MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE SI CERCETARII ŞTIINŢIFICE

PROIECT
PENTRU
CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
Nivel IV

Calificarea profesională:
Tehnician ecolog si protecţia calităţii mediului

2015 -2016

1
Denumirea temei

Poluarea apei

2
 Cuprins

1. Argument………………………………………………………….pag.4
2. Capitolul I. Apa. Generalitati……………………………………..pag.6
3. Capitolul II. Poluantii apei………………………………………..pag.10
4. Capitolul III. Surse de poluare……………………………………pag.13
5. Capitolul IV. Influenta poluantilor apelor asupra mediului………pag.15
6. Capitolul V. Modul de dispersie a apelor poluate………………...pag.17
7. Bibliografie………………………………………………………..pag.19
8. Anexe……………………………………………………………...pag.20

3
 1. Argument

Apa,aerul si solul constituienti ai biosferei sunt cunoscuti sub numele de factori

de mediu.
Cunoasterea conditiilor de viata din cadrul fiecarui factor de mediu conduce la o
protectie eficenta a mediului.Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca sursele de
poluare,respective poluantii,modul de dispersie al poluantilor,efectele poluantilor
asupra mediului si masurile de prevenire si combatere a poluarii factorilor de mediu
pentru a crea conditii propece vietii pe Pamant.
Poluarea apei reprezinta modificarea proprietatilor apei ca urmare a activitatilor
umane.Pentru a putea folosi durabil tot ce ne ofera natura energie, materii prime,
hrana - trebuie pe de o parte, sa intelegem cat de mare este capacitatea naturii de a
reface ceea ce noi consumam, iar pe de alta parte, sa gasim acele mijloace prin care
sa controlam, sa monitorizam in permanenta activitatile care pot modifica starea
mediului.
A ocroti si imbunatati mediul inconjurator pentru generatiile actuale si viitoare
a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial.
Apa ca si aerul este un factor de mediu indispensabil vietii. Apa se gaseste
intotdeauna unde exista viata si formeaza substanta cea mai raspandita de pe pamant.
A avut un rol de prim ordin in aparitia vietii pe pamant si continua sa aiba un astfel
rol pentru ca:
- apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor si animalelor
- intra in constitutia tuturor organismelor vegetale si animale.
- inlesneste si regleaza procesele fizico-chimice din celule, difuziunea
substantelor nutritive in celule si tesuturi, procesele de digestie, absorbtie, circulatie
si hranire ale celulelor.
- procesul de fotosinteza pe care il indeplinesc plantele verzi, prin care acestea
sintetizeaza substanta organica din saruri minerale, nu poate avea loc in afara apei.
- regleaza caldura organismelor prin evaporare la suprafata; etc.
Importanta apei pentru viata omului reiese din faptul ca fara apa nu poate trai mai
mult de 4 zile rareori 7-8 zile.Necesarul de apa pentru un metabolism al unui om
normal este de 2,5 litri in 24 ore.
Poluarea apei reprezinta modificarea proprietatilor apei ca urmare a
activitatilor umane. Dezvoltarea economica si sociala din ultima vreme impune luarea
unor masuri sistematice pentru impedicarea urmarilor daunatoare ale exploatarii
nerationale a solului si subsolului, pentru protectia apelor, aerului, faunei si florei si
la noi in tara.
Deşi în ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalaţii antipoluante,
ajungându-se în prezent să funcţioneze peste 4900 de staţii de epurare a apei şi peste
15000 de instalaţii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice,
contribuţia acestora la reducerea poluării mediului a fost insuficientă datorită:

4
 -exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor, lipsa pieselor de schimb,
reducerea cotelor de energie şi fiabilitatea redusă a unor utilaje;
- lipsa personalului calificat, ca şi retribuirea lui la un nivel minim faţă de alte
ramuri, reprezintă o altă cauză care a contribuit la apariţia unor deficienţe majore în
funcţionarea la parametrii proiectaţi a acestor instalaţii;
- dezvoltarea capacităţii de producţie fără asigurarea concomitentă a realizării
instalaţiilor de epurare şi respectiv de purificare a gazelor nocive.
Ideea dezvoltarii durabilei, adica a acelui mod de a asigura necesitatile de tot felul ale
societatii de astazi fara a afecta negative societatea de maine, a devenit fundamental
poiliticilor de mediu in multe tari.
Pentru a putea folosi durabil tot ce ne ofera natura energie, materii prime,
hrana - trebuie pe de o parte, sa intelegem cat de mare este capacitatea naturii de a
reface ceea ce noi consumam, iar pe de alta parte, sa gasim acele mijloace prin care
sa controlam, sa monitorizam in permanenta activitatile care pot modifica starea
mediului.
A ocroti si imbunatatii mediul inconjurator pentru generatiile actuale si
viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial.

5
 2. Capitolul I. Apa. Generalitati

Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor

albăstrui sau chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut
indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai
universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului,
având formula chimică brută  H2O. Apa este una din substanțele cele mai răspândite
pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera.
Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă
de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se
găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide,
sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape
curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În
atmosferă, apa se găsește in forma  gazoasă  alcătuind norii sau fin difuzată în
aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește
continuu în mișcare și transformare , evaporarea și condensarea,
respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se
numește ciclul apei și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei.
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform
standardului din România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul nu trebuie să
depășească 1ml/m³. Pe măsura creșterii populației umane, de-a lungul timpului, și a
folosirii intensive și extensive a resurselor de apă susceptibile de a furniza apă
potabilă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a omenirii.
Toate formele de viață cunoscute depind de apă. Apa este o parte vitală în
multe din procesele metabolismului din interiorul organismului. Cantități
semnificative de apă sunt utilizate de organism în digestia hranei. ( unele
bacterii și semințe de plante pot intra într-o stare criptobiotică pentru o perioadă
nedeterminată, atunci când sunt deshidratate, ca apoi să revină la viață când reajung
într-un mediu umed.)
Aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi este apă. Pentru o bună
funcționare, corpul necesită între doi și șapte litri de apă pe zi pentru a evita
deshidratarea, cantitatea exactă depinzând de nivelul de activitate, temperatură,
umiditate și alți factori. Nu este cunoscută cu exactitate cantitatea de apă necesară a fi
consumată de o persoană sănătoasă. Oricum, pentru cei care au probleme de rinichi
este dificil să bea prea multă apă, dar periculos să bea prea puțină, mai ales într-un
ambient cald și umed sau în timpul exercițiilor fizice. Se întâmplă totuși ca oamenii
să consume mult mai multă apă în timpul exercițiilor fizice decât este necesar,
expunându-se astfel riscului de intoxicație cu apă, care de cele mai multe ori este
fatală.

6
 Dieteticienii și nutriționiștii spun că aceasta este cantitatea de apă recomandată
a fi consumată pe zi - în engleză RDI (Recommended Daily Intake). [1]. Ultimele
rapoarte referitoare la regimul alimentar ale Consiliului Național de
Cercetare National Research Council recomandă un consum pentru femei de
2,7 litri de apă în total (incluzând și sursele de apă din alimente) și, respectiv,
3,7 litri pentru bărbați [2]. Apa se pierde din organism prin urină și fecale, prin
transpirație și prin respirație (expirație de vapori).
Corpul uman are nevoie de apă care nu conține prea multă sare sau alte impurități.
Printre impuritățile frecvent întâlnite se numără chimicalele
și/sau bacterii periculoase, cum ar fi crypto sporidium. Unele substanțe sunt însă
acceptabile și chiar necesare ca și prezență în apă pentru intensificarea gustului și
pentru asigurarea necesarului de electroliți.
Datorită creșterii populației mondiale și a altor factori, tot mai puțini oameni
beneficiază de apă potabilă. Problema apei poate fi rezolvată prin creșterea
producției, o distribuție mai bună, și nerisipirea resurselor deja existente. Din acest
motiv, apa este o resursă strategică pentru multe țări. Au existat de-a lungul timpului
mai multe conflicte pentru accesul la apă și controlul acesteia. Experții prevăd mai
multe conflicte viitoare din cauza creșterii populației mondiale și creșterii
contaminării prin poluare și încălzire globală.

fig.1. Apa de munte

7
 Raportul UNESCO despre dezvoltarea apei (WWDR, 2003) din cadrul
Programului de Evaluare a Apei pe Plan Mondial arată că, în următorii 20 de ani,
cantitatea de apă potabilă disponibilă va scădea cu 30%. 40% dintre locuitorii lumii
nu au apă curată suficientă pentru o igienă minimală. Peste 2,2 milioane de oameni
au murit în 2000 de boli legate de consumul de apă contaminată sau din cauza
secetei. În 2004, o organizație engleză, WaterAid, a raportat că un copil moare la
fiecare 15 secunde din cauza bolilor legate de apă ce ar putea fi ușor prevenite.
Se prevede că apa ar putea deveni prețioasă precum petrolul, lucru care ar face
din Canada, ce are această resursă din abundență, cea mai bogată țară din lume.
În 2005 în SUA prețurile mari ale benzinei au provocat îngrijorare și au existat
temeri pentru o criză globală, însă consumatorii nu ezitau să plătească prețuri duble
pentru aceeași cantitate, dar de apă îmbuteliată.
Apa potabilă este mai valoroasă decât oricând în istoria noastră, fiind folosită
extensiv în agricultură și industrie, și primește din ce în ce mai multă atenție pentru a
fi folosită judicios pentru generațiile viitoare

RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI

Resursele de apă ale României sunt constituite din :

apele de suprafaţă – râuri interioare, lacuri naturale sau artificiale, fluviul
Dunărea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor tehnice
şi economice de desalinizare)-
apele subterane.În ciuda aparenţelor din unele zone, România este o ţară
bogată în resursele de apă, ocupând locul 21 în Europa (cf. Statisticii Naţiunilor
Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m3 de apă timp de un an pentru
un locuitor.
Aceste resurse nu pot fi utilizate fară importante investiţii pentru lucrări de
amenajare hidrografică şi instalaţii de epurare, deoarece:
- fluviul Dunărea, cea mai importantă resursă de apă, se foloseşte în mica
măsură, datorită poziţiei sale excentrice, la limita sudică a teritoriului;
- râurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu, prezentând, în acelaşi
timp, variaţii importante de debite în timp şi în spaţiu;
- poluarea semnificativă a unor râuri importante face prohibitivă utilizarea lor.
Calitatea apei este stabilită cu ajutorul unor indicativi specifici de poluare:
concentraţia de amoniu, azotaţi, azotiţi, substanţe organice, germeni patogeni, etc.
Din punct de vedere al calităţii lor, resursele de apă pot fi clasificate în 4
categorii:
1. de calitatea 1 (ape care pot fi folosite pentru consumul populaţiei)
reprezentând 48-50% din total,
2. de calitatea 2 (ape utilizate în industriile pretenţioase) costituind
24% din total,
3. de calitatea 3 (utilizate în irigaţii şi utilizări mai puţin pretenţioase) în
proporţie de 10% şi

8
 4. de calitatea 4 (ape degradate) care reprezintă 17-18% din totalul reţelei
naţionale. Fluviul Dunărea, datorită debitului foarte mare, care antreneauă o diluţie
foarte mare a apelor recepţionate, are o calitate globală ce se înscrie în limitele
categoriei 1 şi 2.
Apele subterane au calitatea depreciată considerabil, în ultimii ani, atât sub
aspectul extinderii zonelor, cât şi sub aspectul intensificării poluării. Se constată
astfel imposibilitatea utilizării directe a acestora ca apă potabilă, fiind necesare
instalaţii de tratare costisitoare.Cauzele principale ale înrăutăţirii globale a calităţii
resurselor de apă se pot sintetiza astfel:
- realizarea unor obiective industriale şi zootehnice gigant;
- promovarea unor tehnologii de producţie puternic poluante, abandonate
înţările dezvoltate economic(de exemplu: producerea celulozei prin
procedeul sulfitic, de la combinatele de celuloză şi hârtie Dej şi Zărneşti;fabricarea
sodei prinprocedeul Solvay, de la Ocna Mureşului şi Govora);
- creşterea rapidă a ponderii poluării difuze, produsă în special
prin chimizarea agriculturii cu îngrăşaminte şi pesticide din ce în ce mai numeroase şi
în cantităţi tot mai mari, ca şi faptul că acest gen de poluare nu poate fi uşor
dedepistat şi prevenit
- necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu
modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare;
- exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare existente ;
- lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionare
a deşeurilor şi a nămolurilor de epurarea a apelor industriale uzate. În raport cu
resursele de apă relativ limitate, cerinţele cu apă au cunoscut ocreştere continuă, de la
1,4 miliarde m3 în anul 1950 – la circa 20,40 miliarde m3în anul 1989, din care 11%
apă potabilă pentru populaţie şi domeniul public, 44%pentru industrie şi 45% pentru
irigaţii, zootehnie şi piscicultura

9
 3. Capitolul II. Poluantii apei

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca

rezultat al activităților umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta
să devină mai puțin adecvată utilizărilor sale.

Poluarea poate fi de două feluri :

a) naturală - care afectează regiuni izolate pe Glob şi are aspect temporar -
ex.: furtuni de nisip ,erupţii vulcanice .
b) atrificială – care produce modificări ale microclimatului .

Poluarea artificială este la rândul ei :

 fizică ( apei ,sonoră ,termică );
 chimică (pesticide ,ţuţei ,gaze ,substanţe organice);
 biologică (germeni patogeni) .
 fizică (sonoră ,termică );
 chimică (pesticide ,ţiţei ,gaze ,substanţe organice);
 biologică (germeni patogeni)

Principalii poluanţi sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariaza
calitatea apei.
Clasificarea poluantilor apei dupa mai multe criterii:
A) Dupa provenienta
Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare avand diferite actiuni:
a). Poduse petroliere. Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt
folositi drept combustibili ,lubrifianti, în industria plasticului şi în multe alte
scopuri. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental, prin
esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. În mare parte acesti produsi sunt
otravitori pentru animale,sau se depun pe blana animalelor şi penele pasarilor
facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa se
deplaseze.
b.) Pesticide şi ierbicide Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru
indepartarea daunatorilor,sunt preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge
în apa paraurilor şi a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se
descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive, dar cele mai des
intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp. O
mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. Mai mult de
14 milioane de americani beau apa contaminata, şi Agentia de Protectie a Mediului
estimeaza ca mai bine de 30%din sursele de apa sunt infestate. Azotatii, poluanţi
derivati din insecticide, pot produce o forma foarte grava de anemie la copii, boală de
cele mai multe ori mortal

10
 .c). Metalele . Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung în
apa din mai multe surse, inclusiv industria automobilelor, mine şi chiar sol.
Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt
consumate prin intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt consumate
de catre alte animale, şi asa mai departe, pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului
trofic devenind extrem de toxice. În cantitati mari sunt otravitoare, şi pot da nastere
unor boli grave. Cadmiu, povine din ingrasaminte, recoltele tratate cu
astfel de ingrasaminte şi consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce
diaree şi în timp pot afecta rinichii şi ficatul. Plumbul poate ajunge şi el în apa fie
prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor
sisteme de apa mai vechi. La copii, plumbul poate produce boli mentale.
d). Deseurile. Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice
care pot fi toxice (otravitoare), reactive (capabile sa produca gaze toxice
sau explozive) sau inflamabile
Daca nu sunt tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de
apa cele mai aproape de locul depozitarii. In 1969 raul Cuyahoga din Cleveland,
Ohioa fost atat de poluat incat a luat foc şi a ars timp de cateva ore. Chimicale
folosite în industria echipamentelor electrice, pot ajunge în mediu prin deversari şi
pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic.
e). Cantitatile excesive de materie organica Ingrasamintele şi alti nutrienti
folositi pentru cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în
apa. Odata ajunse în apa, aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi
algelor. Cand aceste plante mor se depun pe fundul apei şi microorganismele le
descompun..In timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o
mare parte din oxigenul dizolvat în apa, şi astfel nivelul oxigenului din apa scade în
asa masura incat vietatile dependente de oxigenul din apa, cum ar fi pestii, mor.
f). Sedimentele Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii
de apa, pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Eroziunea solului,
produsa fie de apa, vant sau precipitatii, inundatiile şi alunecari de teren pot fi
foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente, aparand
astfel poluare prin cantitati mari de materie organica.
g.) Organismele infectioase Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de
Prevenire şi Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se
imbolnavesc anual din cauza organismelor din apa potabila, şi dintre acestia mai bine
de 900 mor. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea
surselor de apa, sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Paraziti
precum Giardialamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa
potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor şi oamenilor care sufera deja
de alte boli.
h). Poluarea termala Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau
mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa
inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. Insa chiar şi cele mai mici
schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo şi

11
vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante şi
animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. Rezultatul poate fi: moarte
speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde, sau în cazul raurilor poate duce la
disparitia vegetatiei din zona poluata.
              
   B) Dupa natura lor, poluantii de provenienta artificiala pot fi:
  
a)poluanti fizici: substante radioactive, ape termale;
b) poluanti chimici: plumb, mercur, azot, fosfor, hidrocarburi,
detergenti, pesticide;
c)  poluanti biologici: microorganisme.
C) Dupa modificarile pe care le produc apei, poluantii sunt:
C1) poluanti care modifica proprietatile chimice si/sau biologice ale apei:
a) compusi toxici anorganici: plumb, mercur, cupru, zinc, crom, cianuri;
b)compusi organici greu sau nedegradabili: pesticide, detergenti; 
c) saruri organiceprovenite din mine sau exploatari petroliere;
d) substante fertilizatoare: azot, fosfor;
e)microorganisme: bacterii, virusi, paraziti.
C2) poluanti care modifica proprietatile fizice si/sau organoleptice ale apei:
a) uleiuri, coloranti;
b) substante degradabile care consuma oxigenul din apa;
o substante solide: suspensii.

12
 4. Capitolul III. Surse de poluare

Sursele de poluare sunt multiple. Poluantii solizi, lichizi sau gazosi ajung în
apele naturale direct sau, în cele mai multe cazuri, prin intermediul apelor uzate.
Clasificarea surselor de poluare poate fi facuta dupa mai multe criterii:

a) în functie de actiunea poluantilor în timp:

    continue, cu caracter permanent (canalizarea unui oras, industrii etc.);

  discontinue, temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici
care  functioneaza  sezonier,  colonii  provizorii,  nave,  autovehicule,  locuinte,
instalatii industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii, de rezervoare).

b) în functie de provenienta poluantilor:

 surse de poluare organizate - sunt reprezentate de apele uzate rezultate

din utilizarea de catre colectivitati a apei în diferite scopuri, colectate
prin sisteme de canalizare. Principalele surse de poluare organizate sunt:
o apele uzate menajere, care rezulta din utilizarea apei în locuinte, institutii
publice, bai, spalatorii, spitale, scoli, hoteluri, unitati comerciale si de
alimentatie publica etc. Peste 80 % din totalul apelor utilizate în scopuri
casnice se evacueaza poluate. Apa este un excelent agent de spalare pus la
dispozitie de natura. Apa spala si singura, ploile antreneaza gunoaiele,
uleiurile, benzina de pe strazi, fumul si praful din aer, de pe cladiri, de pe
plante. Rezultatul curateniei facute este poluarea apei. Impuritatile acestor
ape sunt de provenienta biologica (microorganisme, paraziti),
substante organice (produse petroliere, detergenti, pesticide etc.),
substante minerale (rezultate din operatii casnice sau edilitare);
o apele uzate industriale, care rezulta din diverse procese de fabricatie
si care constituie cea mai masiva si nociva categorie de poluare.
Caracteristica esentiala a apelor uzate industriale o constituie varietatea
nelimitata de poluanti si nocivitatea lor deosebita. Astfel, unele contin
germeni patogeni, precum cele din industria alimentara, altele, substante în
suspensie, ca cele provenite de la statiile de flotatie, iar cele mai multe,
substante chimice potential toxice. Numarul substantelor chimice poluante
este foarte mare, cele mai frecvente fiind metalele grele, acizii minerali
si organici, substantele azotate, colorantii, fenolii, detergentii etc. Unele
pot fi degradabile, dar cele mai multe au o persistenta îndelungata.

13
 Industriile cele mai poluante sunt: chimica, metalurgica, miniera,
alimentara, forestiera etc.;

o apele uzate agrozootehnice, care rezulta din utilizarea apei în scopuri

agricole (irigatii), alimentarea animalelor si salubrizarea

 surse de poluare neorganizate - sunt reprezentate de: apele meteorice,

(ploaie   sau   zapada),    reziduurile   solide   de   tot   felul,   diversele   utilizari
necorespunzatoare   (topirea   inului   sau   a   cânepii)   etc.   Ele   au   un   caracter
intermitent, de obicei debite reduse si o compozitie diversa, producând o poluare
difuza, dificil de stabilit si mai ales de stapânit. In compozitia lor intra, în general,
suspensiile organice sau minerale, germenii patogeni, parazitii antrenati de pe sol,
unele substante toxice etc.

14
 5. Capitolul IV. Influenta poluantilor apelor asupra mediului

a) Substantele organice
Substantele organice de origine naturala (vegetala) consuma oxigenul din
apa atât pentru dezvoltare, cât si dupa moarte. Lipsa oxigenului din apa are ca efect
oprirea proceselor aerobe printre care si autoepurarea.
Fenolul este pentru pesti un toxic nervos, el imprima gust si
miros neplacut carnii pestilor.
Detergentii se plaseaza la suprafata apei sub forma de spuma si împiedica
autoepurarea apei si folosirea ei pentru irigatii.
Pesticidele pot constitui cauza unor boli grave (cancer),
tulburari neurologice, afectiuni ale glandelor endocrine.

b) Substantele anorganice
Sarurile anorganice pot provoca cresterea duritatii, iar apele cu duritate mare
produc depuneri si micsoreaza capacitatea de transfer a caldurii.
Clorurile, peste anumite limite, fac apa improprie pentru alimentare
si pentru irigatii.
Metalele grele au actiune toxica asupra organismelor acvatice, inhibând
în acelasi timp si procesele de autoepurare. Metalele grele produc intoxicatii
grave ale organismului uman:
o intoxicatia cu plumb - duce la anemie, insomnie, iritabilitate,
greata, gust metalic (absorbtia plumbului din apa este mai mica decât a
celui prezent în aer);
o  intoxicatia cu mercur - are ca manifestari dureri de cap, ameteli,
insomnie, oboseala, tulburari de memorie (absorbtia mercurului din apa
este relativ mica). Mercurul se cumuleaza în organism mai ales în
rinichi si ficat:
o intoxicatia cu cadmiu - se manifesta prin afectiuni ale rinichilor,
ficatului, cordului (absorbtia cadmiului din apa este mica); o
intoxicatia  cu  arsen - are  ca  efect asupra
organismului  cefalee, ameteli, oboseala, dureri abdominale, reactii
cutanate. Arsenul retinut de organism se concentreaza în piele, ficat,
rinichi, plamâni si splina.

Sarurile de azot si fosfor produc dezvoltarea rapida a algelor la

suprafata apei.

15
 c)  Suspensiile

Atât suspensiile organice, cât si cele anorganice se depun,

formeaza bancuri care împiedica navigatia, consuma oxigenul din apa. Daca
substantele în suspensie sunt numai de natura organica, ele conduc la formarea de
gaze rau mirositoare.

d) Substantele radioactive

Evacuarea apelor uzate radioactive, în apele de suprafata si

subterane, prezinta pericole deosebite datorita actiunii radiatiilor asupra
organismelor vii. Radiatiile pot actiona din exteriorul sau din interiorul
organismului. Efectul biologic al radiatiilor poate fi somatic (asupra sistemului
nervos central, gastrointestinal etc.) sau genetic (perturbari ale codului genetic prin
mutatii).

e) Produsele petroliere

Datorita nemiscibilitatii titeiului cu apa, cea mai mare parte a lui se ridica la
suprafata si formeaza o pelicula uleioasa împiedecând difuzia si accesul
aerului atmosferic în mediu acvatic si blocând aproape total asimilatia clorofiliana
si respiratia organismelor. Produsele petroliere dau apei gust si miros neplacut,
se depun pe diferite instalatii, obturându-le, uneori chiar blocându-le,
colmateaza filtrele pentru tratarea apei, sunt toxice pentru flora si fauna acvatica,
fac inutilizabila apa pentru alimentarea instalatiilor de racire, împiedica folosirea
apei pentru irigatii, agrement etc.

f)  Apele calde

Apele calde împiedica dezvoltarea normala a pestilor, pentru ca apa calda sta
deasupra, pestele se retrage la fund, zona în care nu se produce dezvoltarea lui
normala. O data cu marirea temperaturii, concentratia de oxigen devine mai mica si
viata organismelor este mai dificila,

g) Microorganismele
Microorganismele sunt puternic vatamatoare, produc infectarea apei, facând-
o inutilizabila, înca din antichitate, apa a fost considerata ca una dintre  cele mai
importante cai de transmitere a unor boli zise "molipsitoare". Bolile infectioase
transmise prin apa se pot împarti în:
o boli microbiene (febra tifoida, dizenterie, holera);
 o boli virotice (poliomielita, hepatita epidemica);
 o boli parazitare.

16
 6. Capitolul V. Modul de dispersie a apelor poluate

Apa este un vector important al agentilor poluanti. Raspândirea acestora prin

apa se face cu o viteza mai redusa decât prin aer, deoarece circulatia apei este mai
înceata decât circulatia aerului datorata vânturilor. Apa este foarte importanta pentru
echilibrele ecologice si perturbarea circuitului ei aduce prejudicii imediate în
comunitatile ecologice.
Caracteristicile apei ca agent poluant sunt:
 poate dizolva multe substante nocive, mobilizându-le în loc sa le lase pe
locul de producere;
 poate vehicula si materiale mai dense, care în atmosfera s-ar depune
usor;
 prezinta   conditii   favorabile   pentru   concentrari   fizice,   chimice   si
biologice ale agentilor poluanti;
 fiind   cea   mai   importanta   substanta  pentru  procesele  biochimice,
poluarea ei poate influenta în cel mai înalt grad întreaga textura a
lanturilor
alimentare.

în tara noastra, aproape toate unitatile industriale îsi evacueaza apele uzate în
emisarul învecinat. Emisarul reprezinta apa de suprafata, curgatoare
sau statatoare, care colecteaza apele reziduale provenite de la
întreprinderile industriale sau apele menajere. Curentii de apa au un mare rol în
dispersarea agentilor poluanti: în apele statatoare, curentii verticali si orizontali au ca
efect o simpla amestecare, în apele curgatoare însa, fluxul de apa antreneaza
continuu, unidirectional si da o directie privilegiata dispersarii agentilor poluanti, în
masa de apa poluata (efluentul), de-a lungul evolutiei acesteia, de la punctul de
emisie pâna la dispersia si dilutia sa completa, se disting trei zone principale:
zona de jet, care apare de la punctul de emisie si se continua atâta timp
cât sursa de energie preponderenta este aceea proprie efluentului;
zona de tranzitie, care apare atunci când energia proprie a efluentului
ajunge de acelasi ordin de marime cu aceea a emisarului;
  zona de dispersie, este zona în care efluentul îsi pierde toata
energia proprie si evolueaza numai sub actiunea dinamicii emisarului

  Parametrii externi care influenteaza evolutia si amestecul apelor poluate cu

emisarul sunt de natura hidrodinamica (curentul transversal sau coaxial din emisar

17
                si vântul) si termica (procesele de transfer termic la interfata apa-
atmosfera si stratificarea termica a maselor de apa aflate în repaus).
               In apele curgatoare, turbulenta lor ajuta la difuzia agentilor
poluanti, încetineste sedimentarea si accentueaza aerarea.
Apele freatice nu sunt ferite de poluare: unii poluanti pot difuza pâna la
adâncimi de zeci si sute de metri, infiltrându-se prin straturile de roci pâna la apele
subterane. Daca poluantii sub forma de suspensii întâlnesc în sol o bariera se
opresc, poluantii sub forma de solutii însa ajung cu usurinta pâna la apele freatice.
   Caile prin care agentii poluanti sunt vehiculati de ape sunt:
 Ingerarea directa a apei contaminate de catre om;
 Ingerarea apei contaminate de catre plante si animale;
 Utilizarea apei contaminate pentru irigatii;
 Acumularea agentului poluant pe plaja bazinelor de apa, utilizate în  scopuri
sportive sau recreative.
                                                                                                                                          
                  
                                    
.

18
 7. Bibliografie:
1. Gabriel Racoviteanu –Teoria decantarii si filtrarii apei, editura Matrixrom,
Bucuresti 2010
2. O Ianculescu, Gh. Ionescu,Raluca Iacoviteanu-Epurarea apelor uzate, Editura
Matrixrom, Bucuresti2002
3. Claudia Maria Simionescu, Elena Stingaciu- Supravegherea si controlul
calitatii apelor natural,Editura Matrixrom Bucuresti2009
4. www.Regielive

19
8. Anexe

20
21
22