MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC ,,BRAD SEGAL”

TULCEA

PROIECT
PENTRU

CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL 4

PROFILUL: RESURSE NATURALE SI PROTECȚIA MEDIULUI

CERTIFICARE: TEHNICIAN ECOLOG ȘI PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI

TEMA PROIECTULUI

CALITATEA APELOR NATURALE ȘI ACTIVITĂȚILE ANTROPICE

PROFESOR ÎNDRUMATOR:

BUCĂTARU LĂCRĂMIOARA-DORINA

ELEV:

GHIȚA MIHAELA-ELENA

2023
 CUPRINS

ARGUMENT…..…………………………………………………………………….. 3

CAPITOLUL I: Calitatea apelor naturale………….………………………………… 7

CAPITOLUL II: Definiții si exemple de activități antropice care influențeaza calitatea

apelor………………………………………………………………………………… 10

CAPITOLUL III:

Managementul calității apelor………….…………………………………………… 13

STUDIU DE CAZ…………………………………………………………………… 16

CONCLUZII…………………………………………………………………………. 18

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………… 20

2
 ARGUMENT

Fără apă, nu există viaţă!

Fără apă curată, nu putem trăi o viaţă sănătoasă!

Calitatea apei depinde şi de comportamentul fiecăruia dintre noi faţă

de apă!

Apa reprezintă un element important pentru existenţa vieţii şi dezvoltarea

colectivităţilor umane. Faptul că primele forme de viaţă au luat naştere în mediu acvatic, că

primele aşezări omeneşti s-au stabilit în apropierea râurilor şi fluviilor, pentru a avea apa

necesară pentru băut şi nevoile gospodăreşti, că apa reprezintă mediul în care se desfăşoară

toate procesele metabolice, că ţesuturile şi organele tuturor vieţuitoarelor conţin apă într-o

mare proporţie, dovedeşte rolul de primordială importanţă al apei în apariţia şi menţinerea

vieţii ca şi în dezvoltarea colectivităţilor umane de-a lungul timpurilor.

Cu siguranţă am observat cu toţii apariţia din ce în ce mai frecventă a fenomenelor

periculoase, precum inundaţiile. Pe de altă parte, descreşterea umidităţii solului, ca urmare a

temperaturilor din ce în ce mai înalte, genereazã reducerea scurgerii minime (în lunile de

toamnă şi de vară), ceea ce contribuie la creşterea frecvenţei de poluare şi a restricţiilor de

alimentare cu apă.

Datele statistice ne arată că, la nivel mondial, există 1,1 miliarde de oameni care

utilizează surse de apă potabilă nesănătoase şi anual sunt produşi 1500 de kilometri cubi de

3
apă uzată.

Acestea sunt motivele pentru care acţiunile noastre trebuie să se îndrepte către

protejarea resurselor de apă, atât prin acţiuni guvernamentale, în vederea demarării unor

proiecte specifice, cât şi prin atitudinea de zi cu zi a fiecărui dintre noi, principalii beneficiari

ai acestora.

În România, accesul la reţeaua centralizată de alimentare cu apă este sporit în mediul

urban (92% din totalul populaţiei) şi satisfăcător în mediul rural (33% din totalul populaţiei).

O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei reflectă şi

comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi

conservării calităţii ei.

Nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei

naţiuni, pentru că o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a

comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în

prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici

durabile de gospodărire a apelor.

În fiecare zi, 2 milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate în apele din

lumea întreagă. Problema este cu atât mai acută în ţările aflate în curs de dezvoltare, unde în

jur de 90% din apele uzate neepurate şi 70% din deşeurile industriale netratate ajung în apele

de suprafaţă.

În România, calitatea apelor este influenţată de sursele de poluare urbane, industriale

şi agricole care evacuează cantităţi importante de poluanţi în resursele de apă, dar şi de

comportamentul unor cetăţeni care aruncă deşeuri în apă sau în apropierea apelor.

S-a estimat că peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali

provin din marile aglomerări umane.

Aceasta se datorează insuficienţei staţiilor de epurare sau lipsei de dotări la staţiile de

4
epurare existente, la care se adaugă şi amploarea dezvoltării urbane din ultimii ani.

Chiar dacă, în ultimii ani, s-a înregistrat o reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi

evacuată în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în

continuare destul de mare.

Apa este substanţa cea mai răspândită de pe suprafaţa pământului, constituind

hidrosfera, procentual, volumul de apă dulce din fluvii, lacuri şi ape subterane reprezintă

0.7%, apa mărilor şi oceanelor reprezintă 97%, iar restul, de aproximativ 2.3%, este apa

înglobată în gheţari şi calote polare. În atmosferă există cantităţi de apă sub formă de vapori şi

nori.

Deşi cantităţile de apă pe planeta noastră sunt mari, totuşi sursele de apă care pot fi

utilizate pentru consumul uman, animal sau utilizări industrial sunt limitate, având în vedere

cantităţile mari de apă cu salinitate ridicată sau pe cele blocate sub formă de gheţari.

Distribuţia inegală a apei pe suprafaţa globului, conduce la problem de alimentare cu

apă în zonele intens populate şi cu industrii dezvoltate.

Tratarea apelor de suprafaţă, subterane şi marine, în scopul obţinerii apei potabile şi

pentru utilizări industriale este absolut necesară şi are drept scop: îndepărtarea impurităţilor şi

compuşilor poluanţi de origine organică şi anorganică, a microorganismelor existente în ape

în mod natural sau apărute datorită unor poluări accidentale, asigurarea necesarului de apă

potabilă şi industrial, corelat cu necesităţile dezvoltării societăţii omeneşti.

Având în vedere reducerea surselor disponibile de apă de calitate corespunzătoare, cât

şi creşterea demografică, diversificarea metodelor de tratare şi utilizarea unor surse alternative

au reprezentat şi reprezintă principalele preocupări ale cercetătorilor şi inginerilor care

lucrează în domeniul exploatării şi furnizării apei.

5
Fig.nr. 1 Distribuția rezervelor de apă

6
 CAPITOLUL I
CALITATEA APELOR NATURALE

Definiții și indicatori ai calității apelor

Apa este considerată o resursă naturală vitală pentru toate formele de viață și pentru

dezvoltarea economică a societății. Calitatea apei poate fi definită ca ansamblul proprietăților

fizice, chimice și biologice ale acesteia, care determină aptitudinea apei pentru a fi utilizată în

diverse scopuri, cum ar fi consumul uman, irigarea culturilor sau pentru producția industrială.

Calitatea apei poate fi evaluată prin intermediul unor indicatori fizici, chimici și biologici.

Indicatorii fizici se referă la proprietățile fizice ale apei, cum ar fi culoarea, mirosul, gustul,

turbiditatea sau temperatura. Indicatorii chimici măsoară conținutul de substanțe chimice în apă,

cum ar fi sărurile minerale, substanțele organice și anorganice, compușii organici și pesticidele.

Indicatorii biologici se referă la organismele vii care trăiesc în apă, cum ar fi algele, bacteriile și

protozoarele.

Metodele de analiză și evaluare a calității apelor pot fi împărțite în trei categorii principale:

metode fizico-chimice, metode biologice și metode ecologice. Metodele fizico-chimice implică

analiza parametrilor fizici și chimici ai apei, cum ar fi temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat,

turbiditatea, conținutul de nutrienți și substanțe organice și anorganice. Metodele biologice se

concentrează pe analiza indicatorilor microbiologici ai apei, cum ar fi bacteriile coliforme,

7
Escherichia coli și enterococii. Metodele ecologice implică evaluarea impactului asupra

organismelor din ecosistemele acvatice, cum ar fi fitoplanctonul, zooplanctonul și

macroinvertebratele.

Parametrii de calitate apei utilizati pentru consumul uman includ aspecte privind sănătatea

publică și de siguranță alimentară, cum ar fi nivelul de contaminare cu metale grele, substanțe

organice toxice și substanțe radioactive. În ceea ce privește protejarea și conservarea habitatelor

acvatice, se urmărește monitorizarea indicatorilor ecologici, cum ar fi nivelul de oxigen dizolvat,

diversitatea biologică și nivelul de eutrofizare a apelor.

Astfel, metodele de analiză și evaluare a calității apelor și parametrii de calitate apei utilizati

sunt importante pentru a înțelege starea de sănătate a apelor și pentru a dezvolta strategii

adecvate de protecție și conservare a acestora.

Factori naturali care influențează calitatea apelor

Calitatea apei este influențată de o serie de factori naturali, cum ar fi clima, topografia, solul și

vegetația din zona de captare a apei. De exemplu, precipitațiile puternice și frecvente pot duce la

creșterea nivelului apei și la spălarea solului, ceea ce poate duce la creșterea conținutului de

substanțe chimice și de nutrienți în apă. În plus, topografia zonei de captare a apei poate

influența viteza de scurgere a apei, care la rândul său poate afecta nivelul de oxigen din apă și

flora și fauna care trăiesc în ea.

Calitatea apei poate fi influențată de factori naturali, cum ar fi:

• Climatul: precipitațiile pot influența calitatea apei în funcție de cantitatea și frecvența

acestora. De exemplu, în perioadele de secetă, nivelul apei scade și poate crește concentrația de

poluanți din apă.

8
• Geologia: solul și rocile din zonă pot afecta calitatea apei prin concentrația de substanțe

chimice, cum ar fi metalele grele sau sărurile.

• Vegetația: plantele pot influența calitatea apei prin consumul de nutrienți și substanțe

chimice și prin protejarea solului împotriva eroziunii.

• Fauna: animalele care trăiesc în și în jurul apelor pot afecta calitatea apei prin excreția de

deșeuri sau prin consumul altor organisme care pot conține poluanți.

Probleme actuale legate de calitatea apelor naturale

În prezent, există mai multe probleme legate de calitatea apelor naturale, cauzate de

activitățile antropice și de alți factori:

• Poluarea cu substanțe chimice: industria și agricultura sunt surse importante de poluanți

chimici care ajung în apele naturale prin scurgeri sau prin infiltrare în sol. Aceste substanțe pot fi

toxice pentru fauna și flora acvatică și pot afecta negativ calitatea apei pentru uzul uman.

• Poluarea cu nutrienți: agricultura și activitățile umane pot contribui la creșterea

concentrației de nutrienți în apele naturale, cum ar fi azotul și fosforul. Acești nutrienți pot duce

la eutrofizarea apei, care este o creștere excesivă a algelor și plantelor acvatice, ceea ce poate

duce la reducerea oxigenului din apă și la moartea animalelor acvatice.

• Poluarea cu microorganisme: poluarea cu bacterii și viruși poate fi o problemă în anumite

zone unde apele sunt contaminate cu deșeuri umane sau animale. Aceste microorganisme pot fi

toxice pentru oameni și animale și pot duce la îmbolnăviri grave.

• Schimbarea climatică: schimbările climatice pot afecta calitatea apei prin modificarea

modelelor de precipitații și prin creșterea temperaturilor apei, ceea ce poate duce la creșterea

concentrației de poluanți și la alterarea ecosistemelor acvatice.

9
 CAPITOLUL II
DEFINIȚII SI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI ANTROPICE
CARE INFLUENȚEAZA CALITATEA APLEOR

Activitățile antropice care afectează calitatea apelor includ diverse practici umane, precum

agricultura, industria, urbanizarea și turismul. Acestea pot duce la poluarea apelor sau la

schimbări în modul în care apa curge prin ecosistemele naturale. Exemple specifice de activități

antropice care influențează calitatea apelor includ:

• Agricultura intensivă și folosirea excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor, care duc la

scurgerea acestora în apele de suprafață sau în apele subterane;

• Producția industrială și emisiile de substanțe chimice, care pot ajunge în ape prin

intermediul râurilor, ploilor sau scurgerii prin soluri;

• Creșterea urbană și dezvoltarea infrastructurii, care pot schimba modul în care apa curge

prin râuri și pot duce la scurgeri de ape uzate sau la îndiguirea cursurilor de apă;

• Activitățile turistice, precum pescuitul, sporturile nautice și turiștii care vizitează zonele

cu apă, care pot avea un impact negativ asupra calității apelor prin introducerea de deșeuri sau

prin perturbarea habitatelor naturale.

Agricultura și impactul asupra apelor naturale

10
Agricultura este una dintre principalele activități antropice care afectează calitatea apelor

naturale. Producția agricolă poate avea un impact negativ asupra calității apelor prin utilizarea

excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor, care pot ajunge în apele de suprafață sau în apele

subterane. De asemenea, practicile agricole pot duce la eroziunea solului, care poate duce la

încărcarea apei cu sedimente și nutrienți. În plus, irigația excesivă poate duce la scurgerea apei și

la reducerea cantității de apă disponibile pentru alte utilizări.

Industria și impactul asupra apelor naturale

Industria este o altă activitate antropică care poate afecta calitatea apelor naturale. Procesele

industriale generează deseori ape uzate care conțin substanțe chimice și alte poluanți, care sunt

deversați în râuri și în alte ape naturale fără tratament corespunzător. Aceste ape uzate pot

conține substanțe periculoase, cum ar fi metale grele, substanțe organice și substanțe radioactive,

care pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător.

Există reglementări strict definite cu privire la cantitatea și tipul de substanțe permise să fie

deversate în apele naturale, dar uneori acestea nu sunt respectate din diverse motive, cum ar fi

costurile ridicate ale eliminării deșeurilor sau problemele tehnice cu echipamentele de epurare.

Urbanizarea și impactul asupra apelor naturale

Urbanizarea poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de ape pluviale care

se scurg pe suprafețele impermeabile, cum ar fi străzile, trotuarele și clădirile, și ajung în râuri și

lacuri. Această creștere a fluxului de apă poate duce la inundații și la creșterea vitezei de curgere

a apei, ceea ce poate duce la eroziunea malurilor și la distrugerea habitatelor naturale ale

animalelor și plantelor din apropierea cursurilor de apă.

De asemenea, urbanizarea poate duce la poluarea apelor prin deversarea deșeurilor și apelor

uzate în râuri și lacuri, fără ca acestea să fie tratate corespunzător. Aceste deșeuri pot conține

11
substanțe chimice și alte poluanți care pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediul

înconjurător.

Turismul și impactul asupra apelor naturale

Turismul poate afecta calitatea apelor naturale prin creșterea cantității de turiști care vizitează

zonele naturale, cum ar fi plajele, râurile și lacurile. Acești turiști pot deversa deșeuri și alte

materiale în apele naturale, ceea ce poate duce la poluarea acestora și la afectarea habitatelor

animalelor și plantelor.

De asemenea, turismul poate duce la creșterea cantității de nave și ambarcațiuni care

navighează pe râuri și lacuri, ceea ce poate duce la poluarea apei prin deversarea de combustibil

și alte substanțe poluante din nave și ambarcațiuni. Aceste substanțe pot fi dăunătoare pentru

sănătatea umană și pentru mediul înconjurător, și pot afecta calitatea apei pentru uzul public.

Activitățile antropice au un impact semnificativ asupra calității apelor naturale. Este important

să se înțeleagă factorii care influențează calitatea apelor și să se ia măsuri de prevenție și de

gestionare a riscurilor. În acest sens, este necesară o colaborare strânsă între autorități,

comunitate și industrie, pentru a proteja resursele naturale și a asigura un mediu sănătos pentru

toți cei care depind de acestea.

Fig. nr. 2

12
 CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL CALITAȚII APELOR

Managementul calității apelor reprezintă un proces esențial în asigurarea apei potabile și apei

pentru uz industrial de înaltă calitate. Acesta implică monitorizarea calității apei și

implementarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea și pentru a trata apa poluată. În plus,

managementul calității apelor implică dezvoltarea de politici și reglementări pentru a proteja

resursele de apă și pentru a asigura accesul la apă de calitate pentru toți cei care au nevoie de ea.

Pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de cooperare între sectorul public și cel privat,

precum și între autoritățile locale, regionale și naționale. Acest lucru este crucial, deoarece

calitatea apei poate fi afectată de o gamă largă de activități antropice și de factori naturali, cum ar

fi agricultura, industria, urbanizarea și schimbările climatice.

În consecință, managementul calității apelor necesită o abordare integrată și holistică, care să

ia în considerare interacțiunile dintre diferiți factori și să asigure utilizarea durabilă și eficientă a

resurselor de apă. Acest lucru include monitorizarea continuă a calității apei, dezvoltarea și

implementarea de strategii de gestionare a apei, precum și promovarea unui comportament

responsabil în rândul utilizatorilor de apă.

13
Reglementări și legislație privind calitatea apelor

Reglementările și legislația privind calitatea apelor sunt menite să asigure protecția și

conservarea resurselor de apă naturale, precum și să prevină poluarea apelor și să asigure

utilizarea durabilă a acestora. Aceste reglementări și legislații sunt stabilite la nivel național și

internațional și sunt aplicate de către autoritățile de mediu și de sănătate publică. Un exemplu

important de reglementare este Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene, care stabilește

obiective clare pentru gestionarea apelor la nivelul UE.

Programe și strategii pentru monitorizarea calității apelor

Programele și strategiile pentru monitorizarea calității apelor sunt utilizate pentru a colecta și

analiza datele privind calitatea apei în diferite locații și momente. Acest lucru ajută autoritățile de

mediu să înțeleagă mai bine impactul activităților antropice asupra calității apelor și să ia măsuri

pentru a îmbunătăți această calitate. Programele și strategiile de monitorizare includ recoltarea de

probe de apă, analiza acestora în laborator și raportarea rezultatelor. Acestea sunt realizate în

conformitate cu standardele internaționale și naționale pentru asigurarea calității datelor.

Tehnologii de tratare și purificare a apelor

Tehnologiile de tratare și purificare a apelor sunt utilizate pentru a îndepărta substanțele și

contaminanții nocivi din apa contaminată. Aceste tehnologii pot fi folosite atât la nivel industrial,

cât și la nivel individual pentru tratarea apei potabile. Printre tehnologiile utilizate se numără

procesele de filtrare, procesele chimice și procesele biologice. În funcție de sursa de apă și de

nivelul de contaminare, se poate alege tehnologia adecvată pentru a trata și purifica apa. Este

important ca aceste tehnologii să fie implementate și întreținute corect pentru a se asigura

eficacitatea lor.

14
 În general, managementul calității apelor implică o abordare integrată care combină

reglementările și legislația, programele și strategiile de monitorizare și tehnologiile de tratare și

purificare a apelor. Această abordare poate ajuta la protejarea și conservarea resurselor de apă

naturale, precum și la asigurarea unei calități bune a apei potabile și a mediului înconjurător.

Fig.nr. 3

15
 STUDIU DE CAZ

În această secțiune se vor prezenta câteva studii de caz privind impactul activităților antropice

asupra apelor naturale.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cazul râului Thames din Marea Britanie. În anii

1800, acesta era atât de poluat încât mirosul era insuportabil, iar apa nu putea fi folosită nici

măcar pentru a stinge incendiile. Cu toate acestea, începând cu anii 1850, guvernul britanic a

început să ia măsuri pentru a remedia situația. Au fost construite stații de tratare a apei și au fost

introduse reglementări privind poluarea râului. Astăzi, Thames este un exemplu de succes în

ceea ce privește îmbunătățirea calității apelor naturale.

În România, un exemplu de impact negativ asupra apelor naturale este cazul de poluare a

râului Jiu în anul 2013. Un accident petrolier a dus la vărsarea a aproximativ 80 de tone de

motorină în râu, ceea ce a afectat grav fauna și flora acvatică. Au fost luate măsuri pentru a

remedia situația, inclusiv prin utilizarea de microorganisme care să degradeze produsele

petroliere.

Un exemplu de bună practică în managementul calității apelor îl reprezintă Comitetul de Bazin

Hidrografic Mureș-Tisa din România. Acest comitet a fost înființat în anul 1998 și are ca scop

gestionarea resurselor de apă din bazinul hidrografic Mureș-Tisa. Acesta a dezvoltat și

implementat un plan de management al apei care urmărește protejarea resurselor de apă,

îmbunătățirea calității apei și utilizarea durabilă a resurselor de apă. Printre activitățile

16
desfășurate se numără monitorizarea calității apelor, promovarea utilizării de tehnologii de

tratare a apelor și educarea populației privind importanța protejării resurselor de apă.

Un alt exemplu este cel al orașului Singapore, care a dezvoltat un sistem inovator de

gestionare a apei. Acesta include reciclarea apei uzate, colectarea și stocarea apei de ploaie și

utilizarea apei de mare pentru irigații și procese industriale. Aceste măsuri au dus la o creștere a

disponibilității apei într-o regiune caracterizată de lipsa resurselor de apă și la reducerea

dependenței de sursele de apă importate.

17
 CONCLUZII

În urma analizării informațiilor prezentate în capitolele anterioare, se poate concluziona că

activitățile antropice au un impact semnificativ asupra calității apelor naturale. Agricultura,

industria, urbanizarea și turismul sunt printre cele mai importante activități care afectează

calitatea apelor. Diverse substanțe chimice, nutrienți și alte poluanți ajung în apele naturale,

ducând la o scădere a calității apei și la apariția unor probleme de sănătate publică.

De asemenea, s-a constatat că există o legislație și reglementări care încearcă să limiteze

impactul activităților antropice asupra apelor naturale. Deși aceste reglementări sunt importante

și necesare, este nevoie de implementarea unor programe și strategii de monitorizare a calității

apei și de utilizare a tehnologiilor de tratare și purificare a apelor, pentru a îmbunătăți calitatea

apei și a proteja sănătatea publică.

În urma analizei informațiilor prezentate în capitolele anterioare, se pot face următoarele

recomandări pentru îmbunătățirea calității apelor naturale și reducerea impactului activităților

antropice:

• Încurajarea utilizării de practici agricole durabile, precum reducerea utilizării de pesticide

și îngrășăminte chimice și utilizarea de tehnici de irigare eficiente pentru a reduce scurgerea de

nutrienți în apele naturale.

• Adoptarea de politici și practici industriale sustenabile, precum utilizarea de tehnologii

curate și reducerea emisiilor poluante, pentru a reduce impactul asupra calității apelor.

18
• Promovarea planificării urbane durabile și gestionarea adecvată a apelor uzate, pentru a

reduce scurgerea de poluanți în apele naturale.

• Stimularea dezvoltării turismului ecologic și promovarea turismului responsabil, care să

respecte mediul înconjurător și să reducă impactul asupra calității apelor.

• Implementarea de programe și strategii de monitorizare a calității apei și de utilizare a

tehnologiilor de tratare și purificare a apelor, pentru a îmbunătăți calitatea apei și a proteja

sănătatea publică.

În general, este important ca toate activitățile umane să fie realizate într-un mod responsabil

și durabil, astfel încât să protejăm mediul

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Badea, S. (2019). Protejarea apelor subterane și de suprafață. Editura Ceres.

2. Bănărescu, I. (2017). Apa și protecția ei. Editura Tehnică.

3. Bumbac, C. (2018). Managementul calității apelor. Editura Universității din Oradea.

4. Diaconu, E. (2019). Evaluarea și gestionarea riscurilor pentru calitatea apelor. Editura

Politehnica Press.

5. Gavrilescu, M. (2019). Tratat de chimia apei. Editura Universității din București.

6. Isac, L., & Negrea, G. (2018). Managementul apelor. Editura Pro Universitaria.

7. Negrea, A. (2017). Studii de caz în protecția apelor. Editura Universității din București.

8. Popa, E., & Borza, S. (2018). Impactul activităților antropice asupra calității apelor.

Editura AGIR.

9. Rădulescu, C. (2019). Managementul și protecția apelor. Editura C.H. Beck.

10. Ştefan, A. (2017). Calitatea apei și problemele de mediu. Editura Polirom.

20