UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

CATEDRA ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE „NICOLAE SALI”

UNITATEA DE CURS: POLITICI DE BUNĂSTARE SOCIALĂ A POPULAȚIEI

Evaluare finală
Lucrarea practică: Prezentarea unei propuneri de politici publice de asigurare a
bunastarii populației în conformitate cu standardele indicate în Ghidul
metodologic cu privire la procesul decizional, aprobat de Cancelaria
de stat, 2009

Examinator: Tatiana FOCȘA, dr. conf.univ.interim.

_______________________________
Masterndă Tilipeț Ana, an I
Programul MA: Managementul serviciilor sociale și de sănătate

Chișinău, 2021
Denumirea politici publice
Protecţia resurselor de apă: calitatea apei şi ecosistemele acvatice
Instituția inițiatoare a politicii publice
Ministerul mediului

1 Descrierea problemei publice

Apa reprezintă o valoare inestimabila, indispensabila a vieţii, întrucât nu s-a descoperit încă un alt produs
care să o substituie. Resursă în general gratuit utilizată, apa este prezentă în toate domeniile vieţii social-
economice, de la cele mai însemnate până la cele mai puţin importante.
Considerată, multă vreme, ca o resursă inepuizabilă a naturii, apa se dovedeşte a nu fi totuşi disponibilă în
cantităţi suficiente şi de o calitate corespunzătoare nevoilor ei de folosire în anumite perioade şi în anumite
regiuni ale Terrei. Suprafata pamintului este acoperita in proporție de 78% de apa, inclusiv 4% de catre
ghetari. Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in
ghetari-24 mln km3, lacuri -230 mln. Km3 si atmosfera - 14 mln.km3. Din punct de vedere calitativ din
ansamblul hidrosferei 97% este apa sarata, restul il formeaza ghetarii - 2,49%, si apa lacurilor si fluviilor,
apele din subteran si din atmosfera. Apa este indispensabila existentei umane. Daca se incearca o
comparatie intre conținutul chimic al apei din mari si oceane (89% cloruri, 10% sulfati, 0,2%carbonati,
etc…) si cel al lichidului fiziologic uman, se ajunge la constatarea caproporțiile elementelor naturale sunt
aproape aceleasi. Colectivitațile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul riurulor si marilorlacuri.Apa
potabila pe Terra se distribuie inegal, astfel in SUA consumul zilnic estede circa 1000 l de apa pe cap
locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane dincinci nu au acces la apa potabila, iar trei din partu nu
beneficieaza de conditii sanitar-igienice.Maladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa 15
milioane decopii sub 5 ani, iar jumatate din paturile de spital de pe planeta in 1980 erau ocupatede bolnavii
suferind de boli provocate de apa. Apa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor
naturale prin intense procese de poluare.Pentru consumul potabil, menajer, industrial, agricol producerea
energiei sescot anual din circuit circa 2 200 miliarde tone de apa, din care circa 50% se intorc incircuit ca
ape uzate, nocive, pentru a caror neutralizare sunt necesre aceiasi cantitate de ape curate. Ce se va
intîmpla cu rezervele existente in perspectiva extinderii proceselor de poluare? Cantitatea minima
de apa necesara organismului uman este de 5 l in 24 ore, din care circa 2 l o reprezinta apa consumata ca
atare. Cantitatea de apa cosumata creste inconditile unui mediu cald sau al unei activitati fizice mai
intense.
Explicaţia acestei stări de fapt, care constituie în prezent nu numai o constatare îngrijorătoare, ci şi un
sever semnal de alarmă, se poate prezenta sub un îndoit aspect: pe de o parte, utilizarea apei a înregistrat –
în timp – o continuă intensificare şi diversificare, trecându-se de la folosirea apei pentru băut şi satisfacerea
cerinţelor de igienă, precum şi a altor nevoi gospodăreşti la pescuit, navigaţie şi irigaţii, la utilizarea ei în
procesele tehnologice etc.; pe de altă parte, creşterea explozivă a populaţiei, gradul înalt de urbanizare,
precum şi apariţia şi dezvoltarea unor noi industrii (mari consumatoare de apă şi, în acelaşi timp,
producătoare de efecte adverse asupra apei şi a mediului în general) au determinat apariţia şi accentuarea
fenomenelor cunoscute sub denumirea de secătuire şi poluare a apelor.
Poluarea apelor apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura saintegreaza in circuitul
natural al apei. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece reziduurile sunt dizolvate de
apa. Exista insa si poluanți care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii
care plutesc la suprafata apei.
Poluantii ajung in apa prin mai multe cai  –   cea mai importanta esteagricultura. Agricultorii imprastie
ingrasaminte pe recolte iar acestea ajung odata cu apa de ploaie in sol la panza freatica. Deasemenea
industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteaza apa. Multe fabrici deverseaza reziduri
toxice in rîurile curgatoare din apropiere. Este adoptat prin lege ca fiecare intreprindere su companies a
acite taxa pentru ecologie.

Plati ecologice ale entitatilor economice calculate pentru evacuarea substantelor poluante, 2018-2020

pe Total, Ani si Norme

2018 2019 2020

supranorme supranorme supranorme

..in corpurile de apa 4 177,9 2 043,2 3 171,3

Informatia este prezentata fara datele raioanelor din partea stinga a Nistrului si mun. Bender

Informatie
Informatie de contact
Directia statistica agriculturii si mediului,
Unitatea de masura
mii lei
Sursa
Biroul National de Statistica

Intrebarile poluării apelor au fost ridicate mai întâi de către ecologişti şi oamenii de ştiinţă, problemele pe
care le implică protecţia şi utilizarea raţională a apelor în prezent şi în perspectivă au intrat şi în domeniul
eco nomic, considerându-se că numai printr-un efort comun ecologicoeconomic este posibilă optimizarea
unei gestionări echilibrate a resurselor de apă.
Necesitatea asigurării unei riguroase protecţii a apelor con comitent cu utilizarea lor raţională, judicioasă
este impusă de cel puţin trei factori majori, şi anume:
• consumul de apă creşte necontenit (specialiştii demonstrând că practic la fiecare 15 ani consumul de apă
se dublează), profilându-se o criză a apei pe glob;
• este tot mai acut resimţită insuficienţa lucrărilor care să facă posibilă folosirea în scopuri socialeconomice
a întregului stoc utilizabil al apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
În plan mondial, anul 2009 a fost consacrat apelor transfrontiere şi în acest context în fiecare ţară s-a
acordat o atenţie deosebită râurilor transfrontiere. Problemele actuale, ce ţin de apele transfrontiere, sunt
legate de poluarea lor din activitatea antropogenă, industrie şi agricultură. În afară de aceşti factori, o
influenţă substanţială asupra calităţii şi cantităţii resurselor acvatice o au şi schimbările climatice.
Insuficienţa surselor de apă potabilă pentru aprovizionarea populaţiei poate genera conflicte transfrontiere,
de aceea colaborarea în context transfrontier constituie chezăşia succesului în aplanarea neînţelegerilor ce
ţin de utilizarea resurselor de apă.
Apa ca resursă naturală, limitată în volum şi calitate, este extrem de importantă pentru economia şi sfera
socială la nivel naţional, regional şi internaţional. Este, în acelaşi timp, o resursă regenerabilă, fiind supusă
unui proces de reîmprospătare, ca urmare a unui circuit natural. Managementul adecvat al resurselor
acvatice la etapa actuală este calea de succes pentru generaţiile viitoare şi poartă un caracter strategic în
securitatea ecologică a ţării. Apa este esenţială pentru viaţa de pe Terra. Atât existenţa noastră de fiecare zi,
cât şi activităţile noastre economice sunt total dependente de această resursă inegalabilă. La nivel global,
accesul la apă adeseori se consideră redus, deoarece:
– Mai puţin de 1% din resursele acvatice ale planetei sunt disponibile pentru consumul uman.
– Mai mult de 1,2 miliarde de oameni nu au acces la o sursă sigură de apă potabilă.
Protecţia resurselor acvatice este strict necesară în condiţiile în care această resursă este limitată pentru
populaţie. Domeniul ce ţine de protecţia resurselor de apă este în strânsă corelaţie cu cel al sănătăţii şi
reducerii maladiilor asociate de apă, şi îndeosebi de evaluarea consecinţelor pe care diferiţi utilizatori de
apă le produc asupra mediului. În ultimul timp, resursele naturale sunt mult afectate şi de aspectul
schimbărilor climatice la nivel global.
In scopul elaborarii si implementarii in Republica Moldova a Sistemului National de Monitoringul
Ecologic Integrat, Institutul National de Ecologie (Centrul MonitoringEocologic) a inceput in 1990 in
cadru comenzii de stat a inceput un program special  privind elaborarea si
implementarea sistemului de monitoring ecologic integrat.
In anii1994-97 au fost evidentiate si concretizate sarcinile de supraveghere a mediului si sanatatii populatiei pentru
21  organe si institutii de stat avind in vedere evaluarea, colectarea, prelucrarea, stocarea, prognozarea
si alte modalitati de folosire a informatiei ecologice lanivel local, departamental,
statal si international. La sfirsitul anului 1996 a fostelaborat si prezentat Raportul de evaluare si asistenta
tehnica pentru sistemul international GRIDA privind sistemele informationale ecologice in Republica
Moldova. In 1998 a fost elaborata varianta definitiva a Regulamentului sistemuluii demonitoring ecologic
integrat, care a fost aprobat si a intrat în vigoare la 17 decembrie 1998 Investigarile sistemului
de monitoring al starii mediului acvatic au evidentiat urmatoarele: In comparatie cu situatia initiala (pina 1998)
sistemul de supraveghere a calitatii mediului prin intermediul laboratoarelor se efectuiaza cadrul
urmatoarelor organe si intreprinderi de stat ale Republicii Moldova:
 Ministerul mediului. Serviciul “Hidrometeo” efectuează monitoringul privind starea apei în
bazinele acvatice la 34 de posture staționare, conform programului special.
Inspectoratul ecologic de satat efectuează controlul poluării apei de către agenții economii
conform programului special.
Institutul Național de Ecologie efectuează colectarea, procesarea și generalizarea datelor privind
calitatea apelor în principalele obiecte acvatice, elaborarea compartimentului respective a
Raportului Național privind starea mediului.
Din aprilie 1994 monitoringul stării resurselor acvatice în cadrul subdiviziunilor Ministerului Mediului
este efectuat conform programului unic, elaborate sub egida Centrului de monitoring ecologic al
Institutului Național de Ecologie.
 Ministerul sănătății.
Centrul științifico practic de Igienă și Epidemiologie, efectuează monitoringul stării resurselor
acvatici prin intermediul subdiviziunilor sale conform programului special, care prevede controlul
periodic al la nivel local și zonal și indicii care caracterizează o eventuală influență a apei asupra
condițiilor de viață și a sănătății populației. Indicii și parametrii sunt stabiliți conform normativelor
caracteristicii pentru “ Apa potabilă”.
 Concernul “ Apele Moldovei” efectuează monitoringul stării principalelor obiecte acvatice din
republică după indicii care caracterizează starea resurselor acvatice și modalitatea de folosire
acestora pentru economia națională.
 AGeoM este abilitatea în menținerea cadastrului apelor subterane. AGeoM este responsabil pentru:
- Monitoringul regmului apelor subterane, evaluarea operative a poluării și epuizării apelor
subterane;
- Contabilitatea cantității apelor și menținerea cadastrului apelor subterane.

Rezultatele investigaţiilor efectuate de laboratoarele Inspectoratului Ecologic de Stat (Central Chişinău,

Otaci, Bălţi, Ungheni, Cahul şi Tighina) atestă o poluare excesivă a apelor de suprafaţă, mai cu seamă a
râurilor mici, care formează scurgerile locale, incluzând râurile Bâc, Răut, Ichel, Botna, Cubolta şi altele.
Sursele de poluare ale lor sunt gunoiştile neautorizate cu deşeuri de grajd şi menajere, precum şi haznalele
amplasate pe maluri, în fâşiile riverane, zonele de protecţie a apelor şi suprafeţele adiacente acestora.
 Probe examinate la parametrii sanitaro-chimici pe Tipul sursei, Indicatori si Ani

2018 2019 2020

Surse centralizate de alimentare cu apa

Numarul probelor cercetate 996 1 238 1 418

Numarul probelor cu abateri de la normele sanitare 526 689 823

Procentul probelor cu abateri de la normele sanitare 53 56 58

Surse descentralizate de alimentare cu apa

Numarul probelor cercetate 1 075 1 112 1 099

Numarul probelor cu abateri de la normele sanitare 792 811 814

Procentul probelor cu abateri de la normele sanitare 74 73 74

Solul

Numarul probelor cercetate 58 86 101

Numarul probelor cu abateri de la normele sanitare 1 4 17

Procentul probelor cu abateri de la normele sanitare 2 5 17

Principalele surse de poluare ale apelor sunt:

– scurgerile apelor meteorice de pe teritoriile ocupate de gunoişti, staţii de alimentare cu combustibil,

diferite depozite, câmpuri agricole, şeptelul casnic, suprafeţe neamenajate ale diferitor întreprinderi în
funcţiune sau în staţionare;

– deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic, cca 70 % din ele fiind evacuate în haznale
neimpermiabile şi în cursuri de apă naturală;

– evacuările de apă uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din sectorul casnic şi industrial.
Cheltuieli curente si cheltuieli pentru reparatia capitala a fondurilor fixe ale entitatilor economice

pentru protectia mediului pe Total, Ani si Cheltuieli

2018 2019 2020

Cheltuieli pentru Cheltuieli pentru Cheltuieli pentru

Cheltuieli reparatia capitala a Cheltuieli reparatia capitala a Cheltuieli reparatia capitala a
curente fondurilor fixe curente fondurilor fixe curente fondurilor fixe

..pentru colectarea si
epurarea apelor uzate 180 161,5 8 184,2 179 276,3 8 373,9 182 530,3 8 121,4
..pentru protectia si
reabilitarea apelor subterane
si de suprafata 4 595,0 2 691,0 5 891,7 1 681,2 3 284,1 508,1

Întreprinderile indusriale în ultimii ani au început să elaboreze și să realizeze proiecte ecologice. În deosebi
proiecte legat de evacuarea și epurarea apelori reziduale. Ca exemplu poate fi compania de procesare a
cărnii “Carmez” SRL. Compania a instalat o sat’ie moderna de epurare a apelor. Activitatea din cadrul
producerii industriale de alimente, inclusiv a preparatelor din carne, contribuie zilnic la deteriorarea
mediului și reprezintă principalul factor de poluare al apelor. Producătorii locali de produse din carne
investesc sume colosale în tehnologiile moderne ce mențin funcționarea stației de preepurare a apelor uzate
industriale. Preepurarea apelor reziduale reprezintă parte componentă a procesului de procesare și
producție a mezelurilor. Compania „Carmez” a procurat tehnologia și utilajul pentru noua stație din Italia.

În Republica Moldova poluarea apelor naturale continuă, motivele fiind:

– Realizarea proiectelor de aprovizionare cu apă în multe localităţi din ţară se realizează fără sistem de
canalizare şi epurare.

– Reducerea eficienţei funcţionării staţiilor de epurare contribuie la creşterea volumului deversat de ape
uzate insuficient epurate şi neepurate.

- Cca 34 % din fântânile arteziene sunt fără stăpân, pentru 35 % din fântânile arteziene nu sunt stabilite
zone sanitare de protecţie, iar peste 50 % sunt exploatate ilicit.

În vederea reducerii volumului deversărilor de poluanţi este necesară realizarea măsurilor de restabilire a
complexelor de epurare a apelor uzate şi amenajarea corespunzătoare a diverselor obiective amplasate în
bazinele acestor râuri.

În ultimul timp, resursele naturale sunt mult afectate şi de aspectul schimbărilor climatice la nivel global.
Totuşi, deciziile cele mai importante referitor la aplanarea consecinţelor schimbărilor climatice asupra
resurselor de apă sunt luate la nivel naţional. În acest context este importantă studierea potenţialelor efecte
ale schimbărilor climatice în zonele afectate de secetă şi inundaţii. Republica Moldova s-a angajat să atingă
pînă în anul 2015 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. În acest scop, Guvernul Republicii Moldova a
aprobat măsurile care se referă la majorarea accesului la apă potabilă şi care prevăd majorarea ponderii
populaţiei cu acces la salubrizare de la 41,7% în 2002 pînă la 51,3% în 2010 şi pînă la 71,8% în 2015.
2. Scopul politicii publice
Scopul acestei polotici publice este de a cerceta problema poluării apelor în republica Moldova.
De a aduce la cunoștință soietatea cu riscurile care urmeaza după poluarea apelor și beneficiile care le vom
obține în rezultatul epurăriri și ocrotirii apelor.

3. Obiectivele politicii publice

 Stabilirea legilor pentru controlul și protejare apelor potabile și riziduale

 Respectare acestor legi
 Contribuirea și susținerea proiectelor
 Stații de epurare
 Controlul eliminării deșeurilor și substanților chimice de la întreprinderile industriale
 Educația, respectarea și bunul simț față de mediul înconjurător

4. Beneficiarii politicii publice

Beneficiarul 1: Populația.

Beneficiarul 2: Producătorii industriali, întreprinderi mici și mijlocii

5. Opțiunile de soluționare a problemei

Opțiunea 1 Status quo

Opțiunea 2 Instalarea stațiilor de epurare cu epurare avansată

Opțiunea 3 Respectarea regulilor și legilor ce contribuie la pastrarea mediului acvatic

6. Analiza opțiunilor
Această opţiune presupune păstrarea situaţiei actuale, fără intervenţie adăugătoare din partea statului.
Situaţia actuală este descrisă în capitolul „Descrierea problemei”.

Opțiunea 1 Status quo

Neintervenția în situația actuală cu privire la gestionarea apelor potabile, presupune un acces scăzut al
populației la ape potabile purificate, care nu conțin substanțe toxice, chimice, bacterii. Chear daca
companiile industrial instaleaza utilaj modern de purificare a apelor riziduale, aceasta nu este deajuns
pentru a menține calitatea apei la un nivel de puritate înalt. Rămîn în continuare ne controlate locurile ne
preconizate pentru evacuarea deșeurilor solide, sectorul agricol care foloseăte substanțe minerale agricole,
care la rîndul sau nimerind în sol ajung și în apele subterane. Stațiile de epurare a apelor vechi care nu mai
fac față problemei date în ecologia apelor au un effect mai mult negative decît pozitiv. Cele mai
semnificative presiuni asupra apelor de suprafață sunt presiunile difuze cauzate de evacuări de ape poluate
neconectate la rețeaua de canalizare (25 % din corpurile de apă de suprafață) și poluarea difuză cauzată de
apele reziduale agricole (12 %) și urbane (5 %). Pentru corpurile de apă subterană, cea mai semnificativă
presiune este poluarea difuză cauzată de sectorul agricol și de evacuările neconectate la rețeaua de
canalizare, ambele afectând 10 % din corpurile de apă subterană.
Neajunsuri Neajunsul principal al situaţiei existente este legat de măsurile insuficiente de prevenire şi
control a poluarii apelor potabile și mediului care este strîns legat cu sănătatea societății.

Beneficii Nu sunt implicate costuri suplimentare faţă de alocarea actuală şi nu se impun schimbări
administrative sau legislative suplimentare.

Impact fiscal: Cheltuelile publice legate de prestarea servicelor ecologice a apelor în Republica Moldova
sunt acoperite de Ministerul Mediului. Ecologia apelor este un proiect de stat care include monitorizarea
stării chimice, biologice, fizice ș.a. a apei și mediului acvatic prin Hotărîrea de Stat din anul 1990. Impactul
fiscal este determinat în mare măsură de cheltuielele efectuate în monitorizarea, analiza apei și elaborarea
proiectelor de protecție mediului acvatic. Actualmente din cauza lipsei de finanțe activitățile în domeniul
monitoringului sunt în declin. Cercetările în domeniu primesc o finanțare mica ceea ce reduce monitorizare
rezultatelor finale.

Impact administrativ: Instituțiile responsabile de prevenire și managmentul cazurile poluării apelor sunt:
Ministerul Sănatații; Concernul “Apele Moldovei”; AGeoM. Monitorizara apelor și resurselor acvatice
care se află intr-o stare de risc (poluate) sunt supuse unui control mai temeinic. Analiza acestor cazuri de
poluare a apelor este efectuat de laboratoarele specificate în domeniu din cadrul Ministerului mediulu. În
scopul atenuării imperfecțiunii măsurilor de prevenire și control a poluării zonelor acvatice și a apelor
potabile este necesară respectarea regulilor și cerințelor care previn poluarea.

Impactul economic. Orice activitate economică este în intimă legatură cu expluatarea mediului. Cum
economia se dezvoltă în mod accelerat în zilele noastre, apar tehnologii de producere și prelucrare a
materiei prime, la fel și poluarea apelor și mediului acvatic progreseaza. Orice întreprindere, companie
folosesc cantități mari de resurse de apă care în final sunt poluate și evacuate în mediul care ne înconjoară
(sol). Impactul economic este strîns legat cu dezvoltarea ecologică a mediului acvatic.

Impact social. Nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea
este necesar sa se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului
chiar cantitațile mici de substanțe chimice din sursele de apa. Deși se poate afirma că există tehnologii
pentru a menține calitatea bacteriologică buna a apei și pentru a indeparta multe din substanțele chimice
periculoase din apa potabilă, din pacate, acestea nu se aplică pe o scară largă, potrivit cerințelor. Amploarea
și diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e ușor de masurat. In primul rînd, este în joc sănătatea
omului. După aceea, sunt amenințate un sir de activitați economice. In sfîrșit, degradarea vieții
acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde să reducă resursele alimentare obtinute din rîuri.

Impact ecologic Se presupune ca annual apele se vor polua și mai mult, an de an calitatea apei sacde cea
ce va aduce la insuficiență de apa, secetă, foame și scăderea considerabila a sănătății amului. Statisticile
OMS arată creșterea în continua a necesităților de apă, fapt ce duce la resimțirea acută a lipsei de
apa de catre zone intregi ale pamintului. Apele utilizate de om indiferent pentru care scopuri se incarca cu
diferite elemente chimice si fizice sau biologice care modifica compoziția naturala a apei in asa masura
incit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuri industriale. Fenomenul respective este numit
poluare, si favorizeaza nemijlocit lipsa de apa potabila a omenirii.

Riscuri. Unul dintre riscurile existente este legat de reducerea nivelului de apă potabilă și cresterea
substantelor nocive în ea, iar ca urmare vom avea scăderea calităţii vieții, sănătății, dezvoltării economice,
distrugerea mediului care ne înconjoară și in carea noi locuim .
Opțiune 2 Instalarea stațiilor de epurare cu epurare avansată

Neajunsul: Neajunsul instalării satațiilor de epurare a apelor poluate este costul lor, deservirea, procurarea
pieselor de schimb.

Beneficii:  Noţiunea de epurare avansată a apelor uzate poate fi definită ca un proces tehnologic de tratare a
apeloruzate care să producă un efluent cu o calitate mai mare decât cea care poate fi obţinută prin
procedeele clasice, înstaţiile mecano-biologice. În general procesul de epurare avansată presupune metode
şi instalaţii care nu suntutilizate în mod normal în staţiile clasice mecano-biologice, care au rolul de a
elimina în grad avansat, mult superiorcelui obţinut cu procedee clasice, suspensiile solide, nutrienţii,
substanţele greu de eliminat prin procedee clasice saumicroorganismele patogene, astfel încât efluentul
rezultat să poată fi deversat fără nici un pericol pentru mediu în bazinul hidrografic sau să poată fi folosit
pentru scopuri industriale sau menajere.În staţiile de epurare a apelor uzate, epurarea avansată se poate
realiză pe trei căi şi anume:

-prin introducerea unei trepte terţiare care se ataşază la structura unei staţii mecano-biologiceclasice
nemodificate;

-prin cuplarea unei trepte terţiare la o staţie mecano-biologică a cărei structură a fost astfel modificată
şiadaptată încât să favorizeze desfăşurarea corespunzătoare a proceselor din treapta terţiară şi prin aceasta
să conducăla atingerea performanţelor de epurare urmărite;

-prin realiazrea unor staţii de epurare cu structură complet diferită de cea a staţiilor de
epurare clasice.

Impact fiscal Fondul Ecologic Naţional a fost creat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.
988 din 26.09.98 în conformitate cu Legea privind protecţia mediului înconjurător (nr. 1515 din
16.06.1993), Legea pentru modificarea si completarea Legii privind protecţia mediului înconjurator (nr.
1539-XIII din 25.02.1998), legea privind plata pentru poluarea mediului (nr. 1540-XIII din 25.02.1998) cu
scopul de a acumula mijloace suplimentare pentru finanţarea activităţilor din domeniul mediului. Costul
total al procurării unei satații de epurare este acoperit de organelle competente de stat, daca
stația este preconizată pentru epurarea apelor pentru aprovizionarea sacietății.

Impact administrativ Instituția responsabilă de instalarea stațiilor de epurare este

Inspectoratul Ecologic de stat. Aceastăinstituție se supune Ministerului mediului și va
efectua planificarea de procurare, instalare și expluatare a instalațiilor de epurare a apelor.
La fel această instituție va monitoriza procesele de epurare, instalare și expluatare și va
raporta Ministerului Mediului. În urma expluatării stațiilor de epurare a apelor, conducerea
lor, va fi nemijlocit responsabilă pentru implimentarea proiectelor și programelor de stat
pentru a obține scopurile propuse. Avînd în vedere că stațiile de epurare vor lucre în
continuu, ele trebuie aprovizionate cu resurse umane calificate, cu piese de schimb,
susținerea financiară și expluatare corectă.

Impactul economic Activitațile de îmbunătățire a proceselor de epurare a apelor presupune un impact

economic foarte puternic. Aceasta presupune contractarea agenților economici pentru îndeplinirea anumitor
lucrări. Instalarea stațiilor moderne de epurare prevăd cheltueli mari. Implicarea agenților economici pentru
procurarea și dotarea acestor stații cu cele necesare: utilaj; piese de schimb; utilaj pentru laboratoare;
veselă, reactive pentru analize.

Impact social Instalarea stațiilor de epurare pentru societate adduce un impact pozitiv faorte mare.
Societate va avea posibilitatea de a folosi ape potabile purificate. Un număr N de personae va benificia de
locuri noi de munca ce va duce la ridicarea nivelului de viața alor și familiilor lor.
Impact ecologic Instalarea stațiilor de epurare va duce la ridicarea nivelului de puritate a apelor și mediului
acvatic. Din care va rezulta scaderea poluanților, ecosistemele se vor autoregenera, flora și fauna se va
restabili ajungind la un nivel mai ridicat pe scara ecologică.

Riscuri Riscuri nu se prevăd.

Opțiunea 3 Elaborarea regulilor și legilor ce contribuie la pastrarea mediului acvatic

Tot mai des în discuţiile cetăţenilor, în discursurile mas-media, în rapoartele guvernamentale

sînt abordate problemele ce apar în societate în urma declanşării
crizei ecologice şi  amplificarea efectelor ei. Apare aceasta fără îndoială  în contextul
caracterului ,,transformator al numeroaselor forme de poluare”, avînd rezonanţă cît pe
plan naţional, atît şi internaţional. Sarcina unică care este pusă constă în soluţionarea problemei privind
evitarea poluării şi menţinerii echilibrului ecologic.Evident un rol aparte în rezolvarea acestei
probleme îi revine justiţiei, care este una dintre formele fundamentale ale activităţii statului, menită să
aplice normele juridice, instaurînd şi supraveghind ordinea în societate, cu atît mai multcu cît
vicierea mediului este o consecinţă a activităţii umane.

Neajunsuri Nu se prevăd

Beneficii Exercitarea controlului de stat şi supravegherea a legislaţiei de mediu, autorizarea activităţilor şi

limitelor de utilizare a resurselor de apă, recuperarea prejudiciului material pentru poluarea mediului
acvatic şi folosirea iraţională sau ilicită a resurselor de apă, Inspectoratul Ecologic de Stat efectuează
expertiza ecologică de stat a activităţilor ecologice preconizate, care este cel mai efectiv instrument de
promovare a dezvoltării durabile. Fiind unica instituţie de protecţie de profil din teritoriu, Inspectoratul
Ecologic de Stat conlucrează cu organele administraţiei publice locale, sectorul privat şi societatea civilă,
organizează şi participă la acţiunile de popularizare a măsurilor de protecţie a mediului acvatic şi educaţiei
ecologice corespunzătoare a populaţiei.

Impact fiscal Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ridicate standarde de mediu din lume, abordând
această complexitate a mediului printr-un set extins de legi. Aceste legi includ directive specifice care
vizează calitatea aerului, tratarea apelor reziduale urbane și protejarea naturii, precum și pachete de politică
transversale privind clima și energia și privind economia circulară. În centrul politicilor de mediu ale
Uniunii Europene se află „principiul poluatorul plătește”. Integrat în mod oficial în Tratatul de la Roma al
UE, principiul este pus în aplicare prin numeroase măsuri, inclusiv prin instrumente fiscale, precum taxe de
drum pentru anumite vehicule sau taxe ecologice pentru a stimula utilizatorii să facă alegeri mai ecologice.

Impact administrativ Agenţia „Apele Moldovei” (în continuare – Agenţia) este autoritatea administrativă
responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul gospodăririi resurselor de apă,
hidroamelioraţiei, aprovizionării cu apă şi canalizare, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea
Ministerului Mediului. implementează politica de stat în domeniul gospodăririi apelor şi hidroamelioraţiei,
alimentării cu apă şi canalizare, participă la elaborarea actelor legislative şi normative şi documentelor de
politici în domeniul protecţiei localităţilor şi terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi subinundaţiilor,
precum şi a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare; elaborează şi planifică măsurile de protecţie a
resurselor acvatice, concomitent cu gospodărirea lor, inclusiv gestionarea sistemelor de aprovizionare cu
apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova; asigură implementarea principiului bazinier de
gospodărire a apelor, satisfacerea necesităţilor populaţiei şi agenţilor economici în servicii de alimentare cu
apă şi canalizare, prin coordonarea activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor din domeniu; întreprinde
măsurile de rigoare ce ţin de implementarea prevederilor Concepţiei politicii naţionale în domeniul
resurselor de apă, Concepţiei Sistemului Informaţional Geografic Naţional, Directivei cadru şi altor acte ale
Uniunii Europene în domeniul apelor; Strategiei naţionale în domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi
canalizare.

Centrul Informaţional de Mediu a fost creat cu suportul financiar al Agenției Daneze de Protecție a
mediului (DEPA) in cadrul proiectului „Asistenţa acordată Moldovei în implementarea Convenției
Aarhus”. În domeniul gestiunii informației Proiectul şi-a propus drept scop:

a) de a dezvolta capacitățile de gestionare a informației de mediu din cadrul ministerului şi de difuzare a

acesteia în mod pro-activ şi la solicitare ( prin inaugurarea Bibliotecii şi a unui Centru Informaţional de
mediu);

b) de a susține Ministerul Mediului în eforturile acestuia de a pune la dispoziţie autorităţilor şi publicului

cît mai multă informaţie în format electronic.

Impactul economic Impactul economic este un impact pozitiv. Datorită elaborării legilor satbilite pentru
protecția mediului înconjurător și mediului acvatic vom avea susținere financiară din parte companiilor și
investiții din sectorul privat

Impact ecologic Elaborarea legilor va permite protejarea și păstrarea ecologiei apelor și mediului acvatic.

Riscuri Riscul este că legile elaborate nu vor fi respectate.

7. Opțiunea recomandată
Cele două opțiuni de alternativă, în comun cu opțiunea 0, au fost evaluate comparativ prin prin prisma
impactului pe care îl pot exercita. Spre deosebire de opțiunea 0, opțiunile 1 și 2 vor aduce la rezolvarea
problemelor și atingerea scopurilor propuse, dar fiind cu un impact economic mai mare. Ambele opțiuni au
un impact pozitiv asupra mediului acvatic, de care depinde în mare masură și restul sistemului natural care
ne înconjoară, dar impactul conomic este prea puternic.
Dacă să comparăm opțiunile date atunci putem face o concluzie că opțiunea 0 o excludem din cauza că nu
influențează pozitiv asupra situației formate. Opțiune 2 are o eficacitate de investiții mai mica decît
opțiunea 1, dar are o importanță foarte semnificativă în dezvoltarea ecologiei apelor și protecția lor.
Datorită oțiunii 1 se vor realiza în mare parte scopurile propuse și de a ajunge la un nivel mai înalt de
dezvoltare a ecologiei.
Ca urmare a analizei tuturor tipurilor de impact se poate de făcut concluzie ca opțiune 1 și 2 sunt optimale
pentru controlul apelor și mediul acvatic.

Data prezentării: 21,02,2021

Bibliografie
https://www.europarl.europa.eu/ Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
https://statbank.statistica.md/ Banca de date statistice Moldova
https://ibn.idsi.md/ro
https://mediu.gov.md/ro Ministerul mediului a republicii Moldova.
https://ec.europa.eu/ Protejarea mediului împotriva deversării apelor uzate
https://www.eea.europa.eu/ Infrastuctura ecologică un trai mai bun cu ajutorul soluțiilor inspirate de natură
https://ru.scribd.com