei omului,Lacul Ciuperca devenise,la un moment dat un adevărat focar de
infecţie al oraşului.Canalizările defecte se deversau în apa lacului,unii oameni îşi spălau maşinile
lângă lac,aruncau cauciucuri în apă, benzină,motorină,hârtii,mucuri de ţigară.
Pescuitul-un hobi al unor localnici doritori de linişte, devenise un calvar datorită obiectelor
aruncate în apa lacului,a zgomotului maşinilor şi a utilajelor ce trec prin preajma lacului.
Deteriorarea apei, a floei şi a faunei din apa Lacului Ciuperca a determinat autorităţile să intervină
printr-o transforrmare totală a lacului.
În 2006 s-au prelevat probe din Lacul Ciuperca ( sector plajă şi staţia de pompare ) şi din
Fluviul Dunărea. Lacul Ciuperca se incadra în Clasa a IV-a. Din analizele efectuate s-au constatat,
pe Lacul Ciuperca, depăşiri ale limitelor admise la toţi indicatorii

Indicator analizat Sector plajă Sector pompare Limite admise mg/l

pH 7,962 8,191 6,5 – 8,5
CCO - Cr 57,881 61,165 10
CCO - Mn 22,761 23,825 5
CBO5 10,569 7,602 3
N – NH4 0,4944 0,4097 0,4
Cr total 0,0094 0,0044 0,02
Zn 0,1567 0,0035 0,1
Pb 0,0071 0,0119 0,005
Tabel nr 3: Indicatori de analize

Astfel, prin procesul ce ecologizare început în anul 2007,faţa lacului s-a schimbat complet
devenind un lac de agrement. Acest proces a dus la eliminarea zonelor de stuf, locul unde îşi
depuneau icrele peştii. Multe plante şi vieţuitoare din arealul lacului au dispărut, fapt ce a dus la
nevoia de repopulare a lacului cu puieţi de peşti.
Ca orice lac, desprins de fluviul Dunărea, cu mici izvoare subterane, ape pluviale ( din ploi ),
nivală (din zăpezi),are nevoie şi de alimentare cu apă artificială, mai ales vara, după multe zile
caniculare.
Fenomenul de eutrofizare, specific apelor stagnate, apare pefondul temperaturilor ridicate şi
se caracterizează prin scăderea nivelului de oxigen din apă care duce la înmulţirea algelor şi
mortalităţilor în fauna piscicolă.
Calitatea apei de înbăiere din Lacul Ciuperca, situat în municipiul Tulcea este bună, dar este
afectată de temperaturile ridicate, înregistrate pe timpul verii, iar autoritatea locală a decis creşterea
programului dispozitivelor de oxigenare a apei, pentru a elimina posibilele efecte negative cauzate
de eutrofizare.
În 2017, putem spune că Lacul Ciuperca este populat cu puieţi de caras, crap şi şalăi, broşte
de apă.Vara abundă vegetaţia hidrofilă. Este înprejmuit de sălcii. Vara mai poposesc pe luciul apei
lebede, pescăruşi.

2.3.Eroziunea solului din preaja lacului.

Calitatea solului este influenţată de activitatea din sectorul industrial - industria metalurgică,
de sectorul turistic agresiv care se aplică pe malul lacului.

12
 În prejma lacului,după ecologizarea generală,a fost construită o alee pentru plimbări
pietonale de 2,7 km,o pistă de biciclete, parcuri cu alei,s-au plantat mulţi copaci pentru evitarea
eroziunii solului. Construcţia noului bazin de înnot didactic atrage mulţi tineri spre înnot.
.S-a amenajat plaja, singura autorizată din oraşul nostru, cu duşuri şi toalete ecologice. Pe
locul fostei mini - arene s-a construit singurul patinoar din oraşul nostru de care se bucură locuitorii
oraşului nostru, mai ales copii, pe timpul iernii.
În zona unde lăţimea zonei verzi a permis, primăria oraşului Tulcea a montat diferite aparate
de gimnastică în aer liber, pe lângă locurile de joacă ale copiilor. Zona verde este reprezenzată de
gazon şi foarte mulţi copaci, pentru stabilizarea solului care este instabil : cu constituţie luto-
argiloasă, instalată pe loesuri de vârstă cuaternară, foarte sensibil la umezeală.
După ecologizare,flora şi fauna din apa Lacului Ciuperca sunt mult mai sărace. S-a populat
cu pueţi de peşti,dar flora neexistând,fauna nu se poate dezvolta.
2.4. Zgomotul
Zgomotul este factorul de poluare cel mai greu de gestionat şi de evaluat conform
reglementărilor de HG321 / 2005. În conformitate cu articolul 14, alineatul 2, punctul b, începând cu
anul 2011 (având în vedere că municipiul Tulcea are mai puţin de 250 000 locuitori).
Se vor întocmi hărţi de zgomot şi planuri de acţiune, inclusiv măsuri de reducere a
zgomotului.
Evaluarea efectelor dăunătoare ale zgomotelor asupra populaţiei se va face prin relaţiile doză
– efect, care urmăresc în mod special:
- relaţia de disconfort şi LZsn pentru zgomotul produs de trafic ( rutier, feroviar, aerian,
navigabil ) şi pentru zgomotul industrial,
- relaţia dintre tulburarea somnului şi L noapte pentru zgomotul produs de trafic (rutier,
feroviar, aerian şi navigabil ) şi pentru zgomotul industrial.
Relaţiile specifice doză – efect se prezintă pentru:
- clădiri cu izolaţie specială împotriva zgomotului,
- grupuri vulnerabile de populaţie,
- zgomot industrial cu componente tonale importante,
- zgomot industrial cu caracter de impuls.
Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban şi are o
acţiune complexă asupra organismului, în funcţie de frecvenţa, tăria şi poziţia surselor.

2.5. Aerul
Principalele surse generatoare de gaze cu efect acidifiant sunt: arderi ăn procesele
industriale, producerea energiei termice în centrale, transportul şi tratarea deşeurilor.
În Tulcea sunt 7 puncte fixe de prelucrare pulberi şi poluanţi gazoşi, amplasate conform
tabelului de mai jos.

Zona Punct de lucru

Centru Sediua APIA
N.V. Uzina de apă
S. – S.E. Sistem EGA
N.E. Dana de acostare APM
V. Spitalul judeţean
N.V. S.C.AKER S.A.
E. Staţia meteo
Tabel nr 4 . Pulberi şi poluanţi gazoşi

13
 Se determină concentraţiile de SO4, NO2, NH3, pulberi în suspensie ( metal –Cr, Mn ),
pulberi sedimentabile. Comparativ cu anii anteriori, emisiile anuale în atmosferă au scăzut.

Emisii Procente
SO2 5%
NOX 5%
NH3 8%
Tabel nr. 5: Emisii de gaze în atmosferă

Emisiile din atmosferă de bioxid de sulf ( SO 2 ), oxizi de azot ( NOx ) şi amoniac (NH3 ) au
efect acidifiant ceea ce duce la modificarea pH-ului aerului.
Scăderea emisiilor în atmosferă a substanţelor acidifiante se datorează activităţii industriale
din municipiu şi reducerii procentului de sulf din combustibilii utilizaţi.
Au scăzut emisiile de pulberi în suspensie ( crom,mangan ), metale grele ( mercur,
plumb,cadmiu ), poluanţi organici persistenţi ( POPs ), ozon troposferic ( cuprins între sol şi 8-10
Km ).
În municipiul Tulcea există 5 agenţi economici care, în procesul de producţie folosesc
substanţe ce produc ozon troposferic ( SERVIS SRL, GINA SRL, CARNIPROD SRL, AKER SA
şi IORGUS SRL ).
Operatorii economici care deţin instalaţii ce generează emisii de gaze cu efect de seră sunt:
ALUM SA, ENERGOTERM SA şi TREMAG SA. Gazele cu efect de seră sunt: CO 2, CH4, N2O,
HFC, PFC şi HF6. În anul 2006 s-a constatat o scădere a emisiilor de bioxid de carbon cu 7 %, a
celor de metan cu 2 %, iar a celor de N2O cu 11 %, faţă de anul anterior.
În condiţiile producerii unor avarii industriale, zona TULCEA-Vest poate deveni o zonă
critică. Aici îşi desfăşoară activitatea SC ALUM SA şi SC FERAL SA.
Pentru limitarea eliminării de noxe în atmosferă, aceste unităţi au făcut investiţii de mediu,
achiziţionând echipamente de monitorizare a emisiilor la coşurile de evacuare, instalaţii de epurare a
gazelor arse, filtre de reţinere a emisiilor la coşurile de evacuare.

2.6. Efectele impactului antropic

Efectele negative asupra sănătăţii populaţiei au fost eliminate. Însăşi protecţia civilă care
face rondul lacului îi determină pe oameni să păstreze curat ceea ce s-a realizat cu eforturi foarte
mari,cu fonduri de la Uniunea Europeană.
Scăderea nivelului de oxigen din Lacul Ciuperca,potrivit sursei,este singurul parametru care
a avut de suferit în urma creşterii temperaturilor şi în conformitate cu monitorizările D.S.P.
Conducerea instituţiei a menţionat că verifică bilunar calitatea apei de înbăiere din zonele naturale
amenajate,pentru plajă.
Lacul Ciuperca a devenit cea mai frumoasă zonă din municipiul Tulcea.
Efectele impactului antropic asupra ecosistemelor lacustre în Delta Dunării, a determinat
modificări semnificative în structura şi funcţionalitatea acestora.
Sub presiunea acţiunilor de comandă naturale ( încălzirea globală, modificările regimului
biologic ) sau politico – economice ( îndiguirea luncii inundabile şi bararea Dunării în scopuri
energetice,supraexploatarea resurselor stuficole şi piscicole, crearea de incinte îndiguite, diminuarea
semnificativă a zonelor umede, practicarea intensă a transportului naval, dezvoltarea industriei şi
turismului ), lacurile deltaice de mică adâncime ( 1,70 – 3,50 metri ), au parcurs în ultimele trei
decenii, etape distincte ale succesiunii stării de trofie, factorul responsabil al acestui proces fiind
dinamica concentraţiei de nutrienţi.

14
 Aportul crescut al acestora a favorizat înlocuirea dominaţiei producătorilor primari, de tip
macrofit, cu cei de tip algal, a căror abundenţă excesivă a determinat puternice fenomene de “
înflorire a apelor ”. Aceste procese, la rândul lor, au condus la modificarea structural şi funcţională a
întregii reţele trofice.
Cercetările efectuate în cincisprezece locuri representative pentru sistemul deltaic (Babina,
Băclăneşti, Bogdaproste, Erenciuc, Gorgostel, Isac, Iacub, Matiţa, Merhei, Porcu, Puiu, Răducu,
Roşu, Roşuleţ şi Uzlina ), în intervalul 1 975 – 2 006 şi în dinamică lunară ( martie – noiembrie ),
au surprins trei etape semnificative în evoluţia acestora.
Astfel, înainte de 1 980, perioada de referinţă, fosforul este factorul potential limitat al
dezvoltării fitoplanctonului, iar raportul azot anorganic dizolvat ( fosfor total reactiv este mai mare
de 10), este propriu stării de mezzo – eutrofie incipientă.
În intervalul 1 981 – 1 990, sub influenţa aportului masiv, azotul devine factor limitant,
ecosistemelor, redresată partial după 1 990, când fosforul devine din nou, factor potential limitant.
Comparativ cu cu perioada de referinţă din anii 1 970, perioada de maxim impact al
eutrofizării a anilor 1 980, se caracterizează printr-o reducere cu peste 50 % a diversităţii
taxonomice a fito- şi zooplanctonului, în timp ce densitatea numerică, biomasa şi productivitatea
acestora înregistrează creşteri semnificative.
Fitoplanctonul depăşeşte pragul de “ înflorire ” de cinci miligrame substanţă umedă pe litru,
de până la douăzeci şi opt de ori, iar biomasa zooplanctonului creşte de peste opt ori, în ambele
cazuri. Concomitent se înregistrează şi o creştere a productivităţii de peste opt ori, în ambele cazuri.
Raportul dintre azotul organic dizolvat şi fosfor total reactive este mai mic de 10,
caracteristic stării de eutrofie – hipertrofie. Perioada traversată reflectă o stare de dezechilibru a
sistemului trofic din apele fluviului Dunărea şi mai ales a lacurilor isolate de acesta, de om.
Reducerea durităţii de reciclare a biomasei zooplanctonice cu şase sprezece la sută, în
condiţii de maxim impact antropic, reprezintă modalitatea prin care consumatorii zooplanctonului
realizează ameliorarea randamentului de valorificare a resurselor nutritive.
Dinamica bacterioplanctonului este influenţată, pe de o parte, de structura calitativă a celor
două tipuri de producători primar şi de ciclurile lor de viţă, iar pe de altă parte, de aportul alohton de
materie organică, mai ales în perioada viiturilor, conducând la o intensificare a ratei de
descompunere şi mineralizare de două ori mai mare decât în perioada de referinţă.
Deoarece acumularea de detritus organic depăşeşte rata de descompunere, excedentul
nedegradat se decantează la suprafaţa sedimentului lacurilor, astfel micşorându-se adâncimea
acestora şi instalându-se fenomene de hipoxie şi anoxie.
Schimbările de ordin social, sistemele acvatice din Delta Dunării , supra-alimentate cu
energie concentrate, au devenit mult mai puţin eficiente în furnizarea de resurse disponibile pentru
om (exemplu: resurse piscicole) deoarece au suferit impăortante modificări structural şi funcţionale.
În aceste condiţii, managementul sustenabil al exploatării capitalului natural se impune
pentru eficientizarea rolului speciilor, a populaţiilor în furnizarea de resurse şi servicii către
sistemele socio-economice pentru dezvoltarea durabilă.

2.7 Spaţiile verzi

Sistemul de spaţii verzi în municipiul Tulcea poate fi incadrat în categoria celor în*pete *,
caracteristică oraşelor cu relief frământat.
Spaţiile verzi şi de agreement sunt repartizate relative izolat în oraş, ele fiind legate de un
element natural ( parcul din jurul Lacului Ciuperca ), amenajate în jurul unor clădiri mai importante
( parcul personalităţolor tulcene, parcul Monument, spaţiile verzi din zona Piaţa Civică ), în jurul
unor edificii de artă ( parcul de lângă statuia Spiru Haret, din zona Muzeului de Artă, din zona Casei
15
Avramide ), Parcul Tineretului, spaţii verzi în zonele de locuit,, plantaţii de aliniament de-a lungul
principalelor artere de circulaţie rutiară. Spaţiile verzi se rezumă la perimetre cu gazon, arbori,
arbuşti şi flori.

Foto nr 5: Spaţii verzi

Pentru ameliorarea spaţiilor verzi publice este necesară o mai bună ăntreţinere a materialului
vegetal, extinderea lor şi creşterea calităţii amenajărilor şi echipărilor specific.
În acest sens, trebuie avută în vedere zona Lacului Ciuperca: întreţinerea curăţeniei în zona
Lacului Ciuperca, înbunătăţirea calităţii amenajărilor de construcţii specific, bine integrate
peisajului.

2.8 Raportul lunar a calităţii mediului în judeţul Tulcea

Reţeaua pentru supravegherea calităţii aerulu se realizează prin:
a.reţeaua manuală care cuprinde prezenţa pulberilor, a sedimentelor,
b.reţeaua automata reprezentată de trei staţii, dintre care una este chiar lângă Lacul Ciuperca,
S.C.VARD şi transportul public fiind poluanţii cei mai apropiaţi. Reţeaua manuală de monitorizare a
calităţii aerului nu a înregistrat modificări negative.
Reţeaua de urmărire a precipiteţiilor atmosferice este formată dintr-un punct de recoltare a
probelor – sediul APT Tulcea.
Notă: Pentru ceilalţi indicatori nu s-au putut efectua măsurători – analizatoare defecte.
În luna februarie 2017 , valorile inregistratepentru indicatorul ph nu indică existent ploilor
acide.
Reţeaua de supraveghere a calităţii apelor se realizează, la nivelul judeţului prin:reţeaua de
urmărire a calităţii apelor uzate şi reţeaua de urmărire a emisiilor ( ape uzate )în cursuri de apă şi
canalizările localităţilor.
În luna februarie 2017, laboratorul APM Tulcea a făcut analize fizică-chimice la S.C.ALUM
S.A., care prezintă impactul asupra apelor de suprafaţă ( râuri, lacuri ). Faţă de concentraţiile
maxime admise de Normativele şi actele de reglementare nu s-au înregistrat depăşiri.
Reţeaua de radioactivitate – valorile medii şi maxime admise ale analizelor pentru luna
februarie 2017 sunt redate sintetic , valorile analizelor se încadrează sub valorile limită admise.
Reţeaua de supraveghere a calităţii solului – în luna februarie nu s-au prelevat probe de sol.
Reţeaua de supraveghere a zgomotului urban – în cursul lunii februarie 2017 au fost făcute
15 măsurători zgomot, de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

16
 Staţia automata de tip industrial, amplasată în zona industrial Tulcea-Vest, unde principalele
surse de emisie aflate în apropierea staţiei sunt arderi în industria de transformare şi producer de
energie, arderi în industria de prelucrare, procese de producţie, traficul rutier, instalaţiile de ardere
neindustriale, factorii naturali.
Poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO3, NOX, NO2, CO2, PO 10, O3, corelaţi cu datele
meteorologice, direcţia şi viteza vântului, temperature, umiditatea relative, presiunea atmosferică,
radiaţia solară, precipitaţiile.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din cea europeană,
valorile limită impuse prin legea 104 / 2011, având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele
nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
a.Reţeaua manuală de urmărire a pulberilor sedimentabile are cinci staţii. Staţia S.C.VARD
S.A. – este cea mai mare concentraţie.
În luna februarie 2017 nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul pulberi sedimentabile.
b.Reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului, amplasate pe raza judeţului Tulcea.
Indicatorii monitorizaţi sunt raportaţi la valorile limită impuse prin Legea 104 / 2011.
Dioxid de sulf ( SO2 )
Datele sunt informative. Pot suferi modificări în urma procesului de revalidare / certificare a
datelor.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare. În luna februarie 2017 nu a fost depăşită
valoarea limită zilnică de 125 micrograme pe m3. Maxima valorii mediizilnice fiind de 26.0647
micrograme pe cm3 ) în data de 1.02.2017.
La staţia TL 2 – Transport Public. Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 500
micrograme pe cm3.
Dioxid de azot ( NO2 )
În luna februarie 2017 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare de 200 micrograme
pe cm şi nici ale pragului de alertă de 400 micrograme pe cm 3.
3

Monoxidul de carbon ( CO )
OZON
Notă: În luna februarie 2017, analizatorul de 03 din staţia TL – 2 , a fost defect.
Benzen – analizatorul defect la staţia 1, Lac Ciuperca.
PM 10 – analizatorul LSPM 10 din staţiile TL 1 şi TL 2 a fost defect
PM 10 – gravimetric
Notă: În luna februarie 2017 nu s-au efectuat determinări de PM 10 gravimetric la staţiile TL 1 şi TL
3 din cauza faptului că analizatoarele de LSPM 10 au fost defecte.
Metale grele : plumb, cadmiu, nichel, arsen.
Plumb ( Pb )
Cadmiu ( Cd )
Notă: În luna februarie 2017 nu s-au efectuat determinări de metale grele ( plumb, cadmiu, nichel,
arsen ), la staţiile 1 şi 3, din cauza faptului că analizatoarele de DSPM 10 au fost defecte. În luna
februarie 2017 nu s-au efectuat determinarea de arsen şi nichel, din lipsă de butelie de argon.
Evoluţia indicelui general de calitate a aerului, din reţeaua locală de monitorizare a calităţii
aerului. Interpretarea datelor de calitate a aerului furnizate la staţiile automate de monitorizare, în
vederea facilitării informării publicului-se face zilnic utilizând indicele general de calitate a aerului,
conform Ordinului 1095 / 2007.
Indicele general descrie starea globală a calităţii aerului, în aria de reprezentativitate a
fiecărei staţii şi se defineşte ca fiind cel mai mare din tre indicia specifici corespunzători poluanţilor
monitorizaţi. Indicele specific se stabileşte prin încadrarea concentraţiilor poluanţilor monitorizaţi în
domenii definite în normative, pe baza cărora s-a adoptat sistemul calificativelor şi codul culorilor.
17
2.9 Prevenirea poluării apei
Protecţia Naturii şi Arii Protejate
În cursul lunii februarie 2017 au fost desfăşurate activităţi ca:
-actualizarea bazelor de date SIMCN, cu datele aferente capitolului Autorizaţii 2016.
-au fost analizate şi emise puncte de vedere privind calitatea rapoartelor de monitorizare a
biodiversităţii,
-a fost analizat un raport de mediu şi s-a emis un punct de vedere pentru derularea procedurii SEA
de către serviciul AAA, etc.
În ceea ce priveşte activitatea de reglementare pe domeniul Evaluare adecvată s-au derulat
mai multe activităţi.
Deşeurile şi substanţele chimice periculoase, sol şi subsol – s-a continuat activitatea de
colectare (validare date statistice privind gestionarea deşeurilor cât şi a datelor aferente SIM
Ambalaje). A continuat activitatea de completare a bazelor de date, cu agenţi economici autorizaţi
pentru activităţile de colectare / tratare NSU, DEEE, transport deşeuri Tulcea.
Poluări accidentale – în luna februarie 2017, pe teritoriul judeţului Tulcea nu a fost
semnalatănici o poluare accidental.
“La plaja Ciuperca, după cum ne-a declarant recent directorul Direcţiei de Întreţinere şi
Administrare a Patrimoniului ( DIAP ), Florenţiu Constantin, autorităţile locale au întocmit în
colaborare cu DSP un plan de analize pentru a monitoriza calitatea apei şi a nisipului din zonă. În
ceea ce priveşte facilităţile oferite în aceasp zonă de Primăria municipiului, ele vor putea fi
închiriate la aceleaşi tarife percepute şi în anii trecuţi.
Vorbim despre 14 bărci şi 10 hidrobiciclete. De amintit este faptul că accesul pe plajă este
gratuity, iar anul trecut, din activitatea de îmchiriere a bărcilor şi a hidrobicicletelor, DIAP a atras la
bugetul local 11 500 de lei.
Recomandări pentru un sezon estival fără evenimentenedorite: oameni să nu arunce gunoaie
la întâmplare ( în apă, pe nisip, prin parc, prin locurile de joacă ), să poarte veşminte din ţesături
natural, răcoroase, a pălăriilor sau a şepcilor în zilele călduroase, evitarea expunerii la soare în
intervalul orar 11.00 – 17.00 şi folosirea unor substanţe repelante împotriva ţînţarilor.
Persoanelor cardiac li se recomandă li se recomandă să consulte medical de familie înainte
de a se expune la soare. În mod normal, este recomandat a se consuma zilnic de către o persona doi
litri de apă, dar atunci cînd temperaturile sunt foarte ridicate, cantitatea de apă consumată trebuie să
crească. “ extras din ziarul local de Tulea, Delta, din data de 15 iunie 2017.

18
 CAPITOLUL III
LUCRARE DE LABORATOR

3.1. Pregătirea recipienţilor pentru prelevarea probelor de apă

Pregătirea recipienţilor din sticlă sau plastic pentru prelevarea probelor de laborator, în
vederea efectuării analizelor fizico-chimice se face astfel:

- se spală bine cu detergent şi se degresează cu amestec sulfocromic,

- se clătesc bine cu apă de la robinet, la jet,
- se usucă la temperatura camerei,
- se fixează dopurile,
- se acoperă dopurile folosind capişoane de hârtie,
- se împachetează,
- se sterilizează în etuvă, 30 de minute, la 2 atmosfere, la temperatura de 120 0C.

3.2 Metodologia de prelevare a probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o etapă importantă în analiza apei. Probele trebuie să fie
reprezentative şi să nu permită modificări în compoziţia şi calitatea apei, datorită unor tehnici
defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului.
Apa se recoltează în flacoane de sticlă sau de plastc, incolore, bine spălate şi uscate, prevăzute
cu dop rodat sau cu capac ce se închide ermetic.

19
 Modul de recoltare depinde de sursa de apă.
- În rezervoare şi cisterne, sticla se v-aintroduce direct în apă, la distanţă suficientă de fund şi
de suprafaţă. Dacă rezervoarele sunt adânci, sticlele sunt montate pe o armătură metalică, grea,
care permit scufundarea, numită sondă ( batometru ).
-Recoltarea de la pompă se face după o prealabilă pompare a apei timp de 20 de minute
pentru a îndepărta apa stagnată.
- Din reţeaua de distribuţie recoltarea se face de la robinet, după ce acesta a fost curăţat şi lăsat
să se scurgă cel puţin 5 minute apa stagnată de pe conductă.
În reţeaua de distribuţie, punctele de recoltare se vor repartiza pe toată suprafaţa teritoriului
deservit pentru aceasta, ţinându-se cont de extinderea reţelei, starea de uzură, pantele date la
configuraţia solului, punctele terminale ale reţelei, regimul de distribuţie al apei (continuu sau
intermitent), sursele potenţiale de impurificare din vecinătatea reţelei.
-Recoltarea apei din fântâni se face în funcţie de construcţiile acestora. Dacă fântîna are
pompă, se va proceda ca şi la robinet. Pentru fântînile obişnuite, recoltarea se face la 10-30 cm de
la suprafaţa apei, cu ajutorul batometrului sau prin scoaterea apei cu găleata fântînii şi umplerea
ulterioară a sticlelor.
-Prelevarea probelor din ape curgătoare se face din locuri şi adâncimi diferite, în aval şi în
amonte faţă de * locul de poluare *.
-Recoltarea probelor de ape stătătoare ( lac, iaz, bălţi ), se face luând mai multe probe
concomitent, din locuri şi adâncimi diferite.

Foto nr 6 : Recoltarea probelor de apă

Din Lacul Ciuperca eu am recoltat din puncte diferite, direct în recipientul de plastic, după ce
l-am clătit de 3 ori cu apa ce urma să o umplu, am umplutsticla până la gură şi am fixat dopul astfel
încât să nu rămână bule de aer în sticlă. Am etichetat sticla notând numărul probei,sursa de apă,
locul recoltării, data şi ora recoltării, vremea şi numele meu.
Probele recoltate vor fi însoţite de o fişă de recoltare care caracterizează momentul recoltării
şi starea sanitară a sursei.

20
 Fişa trebuie să cuprindă: numărul probei, sursa de apă din care s-a făcut recoltarea, destinaţia
apei, temperatura apei şi a aerului în momentul recoltării, scopul analizei, condiţiile meteorologice
în timpul recolttării, data şi ora recoltării, numele şi calitatea persoanei care a făcut recoltarea.
Cantitatea de apă recoltată depinde de natura analizelor solicitate şi alcătuieşte între 2 şi 5
litri de apă. Eu am recoltat 2 litri de apă în recipienţi de 500 ml / cm 3 apă de probă din Lacul
Ciuperca.
Transportul şi conservarea probelor de apă este în funcţie de gradul de puritate sau de
impurificare a apei de analizat. În general, este indicat să treacă un timp scurt între recoltarea şi
analiza probelor de apă, de maxim 4 ore de la recoltare.
Transportul se face în lăzi izoterme(6-10 0C). Dacă analiza nu se poate face în intervalul de
timp optim, probele se pot conserva astfel: pentru determinarea tuturor formelor de azot şi a
oxidabilităţii, apa se recoltează în sticle separate, în care se adaugă 2 ml acid sulfuric, la un litru de
apă.
Probele pot pot fi conservate sau neconservate. Cele conservate se ţin la o temperatură de 6-
10 C şi se iau în lucru în modul următor:
0

-probele de apă destul de curate, cel târziu peste 48 de ore din momentul recoltării,
-probele cu apă poluată peste maxim 12 ore de la momentul recoltării.
Probele neconservate se vor lucra astfel:
-fixarea oxigenului, clorul rezidual,temperatura şi determinările organoleptice (aspect, culoare,
miros, gust, temperatură, turbiditate ) se fac la faţa locului,
-turbiditatea, culoarea, conductibilitatea, Ph-ul, suspensiile, reziduul fix, fosfaţii, oxidabilitatea,
formele de azot în primele 4 ore de la recoltare,
-alcalinitatea, aciditatea, duritatea în primele 24 de ore de la recoltare.
Probele de apă sunt:instantanee ( punctuale ), periodice, continue şi medii.
Probele instantanee ( punctuale ), sunt probele recoltate manual ( aşa cum am prelevat eu probe
de apă din Lacul Ciuperca ), din diferite puncte şi la intervale de timp alese la întâmplare.
Aceste tipuri de probe pot fi colectate şi în mod automat de la suprafaţă sau de la adâncimi
diferite. Fiecare probă este în mod normal reprezentativă doar pentru calitatea apei la timpul şi locul
de la care proba a fost luată.
Probele punctuale sunt utile în investigarea surselor posibile de poluare. În situaţia în care
accesul la râu (lac) este uşor, probele sunt prelevate direct în recipientul colector (stcla), care este
ulterior trimis la laborator.
Probele periodice se recoltează la anumite intervale de timp şi au volume diferite.
Probele continue sunt probe care conţin toţi constituenţii prezenţi, în timpul unei perioade de
prelevare date, dar de multe ori nu furnizează indicaţii despre variaţiile valorilor indicatorilor
specifici pentru respectivul interval de timp.
Probele medii pot fi prelevate manual sau automat şi care depind de debit, loc, volum şi timp.
Probele prelevate continuu pot fi amestecate pentru a obţine probe medii.

Nr./crt. Numme Zonă de Data/ora Mod de Condiţii Mod de Numele

apă prelevare recoltare meteo conservare celui care
a prelevat
1 Lac plaja 28.03.201 Pet Soare, Ferită de Chiriac
Ciuperca 7 ora 11 0,5 ml cald,170C lumină Niculina
2 Lac Gara CFR 28.03.201 Pet Soare, Ferită de Chiriac
ciuperca 7 ora 0,5 ml cald,170C lumină Niculina
11,20
21
3 Lac Parc 28.03.201 Pet Umbră, Ferită de Chiriac
Ciuperca 7 ora o,5 ml cald 150C lumină Niculina
11,40
Tabel nr : Buletin de prelevare a apei probă

3.3 Determinarea pH-ului apei din Lacul Ciuperca

Materiale şi ustensile:
-proba de apă
-indicator chimic de pH cu scara : 4 – 10,
-hârtie indicator de pH cu scara :4 – 10,
-un pahar Berzelius de 200 ml ,
-un pahar Berzelius de 100 ml,
-pipetă,
-cilindru gradat,
-hârtie de filtru,
-Pehaşmetru ( Potenţiometru ).
Modul de lucru este de trei feluri:
a.Iau 200 ml de apă de probă în paharul Berzelius.Cu pipeta iau apă de probă pe care o pun în
recipientul de sticlă ataşat indicatorului chimic cu pH 4 – 10, adaug 5 picături de indicator în apă de
probă şi apoi las 30 de secunde să se stabilizeze culoarea. Pun recipientul pe scara pH – ului
ataşat,corespunzător culorii apei din recipient.Proba s-a colorat în verde închis, echivalentă cu pH =
8,5.
b.Iau o probă de apă de 50 ml cu cilindrul gradat, o transvazez în paharul Berzelius de 100 ml,
apoi iau o hârtie indicator cu scara pH : 4 – 10, o scufund în apă câteva secunde, o scot din apă şi o
las 30 de secunde să se zvinte, apoi o compar la scara gradată. Ph = 8,5
c.Pehaşmetru ( Potenţiometru ) este un aparat care arată pH-ul apei. Într-un pahar Berzelius pun
100 ml apă de analizat. Apoi iau 100 ml apă distilată într-un pahar Berzelius, scot capacul
potenţiometrului şi îi scufund capătul în apă distilată până se stabilizează. Scufund apoi capătul
potenţiometrului în apa de probă din paharul Berzelius. Pe ecran aparepH = 8,25.
Concluzia : ( 8,5 + 8,5 + 8,75) : 3 = 8,55
PH-ul apei din Lacul Ciuperca este de 8,55.

3.4 Determinarea alcalinitătii apei din Lacul Ciuperca

Alcalinitatea vizează nivelul pH-ului apei. În categoria apelor alcaline sunt încadrate cele
care au un pH mai mare de 7.
Apele alcaline conţin şi alte elemente ce pot fi benefice: calciu, siliciu, magneziu
etc.cuefectdigestiv, de neutralizare, asigurarea nivelului optim de fluide şi al unui nivel
corespunzător de hidratare.
Apa alcalină are capacitatea de a alcaliniza, sprijinind astfel funcţionarea corectă a
organismului,putând fi implicată într-o serie de procese : eliminarea reziduurilor, buna funcţionare a
sistemului.

22
 Foto nr 7: Determinarea alcalinităţii

Alcalinitatea este pemanentă ( p ) şi totală ( m ).

Materiale si ustensile:
-proba de apă,
-3 pahare Berzelius ( de 100, 250ml ),
-2 pahare Erlenmayer de 250 ml,
-pipetă gradată,
-cilindru gradat,
-piseta cu apă distilată,
-soluţie sulfocromică pentru spălat biureta,
-biureta cu robinet,
-hârtie de filtru de pus pe stativul biuretei pentru a identifica mai uşor virajul culorii,
-reactiv: soluţie de acid clorhidric ( HCl ) 0,1 n ( normal ) – soluţie titrantă,
-indicatori : fenolftaleina soluţie 1% în alcool eticli metil-orange.

Mod de lucru:
Pregătesc biureta cu robinet pentru titrare astfel: o spăl cu soluţie sulfocromică, apoi cu apă,
apoi cu apă distilată de două ori, cu apă bidistilată, apoi cu reactivul acid clorhidric şi apoi o umplu
cu reactivul acid clorhidric ( HCl – 0,1 n) de 0,1 normal, scot bula şi apoi complectez biureta până la
0.
Iau o probă de apă de analizat într-un pahar Berzelius de 300 de ml, măsor cu cilindrul
gradat 100 ml de apă pe care-i pun apoi într-un pahar Erlenmayer. Adaug 3 picături de indicator
fenolftaleină şi observ că apa a rămas incoloră. Deci , alcalinitatea permanentă este zero ( p = 0 ).
factor de corecţie = 0,1 n
P = V x f = Eg HCl masa moleculară a HCl = 36,5
Dacă proba din paharul Erlenmayer s-ar fi colorat în roz după ce am adăugat 3 picături de
fenolfaleină, trebia să titrez proba cu acid clorhidric 0,1 normal ( HCl – 0,1 n ) până când proba
devenea incoloră ( roz – incolor ).
Alcalinitatea totală ( m ) m=Vxf
Iau 100 ml probă de analizat cu cilindrul gradat, pun proba într-un pahar Erlenmayer, peste
care adaug 2 picături indicator metil-orange. Proba capătă culoarea galbenă pe care o titrez cu
picătura, mişcând încet, circular paharul Erlenmayer până la virajul culorii de la galben la portocaliu
( galben – portocaliu ). Am consumat 2,15 ml de acid clorhidric 0,1 normal (HCl – 0,1 n), pentru
aflarea alcalinităţii totale.
Deci: m = V x f = 4,15 x 0,8475 = 3,51 mg CaO
23
V = volumul de acid clorhidric 0,1normal ( HCl 0,1 n ) folosit pentru aflarea alcalinităţii totale

f = factorul soluţiei de HCl 0,1 n

Alcalinitatea apei înseamnă neutralizare cu un acid diluat ,HCl, în przenţa de indicatori:
fenolftaleină şi metil-orange.

3.5 Determinarea acidităţii apei din Lacul Ciuperca

Aciditatea unei ape este datorată prezenţei boxidului de carbon ( CO 2 ) liber, a acizilor
minerali şi a sărurilor acizilor minerali tari, cu baze slabe şi se exprimă în echivalenţi gram pe litru
( Echiv.g / l ). Aciditatea( at ) este totală şi minerală ( am ).
Principiul metodei constă în titrarea conţinutului de acizi şi a precursorilor acestora cu
hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH- 0,1 n ), în prezenţa aceloraşi indicatori ca la determinarea
alcalinităţii apei : fenolftaleina şi metil – orange.
Determinarea acidităţii totale ( at )
at = V x f = Eg / l
V = volumul de hidroxid de sodiu ( NaOH 0,1 n ) de 0,1 normal folosit la titrare
f = factorul soluţiei de hidroxid de sodiu de 0,1 normal ( NaOH 0,1 n )
Materiale şi ustensile:
-proba de apă de analizat,
-3 pahare Berzelius : 1 de 250 ml şi 2 de 100 ml,
-1 pahare Erlenmayer de 250 ml,
-cilindru gradat,
-pisetă cu apă distilată,
-pipetă gradată,
-pâlnie de sticlă,
-hârtie de filtru de pus pe stativul biuretei pentru a identifica mai uşor virajul culorii
-biureta cu clemă, deoarece NaOH se cristalizează foarte repede la contactul cu oxigen,
-soluţie sulfocromică pentru spălat biureta,
-reactiv : hidroxidul de sodiu 0,1 normal ( NaOH 0,1 N ) – soluţie titrantă,
-indicator : fenolftaleină soluţie 1% în alcool etilic.

24
 Foto nr 8: Determinarea acidității

Mod de lucru:
Pregătesc biureta cu clemă astfel: o spăl cu soluţie sulfocromică, apoi cu apă, apoi cu apă
distilată de două ori şi cu reactivul hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH , 0,1 n ) , apoi o umplu cu
reactivul hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH 0,1 n ), scot bula şi complectez biureta până la zero.
Iau o probă de 100 ml de apă de analizat din paharul Berzelius, pe care o măsor cu cilindrul
gradat, o ttransvazez în paharul Erlenmayer peste care adaug 3 picături de indicator fenolftaleină
soluţie 1% şi titrez uşor, cu picătura, mişcând circular,continuu paharul Erlenmayer până când
virează culoarea roz ( incolor – roz ).
Am consumat 1,2 ml de NaOH 0,1 n
at = V x f = 1,2 x 1 = 1,2 Eg / l NaOH 0,1 n
V = volumul de hidroxid de sodiu 0,1 normal ( Na OH 0,1 n )
f = factorul soluţiei de NaOH 0,1 n
Eg 23 + 16 + 1 = 40 g la 1 n / l
Aciditatea minerală ( am)
Materiale şi ustensile:
-proba de apă de analizat,
-3 phare Berzelius :1 de 250 ml şi 2 de 100 ml,
-1 pahar Erlenmayer de 250 ml,
-cilindru gradat,
-pâlnie de sticlă,
-pisetă cu apă distilată,
25
-pipetă gradată,
-biureta cu clemă, deoarece NaOH se cristalizează la contactul cu oxigenul
-hârtie de filtru de pus pe stativul biuretei pentru a identifica mai uşor virajul culorii,
-soluiţie sulfocromică de spălat biureta,
-reactiv: hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH 0,1 N ) – soluţie titrantă,
-indicator : metil-orange
Mod de lucru:
Iau o probă de 100 ml de apă de analizat, măsurată cu cu cilindrul gradat, o transvazez în
paharul Erlenmayer peste care adaug 3 picături de indicator metil-orange. Proba se colorează
galbenă. Titrez uşor, cu picătura, mişcând circular, continuu paharul Erlenmayer până la virajul
culorii de la galben la portocaliu (galben–portocaliu ).
Am consumat ml de hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH 0,1 n )
am = V x f = Eg / l
V = volumul soluţiei de hidroxid de sodiu 0,1 normal ( NaOH 0,1 n ) folosit la determinarea
acidităţii minerale
f = factorul soluţiei de NaOH 0,1 n

3.6Determinarea durităţii apei din Lacul Ciuperca

Este o metodă complexometrică.
Duritatea apei este dată de totalitatea sărurilor de calciu (Ca) şi magneziu (Mg ), dizolvate în
apă : cloruri, sulfaţi, carbonaţi, azotaţi, fosfaţi.
Duritatea apei este de două feluri: temporară ( Dt )şi permanentă ( Dp )
Duritatea totală ( DT ) = Dt + Dp
Duritatea temporară Dt = V x f x 2,8
Materiale şi ustensile:
-proba de apă de analizat,
-3 pahare Berzelius,
-2 pahare Erlenmayer de 25o ml
-pisetă cu apă distilată
-soluţie tampon amoniacală pentru a ridica pH-ul apei la peste 10,
-acid clorhidric 0,1 n,
-hidroxid de sodiu 0,1 n
-pipetă gradată,
-cilindru gradat,
-soluţie sulfocromică,
-biureta cu robinet,
-hârtie de filtru,
-reactiv: complexon III ( E.D.T.A.) 0,1 M ( molar ),
Indicatori: Ericrom T negru, pulbere şi murexid.

26
 Foto nr 9: Determinarea durităţii

Mod de lucru:
Se pregăteşte instalaţia de titrare astfel: se spală cu soluţie sulfocromică, cu apă, cu apă
distilată de două ori, cu apă bidistilată, apoi cu soluţie Complexon III, o umplu cu soluţie
Complexon III 0,1 M ( molar ), scot bula de aer din biuretă şi apoi complectez biureta până la
gradaţia zero ( 0 ).
Iau 100 ml apă de probă într-un pahar Berezelius,măsor cantitatea cu cilindrul gradat,
verificat cu pipeta gradată, torn proba de apă într-un pahar Erlenmayer de 250 ml, adaug 1 ml de
soluţie tampon amoniacală cu pipeta gradată pentru a ridica pH-ul,ce trebuie să fie mai mare de 10.
Se adaugă 0,1 g ( un vârf de spatulă ) de indicator Ericrom Tnegru şi se titreză cu reactivul
Complexon III 0,1 M ( molar ), de concentraţie 0,1 n ( normal ), cu picătura, pâna la virajul culorii
de la roşu la albastru net ( fără tentă de violet ).
Dt = V x f x 2,8 = 0,561 x 0,9935 x 8,9 = 4,96 mg CaO
Duritate permanentă ( Dp ) folosim ca indicator MUREXID
Titrăm cu Complezon III 0,1 M, cu picătura, până la virajul culorii de la roz la violet.
Am consumat 7,7 ml de Complexon III 0,1 n.
Dp = V x f x 7,7 = 0,561 x 0,9935 x 7,7 = 4,29 mg CaO
Duritate totală DT = ( 0,561 x V1 X f x 1 000 ) / V x 10 0G / l
DT = ( 0,561 x 8,9 0,9935 x 1 000 ) / 50 x 10 = 9,92 0 G / 99,2 mg CaO / l

3.7Determinarea calciului ( Ca ) din apa Lacului Ciuperca

Materiale şi ustensile:
-proba de analizat,
-piseta cu apă distilată,
-pahare Berzelius
-pahare Erlenmayer de 250 ml,
-cilindru gradat,
27
-pipetă gradată,
-souţie de hidroxid de sodiu ( NaOH )0,1 n ,2ml, cu care alcalinizez proba, pH = mai mare de 10,
-biureta cu robinet,
-hârtie de filtru.
-reactiv: Complexon III ( EDTA ) 0,1 M
-indicator : Murexid
Mod de lucru: Pregătesc biureta spălând-o cu soluţie sulfocromică, apă, apă distilată de două ori, apă
bidistilată, soluţie Complexon III 0,1 M şi apoi umplu Biureta cu soluţie titrantă Complexon III 0,1
M . Iau o probă de apă de analizat de 100 ml pe care o măsor cu cilindrul gradat, o verific cu pipeta
gradată. Pun proba de apă într-un pahar Erlenmayer, adaug 2 ml de hidroxid de sodiu ( NaOH ) 0,1
n , cu pipeta gradată, pun şi indicatorul Murexid.Proba capătă culoarea roşie. Titrez cu soluţie
Complexon III 0,1 M, cu picătura,mişcând circular paharul Erlenmayer până la virajul culorii de la
roz la violet. Am consumat 4,8 ml titrant.
Ca mg =(0,4008xV1 x f x1000)/V = (0,4008 x 4,8 x 0,9935 x1000) / 100 = 19,11 mg Ca / l

3.8Determinarea magneziului ( Mg ) din apa Lacului Ciuperca

Materiale şi ustensile:
-proba de apă de analizat,
-pahar Berzelius,
-pahar Erlenmayer de 250 ml,
-cilindru gradat,
-pipetă gradată,
-hârtie de filtru,
-piseta cu apă distilată,
-soluţie sulfocromică,
-spatulă,
-hidroxid de sodium pentru a alcalinizaproba, ridică pH-ul la peste 10,
-reactiv :soluţieCompleXon III 0,1 n,
-indicator: Ericromnegru T
Mod de lucru: Pregătescbiureta
Iau o probă de apă de analizat de 100 ml cu paharul Berzelius, o măsorîncilindrulgradar,
verificat cu pipetaşiapoi torn probaîntr-un paharErlenmayer de 250 ml, adaugsoluţie de hidroxid de
sodium ( NaOH ) 0,1 n, 2 ml, pentru a ridica pH-ulapei la peste 10. Adaugunvârf de spatula de
indicator Ericromnegru T. Titrezpână la virajulculorii de la roşu la verde.

3.9Determinareacompuşilortoxici :
nitriţi ( NO2 ), nitraţi ( NO3 ), amoniacul ( NH4 ), phosphate,cuajutorultruseispecial
NITRIŢI NO2 – 0,02 mg / l
Materialeşiustensile :pahar Berzelius, proba de apă, pipetaşitrusa de teterminare.
Mod de lucru:umplutubul de testarepână la semn cu apă de probă. Adaug 2 linguri de
măsurarecombinate cu capacfiletat, de reactive.Agittubulpână la dizolvarecompletă. La înrepaus 3
minute tubul. Pun tubulpecerculgraficului, al căreiculori se aseamănăproba mea.

NITRATUL NO3 – 10 mg / l
Materialeşiustensile :proba de apă, pahar Berzelius, pipetaşitrusa de determinare.
Mod de lucru:umplutubul de testarepână la semn cu apă de probă. Adaug 2 linguri de Reactiv 1,
combinate cu capacfiletatşiagitpână la dizolvarecxompletă, cu tubul perfect închis.Adaugapoi 2
linguri de Reactiv 2, agitfoarte bine până la dizolvarecompletăşi-l lasînrepaus 10

28
minute.Conţinutulprobei se aseamînă cu cercul care aratăcăexistă 10 mg concentraţie de
nitratînapaLaculuiCiuperca.

AMONIACUL NH4 – 0,1 mg / l

Materialeşiustensile :proba de apă, pahar Berzelius, pipetaşitrusa de determinare.
Mod de lucru:umplutubul de testarepână la semn, adaug 10 picături de Reactiv 1 şiagitpână la
dizolvarecompletă. Adaug o linguriţăReactiv 2 şiagitpână la dizolvare.Adaug 15 picături de Reactiv
3 şiagitpână la dizolvare.Repaus 7 minute.Culoareaprobei din tub se esteîntrecerculcereprezintă
0,05cerculcereprezintă 0,2. Tragconcluziacăamoniaculesteînconcentraţie de 0,1 mg / litru.

PHOSPHATE
Materialeşiustensile :proba de apă, pahar Berzelius, pipetaşitrusa de determinare.
Mod de lucru: Umplutubul de testarepână la semn cu apă de probă. Adaug 10 picături de Reactiv 1
şiagitpână la dizolvatecompletă.Adaug 1 picătură de Reactiv 2 şiagitpână la dizolvare.Repaus 5
minute.Conţinutulrecipientului de testare a rămasincolor,conformindicelui O ( ZERO ).

29
 Concluzii

“Apa nu este numai o simplă soluţie de substanţe minerale, organice şi de gaze. Ea este în
acelaşi timp şi un mediu de viaţă. Pentru a îndeplini însă aceasă funcţie se impune ca însuşirile ei să
varieze în limite optime, în raport cu cerinţele organismelor animale şi vegetale care populează
mediul respectiv.
În cazul în care echilibrul biologic dintr-un ecosistem acvatic este tulburat ca urmare a
modificăriilor intervenite, pe cale naturală, cu însuşirile fizice şi chimice ale apei, spunem că avem
de-a face cu o apă impurificată, muradară sau stricată.
Când fenomenul este o consecinţă a activităţii omului, avem de-a face cu poluarea prin care
înţelegem , o modificare a condiţiilor fizico-chimice sau biologice ale unei ape, produsă ca urmare a
activităţilor omului, prin care se prejudiciază folosinţele normale ale acesteia” ( I. Malcea, 1969 ).
Se constată că o apă este considerată poluată când modificarea calităţilor sale afectează
folosirea ei, fapt ce aduce prejudicii materiale omului, nemaiputând fi folosită pentru alimentare cu
apă potabilă, în industrie, agricultură, piscicultură sau chiar pentru agrement.
Combaterea poluării apelor se realizează prin măsuri ce urmăresc, în primul rând, prevenirea
poluării apelor. Pentru industrie, zootehnie şi diverse activităţi sociale, modalitatea cea mai eficientă
de combatere a poluării este epurarea apelor uzate, înainte de evacuare.
În această operaţie, apele uzate sunt supuse unor tratamente necesare, prin care conţinutul
este diminuat astfel încât, în urma diluării cu apele râurilor, în care ajung, să înregistreze
concentraţii cât mai mici.
Dezavantajul Lacului Ciuperca îl prezintă faptul că se află poziţionat ca într-un amfiteatru şi
toate deversările din zonă, precul şi apele pluviale, se varsă în lac.
Beneficiile investiţiei de ecologizare – realizarea acestui proiect a avut un impact pozitiv
asupra populaţiei tulcene, asupra potenţialului turistic al oraşului.
Prin concesionarea drepturilor de exploatare comercială a luciului apei şi a anexelor (bărci şi
hidrobiciclete) se estimează acoperirea în toalitate a investiţiei în 24 de luni.
Educaţia social încă lasă de dorit.În data de 15.06 2017, plimbându-mă pe malul Lacului
Ciuperca am observant gunoaie în apă aruncate (peturi, hartii, mucuri de ţigară),prin spaţiile verzi, la
locurile de joacă, pubele de gunoi foarte rare, iar paznicii stăteau pe bancă la umbra.
Apa lacului era tulbure, uşor verzuie.

În zona de nisip, oameni se bronzau la soare. Mai sunt zone din prejama lacului care nu sunt
funcţionale, sunt lăsate în paragină şi ar trebui primăria Tulcea să ia măsuri în zona topoganului cu
apă, bazinul de înnot neacoperit, zona verde dintre plaja şi bazinul didactic .

30
 BIBLIOGRAFIE

-Istoria oraşului Tulcea – Istoria tulceană şi a Dunării

de Nicolae C. Hariton
-Perdut în Tulcea – Misterele Dunării de Nicolae C. Hariton
-Tulcea – Ghidul călătorului, vol I şi II de Nicolae C. Hariton
-Tulcea, la 1870, vol I de Nicolae C, Hariton
-Raport lunar asupra calităţii factorilor de mediu în judeţul Tulcea, februarie 2017
-arhivele naţionale. Ro
-wikmapia.org.Lacul Ciuperca.
-Agenda locală
-Agenda locală 21 / A 121
-Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Tulcea
-Primăria municipiului Tulcea
-Ziarul local Delta

31