Ziua Mondiala A Apei 2017

HIDROTEHNICA
vol.62 2017
3
ZIUA MONDIALÃ A APEI
22 MARTIE 2017
“APA ªI APA UZATÃ”
Cuprins
Mesajul Ministrului Apelor ºi Pãdurilor
Doamna Adriana Petcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
Mesajul Secretarului de Stat pentru ape

Doamna Simona Olimpia Negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
Mesajul Directorului General al Administraþiei Naþionale “Apele Române”

Domnul Nicolae Bãrbieru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Monitorizarea evacuãrilor de ape uzate realizatã de Administraþia

Naþionalã "Apele Române". Mãsurile de conformare cu cerinþele
Directivei 91/271/CEE privind Epurarea Apelor Uzate Urbane în
România
Nicolae Bãrbieru, Elena Þuchiu, Dragoº Cazan,
Constanþa Moldovan, Corina Cosmina Boscornea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Sistemul de canalizare al Municipiului Bucureºti cu sau fãrã epurare

Mãdãlin Mihailovici, Radu State, Alexandru Moldovan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Unele consideraþii privind curgerea ecologicã

Elisabeta Opriºan, Ion Tecuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35
Apa subteranã, de la resursã naturalã la apã uzatã ºi înapoi la resursã

utilã
Ioan Bica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
Apa de ploaie poate deveni resursã naþionalã

Lucian Dogariu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53
Ziua Mondialã a Apei 2017
MESAJUL
doamnei Adriana Petcu,
Ministrul Apelor ºi Pãdurilor
Cu ocazia Zilei Apelor, 22 martie 2017
Apa este o resursã limitatã ºi vulnerabilã, esenþialã atât

pentru viaþa ºi dezvoltarea durabilã, cât ºi pentru mediu. În acest
context, tema aleasã la nivel mondial în acest an este ”Apa ºi
Apa uzatã”, subliniind importanþa utilizãrii durabile a apei în
diverse scopuri ºi protejarea acesteia prin epurarea apelor uzate
înainte de a fi evacuate în receptorii naturali.
Prin Rezoluþia Adunãrii Generale ONU din anul 2010, la
nivel mondial, s-a recunoscut dreptul la apã potabilã sigurã ºi
curatã ºi la sanitaþie ca drept fundamental la viaþã al tuturor
oamenilor.
Este important sã reducem consumul de apã ºi sã
pãstrãm calitatea ei, iar acest lucru se poate face numai
printr-o responsabilizare a tuturor factorilor implicaþi. La
nivel mondial, cerinþa de apã va creºte continuu în urmãtoarele
decenii, aspect care va conduce la mari provocãri în aproape
toate regiunile lumii. Statisticile la nivel mondial aratã cã cca.
750 milioane de oameni nu au acces la surse de apã ºi cca. 2,5
miliarde de oameni nu au acces la sisteme de canalizare.
Concluzia este evidentã: apa are un impact esenþial ºi
semnificativ în asigurarea calitãþii vieþii!
În fiecare an, þãrile îºi reunesc toate eforturile pentru a gãsi
cele mai bune soluþii de a oferi cetãþenilor o apã cât mai curatã.
În acelaºi timp, fiecare om din lumea întreagã este pe deplin
dator mediului în care trãieºte pentru a-l pãstra curat ºi sãnãtos.
În acest context, unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare
durabilã la nivel mondial, stabilite de Organizaþia Naþiunilor
Unite în anul 2015, este asigurarea disponibilitãþii resurselor de
apã, managementului apelor ºi sanitaþiei pentru toþi, astfel încât
pânã în anul 2030 sã se îmbunãtãþeascã calitatea apei prin
reducerea poluãrii antropice, sã se utilizeze eficient apa, astfel
încât sã creascã accesul la servicii adecvate de apã ºi apã uzatã.
La nivel european, cel de-al ºaptelea Program de acþiune privind
mediul ºi Planul pentru salvgardarea resurselor de apã ale
Europei subliniazã importanþa colectãrii ºi epurãrii apelor uzate.
2 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

În acest moment, România face eforturi susþinute pentru
a dezvolta ºi implementa proiecte ºi se întreprind acþiuni
îndreptate atât cãtre protejarea resurselor de apã, cât ºi
asupra asigurãrii accesului la o apã de calitate bunã ºi în
cantitate suficientã, pe baza celor stabilite prin Programul de
Guvernare.
În acest sens urmãrim perfecþionarea mecanismului
economic pentru a-l face sustenabil prin aplicarea
urmãtoarelor principii:
• recuperarea integralã a costurilor de management al
apelor atât în domeniul calitãþii cât ºi al cantitãþii apelor;
• utilizatorii finali de apã plãtesc (operatori de gospodãrire
comunalã, operatori economici industriali, operatori economici
producãtori de energie electricã, irigaþii, acvaculturã-
pisciculturã);
• poluatorii apei (sub orice formã de poluare) plãtesc.
De asemenea, pentru cã apa este o resursã comunã,
gospodãrirea ei trebuie sã ia în considerare ºi o mare varietate de
interese, uneori divergente, ceea ce oferã oportunitãþi complexe
de cooperare între utilizatori. În acest context, numai împreunã:
factori de decizie, gospodari de apã, utilizatori de apã ºi alþi
factori interesaþi, sã contribuim la dezvoltarea de politici care sã
asigure calea cãtre un mediu acvatic sãnãtos, factor important
pentru dezvoltarea durabilã a societãþii.
Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã,
devenind cetãþenii unei Europe unite ºi pe calea accesului egal la
apã ºi sanitaþie, þara noastrã s-a angajat sã implementeze
cerinþele directivelor europene în domeniul apelor, în special
Directiva privind epurarea apelor uzate urbane.
Pânã în prezent s-au depus eforturi importante din
punct de vedere financiar ºi tehnic pentru realizarea
mãsurilor necesare asigurãrii conformãrii cu cerinþele
europene, respectiv construirea ºi dezvoltarea reþelelor de
canalizare ºi a staþiilor de epurare, în special în zona urbanã,
urmând ca aceste mãsuri sã continue în toate aglomerãrile
umane.
Implementarea Directivei privind epurarea apelor
uzate urbane este una dintre cele mai costisitoare, iar
conform ultimelor evaluãri în cadrul programului de mãsuri
al Planului Naþional de Management actualizat, aprobat
prin HG nr. 859/2016, pentru realizarea conformãrii
aglomerãrilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenþi sunt
încã necesare costuri ce depãºesc 7,5 miliarde de Euro ce se
adaugã la cele cca 5 miliarde de Euro deja cheltuite din 2007
pânã în anul 2015.
Progresul înregistrat la nivel naþional privind epurarea
HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 3

apelor uzate urbane în perioada 2009-2016 se reflectã în
creºterea nivelelor de colectare ºi epurare pentru aglomerãrile
mai mari de 2.000 locuitori echivalenþi cu cca. 15% pentru
colectare (de la cca 50% la 65%) ºi cca. 22% pentru epurarea
apelor uzate (de la cca 38% la 60%). Se impune continuarea
implementãrii mãsurilor de realizare, modernizare ºi
funcþionare corespunzãtoare a infrastructurii de apã uzatã, în
vederea asigurãrii conformãrii cu cerinþele europene de atingere
a stãrii bune a apelor ºi evitarea sancþionãrii României.
Cooperarea în domeniul gospodãririi apelor presupune
integrarea tuturor intereselor ºi perspectivelor relevante,
stimularea inovãrii, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea
încrederii ºi luarea unor decizii acceptate ºi înþelese de toþi. De
aceea, aceastã cooperare trebuie sã îmbrace perspective multiple
în toate sectoarele socio-economice de la nivel local pânã la
nivel naþional ºi european.
La nivel global, schimbãrile climatice sporesc presiunile
asupra apelor de suprafaþã ºi subterane, amplificând
diferenþele regionale, iar necesitatea adaptãrii la acestea sunt
provocãri care au condus la dezvoltarea ºi implementarea
strategiilor specifice. Astfel, conform obiectivelor în domeniul
apelor propuse în Programul de Guvernare, Strategia
Naþionalã de Management al Riscului la Inundaþii pe termen
mediu ºi lung, aprobatã prin HG 846/2010, trebuie pusã în
aplicare prin efortul susþinut al autoritãþilor, cu sprijin ºi
implicare din partea mediului academic, sectorului privat,
organizaþiilor non guvernamentale, societãþii civile.
Totodatã, noile sarcini rezultate din obligaþiile ce revin
României pentru implementarea Directivelor Uniunii
Europene în domeniul gospodãririi apelor necesitã
îmbunãtãþirea capacitãþii administrative atât la nivelul
Ministerului Apelor ºi Pãdurilor cât ºi la nivelul
Administraþiei Naþionale „Apele Române”.
Sunt convinsã cã evenimentele organizate în aceastã
sãptãmânã la nivelul celor 11 Administraþii Bazinale de Apã,
precum ºi în cadrul evenimentului central din 22 martie 2017, de
la Palatul Parlamentului, reprezintã un bun prilej pentru
gospodarii de apã de a discuta cu toþi factorii interesaþi despre
aceste cerinþe ºi obligaþii, în vederea identificãrii ºi
implementãrii soluþiilor ºi acþiunilor comune.
De Ziua Mondialã a Apei, vã mulþumesc pentru ceea ce
faceþi zi de zi în domeniul apelor ºi vã urez: La mulþi ani!

MESAJUL
doamnei Simona Olimpia Negru,
Secretar de Stat pentru ape,
Cu ocazia Zilei Apelor, 22 martie 2017
Doamnelor ºi domnilor,
Stimaþi colegi,
Am bucuria sã mã adresez dumneavoastrã cu ocazia

sãrbãtorii Zilei Apei din acest an, în special pentru cã aceastã zi
are o semnificaþie deosebitã pentru noi cei care purtãm o parte
din responsabilitatea gospodãririi raþionale, durabile a apelor din
þara noastrã.
Sãrbãtorim aceastã zi în fiecare an ca mijloc de a atrage

atenþia asupra importanþei apei ºi pentru a pleda pentru
gestionarea durabilã a resurselor de apã. În fiecare an, Ziua
Mondialã a Apei scoate în evidenþã un aspect specific al apei, iar
tema acestui an se referã la “apele uzate”.
Încã din vremurile de demult, oamenii aruncau deºeurile ºi

apele uzate rezultate din gospodãrie în cursurile de apã,
bazându-se pe o epurare naturalã prin diluare ºi prin descom-
punerea bacterianã naturalã.
Creºterea populaþiei ºi Revoluþia industrialã au dus la un

volum mai mare de ape uzate menajere ºi industriale, necesitând
ºi o mânã de ajutor datã capacitãþii de auto epurare a râurilor, din
partea oamenilor.
Mai aproape de timpurile în care trãim, aplicarea Directivei

privind epurarea apelor uzate urbane adoptatã de Uniunea
Europeanã în 1991, ºi a Directivelor privind substanþele peri-
culoase din apele uzate industriale au dus la îmbunãtãþiri
semnificative ale metodelor si capacitãþii de tratare a apelor uzate.
Ca rezultat, o datã implementate în toate þãrile, sistemele de
colectare ºi epurare devenite foarte sofisticate trebuie sã poatã sã
facã faþã tuturor evacuãrilor organice ºi industriale din
majoritatea statelor membre.

Dacã la începutul anilor 1970, epurarea apelor uzate a
constat în principal în îndepãrtarea materialelor în suspensie,
tratarea organicã biodegradabilã ºi eliminarea organismelor
patogene prin dezinfecþie, în anii 1980 tratarea s-a facut la un
nivel mai ridicat, iar preocupãrile omenirii s-au îndreptat cãtre
substanþele nutritive, respectiv la eliminarea azotului ºi
fosforului din apele uzate. În perioadele urmãtoare, problemele
de sãnãtate legate de toxicitate au devenit motorul noilor
tehnologii de epurare a apelor uzate. Au fost stabilite standarde
de calitate a apei ºi a fost reglementatã obligativitatea îndeplinirii
unor obiective de epurare a apelor uzate. S-au luat în considerare
atât parametrii legaþi direct de sãnãtatea umanã, dar ºi cei pentru
protecþia ºi menþinerea vieþii acvatice.
Aºa cum ºtiþi, din punct de vedere geografic, teritoriul

României este cuprins în proporþie de 98% în bazinul
hidrografic al fluviului Dunãrea, bazin a cãrui suprafaþã
cuprinde zone amplasate pe teritoriul a 19 þãri. Fluviul Dunãrea,
care are un bazin hidrografic de peste 817.000 km2, este
principala arterã hidrograficã a Europei, legând vestul ºi estul
Europei ºi vãrsându-se în Marea Neagrã prin Delta Dunãrii care
este, ca mãrime, a doua zonã naturalã umedã de pe întregul
continent.
Apele fluviului Dunãrea ºi ale afluenþilor sãi cuprind un

ecosistem acvatic de o mare valoare economicã, socialã ºi
ecologicã. Ele reprezintã sursa de apã pentru agriculturã,
industrie, pisciculturã, alimentãri cu apã potabilã, navigaþie,
hidroenergie ºi agrement pentru o regiune dens populatã a
continentului european.
Iatã de ce, cea mai provocatoare sarcinã care ne stã în

faþã, nu doar nouã ci tuturor statelor riverane Dunãrii, este
legatã de implementarea Directivei Cadru pentru Apã a Uniunii
Europene la nivelul întregului bazin al Dunãrii, care
menþioneazã în mod explicit ca masurã fundamentalã
necesitatea implementãrii Directivei privind epurarea apelor
uzate. Aceasta va implica, pe de o parte, continuarea cooperãrii
regionale în cadrul Comisiei Internaþionale pentru Protecþia
fluviului Dunãrea, iar pe de altã parte creºterea eforturilor
naþionale dedicate îmbunãtãþirii calitãþii apei ºi reabilitãrii
mediului acvatic.
Ca þarã cu ponderea cea mai mare ca suprafaþã ºi populaþie

ºi ca stat aval în bazinul Dunãrii, România este deosebit de
interesatã în consolidarea ºi intensificarea cooperãrii între

þãrile dunãrene, prin care sã se promoveze acþiuni coordonate
de protecþie a calitãþii apelor ºi de management al riscurilor
naturale ºi antropice, la nivelul întregului bazin. Aceasta va fi
calea asigurãrii condiþiilor unei dezvoltãri durabile a întregii
regiuni.
În acest sens, un rol deosebit revine Comisiei

Internaþionale pentru Protecþia Fluviului Dunãrea, care oferã
cadrul instituþional necesar pentru cooperarea la nivel de bazin
hidrografic ºi prin intermediul cãreia se realizeazã o armonizare
a strategiilor ºi activitãþilor care au drept scop utilizarea durabilã
a apelor ºi protecþia mediului acvatic.
Un mare pas înainte în cadrul acestei colaborãri a fost facut

în anul 2001, când toate statele din Comisia Internaþionalã
pentru protecþia Dunãrii, cele mai multe nefiind membre al
Uniunii Europene la acel moment, au convenit sã implementeze
Directiva Cadru pentru Apã la nivelul bazinului Dunãrii.
Cele mai importante acþiuni ce trebuie întreprinse pentru

îmbunãtãþirea calitãþii apelor din bazinul fluviului Dunãrea sunt
cuprinse în cadrul Planului de management al bazinului
fluviului Dunãrea, plan de management care reprezintã nucleul
Directivei Cadru pentru Apã. Acest plan este elaborat în comun
de statele dunãrene, în cadrul Comisiei Internaþionale pentru
protecþia fluviului Dunãrea, ºi este alcãtuit dintr-o componentã
conþinând problemele comune la nivelul bazinului ºi din
planurile naþionale ale þãrilor din bazinul Dunãrii.
Primul plan de management a fost aprobat în februarie

2010 ºi cel de al doilea în anul 2016 iar în prezent, prioritarã
este implementarea lui ºi, în special, a programului de mãsuri
care are drept scop atingerea unei stãri bune a tuturor apelor
din bazin, ceea ce implicã un mare efort financiar ºi de
capacitate instituþionalã.
Trebuie sã recunoaºtem însã cã rezultate satisfãcãtoare la

nivel regional se pot obþine numai prin stabilirea ºi realizarea
unor obiective concrete la nivel naþional. Guvernul României
acordã o atenþie deosebitã programelor ºi proiectelor ce au drept
obiectiv protecþia calitãþii apelor la nivel naþional, alocându-se
pentru aceste activitãþi fonduri atât de la bugetul de stat, cât ºi din
fonduri europene ºi credite externe.
Din pãcate, situaþia existentã la acest moment, legat de

implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate este

departe de ceea ce ne-am dori sã fie. Existã întârzieri
importante în finalizarea investiþiilor pentru colectarea ºi
epurarea apelor uzate în aglomerãrile cu peste 10.000 de
locuitori echivalenþi, aglomerãri care trebuiau sã se conformeze
la sfârºitul anului 2015. În plus, la cea mai mare parte din
aglomerãrile cu o populaþie echivalentã cuprinsã între 2000 ºi
10.000 de locuitori echivalenþi, aceste investiþii nici nu au
început deºi termenul de conformare al acestora este finalul
anului 2018.
Din acest motiv, trebuie ca în perioada imediat urmãtoare

sã se intensifice activitãþile pentru finalizarea proiectelor în
derulare ºi promovarea de proiecte noi astfel încât sã se
recupereze, pe cât este posibil, întârzierile existente. Trebuie
menþionat cã, în noua perioadã de programare bugetarã 2014-
2020, componenta de apã are alocatã cea mai mare parte din
fondurile disponibile. Este însã necesar sã se depunã eforturi
susþinute pentru utilizarea acestor fonduri ºi pentru creºterea
gradului de absorbþie. De aceea, prioritatea numãrul unu a
activitãþii de gospodãrire a apelor trebuie sã fie implementarea
proiectelor cu finanþare europeanã.
Pe de altã parte, este evident cã implementarea Directivei

Cadru pentru Apã necesitã colaborarea ºi participarea tuturor
sectoarelor care influenþeazã sau sunt influenþate de cantitatea ºi
calitatea apei. Este important sã conºtientizãm faptul cã numai
acþiunile guvernamentale nu vor aduce îmbunãtãþirea calitãþii
apei ºi a condiþiilor de mediu. Industria, fermele agricole ºi
autoritãþile locale trebuie sã acþioneze în aºa fel încât sã
contribuie la conservarea ºi, dacã este necesar, la refacerea
ecosistemului acvatic care ne aparþine tuturor. Este important sã
subliniem cã oricâte eforturi vom depune la nivelul autoritãþilor
prin elaborare de reglementãri, monitoring ºi inspecþie sau prin
lucrãri de investiþii nu vom avea rezultatele dorite dacã la nivelul
sectoarelor economice ºi comunitãþilor nu se va realiza o
schimbare de atitudine. În sprijinul acestei idei funcþioneazã
Comitetele de bazin care contribuie, prin implicarea tuturor
actorilor, în activitatea decizionalã din acest domeniu, la
eficientizarea colaborãrii ºi responsabilizarea tuturor celor care
convieþuiesc în acelaºi bazin hidrografic.
Nu în ultimul rând trebuie sã subliniem cã, în acelaºi timp cu

implementarea obligaþiilor deja asumate, trebuie sã facem faþã
unor noi provocãri generate de schimbãrile climatice ºi intensi-
ficarea fenomenelor meteorologice extreme. Având în vedere cã
oricâte eforturi am depune în acest moment pentru diminuarea

factorilor care contribuie la aceste schimbãri climatice, efectele
acestora vor continua sã se manifeste. Este necesar sã stabilim ºi
sã implementãm mãsuri de adaptare, în special în domeniul apei.
În încheiere doresc sã mã adesez în primul rând colegilor

mei din Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, Administraþia Naþionalã
„Apele Române”, Institutul Naþional de Hidrologie ºi
Gospodãrirea Apelor ºi Institutul Naþional de Meteorologie, cu
care de ani buni lucrez împreunã, din rândul cãrora am crescut
ºi pe care mã sprijin din plin în prezent, în toatã activitatea mea.
Dragi colegi, vã mulþumesc tuturor celor care prin

activitatea voastrã de zi cu zi, prin eforturile depuse pentru
gestionarea inundaþiilor nu de puþine ori aproape supraomeneºti,
mã sprijiniþi în realizarea sarcinilor pe care le am. Contribuim
astfel cu toþii la realizarea unei gospodãriri durabile a apelor
României spre binele tuturor cetãþenilor þãrii noastre ºi vã asigur
cã susþin orice acþiune ºi iniþiativã pe care le consideraþi necesare
pentru realizarea obiectivelor activitãþii de gospodãrire a apelor,
atât la nivel naþional cât ºi la nivel local, astfel încât împreunã sã
rezolvãm problemele existente ºi sã facem faþã provocãrilor
viitoare.
Vã doresc „La mulþi ani” în pace ºi liniºte, în prosperitate.
Vã mulþumesc.

22 MARTIE 2017

Nicolae Bãrbieru
Director General Administraþia Naþionalã “Apele Române”
Iatã-ne din nou în faþa unei zile pe care noi, De asemenea, la nivel global apa uzatã este
gospodarii de apã în mod special, o celebrãm an perceputã ca o resursã valoroasã în economia
de an, ziua de 22 martie! Anul acesta, sãrbãtoarea circularã, iar gestionarea acesteia se coreleazã
are o semnificaþie aparte prin faptul cã se foarte bine cu þintele de dezvoltare durabilã
împlinesc 25 de ani de când Naþiunile Unite ºi-au privind apa.
unit eforturile în misiunea globalã de a coordona
acþiuni pentru salvarea celei mai de preþ resurse În lumina obligaþiilor asumate de România ca
naturale, APA. Stat Membru al Uniunii Europene, implementarea
Directivelor Europene în domeniul apelor, ºi în
Provocarea lansatã pentru acest an este APA special a celor pentru apa uzatã urbanã pânã la 31
ºi APA UZATÃ, o tematicã pe cât de generoasã, decembrie 2018 constituie o provocare în ceea ce
pe atât de importantã pentru viaþa noastrã. În acest priveºte realizarea mãsurilor necesare pentru
sens celebrarea sa se dovedeºte a fi o bunã ocazie construirea ºi dezvoltarea infrastructurii de apã
pentru a ne reaminti cât de importante sunt uzatã, dar ºi o provocare legatã de îmbunãtãþirea
eforturile concrete de identificare a problemelor ºi întregului mecanism de implementare.
gãsirea de soluþii practice ºi eficiente pentru
asigurarea accesului la servicii de apã pentru toþi Astfel, în România, accesul la serviciile de
cetãþenii României ºi în acelaºi timp, asigurarea colectare ºi epurare a apelor uzate este mai ridicat
protecþiei resurselor de apã. în mediul urban, însã nesatisfacãtor în mediul
rural.
Îndemnul preºedintelui Naþiunilor Unite în În ceea ce priveºte situaþia apelor uzate
domeniul apei este: ”de a face tot ce putem, urbane, la nivelul anului 2016, gradul de
împreunã cu alþii dar ºi cu pasiune”! conectare la reþelele de canalizare era de peste
65%, iar gradul de conectare la staþiile de epurare
Administraþia Naþionalã “APELE de cca 60%, procente mai mici decât cele
ROMÂNE” se raliazã manifestãrilor globale ºi planificate.
suntem bucuroºi cã reuºim ºi în aceastã zi festivã În plus, în prezent nu toate aglomerãrile
sã dezbatem aceastã problematicã cu invitaþi umane ale României au staþii de epurare
speciali, reprezentanþi ai autoritãþilor publice, ai conforme cerinþelor. Subliniez faptul cã mãsurile
mediului academic ºi universitar, specialiºti cu pentru realizarea cerinþelor de conformare privind
experienþã în administrarea ºi valorificarea reþelele de canalizare ºi staþiile de epurare la
resurselor de apã precum ºi factori interesaþi în prevederile Directivei privind epurarea apelor
tematica dezbãtutã. uzate urbane trebuie corelate cu obiectivele
Apa uzatã este un domeniu în care numai Directivei Cadru Apã ºi ale legislaþiei naþionale în
împreunã putem coordona acþiuni din punct de domeniul protecþiei apelor.
vedere al asigurãrii calitãþii resurselor de apã care
primesc apele uzate evacuate, precum ºi în scopul Implementarea Directivei Cadru Apã ºi a
protecþiei cantitative a acesteia, prin reutilizarea celorlalte directive privind calitatea apei
apelor uzate. reprezintã o provocare pentru gospodarii ºi

operatorii de servicii de apã. Planul Naþional de Deºi în perioada anterioarã România, prin
Management actualizat ºi cele 11 Planuri de instituþiile din domeniu, a acumulat o experienþã
management actualizate ale bazinelor/spaþiilor deosebitã, încã sunt necesare eforturi pentru
hidrografice, aprobate prin HG nr. 859/2016, ºi
corelarea mãsurilor cu lucrãrile pe care utilizatorii
mai ales programul de mãsuri aferent acestora,
de apã le vor realiza efectiv prin intermediul
reprezintã principalul instrument pentru atingerea
stãrii bune a apelor. fondurilor europene ºi cu suþinere de la bugetul de
stat ºi local, precum ºi din fondurile proprii ale
În ceea ce priveºte evacuarea apelor uzate utilizatorilor de apã.
provenite de la activitãþile industriale, activitãþile
agricole, precum ºi de la alte activitãþi, în cadrul Aº vrea ca noi toþi sã avem în gândurile
Planurilor de management actualizate ale
noastre cã tot ceea ce facem în activitatea de zi cu
bazinelor hidrografice sunt propuse mãsuri pentru
zi se va reflecta în ceea ce vom transmite
reducerea cantitãþilor de poluanþi evacuaþi, acest
lucru contribuind la atingerea obiectivelor de generaþiilor viitoare, sã facem ca fiecare cetãþean
mediu. al României sã beneficieze de infrastructura
necesarã unui trai decent ºi sãnãtos, indiferent de
În cadrul mãsurilor planificate în urmãtoarea zona în care trãieºte.
perioadã 2016-2021, conform estimãrilor, Vã urez, în aceastã zi aniversarã, ”La mulþi
reabilitarea, modernizarea si construirea reþelelor
ani” în care sã sãrbãtorim ziua mondialã a apei, ºi
de canalizare ºi a staþiilor de epurare reprezintã
sã ajungem la momentul în care la nivel global,
cca. 7,6 miliarde euro, iar pentru realizarea
mãsurilor adresate unitãþilor industriale ºi aceastã resursã preþioasã sã fie doar omagiatã,
fermelor agricole, investiþiile necesare se ridicã la restul acþiunilor pentru o dezvoltare durabilã sã fie
circa 1 miliard euro. deja întreprinse!
HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 11

22 MARTIE 2017
MONITORIZAREA EVACUÃRILOR DE APE UZATE REALIZATÃ DE

ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ “APELE ROMÂNE”.
MÃSURILE DE CONFORMARE CU CERINÞELE DIRECTIVEI 91/271/CEE
PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE URBANE ÎN ROMÂNIA
Nicolae Bãrbieru
Director General Administraþia Naþionalã “Apele Române”
Elena Þuchiu
Director Departamentul Planuri de Management ºi Scheme Bazinale - Administraþia Naþionalã “Apele Române”
Dragoº Cazan
Director Departamentul Managementul Resurselor de Apã - Administraþia Naþionalã “Apele Române”
Constanþa Moldovan
ªef Serviciu Gestiunea Calitativã ºi Protecþia Resurselor de Apã - Administraþia Naþionalã “Apele Române”
Corina Cosmina Boscornea

ªef Serviciu Planuri de Management Dunãre - Administraþia Naþionalã “Apele Române”
MONITORIZAREA APELOR UZATE REALIZATÃ DE reglementeazã activitatea de monitoring a stãrii

ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE” apelor, în conformitate cu obligaþiile asumate de
Evacuãrile de apã uzatã reprezintã unul din România pentru implementarea Directivei Cadru
factorii-cheie ai politicii europene, având în Apã (Directiva 2000/60/CE), transpusã în
vedere cã acestea provin în cea mai mare parte legislaþia naþionalã prin Legea Apelor 107/1996
din activitãþile umane ºi pot conduce la poluarea cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. SMIAR
apei, respectiv la efecte negative asupra ecosis- cuprinde 6 sub-sisteme: râuri, lacuri (naturale ºi
temelor acvatice ºi asupra sãnãtãþii umane. de acumulare), ape tranzitorii, ape costiere, ape
Astfel, în vederea utilizãrii resurselor de apã ºi subterane ºi ape uzate. Subsistemul apelor uzate a
protecþiei împotriva epuizãrii ºi poluãrii aces- fost luat în considerare în selectarea secþiunilor
tora, pe baza principiilor de dezvoltare durabilã care sã asigure caracterizarea stãrii corpurilor de
ºi de management al apelor, toate folosinþele de apã, pe baza impactului presiunilor punctuale
apã care evacueazã ape uzate în receptorii semnificative ale evacuãrilor de ape uzate.
naturali ºi care deþin un act de reglementare din
punct de vedere al gospodãririi apelor constituie Activitatea de monitorizare a apelor
potenþiale surse de poluare ºi sunt supuse anual uzate evacuate de folosinþele de apã
unui monitoring de control. Monitorizarea apelor uzate reprezintã
În România, Administraþia Naþionalã „Apele activitatea de control a apelor uzate evacuate,
Române” este autoritatea responsabilã pentru epurate sau nu în staþii de epurare, direct în
implementarea Ordinului MMGA nr. 31/2006 receptorii naturali de cãtre folosinþele de apã,
pentru aprobarea Manualului pentru moder- activitate în strânsã legãturã cu cea de
nizarea ºi dezvoltarea Sistemului de Monitoring reglementare din punct de vedere al gospodãririi
Integrat al Apelor din România (SMIAR), care apelor, în scopul:

- Respectãrii condiþiilor de evacuare stabilite descãrcãrii asupra receptorului natural.
prin autorizaþia de gospodãrire a apelor; Determinarea indicatorilor de calitate ai
- Cunoaºterii resurselor de apã (emisii – apelor uzate evacuate se realizeazã în cadrul
imisii), protecþiei acestora împotriva epuizãrii reþelei de laboratoare de calitate a apei din cadrul
ºi degradãrii, punerii în valoare ºi utilizãrii A.N. Apele Române, laboratoare acreditate
durabile a acestora; RENAR, conform standardelor în vigoare.
- Realizãrii raportãrilor specifice privind
emisiile de poluanþi în receptorii naturali. Analizã statisticã a datelor de monitori-
Deoarece impactul surselor de poluare zare a apelor uzate realizatã de
asupra receptorilor naturali depinde de debitul A.N. Apele Române pentru perioada
efluent ºi încãrcarea cu substanþe poluante, 2011-2015
monitoringul de control al apelor uzate cuprinde: Raportat la volumul total de apã uzatã
mãsurarea volumelor de ape uzate evacuate, evacuatã în receptorii naturali se constatã cã
determinarea indicatorilor de calitate ºi stabilirea pentru perioada 2011-2015 (tabel 1, fig. 1):
modului de funcþionare a staþiilor de epurare - volumul de apã uzatã neepuratã ºi necores-
(S.E.) ale operatorilor economici. punzãtor epuratã a înregistrat o scãdere de la
Volumele de ape uzate ºi indicatorii de 32,54% în anul 2011 la 14,16% în anul 2015;
calitate sunt monitorizaþi în acord cu prevederile - volumul de apã uzatã corespunzãtor epuratã
autorizaþiilor emise de autoritãþile de gospodãrire a înregistrat o creºtere de la 10,79% în anul
a apelor, pentru a controla implementarea cerin- 2011 la 26,08% în anul 2015.
þelor/condiþiilor prevãzute de acestea. În autoriza- Se precizeazã faptul cã, conform preve-
þiile de gospodãrirea apelor, la stabilirea indica- derilor HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
torilor de calitate se au în vedere: tipul activitãþii norme privind condiþiile de descãrcare în mediul
pe care o desfãºoarã respectiva folosinþã de apã, acvatic al apelor uzate, cu modificãrile ºi
tipul apelor uzate evacuate (Ordinul MMGA nr. completãrile ulterioare, epurarea corespunzã-
31/2006, Anexa nr. 1B, Lista minimã de elemente toare reprezintã epurarea apelor uzate prin
de calitate reprezentative fiecãrei unitãþi orice procedeu ºi/sau sistem prin care la
economice/proces de producþie), utilizãrile din evacuare caracteristicile apelor uzate respectã
aval ale resursei de apã (existenþa secþiunilor de condiþiile de calitate prevãzute în prezentele
potabilizare în aval de evacuarea folosinþei norme tehnice ºi în avizele ºi autorizaþiile de
respective) ºi obiectivele de calitate ale recep- gospodãrire a apelor în vigoare.
torului natural (starea corpului de apã din punct Contribuþii semnificative la volumul total
de vedere fizico-chimic ºi chimic). Frecvenþa de de ape uzate evacuate le au activitãþile aferente
monitorizare se stabileºte în funcþie de mãrimea Aglomerãrilor umane ºi Industriei.
staþiei de epurare ºi de impactul calitativ al
Tabelul 1: Volume de ape uzate evacuate la nivel national în receptorii naturali în perioada 2011 - 2015

Fig. 1. Volume de ape uzate evacuate la nivel naþional în receptorii naturali în perioada 2011 – 2015 (%)
- se înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca.

Prelucrarea datelor privind calitatea apelor 52,8% la CCO-Cr, respectiv cca. 55% la CBO5
uzate constã în aprecierea valorilor medii de (fig. 2);
încãrcare cu substanþe poluante. Astfel, pentru • Nutrienþi (Ntotal, Azotaþi, Ptotal) - se
domeniul aglomerãri umane, principalele grupe înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca.
de poluanþi / poluanþi cu un aport semnificativ 32,8% Ntotal, 15,6% NO3, respectiv 47,2%
la gradul de poluare al receptorului natural Ptotal (fig. 3);
sunt reprezentate de: substanþele organice, • Materii totale în suspensie (MTS) - se
nutrienþi, materii în suspensii, substanþe extrac- înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca. 61%
tibile ºi detergenþi, în timp ce pentru domeniul (fig. 4);
industriei acestea sunt reprezentate de metalele • Substanþe extractibile ºi detergenþi - se
grele: Cu, Zn, Ni, Pb, Cd, Hg. înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca. 58%
Din analiza datelor efectuatã pentru perioa- la substanþe extractibile ºi cu cca. 52% la
da 2011 – 2015, se observã cã: detergenþi (fig 5).
A. Colectarea, epurarea ºi evacuarea apelor Reducerea cantitãþilor de poluanþi menþionaþi
uzate de la aglomerãrile umane anterior este rezultatul aplicãrii în aceastã
• Substanþele organice (CCO-Cr; CBO5) perioadã a mãsurilor de eficientizare a funcþio-
Fig. 2. Evoluþia cantitãþii de substanþe organice (CCO-Cr ºi CBO5) în perioada 2011 - 2015 (t/an)

Fig. 3. Evoluþia cantitãþii de nutrienþi (Ntotal, Azotaþi, Ptotal) în perioada 2011-2015 (t/an)
Fig. 4. Evoluþia cantitãþii de materii totale în suspensie (MTS) în perioada 2011 - 2015 (t/an)
Fig.5. Evoluþia cantitãþii de substanþe extractibile ºi detergenþi în perioada 2011 - 2015 (t/an)

nãrii staþiilor de epurare ºi în special construirea, servarea unitãþilor de profil în ultimii ani.
extinderea ºi modernizãrii staþiilor de epurare În ceea ce priveºte aprecierea modului de
urbane, aºa cum sunt prezentate în partea a doua funcþionare a staþiilor de epurare ale operatorilor
a lucrãrii. economici, aceasta se realizeazã având la bazã
respectarea condiþiilor de calitate prevãzute în
B. Epurarea ºi evacuarea apelor uzate de la avizele ºi autorizaþiile de gospodãrire a apelor în
industrie vigoare. Astfel, din analiza efectuatã pentru
• Cu ºi Zn - se înregistreazã o reducere a perioada 2011 – 2015, rezultã cã procentul de
încãrcãrii cu cca. 82% la Cu ºi cu cca.47,2 % la peste 60% din totalul staþiilor de epurare
Zn (fig. 6); (urbane ºi industriale) cu funcþionare
• Ni ºi Pb - se înregistreazã o reducere a necorespunzãtoare se menþine, având în vedere
încãrcãrii cu cca. 47% la Ni ºi cca. 50% la Pb condiþiile impuse de legislaþia naþionalã în
(fig. 7); concordanþã cu directivele europene. Se menþio-
• Hg ºi Cd se înregistreazã o reducere a încãr- neazã cã în evaluarea stãrii de funcþionare a
cãrii cu cca. 97% la Hg ºi cca 62% la Cd (fig. 8). staþiilor de epurare s-au avut în vedere condiþiile
Se menþioneazã cã printre motivele care stau cele mai restrictive, respectiv dacã un singur
la baza reducerii încãrcãrii cu metale grele a indicator depãºeºte valoarea limitã de emisie
apelor uzate provenite de la activitãþile indus- autorizatã, atunci funcþionarea este declaratã
triale se aflã aplicarea mãsurilor de reducere a necorespunzãtoare.
poluãrii, precum ºi restrângerea/închiderea/con-
Fig. 6. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Cu, Zn) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)
Fig. 7. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Ni, Pb) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)

Fig. 8. Evoluþia cantitãþii de metale grele (Hg, Cd) în perioada 2011 - 2015 (kg/an)
Fig. 9. Funcþionarea staþiilor de epurare în perioada 2011 -2015
Având în vedere analiza statisticã realizatã nisme naþionale ºi europene (Comisia Europeanã,
pentru perioada 2011-2015 se constatã cã, la Agenþia Europenã de Mediu, Comisia Interna-
nivel naþional, se înregistreazã un progres þionalã de Protecþia Fluviului Dunãrea, etc.), dintre
semnificativ al eforturilor comune ale autoritã- care se menþioneazã:
þilor ºi operatorilor de apã, asigurându-se astfel • UWWTD: realizarea raportãrii cerinþelor
implementarea cerinþelor directivelor europene art. 15 (calitatea apelor uzate epurate evacuate
specifice din domeniu (cele mai importante în resursele de apã) ºi art. 17 (stadiul realizãrii
fiind: Directiva Ape Uzate Urbane, Directiva Planului de implementare a Directivei
Nitraþi, Directiva IED). Cu toate acestea, încã 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
mai sunt necesare eforturi care sã conveargã urbane);
cãtre principalul obiectiv, respectiv acela de • WISE SoE - Emissions: raportare cãtre
atingere a unei stãri bune a apelor, conform Agenþia Europeanã de Mediu - reþeaua
prevederilor Directivei Cadru Apã. EIONET (Reþeaua Europeanã de Informaþii ºi
Observaþii de Mediu a Agenþiei Europene de
Utilizarea datelor de monitoring al apelor Mediu);
uzate în procesul de raportare la nivel • MONWATER: raportarea cãtre Institutul
european ºi naþional Naþional de Statisticã privind colectarea,
Administraþia Naþionalã „Apele Române”, în epurarea ºi evacuarea apelor uzate în receptorii
calitatea sa de autoritate de implementare a cerin- naturali;
þelor directivelor europene din domeniul apelor, • Inventarului Naþional al Emisiilor de
efectueazã periodic raportãri cãtre autoritãþi / orga- Gaze cu Efect de Serã – participare anualã cu

date ºi informaþii pentru anul 2016 – subsectorul epurarea avansatã (terþiarã), mai ales în ceea
tratarea apelor uzate ; ce priveºte îndepãrtarea nutrienþilor (azot ºi
• SOER: raportare cãtre Agenþia Naþionalã fosfor). În ceea ce priveºte gradul de epurare,
de Protecþia Mediului cu date ºi informaþii epurarea secundarã (treaptã biologicã) este o
privind factorul de mediu APÃ; regulã generalã pentru aglomerãrile mai mici de
• Inventarul de emisii în apã conform 10.000 locuitori echivalenþi (l.e.).
Regulamentului nr. 850/2004: raportare cãtre Termenele de implementare a Directivei
Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului variazã ºi depind de dimensiunea aglomerãrii ºi
(ANPM) ; de impactul acesteia asupra apelor receptoare.
• EPRTR: participare în cadrul raportãrii Termenul final pentru implementarea
privind Registrul European al Poluanþilor Emiºi Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018,
ºi Transferaþi (EPRTR) realizate de ANPM – România obþinând o perioadã de tranziþie de
pentru factorul de mediu apã – emisii directe. 12 ani, cu termene intermediare (2010, 2013,
2015), astfel încât la 31 decembrie 2015 toate
MÃSURILE DE CONFORMARE CU CERINÞELE aglomerãrile mai mari de 10.000 l.e. sã se
DIRECTIVEI 91/271/CEE PRIVIND EPURAREA conformeze prevederilor din punct de vedere
APELOR UZATE URBANE ÎN ROMÂNIA al colectãrii ºi epurãrii avansate a apelor
uzate, iar la 31 decembrie 2018 toate
Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 aglomerãrile cu 2.000-10.000 l.e. sã se
mai 1991 privind epurarea apelor uzate conformeze din punct de vedere al colectãrii
urbane, modificatã ºi completatã de Directiva ºi epurãrii secundare a apelor uzate. De
Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este asemenea, prin Tratatul de aderare au fost
baza legalã la nivel comunitar în domeniul asumate ºi nivele naþionale de colectare ºi
apelor uzate. Este o directivã complexã ºi dificil epurare la termenele de tranziþie a apelor
de implementat, având în vedere eforturile uzate în toate aglomerãrile mai mari de 2000
tehnice ºi investiþionale necesare pentru confor- l.e., respectiv:
mare. Directiva a fost transpusã în întregime în • 69% în anul 2013, 80% în anul 2015 ºi
legislaþia româneascã prin HG nr.188/2002 100% în anul 2018 pentru colectarea apelor
pentru aprobarea normelor privind condi- uzate;
þiile de descãrcare al apelor uzate în mediul • 61% în anul 2013, 77% în anul 2015 ºi
acvatic, modificatã ºi completatã cu HG nr. 100% în anul 2018 pentru epurarea apelor uzate.
352/2005, precum ºi prin modificarea si Conformitatea aglomerãrilor mai mari
completarea unor acte normative care trans- de 2.000 locuitori echivalenþi a fost evaluatã
pun acquis-ul comunitar în domeniul protec- pe baza criteriilor utilizate de Comisia
þiei mediului. Obiectivul central al directivei îl Europeanã în cel de-al 8-lea Raport privind
reprezintã protecþia mediului de efectele implementarea în Europa a Directivei
negative ale evacuãrilor de ape uzate urbane ºi 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
de ape uzate din anumite sectoare industriale (în urbane (Anexa III - Methodology of data
principal prelucrarea ºi fabricarea produselor evaluation and of the results), ºi anume
din industria alimentarã). conformarea cu cerinþele:
Având în vedere faptul cã România este • Art. 3 - nivelul de conectare la sistemele
poziþionatã în bazinul hidrografic al fluviului de colectare în aglomerãrile mai mari de
Dunãrea ºi bazinul Mãrii Negre, ºi cã este 2000 l.e. trebuie sã fie de cel puþin 98%, iar
necesarã asigurarea protecþiei mediului în aceste diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin de
zone, România a declarat întregul sãu 2000 l.e.;
teritoriu ca zonã sensibilã. Acestã decizie se • Art. 4 – conformitatea sistemelor de
concretizeazã în faptul cã aglomerãrile cu mai epurare secundare se evalueazã pe baza
mult de 10.000 locuitori echivalenþi trebuie îndeplinirii simultane a urmãtoarelor condiþii:
sã asigure o infrastructurã pentru epurarea - aglomerãrile sã aibã un nivel de
apelor uzate urbane care sã permitã colectare a apelor uzate de cel puþin 98%,

iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin Directivei 91/271/CEE privind Epurarea Apelor
de 2000 l.e.; Uzate Urbane în România, Administraþiei
- aglomerãrile sã aibã un nivel de epurare Naþionale „Apele Române” îi revin
a apelor uzate de cel puþin 98%, iar responsabilitãþi privind asigurarea
diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin de avizãrii/autorizãrii evacuãrii apelor uzate
2000 l.e.; provenite de la aglomerãri umane sau de la
- calitatea apelor uzate epurate secundar industria agro-alimentarã asimilatã, ºi
(mecano-biologic) sã corespundã monitorizãrii apelor de suprafaþã, a receptorilor
cerinþelor din Tabelul 1 – Anexa I a naturali în care se evacueazã apele uzate urbane
Directivei pentru parametrii autorizaþi sau industriale, conform legislaþiei în vigoare.
(materii în suspensie, substanþe organice De asemenea, Administraþia Naþionalã „Apele
CBO5, CCO-Cr). Române” raporteazã la Comisia Europeanã , la
• Art. 5 – conformitatea sistemelor de fiecare 2 ani, stadiul implementãrii Directivei
epurare avansatã a nutrienþilor (terþiarã) se conform cerinþelor art. 15 ºi 17.
evalueazã pe baza îndeplinirii simultane a Potrivit situaþiei realizate în anul 2016 de
urmãtoarelor condiþii: cãtre Administraþia Naþionalã „Apele Române”,
- aglomerãrile sã aibã un nivel de gradul de acoperire naþionalã cu sisteme de
colectare a apelor uzate de cel puþin 98%, colectare a apelor uzate urbane în
iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin aglomerãrile mai mari de 2.000 l.e.
de 2000 l.e.; corespundea unei încãrcãri biologice
- aglomerãrile sã aibã un nivel de epurare (exprimatã în locuitori echivalenþi) de peste
terþiarã a apelor uzate de cel puþin 98%, 65%, neîndeplinindu-se þinta de 69% pentru
iar diferenþa de 2% sã reprezinte mai puþin 2013 ºi þinta de 80% pentru anul 2015. De
de 2000 l.e. ; asemenea, gradul de acoperire naþionalã cu
- calitatea apelor uzate epurate terþiar staþii de epurare a apelor uzate urbane
(epurare avansatã cu eliminarea azotului corespundea unei încãrcãri biologice
total ºi fosforului total) sã corespundã (exprimantã în locuitori echivalenþi) de cca.
cerinþelor din Tabelul 2 – Anexa I a 60%, neîndeplinindu-se þinta de 61% pentru
Directivei, pentru parametrii autorizaþi 2013 ºi þinta de 77% pentru anul 2015. În
(materii în suspensie, substanþe organice prezent un numãr scãzut de aglomerãri umane
CBO5, CCO-Cr, azot total ºi fosfor ale României au reþele de canalizare ºi staþii de
total). epurare conforme, având în vedere cerinþele ºi
În procesul de implementare a prevederilor criteriile mai sus menþionate.
Fig. 10. Evoluþia nivelelor de colectare ºi epurare a încãrcãrii biologice (exprimatã în locuitori echivalenþi), în
perioada 2012-2016

Implementarea cerinþelor Directivei
91/271/EEC privind epurarea apelor uzate
urbane ocupã un loc important în cadrul
programului de mãsuri (art. 11 al Directivei
Cadru Apã 2000/60/CE) al Planului de
Management al bazinelor/spaþiilor hidrografice,
termenele sale de implementare ºi mãsurile
aplicate fiind cruciale pentru atingerea stãrii
bune a apelor. Atingerea „stãrii bune” a tuturor
corpurilor de apã de suprafaþã ºi subterane
reprezintã obiectivul principal al Directivei
Cadru Apã. Potrivit evaluãrilor realizate în
cadrul Planului naþional de management
actualizat aferent porþiunii din bazinul
hidrografic internaþional al fluviului
Dunãrea care este cuprinsã în teritoriul
României, aprobat prin HG nr. 859/2016, un
numãr de 418(13,8%) corpuri de apã de
suprafaþã nu vor atinge starea/potenþialul bun
pânã în anul 2021, ºi un numãr de 15 (10,5%)
corpuri de apã subteranã nu vor atinge
obiectivele de mediu în 2021, respectiv starea Fig. 11. Planul naþional de management actualizat afer-
ent porþiunii din bazinul hidrografic internaþional al flu-
chimicã bunã. În acest context necesitatea
viului Dunãrea care este cuprinsã în teritoriul României,
implementãrii programelor de mãsuri este aprobat prin HG nr. 859/2016
evidentã. Mãsurile se referã în special la
aglomerãrile umane care necesitã cea mai mare epurarea apelor uzate urbane în perioada 2009-
parte din alocarea costurilor de investiþii pentru 2015 se reflectã în creºterea nivelelor de colectare
cel de-al doilea ciclu de planificare a ºi epurare a încãrcãrii organice biodegradabile din
programului de mãsuri, respectiv finanþãrii apele uzate pentru aglomerãrile mai mari de 2.000
mãsurilor pentru asigurarea infrastructurii de l.e., cu cca. 13% pentru colectare ºi cca. 20%
apã uzatã. pentru epurare.
Mãsurile aferente Planului Naþional de În figurile 12 ºi 13 sunt reprezentate distri-
Management (2009-2015) aprobat prin HG nr. buþiile la nivel de judeþe a nivelelor de colectare
80/2011 s-au concentrat pe implementarea ºi epurare a încãrcãrii organice biodegradabile
angajamentelor asumate pentru realizarea din apele uzate pentru aglomerãrile mai mari de
mãsurilor de bazã, având ca prioritate mãsurile 2.000 l.e.
de asigurare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã Mãsurile necesare pentru implementarea
pentru aglomerãrile umane ale cãror termene cerinþelor Directivei se referã la: reabilita-
intermediare ºi de tranziþie sunt apropiate rea/construirea/extinderea reþelelor de canaliza-
sfârºitului anului 2015. De asemenea, pentru re, modernizarea/reabilitarea ºi construirea/
aglomerãrile umane pentru care erau prevãzute extinderea staþiilor de epurare, reabilitarea
mãsuri suplimentare de asigurare a limitelor mai facilitãþilor de tratare, depozitare ºi utilizare a
stringente pentru poluanþi în efluenþi evacuaþi, nãmolului secundar/terþiar (prelucrare, depozi-
au fost realizate modernizãri ale staþiilor de tare, utilizare), precum ºi valorificarea/
epurare existente ºi s-au identificat ºi alte soluþii eliminarea nãmolului, alte mãsuri (de exemplu
mai eficiente din punct de vedere al costurilor. mãsuri pentru întãrirea capacitãþii organiza-
Tot în cadrul Planului Naþional de Manage- torice ºi tehnice, mãsuri de asistenþã tehnicã
ment actualizat (2016-2021) aprobat prin HG nr. pentru îmbunãtãþirea managementului ºi
859/2016, progresul înregistrat la nivel naþional în introducerea principiilor moderne de operare,
implementarea Directivei 91/271/CEE privind elaborarea de studii de cercetare, studii de

Fig. 12. Gradul de conectare la nivel de judeþe a încãrcãrii biodegradabile exprimate în locuitori echivalenþi (%) la
reþelele de canalizare (situaþie 2016)
Fig. 13. Gradul de conectare la nivel de judeþe a încãrcãrii biodegradabile exprimate în locuitori echivalenþi (%) la
staþiile de epurare (situaþie 2016)
soluþie, studii de fezabilitate, etc.). (elaborat în anul 2004), care au la bazã o

În aceeaºi perioadã s-a înregistrat modifi- metodologie nouã de delimitare a aglomerãrilor
carea numãrului aglomerãrilor datoritã, printre umane ºi analize mai detaliate tehnice ºi
altele, dinamicii procesului de redelimitare a economico-sociale;
aglomerãrilor umane, consecinþã a: • scãderii populaþiei rezidente în România
• elaborãrii unor documente de planificare în perioada 2007-2016, precum ºi a scãderii
noi la nivelul judeþelor (Master Planuri activitãþilor industriale care evacueazã ape uzate
Judeþene) faþã de Planul de implementare al în reþelele de canalizare ale aglomerãrilor;
Directivei privind epurarea apelor uzate • realizãrii de studii de fezabilitate ºi

promovãrii / realizãrii de proiecte de infrastruc- finanþarea ºi realizarea lucrãrilor în aglomerãrile
turã a apelor uzate, în special proiecte finanþate umane, sunt urmãtoarele:
prin fonduri de coeziune (POS Mediu 2007- • reactualizarea frecventã a inventarului
2013, Axa 1 ºi Programul Operaþional Infrastruc- aglomerãrilor umane cu peste 2.000 l.e. ºi sub
turã Mare 2014-2020), care au schimbat 2.000 l.e.
componenþa ºi dimensiunea aglomerãrilor în ceea Având în vedere cã procesul de redelimitare
ce priveºte colectarea ºi epurarea apelor uzate; a aglomerãrilor umane este continuu, urmare a
• realizãrii de studii de fezabilitate ºi reactualizãrii în perioada 2012 – 2016 a
proiecte de infrastructurã a apelor uzate, în documentelor de planificare, respectiv Master
special proiecte finanþate prin fonduri de Planurile Judeþene ºi aplicaþiilor de finanþare
coeziune. pentru realizarea lucrãrilor necesare pentru
Aceste modificãri s-au reflectat ºi în sistemele de colectare ºi epurare a apelor uzate
creºterea costurilor necesare pentru realiza- din aglomerãri umane, urmãrirea situaþiei
rea infrastructurii de apã uzatã, respectiv a implementãrii Directivei 91/271/CEE privind
reþelelor de canalizare ºi staþiilor de epurare. epurarea apelor uzate urbane este dinamicã ºi
Astfel, costurile de investiþii pentru conformare dificil de reactualizat. De asemenea, la actuali-
au crescut de la 9,5 miliarde Euro în anul zarea dimensiunii aglomerãrilor contribuie ºi
2004 (estimate pentru data aderãrii la Uniunea variaþia numãrului populaþiei ºi a aportului
Europenaã în cadrul Planului de implementare al industriei agro-alimentare care evacueazã ape
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate în reþelele de canalizare, fapt care conduce
uzate urbane) la cca. 13 miliarde Euro nivelul la modificarea încadrãrii aglomerãrilor pe
anului 2016 (estimate în Planul Naþional de categorii de dimensiuni ºi implicit la modifi-
Management actualizat al bazinelor/spaþiilor carea numãrului de aglomerãri, în special cele
hidrografice din România, aprobat prin HG nr. mai mari de 10.000 l.e. În acest sens este
859/2016). Alte 4 miliarde Euro sunt necesare necesarã realizarea unui inventar al aglome-
în cel de-al treilea ciclu de planificare (2022- rãrilor umane stabil/final, pe baza cãruia sã se
2027), fiind adresate în principal aglomerãrilor actualizeze Planul naþional de implementare al
mai mici de 2.000 l.e. Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor
Astfel, costurile planificate este posibil sã uzate urbane (elaborat în anul 2004), conform
fie mai mari pe mãsurã ce se vor identifica cerinþelor art.17 a Directivei. Acest lucru va fi
concret, prin studii de fezabilitate, costurile posibil dupã definitivarea tuturor aplicaþiilor de
finale pentru toate aglomerãrile. În ceea ce finanþare europeanã pentru cea de-a doua
priveºte sursele de finanþare ale mãsurilor de perioadã de planificare financiarã europeanã
colectare ºi epurare a apelor uzate în perioada 2014-2020.
2016-2021, acestea vor fi asigurate în proporþie • asigurarea conformitãþii aglomerãrilor
de cca. 50% din fonduri europene (prin umane
programul Operaþional de Mediu 2007-2013, Pe mãsurã ce lucrãrile de reabili-
Programul Operaþional Infrastructurã Mare tare/modernizare ºi construire de sisteme de
2014-2020, Programul Naþional de Dezvoltare colectare ºi epurare sunt puse în funcþiune,
Ruralã, Programul Operaþional Regional, alte asigurarea conformitãþii aglomerãrilor necesitã
programe), restul din fonduri de la bugetul de timp suplimentar, fiind necesarã nu numai
stat ºi local, din surse proprii ale agenþilor realizarea parametrilor de calitate ai apelor
economici ºi alte surse. Se subliniazã faptul cã uzate epurate, ci ºi asigurarea unui nivel de
pentru cca. 25% din costurile aferente tuturor colectare/epurare foarte ridicat (Notã: În ultimii
mãsurilor nu au fost identificate surse de ani, Comisia Europeanã utilizeazã în rapoartele
finanþare. de evaluare procentele de 98%). În România,
Ca ºi observaþii generale, principalele deºi numãrul sistemelor de colectare ºi epurare
dificultãþi în implementarea cerinþelor a crescut semnificativ în ultimii ani, nivelul de
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor conformare al aglomerãrilor (conform cerinþelor
uzate urbane, inclusiv cele referitoare la art. 3, 4 ºi 5 ale Directivei) este încã scãzut. Una

dintre cauze este si nivelul mic de conectare a Bibliografie
populaþiei la reþelele de canalizare ºi staþiile de [1] ****Directiva Parlamentului ºi Consiliului
European 2000/60/EC privind stabilirea unui cadru
epurare din aglomerãrile umane situate în
de politicã comunitarã în domeniul apei, 2000.
special în mediul rural, existând chiar [2] ****Directiva Consiliului 91/271/EEC privind
infrastructurã fãrã populaþie conectatã. epurarea apelor uzate urbane, modificatã ºi
Punerea în practicã de cãtre autoritãþi a unui completatã de Directiva Comisiei 98/15/EC, 1991.
sistem de obligare a populaþiei sã se conecteze [3] ****Documentul de Poziþie, Capitolul 22 –
Calitatea Apei ºi Anexa 3 la Planul de implementare
la reþelele de canalizare ºi staþiile de epurare, în a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor
special la noile obiective finalizate, poate uzate urbane, CONF-RO 52/04, Bruxelles, 2004.
asigura creºterea nivelului de conectare ºi [4] ****Comisia Europeanã, cel de-al 8-lea Raport
parametrii pentru funcþionarea infrastucturii de privind implementarea Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate în Europa
apã uzatã. http://ec.europa.eu/environment/water/water-
• realizarea unei strategii ºi direcþii de urbanwaste/implementation/implementationreports_
acþiuni viitoare, asigurarea finanþãrii mãsuri- en.htm)
lor, inclusiv programarea ºi prioritizarea [5] *** Manual and guidance for reporting under the
Urban Waste Water Treatment Directive
financiarã (91/271/EEC, UBA (Umweltbundesamt), 2009.
Pentru respectarea angajamentelor asumate [6] ****Planul de implementare în România a
prin Tratatul de Aderare privind nivelele de Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor
colectare ºi epurare, este necesarã, de asemenea, uzate, modificatã prin Directiva 98/15/CE, 2005.
[7] ***Sinteza Calitãþii Apelor, Administraþia
prioritizarea la nivel judeþean ºi naþional a Naþionalã Apele Române, raport anual.
aglomerãrilor ºi lucrãrilor necesare, în special [8] ****Legea apelor nr. 107/1996 cu modificãrile
pentru aglomerãrile cu 2.000 - 10.000 l.e. care ºi completãrile ulterioare.
nu au fost cuprinse în finanþarea pentru perioada [9] ****Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiþiile de
2014-2020. Prioritarã este astfel elaborarea unei descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu
planificãri detaliate a surselor de finanþare modificãrile ºi completãrile ulterioare.
naþionale ºi locale ºi a lucrãrilor necesare, a [10] Ordinul MMGA nr. 31/2006 pentru aprobarea
termenelor de realizare, a implicãrii susþinute a Manualului pentru modernizarea ºi dezvoltarea
Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din
autoritãþilor responsabile în procesul de România (SMIAR).
implementare a Directivei 91/271/CEE privind [11] ****Hotãrârea Guvernului nr. 80 din 26
epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, ianuarie 2011 pentru aprobarea Planului naþional de
având în vedere numãrul mare al aglomerãrilor management aferent porþiunii din bazinul
hidrografic internaþional al fluviului Dunãrea care
cu mai puþin de 2.000 l.e. (mediul rural), este este cuprinsã în teritoriul României, 2011.
necesarã elaborarea unui plan naþional de [12] ****Hotãrârea Guvernului nr. 859/2016 pentru
acþiune pentru managementul apelor uzate în aprobarea Planului naþional de management
aceste aglomerãri. actualizat aferent porþiunii din bazinul hidrografic
internaþional al fluviului Dunãrea care este cuprinsã
În contextul celor prezentate, putem afirma în teritoriul României.
cã România a fãcut paºi importanþi în [13] ****Hotãrârea Guvernului nr.210/2007 pentru
implementarea Directivei 91/271/CEE privind modificarea ºi completarea unor acte normative care
epurarea apelor uzate urbane, atât din punct de transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecþiei
mediului.
vedere al consolidãrii cadrului instituþional de [14] ****Ordinul ministrului nr. 662/2006 privind
implementare, cât ºi al asigurãrii finanþãrii. Cu aprobarea Procedurii ºi a competenþelor de emitere a
toate acestea, sunt încã necesare acþiuni de avizelor ºi autorizaþiilor de gospodãrire a apelor.
continuare a implementãrii mãsurilor pentru [15] ****Ordinul ministrului nr. 799/2012 privind
aprobarea Normativului de conþinut al
sprijinirea procesului de implementare, documentaþiilor tehnice necesare obþinerii avizului
respectiv realizarea/modenizarea ºi funcþionarea de gospodãrire a apelor ºi a autorizaþiei de
corespunzãtoare a infrastructurii de apã uzatã, gospodãrire a apelor.
în vederea asigurãrii conformãrii cu cerinþele [16] ****Updated Danube River Basin District
Management Plan 2015, Comisia Internaþionalã
europene ºi evitarea sancþionãrii României prin pentru Protecþia fluviului Dunãrea (ICPDR).
infringement. [17] ****Master Planurile Judeþene aprobate pânã la
sfârºitul anului 2016.

22 MARTIE 2017
SISTEMUL DE CANALIZARE AL MUNICIPIULUI BUCUREªTI

CU SAU FARÃ EPURARE
Conf.dr.ing. Mãdãlin Mihailovici

Director General APA NOVA BUCUREªTI S.A.
Dr.ing. Radu State

Director Departament Operare ºi Mentenanþã Uzine APA NOVA BUCUREªTI S.A.
Ing. Alexandru Moldovan

Director Departament Operare ºi Mentenanþã Reþele APA NOVA BUCUREªTI S.A.
1. Context actual coroboratã cu faptul cã râul Dâmboviþa funcþiona

Apa Nova Bucureºti S.A., membrã a ca un canal colector al tuturor reziduurilor provenite
Grupului Veolia, numãrul 1 în lume în de la gospodãriile individuale ºi micile industrii
gestionarea optimizatã a resurselor, a dezvoltate la acel moment, fãrã o epurare a apelor
îmbunãtãþit permanent sistemul integrat de deversate, a condus la necesitatea realizãrii unor
canalizare (reþea de preluare, transport ºi Staþie lucrãri de canalizare ºi de rectificare a cursului
de Epurare), îmbunãtãþiri confirmate prin râului Dâmboviþa, care au continuat, de-a lungul
rezultatele evolutive. Cu toate acestea, din timpului, cu studii de analizã ºi dimensionare a
motive neimputabile operatorului, autoritãþile unei Staþii de Epurare care sã deserveascã necesi-
naþionale în domeniul managementului apelor tãþile Oraºului Bucureºti.
au trecut la aplicarea unor penalitãþi severe, iar
cele europene ameninþã cu declanºarea
procedurii de infringement.
Prin iniþierea unei proceduri de
infringement ca urmare a nerespectãrii
prevederilor unei Directive EU, se poate ajunge
pânã la impunerea Statului Român, prin Curtea
Europeanã de Justiþie, a unei sume forfetare ºi Fig. 1. Aspect al Dâmboviþei în zona Dealul Spirii,
penalitãþi mult mai dure. Cu titlu de exemplu, înainte de începerea lucrãrilor de amenajare
Belgia are de plãtit pentru 5 aglomerãri,
cumulând 225.000 locuitori echivalenþi, o sumã Astfel, în perioada anilor 1880 -1885 au fost
forfetarã de 10 Mil. EUR ºi o penalitate de demarate o serie de lucrãri noi având drept scop
4.722 EUR/zi. Recent, CE a trimis Irlanda în rectificarea ºi amenajarea albiei râului
faþa Curþii de Justiþie pentru eºecul dezvoltãrii Dâmboviþa, care au continuat în perioada anilor
infrastructurii tratãrii apelor uzate în 38 1900 – 1950, cu construirea principalelor canale
aglomerãri urbane. colectoare cu diametre mai mari de 1500 mm[9].
În anii `80, întrucât problema amenajãrii
complexe a bazinelor râurilor a devenit o priori-
2. Istoric sistem integrat de canalizare
Imaginea oraºului Bucureºti, dupã inunda- tate la nivel naþional, au fost demarate o serie de
studii în scopul soluþionãrii problemelor hidro-
þiile din perioada anilor 1862-1865 (Fig. 1)

tehnice ale oraºului Bucureºti, inclusiv proiectul proiectatã ºi executatã pentru a transporta gravi-
Staþiei de Epurare, lucrãrile de execuþie propriu- taþional, cãtre Staþia de Epurare de la Glina, apele
zise a celor douã linii tehnologice fiind iniþiate uzate colectate de pe suprafaþa municipiului
în anul 1985. Bucureºti ºi apele uzate provenite de la comunele
Lucrãrile proiectului iniþial au fost departe limitrofe care descarcã în reþeaua de canalizare a
de a fi finalizate, fiind practic abandonate în municipiului Bucureºti[9].
decembrie 1989, din cauza conjuncturii politice Amenajarea râului Dâmboviþa (Fig. 3) este
ºi economice de la acea vreme. Încercãrile de compusã din:
punere în funcþiune a treptei mecanice au fost • Acumularea Lacul Morii;
stopate din cauza poluãrilor masive cu pãcurã, din • Cuva de apã curatã (albia regularizatã);
anii 1995 ºi 1997. Aceste situaþii au subliniat • CASETA (principalul colector al apelor
necesitatea realizãrii unui proiect integrat. uzate ºi SINGURUL care asigurã transportul
Schema cadru de amenajare a bazinului apelor uzate colectate în sistem unitar la Staþia
râului Dâmboviþa a urmãrit gospodãrirea raþionalã de Epurare Glina) (Fig. 4);
a resurselor de apã, amenajarea complexã cãutând • Staþia de Epurare ape uzate a oraºului
sã rezolve în mod optim ºi coordonat obiectivele Bucureºti amplasatã în comuna Glina[9].
de bazã ale amenajãrii din care amintim câteva: Caseta de ape uzate, amplasatã sub cuva de
• regularizarea debitelor pentru asigurarea apã curatã a râului Dâmboviþa ºi paralel cu
cantitãþilor de apã solicitate de diferite folosinþe, aceasta, traveseazã oraºul de la NV cãtre SV.
inclusiv producerea de energie electricã; Este compusã din douã semicasete din aval de
• apãrarea obiectivelor social - economice
mai importante împotriva inundaþiilor;
• protecþia calitãþii apelor prin înlãturarea
surselor de impurificare, tratându-se în mod
corespunzãtor apele uzate menajere ºi indus-
triale descãrcate în râu;
• asigurarea condiþiilor de agrement pentru
populaþie;
• protecþia mediului înconjurãtor, în general.
Caseta de ape uzate, realizatã în perioada
1985 – 1988 (Fig. 2), face parte din lucrãrile
Fig. 2. Lucrãri de execuþie a Casetei
amenajãrii complexe a râului Dâmboviþa, fiind
Fig. 3. Plan situaþie amenajare complexã râu Dâmboviþa

Fig. 4. Plan situaþie Staþie Epurare Mun. Bucureºti
amenajarea Lacul Morii pânã la NH Vitan ºi din subliniat determinarea societãþii de a se implica
trei semicasete de la NH Vitan pânã la SEAU puternic în rezolvarea problemelor legate de
Glina. Are o lungime în plan de 17,6 km, iar gestionarea inundaþiilor urbane ºi de îmbunã-
lungimea cumulatã a semicasetelor este de aproxi- tãþirea funcþionãrii sistemului integrat de canali-
mativ 44,6 km. zare al oraºului.
Reabilitarea Staþiei de Epurare a apelor Primul pas realizat în vederea preluãrii în
uzate Bucureºti a fost considerat încã de la concesiune a Casetei a fost demararea unui
debut (2003) unul dintre cele mai importante studiu in-situ asupra stãrii funcþionale ºi structu-
proiecte de mediu din România, fiind menit sã rale a Casetei de ape uzate, în vederea determi-
rezolve o problemã majorã de poluare a apelor nãrii integralitãþii acesteia. Principale teme abor-
din zona bazinului dunãrean aval. date în cadrul studiului au fost urmãtoarele:
Etapa I a proiectului avea termen 2009, • Determinarea condiþiilor de acces în interiorul
urmând ca finalizarea completã sã fie în 2015. colectorului;
Din pãcate, atât întârzierile lucrãrilor de • Inspecþia interioarã a colectorului;
realizare a fazei I, devenitã operaþionalã abia în • Cartografierea zonelor colmatate ºi a obstruc-
iulie 2011, cât ºi neînchiderea procedurii de þiilor;
licitaþie pentru faza II, au condus la alte întâr- • Determinarea locurilor de infiltrare ºi esti-
zieri, astfel încât, în prezent, încã se aºteaptã marea cantitãþilor infiltrate;
contractarea lucrãrilor de completare. • Propunere tehnicã privind lucrãrile ce
trebuie efectuate pentru buna funcþionare a
3. Concesionarea colectorului, însoþitã de un program de lucrãri ºi
Contractul de Concesiune nr. 1239/ de o estimare financiarã a costurilor de exploa-
29.03.2000 reprezintã documentul oficial prin tare ºi investiþii.
care Municipiul Bucureºti a transmis societãþii În urma finalizãrii studiului menþionat (18
Apa Nova Bucureºti dreptul ºi obligaþia de a luni), a fost identificat faptul cã proiectul Casetei
gestiona, pe cheltuiala ºi pe riscul sãu, serviciul era practic nefinalizat din anul 1989, iar lucrarea
public de alimentare cu apã ºi de canalizare, nu a fost niciodatã verificatã de la darea în
precum ºi bunurile publice aferente, în schimbul exploatare. Astfel, prin Actul Adiþional nr. 7
plãþii unei taxe numite “redevenþã”. (AA7)/2011 la Contractul de Concesiune între
În anul 2010, integrarea Casetei ºi a Staþiei PMB ºi ANB, prin care Caseta de Ape Uzate a
de Epurare în concesiune a fost consideratã de fost preluatã în concesiune, au fost prevãzute o
importanþã capitalã pentru Primaria Muni- serie de Mãsuri Urgente care au fost realizate
cipiului Bucureºti, iar Apa Nova Bucureºti a ulterior preluãrii în concesiune:

• Execuþia canalului de legãturã a Casetei la
râul Dâmboviþa, rãmas nefinalizat, inclusiv pune-
rea în funcþiune a tronsonului cuprins între
Camera de Racord la SEAU Glina nr. 1 ºi CR2,
cu o lungime de 288 m (Fig. 5÷9);
Fig. 9.
Fig. 5. Plan situaþie Cr2-Cr3-Canal deschis
• Curãþarea Casetei prin eliminarea celor 29
blocaje majore identificate în urma realizãrii
investigaþiilor efectuate în interiorul acesteia –
Fig. 10÷11;
Fig. 6.
Fig. 10.
Fig. 7.
Fig. 11.
• Decolmatarea Casetei prin eliminarea a 47

blocaje medii - Fig. 12÷13.
Fig. 8.
Fig. 12.

Dupã punerea în funcþiune, ºi în baza
raportului Comisiei Internaþionale de Experþi pe
Contractul de Concesiune [7], s-au stabilit
punctele de monitorizare calitativã ºi cantitativã
pentru nivelul de servicii NS B 1, referitor la
calitatea apei epurate. Dupã cum se observã,
monitorizarea se face la intrare, la ieºiri, precum
ºi în toate punctele cheie din filiera tehnologicã.
Staþia de epurare se exploateazã respectând filo-
Fig. 13. sofia optimã de operare actualizatã, bazatã pe
Pentru realizarea în regim de urgenþã a urmãtoarele principii:
lucrãrilor de eliminare a blocajelor majore, în • Preluarea unui debit maximal de apã uzatã
cadrul Direcþiei Casetã Ape Uzate (DCAU), din Casetã în linia apei cu funcþionarea optimã a
înfiinþatã special în acest scop, a fost formatã o staþiei de pompare apã brutã;
echipã de scafandri profesioniºti, având pregã- • Preluarea debitului excedentar din Casetã
tirea necesarã pentru a interveni în interiorul în bazinele de ape mari aflate în funcþiune ca
Casetei, cu investiþii în echipamente ºi utilaje decantoare primare;
care au fost special proiectate pentru acoperirea • Alimentarea continuã a treptei biologice
necesitãþilor. cu un debit de 5 m3/s (±10%);
Preluarea Staþiei de Epurare în concesiune ºi • Reþinerea unor cantitãþi maximale de
respectiv în operare la data de 11 iunie 2011 a poluanþi (nãmol) în staþie.
fost o altã mare provocare pentru Apa Nova, În conformitate cu autorizaþia de gospodã-
deoarece au fost identificate aproape 700 de rirea apelor, Administraþia Naþionalã Apele
neconformitãþi atât pe construcþii ºi instalaþii, cât Române (ANAR), monitorizeazã ieºirile din
ºi pe echipamente. Pentru aducerea la confor- staþie în trei secþiuni de mãsurã caracteristice
mitate, Apa Nova a realizat un amplu program tipurilor de efluenþi descãrcaþi (Fig. 14) în râul
investiþional în valoare de peste 10 Mil. Euro. Dâmboviþa:
În anul 2013 a fost semnat Actul Adiþional • SM1 – ape uzate epurate
Nr. 10 la Contractul de Concesiune prin care a • SM2 – ape uzate epurate primar în bazi-
nele de ape mari (storm bazine)
fost modificat Nivelul de Serviciu B1 (NS B1)
• SM 3 – ape uzate neepurate
“Calitatea apei efluentului” [6]. NS B1 se
mãsoarã la Staþia de Epurare Ape Uzate Glina
(SEAU Glina), în douã etape ce þin cont de
abordarea pe faze a lucrãrilor privind reabili-
tarea ºi finalizarea acesteia:
• Monitorizarea performanþei corespunzãtoare
SEAU Glina Faza I;
• Monitorizarea performanþei corespunzãtoare
SEAU Glina dupã încheierea proiectului de
reabilitare ºi finalizare a staþiei (Proiectul SEAU
Glina Faza II).
Pentru standardul obiectiv “Epurare Completã”,
pentru un debit mediu de 5m3/s, concentraþiile
maxime la deversare pentru: CBO5 (200C),
CCO (metoda cu dicromat de potasiu), Total
solide în suspensie, Fosfor total, Azot total, vor
respecta limitele prevãzute în Directivã.
Pentru standardul obiectiv Epurare Parþialã
pentru un debit de pânã la 10m3/s, s-au regle-
mentat încãrcãrile maxime la deversare. Fig. 14.

În plus, operatorul Apa Nova Bucureºti a apelor uzate. Ulterior, hotãrârea a fost modifi-
dezvoltat în timp un sistem automat de monito- catã prin H.G. 352/2005 prin care întregul terito-
rizare a debitelor ºi calitãþii apelor în secþiuni riu al României este declarat zonã sensibilã.
considerate critice ale sistemului integrat de cana- Pentru evacuãrile de ape uzate de la
lizare. aglomerãri umane cu mai mult de 2.000
locuitori echivalent ºi evacuãrile de ape uzate
4. Cadrul legislativ privind tratarea industriale provenite din sectoarele industriale
apelor uzate enumerate în tabelul nr. 4 din anexa nr. 1
Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor (Normativul tehnic NTPA-011) la HG nr.
urbane reziduale a fost adoptatã la 21 mai 1991 188/2002 – în receptorii naturali, avizele/
pentru a proteja mediul acvatic de efectele nocive autorizaþiile pentru evacuãrile din staþiile de
ale evacuãrilor de ape uzate [1]. La data de 27 epurare a apelor uzate orãºeneºti trebuie sã
februarie 1998 Comisia a emis Directiva 98/15/CEE cuprindã condiþiile de satisfacere a cerinþelor
de modificare a Directivei 91/271/CEE, pentru a din anexele nr. 1 ºi 3 la aceastã hotãrâre, ºi
clarifica cerinþele în ceea ce priveºte evacuãrile anume normativele NTPA-011 ºi NTPA-
din staþiile de epurare a apelor uzate urbane în 001/2002.
zone sensibile, care sunt supuse eutrofizãrii [2]. În conformitate cu prevederile Legii apelor
Ca regulã generalã, Directiva prevede epura- nr. 107/96, cu modificãrile ºi completãrile
rea biologicã a apelor uzate, care altfel ar epuiza ulterioare, autoritatea care emite actul de
nivelurile de oxigen din apele receptoare [3]. reglementare în domeniul gospodãririi apelor
Aceasta stabileºte standarde minime ºi calenda- este Administraþia Naþionalã Apele Române
rele pentru realizarea acestora. Apele uzate urbane (ANAR).
care intrã în sistemele de colectare sunt supuse De la darea în folosinþã a staþiei de
unor cerinþe în ceea ce priveºte procesul de epurare (2011) ºi pânã în 2016, s-au emis o
epurare, care devin cu atât mai stricte cu cât aglo- serie de acte de reglementare (avize ºi
merarea este mai mare. autorizaþii) care au înãsprit (coborât) limitele
Termenele limitã pentru implementarea Direc- indicatorilor de calitate la descãrcare pânã la
tivei variazã în funcþie de mãrimea aglomerãrilor condiþiile cerute în Directivã ºi impuse prin
umane ºi de caracteristicile receptorilor naturali. Autorizaþia de Gospodãrire a Apelor nr. 139
Astfel, pentru multe dintre statele membre au din data de 03. 06.2016 [4].
fost prevãzute perioade de tranziþie. Acestea se Staþia de Epurare deþine Autorizaþia de Mediu
referã la stabilirea (sau îmbunãtãþirea) sistemelor nr. 178 din 24.05.2013, revizuitã la data de
de colectare a apelor uzate ºi la dezvoltarea nive- 02.08.2016, emisã de Agenþia pentru Protecþia
lurilor de epurare necesare pentru a se conforma Mediului, care stabileºte condiþiile de funcþio-
cerinþelor Directivei. nare din punct de vedere al protecþiei mediului
România a elaborat Planul de implementare pentru activitãþile cu impact asupra acestuia [5].
a Directivei în anul 2004. Termenul de tranziþie În ceea ce priveºte indicatorii de calitate ai
final pentru implementarea Directivei a fost apelor evacuate în râul Dâmboviþa, în punctele
stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene inter- de descãrcare, autorizaþia prevede cã aceºtia
mediare pentru colectarea ºi epurarea apelor vor respecta prevederile Autorizaþiei de Gospo-
uzate urbane. dãrire a Apelor, ºi anume nu vor depãºi valorile
Astfel, în cazul Staþiei de Epurare a Muni- stabilite prin Normativul privind stabilirea
cipiului Bucureºti, termenul limitã de conformare limitelor de încãrcare cu poluanþi a apelor uzate
cu Directiva a fost stabilit la 31 decembrie 2015 industriale ºi urbane la evacuarea în receptorii
(aglomerãri umane cu mai mult de 10.000 l.e.). naturali, NTPA-001/2002, din H.G.R. nr.
Directiva Consiliului privind epurarea apelor 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
uzate orãºeneºti a fost transpusã în totalitate în condiþiile de descãrcare în mediu acvatic a
legislaþia româneascã prin Hotãrârea de Guvern apelor uzate, modificatã ºi completatã de H.G.
188/2002 pentru aprobarea normelor privind 352/2005.
condiþiile de descãrcare în mediul acvatic al

5. Gestionarea evenimentelor pluviale întreþinerea tronsonului puternic influenþat de
Pentru a simula funcþionarea Casetei în încãrcarea apelor uzate deversate la evenimente
condiþii normale ºi la evenimente pluviale deose- pluviale, prin execuþia lucrãrilor periodice de
bite, s-a realizat un Model Hidraulic (matematic decolmatare a albiei amenajate (Fig. 16÷18)
ºi numeric) al acesteia. Acest model a arãtat cã, cuprinsã între secþiunea de descãrcare a apelor
dacã la preluarea Casetei în anul 2010 capaci- uzate epurate (SEAU) ºi secþiunea situatã aval,
tatea de transport a acesteia era de 47% faþã de la 500 m de canalul de descãrcare al Casetei de
cea proiectatã, prin realizarea lucrãrilor de ape uzate în râul Dâmboviþa.
eliminare a celor 29 blocaje majore ºi construc-
þia canalului de legãturã cu râul Dâmboviþa,
capacitatea de transport a crescut la 83,4%, iar
dupã finalizarea tuturor mãsurilor urgente,
aceasta a crescut la 94,5%. Menþionãm cã acest
model este actualizat continuu pentru evaluarea Fig. 16. Fig. 17. Fig. 18.
disfuncþionalitãþilor apãrute pe parcurs ºi
îmbunãtãþirea curgerii prin Casetã, în vederea În acest scop se realizeazã bianual monitori-
stabilirii unor noi propuneri tehnice de lucrãri. zarea nivelului de depuneri în albia râului prin
Pentru asigurarea transportului apelor uzate mãsurãtori batimetrice (Fig. 19).
în condiþii de siguranþã la evenimente pluviale,
Caseta este prevãzutã cu 4 descãrcãri în râul
Dâmboviþa.
Suplimentar faþã de descãrcãrile Casetei
existã ºi douã descãrcãri de ape epurate ale
SEAU Glina (Fig. 15).
Fig. 19.
Pentru determinarea gradului anual de col-

Fig. 15. Descãrcãri în râul Dâmboviþa
matare, stabilirea unei frecvenþe optime de
curãþare a depunerilor ºi întocmirea unui
Un dispecerat operaþional monitorizeazã modul program periodic de decolmatare, a fost realizat,
de funcþionare a Casetei ºi a marilor colectoare în colaborare cu Universitatea Tehnicã de
ºi gestioneazã situaþiile de crizã 24/24h, în Construcþii Bucureºti, studiul “Evaluarea volu-
special în cazul unor evenimente pluviale melor de material în suspensie evacuate în râul
deosebite. Exploatarea operativã a echipamen- Dâmboviþa de Casetã ºi SEAU Glina ºi stabi-
telor montate la Camera de Racord Linia 2, lirea frecvenþei optime de curãþare a depune-
Camera de Racord Linia 3 ºi Canalul de Descãr- rilor”.
care se realizeazã printr-un sistem SCADA. Din aceste motive, execuþia lucrãrilor de
Amintim faptul cã la evenimente pluviale decolmatare periodicã a albiei râului Dâmboviþa
deosebite, volumele tranzitate de sistemul pe tronsonul afectat de descãrcãrile Casetei de
principal de canalizare au un conþinut ridicat de ape uzate ºi ale SEAU Glina are rolul de a
materii solide în suspensie, antrenate în timpul preveni apariþia blocajelor care ar putea genera
procesului de scurgere a apelor pluviale în schimbarea modului de curgere a apei, de a
canalizare. permite exploatarea cu nivel normal a râului ºi
În conformitate cu prevederile Legii Apelor asigurarea condiþiilor de mediu care sã permitã
nr. 107/1996 cu modificãrile ºi completãrile dezvoltarea faunei ºi florei acvatice ºi, nu în
ulterioare, Apa Nova Bucureºti S.A. are obliga- ultimul rând, respectarea condiþiilor impuse de
tivitatea întreþinerii albiei râului Dîmboviþa în legislaþia de mediu privind menþinerea în cele
zona influenþatã de descãrcãrile Casetei ºi mai bune condiþii a calitãþii apelor de suprafaþã.
Staþiei de Epurare. În consecinþã, este necesarã Dupã cum s-a amintit în repetate rânduri, Caseta

transportã cantitãþi mari de material solid • S-a realizat un Model Fizic al Camerei de
abraziv, în special la debite mari, astfel, pentru Siguranþã Popeºti (Fig. 23), scara 1:20, care ajutã
a minimiza volumele de material solid în la o mai bunã înþelegere a sistemului hidraulic
suspensie descãrcate în emisar ºi totodatã pentru complex prin analiza scenariilor de curgere ºi
protecþia echipamentelor hidromecanice din adoptarea mãsurilor necesare pentru îmbunãtã-
treapta primarã a Staþiei de Epurare, a fost þirea capacitãþii hidraulice de transport;
adoptatã soluþia amenajãrii unor capcane de
pietriº care au presupus montarea unor blocuri 6. Performanþe în epurarea apelor
prefabricate din beton pe radierul semicasetelor De la punerea în funcþiune a staþiei ºi pânã
(Fig. 21), astfel încât în spaþiile dintre acestea sã în prezent, dupã cum se observã în Fig. 24,
fie reþinutã o mare parte din volumul materia- caracteristicile de tratabilitate ale apelor uzate
lului solid transportat pe Casetã. au fost mai defavorabile decât valorile din
proiect. Astfel, încãrcarea în azot a fost
superioarã cu 25...50% faþã de proiect (20.8
t/zi), în condiþiile în care staþia a fost limitatã
încã de la început la o capacitate de numai 5
m3/s în treapta biologicã. Totodatã, raportul
Fig. 21. Secþiune transversalã capcana pietriº CBO5/CCO Cr = 0.31...0.36 este sub valoarea
de proiect (0.46), aproape de limita inferioarã de
Materialul este evacuat periodic cu utilaje tratare printr-un proces biologic (0.3), iar
speciale tip aspirator (Fig. 22). raportul CCO Cr/TN = 9.8...11.5 aratã o apã
bogatã în azot ºi slabã în carbon.
Fig. 22. Aspirator
În plus, pentru îmbunãtãþirea curgerii prin

Casetã: Fig. 24. Axa stangã - încãrcarea în azot ; Axa dreaptã –
• Se realizeazã curãþãri periodice prin rapoarte de tratabilitate
spãlãri hidraulice;
În perioada de început (start-up, teste de ope-
rare) s-a funcþionat la o încãrcare redusã, care a
crescut progresiv pânã când s-au putut evalua
limitele procesului. În continuare, pe mãsura
realizãrii unor teste ºi îmbunãtãþiri succesive, au
permis creºterea capacitãþii de tratare pânã la
1.37 MLE1, în prezent ( Fig.25 ).
Debitele tranzitate pe Casetã, precum ºi cele
tratate primar ºi biologic, raportate la valorile de
proiect, sunt prezentate în Fig. 26. Se observã
Fig. 23. Model fizic al Camerei de Siguranþã

1) Milioane locuitori echivalenþi

Fig.25. Capacitatea staþiei de epurare
Fig. 27. Eficienþele de reþinere
Opþiunea valorificãrii nãmolului trebuie

privitã ºi prin prisma responsabilitãþii fiecãruia
de a returna naturii, într-o formã utilã, parte din
ceea ce a consumat (economia circularã). Regle-
mentarea ce stã la baza utilizãrii nãmolurilor în
agriculturã este Ordinul nr. 344/2004 pentru
Fig. 26. Debite medii anuale (m3/s)
aprobarea Normelor tehnice privind protecþia
similar aceeaºi tendinþã evolutivã [8]. Calitatea mediului ºi, în special a solurilor, când se utilizeazã
apelor epurate anul trecut a fost: nãmolurile de epurare în agriculturã, fapt ce
• conformã cu Directiva permanent la toþi transpune prevederile Directivei 86/278/CEE
indicatorii pentru efluentul biologic, care repre- privind protecþia mediului ºi în special a
zintã 50% din totalul volumelor transportate pe solurilor.
Casetã; Studiul agronomic elaborat de Oficiul de
• conformã cu autorizaþia în 45% din cazuri Studii Pedologice ºi Agrochimice ºi aprobat de
pentru efluentul total (SM1), care reprezintã Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã
67.3% din totalul volumelor transportate pe a arãtat cã nãmolul deshidratat în SEAU Glina
Casetã; nu prezintã riscuri pentru sãnãtatea omului ºi a
• conformã cu autorizaþia în 42% din cazuri animalelor ºi pentru mediul înconjurãtor [10].
pentru efluentul din bazinele de ape mari Valorificarea nãmolului provenit din staþie s-a
(SM2), care reprezintã 15.5% din totalul volu- fãcut începând cu vara anului 2015, când firma
melor transportate pe Casetã; prestatoare, aflatã sub contract de eliminare,
• conformã cu autorizaþia în 77% din cazuri transport ºi valorificare, a obþinut primul permis
pentru efluentul neepurat, care reprezintã 17.1% de împrãºtiere a nãmolului pe sol.
din totalul volumelor transportate pe Casetã. Parametrii monitorizaþi pentru nãmolul deshi-
Eficienþele de reþinere a poluanþilor caracte- dratat sunt în conformitate cu prevederile
ristici sunt prezentate în Fig 27. Mediile anuale sunt Ordinului 344/2004, ºi se efectueazã de cãtre un
peste valorile din proiect, performanþele obþinute laborator acreditat. Totodatã, în zonele de utilizare
dovedind o operare ºi mentenanþã adecvatã. a nãmolurilor se monitorizeazã efectele asupra
Nãmolurile rezultate în procesul de epurare mediului (sol, apã, plante) ºi sãnãtãþii omului.
sunt stabilizate prin îngroºare, fermentare Cantitãþile anuale de nãmoluri stabilizate ºi
anaerobã ºi deshidratare. Valorificarea nãmolu- deshidratate (29 – 35% SU) colectate au fost
lui de epurare prin utilizarea acestuia în agri- între 82.000 – 98.000 t/an.
culturã este consideratã a fi cea mai bunã Pe grãtarele treptei preliminare se colec-
opþiune practicã pentru mediul înconjurãtor, teazã în medie între 4.3...11.6 t/zi deºeuri solide,
fiind promovatã ºi încurajatã de legislaþia parþial compactate ºi respectiv, 4.3...6.9 t/zi
europeanã ºi naþionalã în vigoare. nisip spãlat.

Prin fermentare anaerobã se produce biogaz ºi vor conduce implicit la creºterea tarifului
care se reutilizeazã în centrala de cogenerare ca unitar peste nivelul de suportabilitate al cetãþe-
energie termicã ºi electricã. Gradul de autono- nilor deserviþi.
mie energeticã a staþiei este cuprins între Realizarea proiectului integrat FAZA II
45…65% (Fig. 28). Glina ar permite:
• reducerea debitului apelor uzate pe timp
sec prin diminuarea semnificativã a apelor
parazite (infiltraþii din freatic ºi cuva de apã
curatã, descãrcãri lacuri).
• epurarea completã a întregii cantitãþi de
ape uzate menajere colectate din aglomerarea
Bucureºti pe timp sec;
• preluarea vârfurilor de viiturã prin utili-
zarea bazinelor de ape mari;
În vederea unei gestionãri mai eficiente a
apelor uzate urbane atât din punct de vedere al
Fig.28. Axa stanga – biogaz (m3/zi), energie (kWh/zi) ; mediului cât ºi pentru prevenirea ºi reducerea
Axa dreapta – autonomia energeticã riscului de inundaþii, au fost demarate o serie de
studii de modelare hidraulicã ale cãror concluzii
7. Concluzii
au condus la:
Analiza SWOT (Fig. 29) prezintã benefi-
• necesitatea execuþiei unor bazine de
ciile aduse mediului prin funcþionarea staþiei
retenþie amplasate în zonele depresionare;
finalizate parþial, în balanþã cu riscul major
• executarea unor deversoare de ape mari cu
generat de nefinalizarea completã a proiectului
descãrcare în râul Dâmboviþa ºi salba de lacuri;
(Faza II).
• implementarea conceptului de „Casetã
Penalitãþile percepute ºi cele potenþiale
Inteligentã”;
generate de aplicarea procedurii de infringement
• execuþia reþelelor noi de canalizare în
vor mãri cheltuielile operaþionale de câteva ori
sistem divizor.
Fig. 29. Analiza SWOT

Bibliografie evacuare a apelor uzate din Municipiul Bucureºti
[1] Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene (SEAU Glina).
DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 [5] Autorizaþia de Mediu nr. 178 din 24.05.2013
privind tratarea apelor urbane reziduale revizuitã la data de 02.08.2016.
(91/271/CEE) Volumul 02 – 31991L0271 [6] Act adiþional Nr. 10 la CONTRACTUL DE
[2] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene CONCESIUNE nr.1239/29.03.2000 cu privire la
DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 februarie 1998
furnizarea de servicii de alimentare cu apã ºi
de modificare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului
canalizare pentru Municipiul Bucureºti
în ceea ce priveºte anumite cerinþe stabilite în anexa
[7] Operations of Glina WWTP phase 1, TE Report,
I - 15/Volumul 04 31998L0015.
[3] Farmer, A.M. (2012) (Editor). Manual of February 2013
European Environmental Policy.1043pp. Routledge, [8] SE Glina, rapoarte lunare operaþionale, perioada
London. 2012 – 2016
[4] Autorizaþia de Gospodãrire a Apelor nr.139 din [9] Dâmboviþa magistrala albastrã a Capitalei,
03 iunie 2016 privind: Sistem de colectare,epurare ºi Editura Meridiane 1988


22 MARTIE 2017
UNELE CONSIDERAÞII PRIVIND CURGEREA ECOLOGICÃ
Dr.ing. Elisabeta Opriºan
Dr. ing. Ion Tecuci
1. Introducere la apã se utilizeazã noþiunea de debit ecologic

Protecþia ecosistemelor acvatice a devenit o (un debit cu o singurã valoare) dar fãrã a se
preocupare majorã nu numai a comunitãþilor preciza, în mod concret, definiþia acestei
ºtiinþifice ci ºi a societãþii în general, în special noþiuni. În realitate, utilizarea acestui concept se
dupã evoluþia fãrã precedent a lucrãrilor de referã implicit la debitul minim care permite
amenajare a cursurilor de apã necesare conservarea condiþiilor de mediu. Însã regimul
satisfacerii cerinþelor mereu crescânde de natural al râurilor prezintã fluctuaþii de debite în
energie, de apã potabilã ºi industrialã, de apã concordanþã cu comportamentul bazinelor
pentru irigaþii dar ºi pentru alte folosinþe, hidrografice ºi, ca urmare, aceste fluctuaþii de
evoluþie ce a urmat celei de a doua conflagraþii debite constituie principalii factori ce
mondiale. Efectele nefericite ale agresãrii condiþioneazã caracteristicile geomorfologice ºi
mediului înconjurãtor generate de realizarea biologice ale râurilor. Rezultã clar cã noþiunea
unor mari lacuri de acumulare, de canalizare de debit ecologic trebuie atribuitã nu unei
brutalã a unor cursuri de apã, s-au manifestat ºi singure valori a debitului, ci unei game de valori
se manifestã prin degradãri hidromorfologice de debite care urmãreºte un tipar de variaþie
care au ca urmare afectarea mediului acvatic în similar regimului natural.
ceea ce priveºte diversitatea ºi densitatea În consecinþã, noþiunea actualã de debit
speciilor acvatice, modificãri în structura ecologic ar trebui înlocuitã cu o alta care sã
acestor specii ºi a proceselor ecologice, dispari- includã fluctuaþia naturalã a debitului, cum ar fi
þia unor habitate etc. - spre exemplu – regimul ecologic de curgere
A apãrut deci necesitatea evidentã de (Diego Garcia de Jalon – Spania, 2003). În mod
protecþie a ecosistemelor acvatice, iar pe similar, anterior chiar, în anul 1996, Petts a
cursurile de apã cerinþa de a asigura debite propus noþiunea de regim ecologic acceptabil
lichide corespunzãtoare. Ca urmare, în diferite pentru râurile din Anglia ºi Þara Galilor.
þãri s-au introdus treptat o serie de concepte,
definiþii ºi relaþii pentru determinarea debitelor 2. Debitele ºi viaþa acvaticã
ce trebuie lãsate în albiile râurilor în aval de Gama de debite lichide naturale care circulã
infrastructurile inginereºti. În literatura de prin albia unui râu cuprinde debitele mici, pe
specialitate, aceste debite sunt menþionate ca cele medii ºi pe cele mari ºi foarte mari, acestea
fiind debite de albie, debite minime, debite din urmã asigurând ºi conectivitatea lateralã,
rezervate ori ca debite ecologice acceptabile esenþialã pentru viaþa acvaticã.
(aceastã ultimã denumire reprezentând în fapt La ape mici, peºtii încep sã-ºi depunã ponta.
un compromis între ecologie ºi economie) sau Pe mãsura creºterii debitelor, apa râului se
curgere optimã etc. extinde, puietul ºi prãdãtorii deplasându-se spre
În numeroase þãri, în legislaþiile referitoare zona lateralã unde gãsesc adãpost. La aceste

debite, considerate ca debite medii multianuale, directe în cadrul aceleiaºi specii, sau între specii
are loc o reproducþie maximã a populaþiei de din punct de vedere al competiþiei dintre
peºti ºi a celei de nevertebrate. În zona de acestea;
maluri a râului are loc o descompunere a • de habitat, respectiv caracteristicile fizice
vegetaþiei terestre ºi a celei acvatice vechi. În apreciate la scara dimensiunilor ºi mobilitãþii
albia minorã creºte aportul de nutrienþi ºi de organismelor: panta râului, debitele, adâncimea
materii solide în suspensie, nutrienþii provenind ºi viteza apei, dimensiunea sedimentelor,
de pe malurile recent inundate. Dacã debitele existenþa zonelor de adãpost, dar ºi aºa numiþii
lichide cresc ºi mai mult, apar apele mari, iar descriptori hidraulici, numãrul Froude, numãrul
malurile se inundã semnificativ. Corespunzãtor Reynolds, viteza de frecare (alunecare) etc.
acestor debite se produce o cantitate maximã de În funcþie de dimensiuni, de necesitãþile la
biomasã din vegetaþia acvaticã. În straturile de diferite stadii de dezvoltare a ciclului lor de
fund ale apei din albia minorã, conþinutul de viaþã, organismele acvatice cautã condiþii fizice
oxigen dizolvat scade ºi, drept urmare, puietul ºi ºi de habitate diferite, evaluate la mai multe
peºtii adulþi se disperseazã în cãutarea hranei în niveluri ale scãrii geografice.
funcþie de concentraþia de oxigen dizolvat în
apã. Dupã trecerea apelor mari, debitele râului 3. Sistemele unui râu
încep sã scadã, iar speciile rãspund scãderii Dupã cum se cunoaºte, un curs de apã de la
nivelului apei prin migrarea cãtre zone cu ape izvoare ºi pânã la vãrsare prezintã o evoluþie
mai adânci. Pe malurile albiei minore se dinamicã a principalelor caracteristici hidraulice
produce consolidarea sedimentelor depuse, ºi hidromorfologice: debite lichide ºi solide,
germinarea plantelor în solul umezit, precum ºi pantã, adâncimi, viteze etc, cursul de apã fiind
descompunerea vegetaþiei acvatice litorale ºi practic alcãtuit din pãrþi elementare care
mineralizarea nutrienþilor. Dacã urmeazã o asamblate constituie un sistem.
perioadã secetoasã, debitele lichide scãzând ºi Dupã A. Frissell, un sistem de râu poate fi
mai mult, peºtii migreazã în albia minorã în definit ca un sistem ierarhic organizat
zone cu ape mai adânci sau spre lacurile ºi încorporând la niveluri succesive segmente de
bãlþile permanente, iar pe malurile albiei minore râu, sectoare de râu ºi adâncuri /vaduri ºi
are loc consolidarea sedimentelor. subsistemele de microhabitat.
Aceastã succintã schemã este prezentatã Spre exemplificare, în tabelul 1 se prezitã
spre a sublinia faptul cã toate debitele lichide, câteva elemente sau procese care controleazã
mici, medii, mari ºi foarte mari au rolul lor în habitatele râurilor la diferite scãri.
existenþa sistemelor acvatice. La fiecare nivel de ierarhie, sistemul poate
Trebuie reamintit faptul cã mediul acvatic fi privit ca evoluând ºi persistând predominant
este constituit din factori direcþi (temperaturã, într-o scarã spaþio – temporalã specificã. Eveni-
luminã, concentraþia produºilor chimici) ºi mentele geologice de micã frecvenþã ºi de mare
indirecþi (relief, altitudine etc) cu influenþã magnitudine cauzeazã modificãri fundamentale
asupra structurii ºi funcþionãrii organismelor vii. în evoluþia râurilor ºi a sectoarelor de râu, în
Totodatã, factorii mediului acvatic se timp ce evenimentele geomorfologice cu
împart în urmãtoarele categorii mari: frecvenþã relativ mare dar de magnitudine
• climatici ºi consecinþele acestora redusã pot produce schimbarea capacitãþilor
exprimaþi prin intermediul parametrilor fizico potenþiale ale sectoarelor de râu, sistemelor de
–chimici de calitate a apei: temperatura (factor adâncuri – vaduri ºi microhabitatelor ºi pot
determinant de control al prezenþei speciilor în cauza evoluþia lor la aceste scãri mici.
mediul acvatic), oxigenul dizolvat, pH-ul apei, La scarã regionalã – în funcþie de
turbiditatea etc; geologie, forme de relief ºi climã se disting
• trofici, care definesc natura ºi resursele diverse forme ale vãilor cursurilor de apã,
nutriþionale disponibile pentru fiecare tip de precum ºi hidroregiuni care determinã marile
organisme; caracteristici hidromorfologice (panta, stocul ºi
• biotici, reprezentaþi de interacþiunile natura sedimentelor, regimul hidrologic).

Aceastã scarã este utilizatã pentru a defini ariile controlate de aspectele fizice, atunci problema
de repartiþie a speciilor piscicole în funcþie de care se pune este aceea de a înþelege aceste
istoricul apariþiei ºi dezvoltãrii acestora ºi de aspecte fizice în timp ºi spaþiu. Aceasta implicã
cerinþele lor biologice. Tot la aceastã scarã se un cadru larg, integrativ, care plaseazã cursul de
determinã ºi marile rute de migraþie a apã, habitatele sale ºi comunitãþile de organisme
populaþiilor de anfihaline cum sunt anghila ºi într-un context geografic larg.
scrumbia. Un sistem la scarã micã evolueazã în cadrul
La scarã localã, tronsoanele de râu unui set de restricþii impuse de sistemul la scarã
omogene ar trebui ca cel puþin în teorie – mare a cãrei componentã este. Spre exemplu,
conform legilor geomorfologiei fluviale – sã morfologia potenþialã a formelor de
prezinte caracteristici geomorfologice omogene adâncuri/vaduri ale unui sector de râu sunt în
în ceea ce priveºte geometria patului albiei, cea mai mare mãsurã determinate de panta
panta acesteia, sinuozitatea ºi tipul fluvial. acelui râu ºi de aportul de sedimente ºi apã
Microhabitatul reprezintã treapta cea mai provenite din bazinul hidrografic contributor.
finã, ea integrând viteza curentului, adâncimea Drept urmare, panta sectorului de râu,
apei, dar ºi granulometria. Aceastã treaptã sedimentele ºi debitul lichid sunt ele însele
corespunde funcþiei biologice de repaus ºi hranã controlate la scarã mare ºi pe termen lung de
a unui individ. variabile precum clima, litologia ºi structura,
Dacã admitem cã aspectele biologice ale topografia bazinului hidrografic, suprafaþa lui ºi
râurilor sunt în cea mai mare mãsurã ajustate ºi de istoria paleohidrologicã.
Tabelul 1: Elemente sau procese ce caracterizeazã habitatele râurilor la diferite scãri spaþio –
temporale (A. Frissell – 1986)

Ca o sintezã a celor prezentate anterior, în debit eficace pentru reþinerea nutrienþilor, debit
figurile 1 ºi 2 se prezintã diferitele scãri spaþiale eficace pentru transportul materiilor organice
luate în considerare în analiza funcþionãrii fizice sau debit eficace pentru diversitatea habitatelor
a cursurilor de apã, precum ºi organizarea etc.
ierarhicã a acestora: sistem – segment – sector – Noþiunea de debit eficace este preluatã din
adâncuri / vaduri – microhabitat. geomorfologie ºi a fost introdusã pentru prima
oarã de americanii Wollman ºi Miller (1960).
4. Conceptul de debit eficace ecologic Se ºtie cã un curs de apã cu albie minorã
Acest concept a fost introdus de cercetãtorii sãpatã într-un pat aluvial îºi ajusteazã
americani Doyle, Stanley º.a. Deºi ei nu dimensiunile albiei sale la o gamã largã de
definesc aceastã noþiune, o folosesc însã în debite care îi mobilizeazã aluviunile din patul
studiile ºi cercetãrile lor cu denumiri precum sãu. Pentru numeroase cursuri de apã s-a
Fig. 1: Diferite scãri spaþiale luate în considerare în analiza funcþionãrii fizice a cursurilor de apã (dupã J. G. Wasson,
Cemagref)
Fig. 2: Organizarea ierarhicã a cursului de apã (dupã A. Frissell, 1986)

observat cã poate exista un singur debit dintre hidrologie ºi rãspunsurile ecologice sunt
reprezentativ care poate fi utilizat pentru a doar de naturã calitativã ºi descriptivã.
determina geometria stabilã a albiei. În aceste condiþii, în scopul susþinerii unor
Debitul reprezentativ responsabil de cercetãri viitoare, se considerã oportunã
formarea albiei, debit dominant, a primit din introducerea ºi utilizarea conceptului de debit
partea cercetãtorilor diverse denumiri inclusiv eficace ecologic.
cele de debit de formare, debit de umplere, Acest concept trebuie însã cât mai clar
debit cu interval specific de recurenþã precum ºi definit. În acest sens se propune definirea
de debit eficace. debitului eficace ecologic ca fiind un debit
Acest debit este cel care formeazã albia prin teoretic care dacã s-ar menþine un timp indefinit
care curg apele mici, apele medii ºi apele mari ar produce aceleaºi efecte în ecosistemele unui
ordinare. El este cel care dã forma ºi râu ca ºi un hidrograf de lungã duratã:
dimensiunile albiei minore ºi este responsabil menþinerea compoziþiei speciilor, structura
de compoziþia granulometricã a patului albiei, comunitãþilor ºi funcþiile ecosistemului fluvial.
dealtfel deosebit de importantã pentru mediul
acvatic. 5. Relaþie pentru determinarea debitului
Întrebarea care se pune este aceea dacã nu eficace ecologic
cumva s-ar putea vorbi ºi de un debit eficace În încercarea de a realiza o exprimare
ecologic, adicã un debit care condiþioneazã relaþionalã a debitului ecologic eficace, alta
procesele ecologice din cursurile de apã cum ar decât una calitativã, este necesarã mai întâi
fi transportul materiilor organice, creºterea identificarea principalilor parametri hidraulici ºi
algalã, reþinerea nutrienþilor, perturbarea hidrologici care afecteazã viaþa rivularã.
macronevertebratelor ºi habitatele disponibile. Debitul eficace ecologic ar putea fi privit ca
Apropierea de hidromorfologie este aparþinând unui hidrograf teoretic similar cu cel
justificatã, deoarece numeroase studii au natural dar cu valori mai mici ale debitelor ca
dovedit cã o gamã largã de debite este urmare a intervenþiei antropice. Acest hidrograf
importantã pentru diferitele procese ecologice teoretic îl vom denumi ecohidrograf, adicã un
care au loc într-un anumit curs de apã. Dar, în hidrograf în care toate debitele sale genereazã
timp ce în geomorfologie s-au elaborat relaþii valenþe ecologice corespunzãtoare.
explicite ºi cantitative între debite ºi variabilele Debitul eficace ecologic ar fi cel care
morfologice, relaþiile între variabilele ecologice combinã parametrii hidromorfologici cu cei
ºi debite sunt mai puþin directe. Acest aspect ecologici: debitul lichid exprimat prin debitul
constituie cheia care limiteazã pe mai departe mediu multianual în secþiunea de calcul - Qm;
similitudinea dintre geomorfologie ºi ecologie. viteza – V ºi adâncimea – h a apei – valori
Omniprezenþa aplicãrii debitului eficace în medii corespunzãtoare debitului lichid Qm;
geometria fluvialã ºi necesitatea unei abordãri lãþimea albiei minore la oglinda apei – b;
comune pentru a analiza influenþa debitului acceleraþia gravitaþionalã – g; vâscozitatea
asupra ecosistemelor sugereazã cã acest concept apei exprimatã prin coeficientul cinematic de
de debit eficace poate avea relevanþã ºi pentru vâzcozitate – ν; perimetrul udat – P; natura
disciplinele care studiazã râurile, ca spre materialului din patul albiei exprimatã prin
exemplu ecologia râurilor. diametrul particulelor care reprezintã 50% din
Conceptul de debit eficace ecologic ar putea materialul din patul albiei – D50; efortul
prezenta un ajutor potenþial considerabil în tangenþial de frecare – τ, care poate fi
analiza ºi gestionarea ecosistemelor râurilor aºa reprezentat prin viteza de frecare (alunecare) –
cum se întâmplã în geomorfologie. În acelaºi v*; lãþimea albiei inundabile – B ºi nivelul
timp trebuie subliniat cã, deºi s-au depus ºi se apelor subterane – H mãsurat faþã de cota
depun eforturi majore pentru a înþelege talvegului în secþiune la o distanþã de circa 200
importanþa fundamentalã a debitului în – 300 m pe mal.
modelarea proceselor ecologice din râuri, pânã Considerând cã debitul eficace ecologic Qee
în prezent rezultatele obþinute privind relaþiile ar reprezenta debitul mediu al ecohidrografului

ºi cã el combinã între ei parametrii • adâncimea apei ºi viteza ei exprimatã prin
hidromorfologici care au valente ecologice, numãrul Froude;
atunci se poate scrie relaþia: • lãþimea albiei minore cuprinsã în raportul
Qee = F (Qm; V; h; b; g; ν; P; D50; v*; B; H) b/h, raport care descrie forma ºi dimensiunile
(1) albiei minore; numeroase studii în teren au
Relaþiei (1) îi vom aplica teorema analizei evidenþiat faptul cã un raport mic între lãþimea
dimensionale, teoremã cunoscutã ºi sub numele albiei ºi adâncimea ei conduce la declinul
de teorema produselor sau teorema Π. Potrivit habitatelor sub aspect calitativ ºi cantitativ.
acestei teoreme, o relaþie fizicã între n mãrimi Astfel, râurile care au un surplus de depuneri pe
care reflectã un fenomen dat poate fi transcrisã fundul albiei au raportul dintre lãþimea albiei la
ca o relaþie între (n – k) mãrimi adimensionale. oglinda apei ºi adâncimea apei de 20 sau mai
Aceasta este posibil dacã se renunþã la sistemul mare. Râurile care au eroziuni verticale ale
standard de unitãþi de mãsurã ºi se foloseºte un malurilor au valori b/h egal cu 10 sau mai mici.
sistem propriu fenomenului studiat. Teorema Râurile care au raportul b/h = 6 formeazã
permite reducerea numãrului de variabile ºi se ºanturi în albia minorã, iar vegetaþia de pe
obþine astfel o relaþie între complexele malurile lor este sãracã. O albie mai latã, deci
adimensionale. având un raport b/h mai mare, beneficiazã de
Aplicând aceastã teoremã relaþiei (1) ºi mai multã luminã ºi ca urmare viaþa acvaticã
alegând ca mãrimi principale (unitãþi de este stimulatã;
mãsurã) adâncimea apei h ºi acceleraþia • lãþimea zonei inundabile cuprinsã în
gravitaþionalã g se poate scrie relaþia: raportul B/h, lãþime definitã în concepþia lui
Qee = hxgyf(ΠQm; ΠV; Πb; Πν; ΠP; ΠD50; Πv*; Rosgen, care aratã în ce mãsurã apa râului are
ΠB; ΠH) (2) acces la albia sa majorã, tradusã ca valenþã
În aceastã expresie f reprezintã o nouã ecologicã în conectivitatea lateralã, esenþialã
funcþie iar ΠQm; ΠV; Πb; Πν; ΠP; ΠD50; Πv*; pentru viaþa acvaticã.
ΠB; ΠH reprezintã numere adimensionale ce Dupã cum se observã, în relaþia propusã (3)
urmeazã a fi determinate în funcþie de unitãþile pentru determinarea debitului eficace ecologic,
apar ºi o serie de descriptori hidraulici precum
de mãsurã h ºi g sub forma ΠQm = Qm/hαgβ;
numerele Froude ºi Reynolds ºi viteza de
Πv*= v*/hγgδ etc. frecare.
Pentru definitivarea relaþiei (2) se Numãrul Reynolds este un descriptor
reamintesc expresiile vitezei de frecare ºi ale hidraulic semnificativ. Forþele de vâscozitate
descriptorilor hidraulici numerele Reynolds ºi sunt considerate ca având efecte importante
Froude, notaþiile fiind cele cunoscute: Re = vl/ν; asupra hidrodinamicii biologice generate de
Fr = v2/gh ; v* = (ghi)1/2. debite asupra organismelor acvatice care
Totodatã în relaþia (2), pentru simplitate se vieþuiesc la valori reduse ale numãrului
considerã cã produsul ΠQm = k Qm, k fiind o Reynolds (cuprinse între 1 ºi 1000). Este cazul
mãrime dimensionalã. perturbãrii curgerii cauzate de copepode, care
Cu aceste elemente ºi aplicând teorema Π sunt crustacee acvatice ce variazã ca dimensiuni
rezultã urmãtoarea expresie funcþionalã a de la 1 la 10 mm, înainteazã cu o vitezã de 1 –
debitului eficace ecologic: 10 ori lungimea corpului pe secundã, evadeazã
Qee = h5/2 g1/2f(kQm; Fr1/2/Vh2; Fr1/2; b/h; P/h; la viteze de 25 – 500 lungimi ale corpului pe
B/h; Fr1/2/ Re; D50/h; i1/2; H/h) (3) secundã ºi dezvoltã o acceleraþie mai mare decât
Dupã cum se observã, aceastã expresie cea gravitaþionalã (Kimberly B. Catton).
cuprinde practic toþi parametrii ce caracterizeazã Numãrul Reynolds se poate exprima ºi în
sistemul unui râu, respectiv atât elemente funcþie de rugozitate, caz în care poartã
hidromorfologice cât ºi pe cele care oferã valenþe denumirea de numãrul Reynolds de rugozitate.
ecologice: Studii întreprinse de Andrew J. Brooks º.a. aratã
• debitele lichide exprimate prin debitul cã acest numãr exprimã mai bine variaþia
mediu multianual; abundenþei de nevertebrate, numãrul de taxoni

ºi compoziþia comunitãþii decât orice altã distanþã de 200-300 m faþã de mal ºi cota
variabilã hidraulicã mãsuratã direct sau talvegului. Schimbul de apã ºi substanþe cu
calculatã. Numerele Froude ºi Reynolds descriu straturile acvatice are influenþã atât din punct de
regimul curgerii atât în albia în sine, cât ºi în vedere cantitativ cât ºi calitativ asupra cursului
zona stratului limitã. de apã. La interfaþa dintre apa subteranã ºi apa
Regimul curgerii lente este caracterizat prin de suprafaþã existã un ecoton dinamic care
valorile cele mai mici ale efortului tangenþial de prezintã anumite caracteristici fizico – chimice
la nivelul patului albiei sau al puterii curentului ºi biologice, constituind aºa numita zonã
ºi prin numerele Froude subunitare la care hiporeicã. Acest domeniu al hiporeicului poate
rezistenþa hidraulicã este mare iar transportul de depãºi grosimea de 1 metru. Zona hiporeicã este
aluviuni este redus. Ca urmare, în albie se puternic influenþatã de dinamica regimului
formeazã ripluri, dune sau combinaþii între ele hidrologic superficial care depinde de natura
prin suprapunere. depozitelor sedimentare ºi de porozitatea lor.
Regimul rapid de curgere (Froude mai mare Este o zonã de tensiune ecologicã unde se
ca 1) se caracterizeazã prin valorile cele mai manifestã o stare de competiþie interspecificã
mari ale efortului tangenþial, rezistenþa între douã combinaþii de specii (aparþinând de
hidraulicã este micã iar transportul aluvionar douã tipuri de ecosisteme). Organismele
este intens. În consecinþã în albia minorã se (nevertebrate) specifice zonei hiporeice se
formeazã un pat plan, antidune sau vaduri ºi împart în ocazionale ºi permanente.
adâncuri. Fãrã a intra în detalii, trebuie precizat cã
Pe de altã parte, în ceea ce priveºte zona hiporeicã oferã refugiu pentru
dinamica piscicolã ºi hidraulica debitelor, toate nevertebratele de suprafaþã care evitã curenþii
speciile de peºti în funcþie de stadiul de viaþã puternici, temperaturile extreme ale apei,
necesitã anumite valori ale adâncimii ºi vitezei secarea apelor de suprafaþã, prãdãtorii ºi
apei a cãror combinaþie se reflectã prin valori alterãrile chimismului apei datorate activitãþilor
ale numãrului Froude. antropice.
Un alt descriptor hidraulic – viteza de
frecare – a fost utilizat în numeroase studii în 6. Validarea relaþiei propuse
vederea caracterizãrii habitatului fizic pentru Dupã cum se poate observa, relaþia (3)
larvele Ephemeropxeran (Ephoron Virgo) ºi propusã pentru determinarea debitului eficace
Trichoptera (Cheumatopsyche) de catre Pierre ecologic este complexã ºi singura dintre cele
Sagnes º.a. elaborate pânã în prezent care ia în consideraþie
Potrivit acestor studii, larvele H. exocellata practic toþi parametrii principali care
ºi B. fasciata colonizeazã mai ales zonele cu condiþioneazã viaþa acvaticã precum ºi elemente
valori ridicate ale vitezei de frecare, iar de bazã de geomorfologie fluvialã ºi de
numeroºi indivizi din aceastã specie preferã geometrie hidraulicã a albiei.
valori medii ale vitezei de frecare, indiferent de Din nefericire, singurele mãrimi explicite în
dimensiunile speciei. aceastã relaþie sunt acceleraþia gravitaþionalã ºi
În râuri condiþiile hidraulice din apropierea adâncimea medie a apei. Ceilalþi parametri sunt
fundului albiei sunt cele care determinã prezentaþi implicit în cadrul unei funcþii f.
distribuþia nevertebratelor bentice. Folosirea Aceastã funcþie trebuie determinatã pe baza
condiþiilor cu valori mari ale vitezei de frecare unor investigaþii de teren pe toate componentele
creºte odatã cu dimensiunea larvarã pentru sistemului râurilor. Important este cã formula
Clepida ºi O. rhenana, în timp ce utilizarea oferã posibilitatea ca în cadrul investigaþiilor de
condiþiilor de viteze de frecare cu valori reduse teren, a analizei datelor ºi probelor recoltate sã
creºte pentru larvele E. virgo ºi S. ignita. se punã faþã în faþã elementele hidromorfologice
În formula propusã pentru calculul debitului ºi hidraulice cu procesele ecologice observate.
eficace ecologic (3) este prezentã ºi relaþia Validarea relaþiei propuse (3) pentru
dintre apa râului ºi apa subteranã exprimatã prin determinarea debitului ecologic eficace în
diferenþa dintre cota pânzei freatice la o absenþa unor vaste investigaþii de teren ºi a

lipsei de parametri din relaþiile cunoscute este noþiunea de debit recomandat în douã perioade
practic imposibilã. ale anului: octombrie – martie ºi aprilie –
Dupã cum se cunoaºte, numeroasele relaþii septembrie, aºa cum se prezintã în tabelul 2.
existente pentru determinarea debitului ecologic Conform metodei Tennant, procentele de
exprimã mãrimea acestuia ca fiind o fracþiune 10%, 20% ºi 30% din debitul mediu multianual
din debitul mediu multianual (2%, 5%, 10% sau din perioada octombrie – martie sunt mai mici
30%). Acestor valori însã nu li se atribuie decât debitele determinate prin metoda curbei
valenþe ecologice. Alte metode se bazeazã pe de duratã a debitelor minime zilnice, în timp ce
considerente hidrologice apreciind cã valoarea procentele de 10%, 30% ºi 40% din debitele
debitului ecologic trebuie determinatã din curba medii din intervalul aprilie – septembrie sunt
de duratã a debitelor minime lunare, duratã mai mari decât debitele calculate prin metoda
cuprinsã între 270 ºi 347 de zile. Existã ºi alte curbei de duratã a debitelor minime zilnice.
metode pentru determinarea debitului ecologic Metoda Tennant este singura care a putut fi
precum 7Q10 – cel mai mic debit întâlnit 7 zile folositã în încercarea de a valida relaþia propusã,
consecutive cu perioada de revenire de 10 ani, deoarece þine seama de condiþiile de curgere în
sau metoda 7Q2 ca cel mai mic debit întâlnit 7 funcþie de care este propus un debit recomandat.
zile consecutive cu perioada de revenire de 2 În lipsa altor informaþii, pentru a putea face
ani. Aceste relaþii nu pot fi însã utilizate pentru comparaþia se considerã cã valoarea funcþiei f
validarea relaþiei propuse. din ecuaþia (3) este egalã cu debitul mediu
Singura metodã care poate fi folositã pentru multianual ºi ca urmare expresia debitul eficace
validarea relaþiei propuse este metoda Tennant ecologic devine:
(Montana) elaboratã în anul 1976. Tennant a Qee = g1/2h5/2Qm (4)
elaborat aceastã metodã în urma studierii a 11 Folosind metoda Tennant ºi introducând
cursuri de apã din SUA (statele Montana, condiþia ca adâncimea apei sã fie de 0,30 m,
Wyoming ºi Nebraska) evaluând adâncimile ºi adicã limita inferioarã pentru existenþa vieþii
vitezele medii ale apei necesare pentru acvatice, rezultã cã valoarea debitului eficace
susþinerea vieþii acvatice. El a stabilit cã la un ecologic este:
debit reprezentând 10% din debitul mediu Qee = 9,811/2x 0,305/2 Qm = 0,154Qm (5)
multianual, adâncimea medie a apei a fost de Rezultã deci, potrivit relaþiei propuse, cã
0,3 m iar viteza medie de 0,25 m/s, valori ce debitul minim pentru existenþa vieþii acvatice
sunt considerate ca limitele inferioare pentru reprezintã 15,4% din debitul mediu multianual,
existenþa unei vieþi acvatice. Tot el a stabilit cã valoare destul de apropiatã de cea datã de
la un debit reprezentând 30% din debitul mediu Tennant, respectiv de 10% din debitul mediu
multianual sau mai mare se produc adâncimi multianual.
medii ale apei de 0,45 – 0,60 m ºi viteze de 0,45 Aplicând în relaþia propusã (3) concluzia lui
– 0,60 m/s ºi se considerã cã aceste valori Tennant ºi anume cã la un debit reprezentând
reprezintã un grad optim pentru organismele 30% din debitul mediu multianual sau mai mare
acvatice. În urma studiilor, Tennant a introdus se produc adâncimi medii ale apei de 0,45 –
Tabel 2: Debite recomandate conform metodei Tennant

0,60 m ce corespund unui debit care reprezintã cât ºi parametrii care condiþioneazã viaþa
un optim pentru organismele acvatice, ºi mediului acvatic. În consecinþã s-a propus o
utilizând aceasta pentru o adâncime medie de relaþie în care apar în mod explicit parametrii
0,45 m corespunzãtoare regimului optim, care exprimã atât valenþele ecologice cât ºi
valoarea debitului eficace ecologic este: elemente de hidromorfologie.
Qee = 9,811/2x 0,455/2 Qm = 0,425 Qm (6) Relaþia finalã propusã este:
Rezultã deci cã pentru un regim optim Qee = h5/2 g1/2f(kQm; Fr1/2/Vh2; Fr1/2; b/h; P/h;
pentru viaþa acvaticã conform formulei propuse B/h; Fr1/2/ Re; D50/h; i1/2; H/h)
(3) este necesar un debit eficace ecologic de cu notaþiile cunoscute, iar funcþia f urmeazã a fi
42,5% din debitul mediu multianual. determinatã prin investigaþii de teren.
Dacã admitem cã adâncimea medie a apei În prezent, în lipsa acestor investigaþii,
este egalã cu 0,8 m, atunci debitul eficace pentru validarea relaþiei propuse s-a utilizat
ecologic rezultat din relaþia (3) este: metoda debitului recomandat cunoscutã sub
Qee = 9,811/2x0,805/2 Qm = 1,79 Qm (7) denumirea de metoda Tennant. Pentru
valoare ce corespunde regimului de curgere de comparaþie, s-a admis cã funcþia f este egalã cu
revãrsare maximã, care la Tennant este de 2Qm. valoarea debitului mediu multianual. Ca urmare,
Concluzionând, se poate spune cã relaþia la o adâncime de 0,30 m reprezentând limita
propusã (3) este sustenabilã ºi permite inferioarã a adâncimii apei pentru existenþa
deschiderea unor studii viitoare. vieþii, a rezultat un debit eficace ecologic de
15,4% din debitul mediu multianual. În cazul
7. Concluzii unei adâncimi de 0,45 m care reprezintã un grad
Majoritatea studiilor realizate pe plan optim pentru organismele acvatice, valoarea
mondial privind debitele ecologice care au debitului eficace ecologic este 42,5% din
abordat problema relaþiilor dintre geomorfo- debitul mediu multianual. Dupã cum se poate
logie, hidraulica albiilor, regimul hidrologic ºi constata, valorile debitelor recomandate de
viaþa acvaticã axate prioritar pe debitul Tennant ºi valorile rezultate din aplicarea
ecologic, au condus fie la obþinerea unor relaþii relaþiei propuse sunt destul de apropiate,
care nu au nici o relevanþã ecologicã sau sunt condiþiile conform formulei propuse fiind chiar
mai mult calitative ºi descriptive între varia- mai drastice.
bilele ecologice ºi debite. Urmeazã ca investigaþii de teren, probele
În consecinþã, în acest articol s-a introdus biologice ce se vor recolta ºi analiza,
conceptul de debit eficace ecologic. Acest mãsurãtorile aferente etc. sã permitã o
concept existã, dar el a fost folosit mai ales explicitare concretã a parametrilor cuprinºi în
pentru aspecte precum reþinerea nutrienþilor, relaþia propusã.
transportul materiilor organice etc.
În similitudine cu conceptele geomorfolo- Bibliografie selectivã
gice de debit eficace, debit dominant, debit de [1] Acreman, M. C. and Dunbar, M. J. (2004).
formare etc. se considerã cã acest concept de
Methods for defining environmental river flow
debit eficace ecologic poate fi utilizat ºi în
requirements - a review. Hydrology and Earth
problemele de ecologie acvaticã. S-a definit ca
System Sciences 8: 861-876.
fiind debit eficace ecologic un debit teoretic
[2] Arthington A.H., J.M. Zalucki J. M.(Eds).
care dacã s-ar menþine în timp nedefinit, ar
produce aceleaºi efecte în ecosistemele unui râu (1998a). Comparative Evaluation of Environmental
ca ºi un hidrograf de lungã duratã. Prin Flow Assessment Techniques: Review of Methods.
aceleaºi efecte se înþelege menþinerea (Authors – Arthington, A.H., Brizga, S.O., Pusey,
compoziþiei speciilor, structura comunitãþilor ºi B.J., McCosker, R.O., Bunn, S.E., Loneragan, N.,
funcþiile ecosistemului fluvial. Growns, I.O. & Yeates, M.) LWRRDC Occasional
Este evident cã acest debit teoretic, pentru a Paper 27/98. ISBN 0 642 26746 4.
fi eficace ecologic, trebuie sã încorporeze în [3] Beca. (2008). Draft guidelines for the selection
compoziþia sa atât parametrii hidromorfologici of methods to determine ecological flows and water

levels. Report by Beca Infrastructure Ltd for studies. Riv. Res. Appl. 26: 137–156.
Ministry for the Environment. Wellington: Ministry [17] King J., Brown C. (2006). Environmental
for the Environment. New Zealand. flows: striking the balance between development
[4] Bone Q., Moore H.R. (2008). Biology of fishes. and resource protection. Ecology and Society 11:
Taylor & Francis Group. ISBN 0-203-88522-8 26.
Master e-book ISBN. [18] King J. M., Tharme R. E., Villiers M. S.
[5] Brown, C. and King, J. (2003). Environmental (2008). Environmental Flow Assessments for
Flows: Concepts and methods. In Davis, R. and Rivers: Manual for the Building Block
Hirji, R. (eds). Water Resources and Environment Methodology. 339 p.
Technical Note C.1. Washington, D.C.: The World [19] Kottelat M., Freyhof J. (2007). Handbook of
Bank. European freshwater fishes. Kottelat, Cornol,
[6] Bunn S.E., Arthington A.H. (2002): Basc Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.
Principles and Ecological Consequences of Altered [20] Iamandi C., Petrescu V. (1978). Mecanica
Flow Regimes for Aquatic Biodiversity. fluidelor. Editura Didacticã ºi Pedagogicã.
Environmental Management 30 (4), pp492-507. Bucureºti.
[7] Catton K. B., Webster D. R., Brown J., Yen, J. [21] Naiman R. J. º.a. (1998). Ecotons along the
(2007). Quantitative analysis of tethered and free- Fluvial Corridor. Oikos.
swimming copepodid flow fields. J. Exp. Biol. 210, [22] Opriºan E., Tecuci I. (2014). Consideraþii
299-310. asupra debitelor de formare a albiilor minore ale
[8] Clausen B.; Jowett I.G.; Biggs B.J.F.; Moeslund râurilor cu albii sãpate în pat aluvial de pe teritoriul
B. (2004). Stream ecology and flow management. României. Revista Hidrotehnica vol. 59, nr. 6 – 7.
Pp 411–453 in: Tallaksen, L.M.; Van Lanen, H.A. J. [23] Oprina Pavelescu M. (2011). Metode de
(Eds), Developments in water science 48. Elsevier. identificare ºi delimitare spaþialã a zonelor de
[9] Doyle W. M, Stanley H. E. (2005). Effective ecoton. Ed. Ars Docenti, Bucureºti.
discharge analysis of ecological processes in stream. [24] Pastor A. V., Ludwig F., Biemans H., Hoff H.,
Water Resources Research, vol. 41, W 11411. Kabat P. (2014). Accounting for environmental flow
[10] Dyson M., Berkamp G, Scanlon J. (2003): requirements in global water assessments, Hydrol.
Flow: The Essentials of Environmental Flows. Earth Syst. Sci., 18, 5041-5059, doi:10.5194/hess-
IUCN, Gland, Switzerland, Cambridge. 18-5041-2014.
[11] Fish and amphibians. (2011) Britannica [25] Petts G. (2008). Hydrology: the Scientific Basis
Illustrated Science Library. Editorial Sol 90 for Water Resource Management and River
[12] Frissell A.G., Liss V. G. º.a. (1986). A Regulation. In: Wood, P.J., Hannah, D.M. and
Hierarchical Framework for Stream Habitat Sadler, J.P. (Eds). Hydroecology and Ecohydrology:
Classification in a Watershed Context. Past, Present and Future. John Wiley and Sons, Ltd.
[13] Harris N. M., Gurnell A.M., Hannah D.M., [26] Petts G.E. (2009). Instream Flow Science For
Petts G.E. (2000). Classification of river regimes: a Sustainable River Management. JAWRA Journal of
context for hydroecology. Hydrologic Processes 14: the American Water Resources Association
2831. 45:1071–1086. doi:10.1111/j.1752-
[14] Hart P. J. B., Reynolds J. D. (2002). Handbook 1688.2009.00360.x
of Fish Biology and Fisheries Volume 1&2. [27] Puckridge J., Sheldon F., Walker K., Boulton
Blackwell Science Ltd a Blackwell Publishing A. (1998). Flow variability and the ecology of large
Company. rivers. Marine and Freshwater Research 49, pp.
[15] Helfman G. S., Bruce B. C., Facey D. E., 55–72.
Bowen W. B. (2009). The diversity of fishes. Wiley- [28] Rosgen D.L. (1994). A Classification of
Blackwell. A John Wiley & Sons, Ltd., Publication. Natural Rivers. Catena, vol 22: 169-199. Eisevier
[16] Kennard M.J., S.J. Mackay B.J., Pusey J.D. Science, B.V. Amsterdam.
Olden, Marsh N. (2010). Quantifying uncertainty in [29] Ruppert E.E., Fox R.S., Barnes R.D. (2003)
estimation of hydrologic metrics for ecohydrological Invertebrate zoology: a functional evolutionary

approach. effects of different magnitude flows on riverine
[30] Schultz K. (1999).Fishing Encyclopedia: ecosystems. Water Research Commission Report
Worldwide Angling Guide. John Wiley & No. 576/1/98. 452 pp.
Sons.ISBN 0-02-862057-7. [34] Thorp J. H., Rogers D. C. (2016). A Global
[31] Tennant D.L. (1976). Instream Flow Regimens Series of Books on the Identification, Ecology, and
for Fish, Wildlife, Recreation and Related General Biology of Inland Water Invertebrates.
Environmental Resources, in J.F. Orsborn and C.H. Volume I: Ecology and General Biology. Academic
Allman, eds. Proceedings of Symposium and
Press is an imprint of Elsevier. Elsevier Inc. ISBN:
Specialty Conference on Instream Flow Needs, Vol.
978-0-12-385028-7.
II, American Fisheries Society., Bethesda,
[35] WFD – CIS. (2015).Guidance document n?31 -
Maryland: 359- 373
Ecological flows in the implementation of the Water
[32] Tharme R. E. (2003). A global perspective on
environmental flow assessment: emerging trends in Framework Directive
the development and application of environmental [36] Williamson, C.E. (1991). Copepoda. Pp. 787-
flow methodologies for rivers. River Research and 822 in J.H. Thorp and A.P. Covich (eds.). Ecology
Applications 19: 397-441. and classification of North American freshwater
[33] Tharme R.E., King J.M. (1998). Development invertebrates. Academic Press. San Diego.
of the Building Block Methodology for instream [37] Wrona F. (1994). Ecosystem Science. Now and
flow assessments, and supporting research on the in the Future. NHRI Saskatoon. Saskatchewan.


22 MARTIE 2017
APA SUBTERANÃ, DE LA RESURSÃ NATURALÃ LA APÃ UZATÃ ªI

ÎNAPOI LA RESURSÃ UTILÃ
Prof.univ.dr.ing. Ioan Bica

Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
1. Introducere cea mai generalã definiþie aratã cã apa uzatã

Peste 780 de milioane de oameni din este orice apã cãreia i-a fost afectatã în mod
întreaga lume nu au încã acces la apã curatã, iar negativ calitatea prin influenþã antropicã.
o parte semnificativã a acestora nu are acces la Apele uzate prezintã importanþã pentru cã,
instalaþii sanitare adecvate. Aceste neîmpliniri descãrcate fãrã o tratare suficientã, polueazã
ale unui nivel minim de confort reprezintã un mediul ºi reprezintã un risc major pentru
factor de risc asupra sãnãtãþii populaþiei, astfel sistemele vii, în general, ºi pentru biota
cã politicieni, guvernanþi ºi specialiºti sunt acvaticã, în special. Pe de altã parte, nutrienþii
preocupaþi pentru gãsirea soluþiilor de rezolvare din apa uzatã ar putea fi recuperaþi ºi reutilizaþi
a acestei probleme. în fabricarea îngrãºãmintelor agricole, iar apa
Cele douã componente ale infrastructurii tratatã ar putea fi reutilizatã, reducând astfel
urbane a apei sunt strâns legate: apa din reþeaua presiunea pusã asupra resurselor naturale.
de alimentare devine, dupã folosire, apã uzatã. Acestea sunt doar câteva argumente pentru
Ca urmare, cu cât folosim mai multã apã prin care Organizaþia Naþiunilor Unite a decis ca în
sistemul de alimentare, cu atât se va produce acest an Ziua Mondialã a Apei sã fie dedicatã
mai multã apã uzatã. Creºterea numericã a apei uzate. Este un bun prilej de a conºtientiza
populaþiei, schimbarea modelelor de consum, mai bine problemele pe care le ridicã apele
modificarea structurii, mãrimii ºi dotãrii uzate, în special legat de impactul acestora
locuinþelor, precum ºi a modelelor de locuire asupra sãnãtãþii populaþiei, de potenþialul
s-au materializat prin creºterea consumului de insuficient exploatat al reutilizãrii lor, respectiv
apã, în special în mediul urban. Astfel, la nivel al substanþelor rezultate din epurare. Protejarea
global, ultimul deceniu a relevat faptul cã ecosistemelor acvatice, conservarea resurselor
cerinþa de apã a crescut de douã ori mai repede naturale, pãstrarea echilibrului lanþurilor trofice
comparativ cu creºterea numericã a populaþiei. vor fi, de asemenea, discutate cu aceastã ocazie.
Termenul de apã uzatã defineºte, conform Lumea are nevoie de apã potabilã în
dicþionarelor, apa folositã în gospodãrie, condiþii de siguranþã, cantitativ ºi calitativ, în
industrie, comerþ etc. O definiþie asemãnãtoare, special pentru uz casnic. Resursele de apã sunt
dar mai cuprinzãtoare aratã cã apa uzatã sau limitate, apa fiind o resursã, este adevãrat
folositã este apa încãrcatã cu substanþe dizolvate regenerabilã, dar limitatã.
sau în suspensie, evacuatã din locuinþe, Printre cele mai sigure resurse de apã se
industrie, unitãþi comerciale, ferme agricole etc. numãrã apa subteranã, consideratã multã vreme
Într-o abordare similarã se aratã cã apele uzate ca o resursã natural protejatã de factorii
provin dintr-o combinaþie de activitãþi casnice, antropici poluatori ºi, ca urmare, mai sigurã din
industriale, comerciale sau agricole, dar ºi din punct de vedere calitativ. Cu toate acestea,
scurgerile de suprafaþã ale apelor pluviale. Dar, semnale ale manifestãrii poluãrii apei subterane,

ºi evident ale implicaþiilor pe care aceasta le are • complexitatea mediului subteran, format
asupra sãnãtãþii, au fost înregistrate încã înainte din întrepãtrunderea a trei faze: lichidã, gazoasã
de 1900. Astfel, se considerã cã epidemia de ºi solidã.
febrã tifoidã din 1872, dintr-un oraº din Elveþia, Mecanismele prin care un poluant ajunge în
a fost cauzatã de poluarea sursei de apã mediul subteran sunt infiltrarea, migrarea
subteranã folositã pentru alimentarea oraºului, directã ºi interferenþa cu apele de suprafaþã.
iar epidemia de holerã din Londra, din anul Infiltrarea reprezintã unul din cele mai des
1854, este pusã, de asemenea, pe seama poluãrii întâlnite mecanisme care contribuie la poluarea
apei subterane. apei subterane. O bunã parte din apa ajunsã la
Dupã al doilea rãzboi mondial, dezvoltarea suprafaþa solului (din precipitaþii, irigaþii) se
continuã a industriei chimice ºi folosirea pe infiltreazã în mediul subteran, dizolvând, în
scarã largã a compuºilor chimici au generat miºcarea sa, o serie de compuºi chimici. Se
dimensiuni noi ale acestui fenomen evidenþiat formeazã astfel soluþie care va migra spre apa
prin tot mai desele rapoarte privind poluarea subteranã, pânã la contactul cu aceasta ºi apoi,
chimicã a apei subterane, a mediului subteran în prin advecþie, în direcþia curentului apei
ansamblul sãu. subterane.
În România, dezvoltarea puternicã a indus- Poluanþii lichizi miscibili ajung prin
triei chimice ºi petrochimice a declanºat un migrare directã în subteran, unde se dizolvã în
amplu proces de poluare a apei subterane, în apa subteranã, aceasta devenind astfel vectorul
special cu produse petroliere sau derivate ale de transport ºi împrãºtiere a poluanþilor în
acestora, fiind identificare 1.052 site-uri poluate acvifer. Comportamentul poluanþilor nemiscibili
(ANPM, 2010), cu suprafaþa totalã de peste este guvernat în principal de viscozitate ºi
98.500 ha. densitatea relativã în raport cu apa, aceasta din
urmã determinând plutirea lor la suprafaþa apei
2. Particularitãþile poluãrii apelor sau migrarea pe verticalã prin coloana de apã
subterane subteranã (fig. 1).
Dificultatea studierii ºi cunoaºterii zonelor În mediul subteran, poluanþii sunt supuºi
contaminate este generatã de urmãtoarele unor procese de naturã fizicã, chimicã ºi
aspecte: biologicã, dependente de caracteristicile acesto-
• accesibilitatea mediului subteran; ra, respectiv ale mediului subteran, procese care
• mecanismele fizice, chimice ºi biologice contribuie la modificarea proprietãþilor lor, a
care acþioneazã asupra poluanþilor ajunºi în stãrii fizice, concentraþiei, reactivitãþii, respectiv
mediul subteran; la modificarea mobilitãþii ºi toxicitãþii acestora
Fig. 1. Mecanismele migrãrii poluanþilor în mediul subteran

Fig. 2. Schema circuitului hidro-geochimic al poluanþilor [1]
(fig. 2). Aceste reacþii au, de asemenea, impact

asupra potenþialului de remediere a poluãrii.
Caracterizarea zonelor poluate este o
componentã esenþialã în definirea nivelului
poluãrii ºi a premiselor remedierii acestora, deºi
obþinerea unei imagini complete în caracteri-
zarea acestor zone este greu de realizat. Mediul
subteran are o structurã complexã, variabilã de
la un punct la altul, de cele mai multe ori
eterogenã ºi anizotropã, uneori cu modificãri
radicale, de la o zonã la alta, ale parametrilor
caracteristici, astfel încât definirea unei structuri
precise a acestuia este de multe ori imposibilã. Fig. 3. Construirea modelului conceptual al zonei
Pe de altã parte, încercarea de a caracteriza în poluate
detaliu o zonã contaminatã poate fi dãunãtoare
pentru cã executarea unui numãr prea mare de estimarea soluþiilor posibile de remediere a
foraje pentru prelevarea de probe va perturba zonei.
structura mediului natural, determinând astfel Caracterizarea zonei poluate asigurã cule-
modificãri în comportarea poluanþilor din acea gerea informaþiilor necesare pentru realizarea
zonã. Astfel, studiile de caracterizare a zonei modelului conceptual al zonei, model care
poluate trebuie sã realizeze un echilibru între trebuie sã ofere o imagine structuralã cât mai
dorinþa de a obþine toate informaþiile necesare fidelã a mediului subteran poluat, respectiv a
proiectãrii unui sistem eficient de remediere ºi modului de funcþionare al acestuia, cu alte
necesitatea de a evita perturbarea mediului cuvinte, a proceselor care guverneazã compor-
subteran prin investigaþii de caracterizare. tarea ºi transportul poluanþilor.
Studiile pentru caracterizarea zonelor subte- Pentru construirea modelului conceptual al
rane poluate trebuie sã asigure obþinerea datelor zonei poluate sunt necesare trei categorii de date:
necesare în vederea elucidãrii urmãtoarelor sursa de contaminare (amplasarea ºi caracteristi-
probleme (fig. 3): (a) - definirea extinderii pe cile surselor de contaminare supraterane ºi
orizontalã ºi verticalã a zonei poluate, (b) - subterane), structura geologicã ºi hidrogeologicã a
estimarea ariei sursei de poluare, (c) - descrierea mediului subteran (geologia localã ºi regionalã;
structurii hidrogeologice a zonei ºi (d) - stratificaþia; grosimi, extinderea lateralã, cãile

preferenþiale de curgere; adâncimea apei subte- 3. Refacerea calitãþii apei subterane
rane; gradientul hidraulic; conductivitatea hidrau- Alegerea soluþiei de remediere nu este o
licã; coeficientul de stocare; porozitatea etc.; operaþie simplã, care se consumã într-o etapã
variaþia în timp a nivelului apei subterane; alimen- singularã, ci se constituie într-un proces
tarea ºi drenarea apei subterane; interacþiunea complex, care, în mod practic, se încheie la
apelor subterane cu cele de suprafaþã; receptorii îndeplinirea obiectivelor remedierii.
contaminãrii) ºi natura ºi extinderea contaminãrii În ultimele decenii, cercetãrile în domeniul
(distribuþia spaþialã a poluanþilor în subteran; tipul, depoluãrii apelor subterane ºi a mediului
proprietãþile ºi concentraþia acestora). subteran în ansamblul sãu, au cunoscut o
Folosind modelul conceptual, prin modelare amploare deosebitã, ceea ce a condus, printre
matematicã ºi simulare numericã se poate deter- altele, la punerea la punct a numeroase tehnici
mina potenþialul de remediere a zonei (estima- capabile sã limiteze extinderea poluãrii ºi sã
rea masei poluanþilor; evoluþia în timp ºi spaþiu reducã impactul acesteia în aria zonei poluate.
a concentraþiei acestora; potenþialul sorbtiv; În tabelul 1 se prezintã sintetic opþiunile
procesele de transformare a poluanþilor; tendin- manageriale aplicabile în prezent pentru
þele de migrare; alte caracteristici care pot afecta controlul migraþiei poluanþilor în subteran,
transportul ºi comportarea poluanþilor). respectiv pentru refacerea calitãþii apei
Poluanþii dizolvaþi migreazã odatã cu apa subterane poluate.
subteranã sub influenþa gradientului hidraulic, Ecranarea are rolul de a stopa avansarea
devansând miºcarea masei principale a frontului de poluant. Soluþia se aplicã în cazul în
poluantului care a rãmas în fazã purã. Trebuie care zona poluatã nu poate fi remediatã ºi nu
reþinut cã apa subteranã, sau apele de afecteazã un acvifer important. Ecranarea se
precipitaþii care vin în contact cu poluanþii realizeazã prin soluþii hidraulice (pompare) sau
rãmaºi imobili în matricea poroasã a mediului fizice (ecrane impermeabile sau ecrane cu porþi
subteran vor dizolva componenþii solubili, de tratare, acestea din urmã producând
întreþinând, astfel, fenomenul de poluare. perturbãri minime ale curentului subteran,
Poluanþii aflaþi în aceastã fazã joacã rolul unor poarta având rolul de a epura pana poluantã, în
noi surse, secundare, de poluare, care acþioneazã aval de aceasta apa fiind curatã).
lent, dar pe termen lung. Remedierea activã constã în aplicarea unor
tehnici capabile sã refacã zona poluatã. Cele mai
Tabelul 1: Opþiuni pentru refacerea calitãþii apei subterane [2]

des aplicate metode sunt pomparea ºi tratarea valorii produselor, materialelor ºi resurselor în
(apa este pompatã la suprafaþã, apoi tratatã dupã circuitul economic. Pe parcursul acestui flux
metode aplicate apelor uzate industriale sau este minimizatã generarea deºeurilor în scopul
menajere ºi reinjectatã în acvifer sau descãrcatã reducerii presiunii dezvoltãrii socio-economice
într-un emisar), tratarea chimicã (introducerea asupra resurselor naturale. Economia circularã
unor reactanþi care vor neutraliza poluantul sau îi este conceputã în ideea de a minimiza impactul
vor modifica proprietãþile, astfel încât sã fie mai dezvoltãrii economice asupra mediului. Mai
uºor mobilizat la suprafaþã, prin pompare), mult, prin acest model se urmãreºte remedierea
bioremedierea (stimularea unor procese naturale oricãrui dezechilibru cauzat de exploatarea
în acvifer care sã conducã la degradarea poluan- resurselor, minimizând volumul deºeurilor
tului cu ajutorul microorganismelor), barbotarea generate în procesul de producþie ºi în întregul
(injectarea aerului în acvifer pentru a facilita ciclu de viaþã al produsului.
transferul poluanþilor volatili din apã în aer ºi În contextul economiei circulare, utilizarea
apoi aspiraþia acestuia la suprafaþã). apei se realizeazã într-o bunã mãsurã în circuite
Atenuarea naturalã defineºte procesul de închise pentru a creºte eficienþa utilizãrii
biodegradare a unor poluanþi în subteran, fãrã acesteia. În infrastructura de apã, apele uzate
intervenþia umanã. Se poate aplica pentru zone joacã un rol important în asigurarea aplicãrii
poluate stabile, fãrã tendinþe de extindere. În acestui model. Apa epuratã ar putea fi refolositã
acest caz trebuie asiguratã o monitorizare în diverse activitãþi pentru care parametrii de
riguroasã a zonei poluate pentru a evalua calitate nu sunt foarte restrictivi (industrie, agri-
progresele bioremedierii. culturã, spãlat etc.), reducând astfel presiunea
Tehnologiile actuale de epurare a apelor asupra resurselor naturale de apã. Eliminarea
uzate se înscriu într-un aºa numit model poluaþilor va fi înlocuitã cu recuperarea ºi
economic liniar. Apa uzatã este trecutã printr-o refolosirea acestora, reducând astfel presiunea
staþie de epurare, unde sunt eliminaþi poluanþii, asupra altor resurse naturale (fig. 5).
fiind apoi descãrcatã într-un emisar. Deºeurile
rezultate din epurare sunt depozitate. Acest 4. Contribuþii ale Facultãþii de
model se dovedeºte ineficient, deoarece Hidrotehnicã la depoluarea apelor
substanþe utile din apa uzatã sunt practic subterane
eliminate, în loc sã fie recuperate ºi folosite în Facultatea de Hidrotehnicã, prin Departa-
diverse alte procese tehnologice. În prezent se mentul de Hidraulicã ºi Protecþia Mediului, a
naºte un model nou, cel al economiei circulare, fost implicatã în numeroase proiecte de
cu urmãtoarele repere: recuperare, recirculare, cercetare ºi proiectare destinate evaluãrii ºi
refolosire (fig. 4). remedierii acviferelor poluate.
Economia circularã este un sistem prin care Un prim set de studii a urmãrit definirea
se urmãreºte menþinerea pe termen lung a nivelului poluãrii ºi a tendinþelor de migraþie în
Fig. 4. Schemele de principiu ale modelelor economiei liniare ºi circulare [3]

Fig. 5. Epurarea apelor subterane poluate în contextul economiei circulare
timp ºi spaþiu a frontului poluant: Rafinãria Aceste studii s-au finalizat fie prin evaluarea
Vega, Complexul industrial Sãvineºti-Roznov riscului determinat de apa subteranã poluatã, fie prin
(fig. 6), Rafinãria Brazi, Rafo Oneºti, Bicapa proiecte pentru controlul transportului sau
Târnãveni, Conpet Pod Ovidiu, Ferma zooteh- remedierea zonei contaminate: Rafinãria Brazi, Rafo
nicã Costeºti etc. Oneºti, Combinatul Petromidia Nãvodari (fig. 7).
Fig. 6. Prognoza transportului poluanþilor la Rafinãria Vega ºi la Complexul industrial Sãvineºti-Roznov
Fig. 7. Protecþia apelor subterane la Combinatul Petromidia Nãvodari

Platforma Petromidia este amplasatã pe Ca urmare, în astfel de condiþii, apa subteranã
cordonul litoral cuprins între Lacurile Nãvodari devine inutilizabilã pentru folosinþe umane, ºi,
ºi Corbu, pe de o parte, ºi Marea Neagrã, pe de în acelaºi timp, prezintã risc pentru sãnãtatea
altã parte. Diferenþa de cote ale nivelului apei populaþiei ºi a ecosistemului în ansamblu.
între cele douã lacuri ºi mare (fig. 7) genereazã Dificultatea analizei ºi soluþionãrii acestei
un curent subteran dinspre lacuri spre mare, poluãri rezidã, în primul rând, în faptul cã în
curent care va antrena ºi apele provenite din subteran poluantul se distribuie în proporþii
pierderile din reþelele tehnologice, potenþial inegale între cele trei componente ale mediului:
poluate, punând în pericol calitatea apei mãrii. apa subteranã, aerul din pori ºi roca, mediul
Ca urmare, încã din etapa de proiectare a solid. Interacþiunea dintre acestea ºi transferul
platformei au fost propuse mãsuri pentru continuu al poluantului de la o componentã la
colectarea apelor infiltrate ºi a pierderilor alta mãreºte persistenþa în timp a poluãrii,
accidentale de produse chimice vehiculate pe complicã ºi limiteazã eficienþa soluþiilor de
platformã, constând într-o reþea de drenuri remediere.
interioare, un dren perimetral ºi un ecran Mãsurile de prevenire ºi protecþie trebuie
perimetral imperfect. Eficacitatea soluþiei este adoptate cât mai urgent, ori de câte ori este
demonstratã de datele obþinute prin mãsurãtorile prognozatã o posibilã poluare, oricât de
realizate în puþurile de monitorizate amplasate complicat ar fi acest lucru, pentru cã dacã se
pe perimetrul platformei. întârzie, depoluarea va fi mai complicatã, mai
costisitoare ºi de mai lungã duratã.
5. Concluzii
Apa subteranã este o resursã importantã de Bibliografie
apã, prin debitele ºi calitatea constante [1] CGWCA, Alternatives for Groundwater
menþinute în timp, astfel cã a fost exploatatã din Cleanup. Committee on Groundwater Cleanup
cele mai vechi timpuri, în special pentru Alternatives, Water Science and Technology Board,
folosinþe menajere. Multã vreme s-a considerat Board on Radioactive Waste Management,
cã apa subteranã este neinfluenþatã calitativ de Commission on Geosciences, Environment and
Resources. National Academy Press, Washington
activitatea umanã, mizându-se pe faptul cã
DC, 1994
straturile de pãmânt care acoperã acviferul [2] Cherry, A. J., Developing rational goals for in
asigurã o bunã protecþie. Aceastã premisã a fost situ remedial technologies. Subsurface Restoration
însã infirmatã de realitate, monitorizarea calitãþi Conference, Dalas, USA, 1992
apei subterane demonstrând cã între activitatea [3] Tuinstra, J., Brownfield regeneration in a
umanã desfãºuratã la suprafaþã ºi degradarea circular economy. 4th International Conference on
apei subterane existã o nemijlocitã dependenþã. Managing Urban Land, Frankfurt, 14-16 Oct. 2014

APA DE PLOAIE POATE DEVENI RESURSÃ NAÞIONALÃ
Dr.ing. Lucian Dogariu

Membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România
Membru al asociaþiei Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri
1. Introducere astfel încât ea trebuie acumulatã în rezervoare

Aceastã prezentare este o comunicare de tampon atunci când plouã ºi utilizatã atunci
opinie în care, pornind de la o idee simplã, se când este necesarã.
argumenteazã cã apa de ploaie este o resursã Dupã perioade lungi de secetã este posibil
care poate fi folositã pentru alimentarea cu apã ca resursa obiºnuitã de apã sã fie tot mai
a unui numãr foarte mare de gospodãrii, în limitatã. Este necesarã, deci, o sursã alternativã,
special rurale, ºi cã prin utilizarea ei poate care ar fi bine sã fie apã potabilã. Desigur, nu
deveni o resursã naturalã la nivel naþional. este raþional sã existe reþele de alimentare
Când se spune despre ceva cã este „apã de separate pentru apa menajerã ºi pentru apa
ploaie”, se face referire la ceva lipsit de valoare. potabilã. Prin urmare, reþeaua de alimentare
Desigur, aceastã apreciere este nedreaptã. Este trebuie sã poatã fi alimentatã fie din rezer-
suficient sã se constate rolul apei de ploaie în voarele cu apã de ploaie, fie din sursa de apã
circuitul general al apei în naturã, circuit potabilã (sau alternativã).
esenþial pentru existenþa vieþii. Indiferent de Pentru a nu aluneca prea mult în principii,
aprecieri, este cert cã nu existã suficiente în continuare se propune prezentarea unui
utilizãri care sã ateste importanþa apei de ploaie, sistem de captare a apei pluviale, sistem
astfel încât aceasta sã fie consideratã ca resursã funcþional pentru o casã de vacanþã, realizat în
importantã a unei þãri. comuna Proviþa din judeþul Prahova. Sistemul
Apa necesarã unei locuinþe este de douã nu este la standarde ridicate, are multe
categorii mari: imperfecþiuni, dar poate fi un bun exemplu
- Apã potabilã (pentru bãut, pregãtirea pentru discutarea problemei în general.
hranei º.a) Pentru început, o fotografie dinspre sud a
- Apã menajerã (pentru instalaþiile sanitare, clãdirii (foto 1).
pentru spãlat º.a.)
În majoritatea cazurilor nu se creeazã
sisteme separate pentru alimentarea cu cele
douã categorii de ape. Apa potabilã se foloseºte
ºi în calitate de apã menajerã. Dar apa potabilã
este scumpã, iar volumul apei menajere este de
regulã mult mai mare.
Înevitabil, asigurarea cu apã a unei locuinþe
conduce la consumuri de resurse ºi, evident, la Foto 1. Vedere dinspre sud a clãdirii
costuri nejustificate.
Întregul sistem de alimentare cu apã
2. Se poate folosi pentru apa menajerã o pluvialã este situat în partea de nord a clãdirii ºi
altã sursã decât cea pentru apa potabilã? are urmãtoarele componente:
Rãspunsul este afirmativ ºi se considerã cã - Colectarea apei pluviale. O posibilitate
apa de ploaie poate fi o sursã eficace pentru apa simplã este colectarea apei de pe acoperiº. Din
menajerã. Apa de ploaie nu este permanentã, întreaga suprafaþã se alege o zonã cu pantã mai

micã pentru care jgheaburile de contur sunt
astfel concepute încât sã conducã apa spre un
burlan vertical de colectare ºi evacuare a apei
(foto 2). Desigur, se pot lua în considerare ºi
alte variante.
Foto 2. Suprafaþa de acoperiº activã pentru apa de

ploaie ºi jgheaburile de colectare
- Acumularea apei. Acumularea se face în

rezervoare tampon de 1 m3 (de preferat douã
rezervoare). Pentru a le asigura acelaºi nivel de
apã, rezervoarele sunt legate printr-o conductã.
O cantitate de 2 m3 poate fi suficientã pentru o
clãdire ruralã (foto 3).
Foto 5. Golire ºi evacuare preaplin
- Reþea de alimentare cu apã. Alimentarea

cu apã se realizeazã printr-un sistem de
conducte care transportã apa la punctele de
consum (baie, bucãtãrie, grupuri sanitare etc).
Aceastã reþea este prevãzutã cu un hidrofor care
sã asigure circulaþia apei (v. foto 4).
- Bateria de filtre ºi monitorizarea calitãþii
Foto 3. Rezervoare tampon de acumulare a apei
apei. În cazul în care apa nu ar avea calitãþile
necesare se pot prevedea sisteme de filtrare.
- Preaplin. Atunci când apa acumulatã Monitorizarea calitãþii apei se poate face
depãºeºte capacitatea rezervoarelor este necesar permanent sau periodic.
ca aceasta sã fie dirijatã spre zona de evacuare a - Robineþi de activare ºi dezactivare. În
burlanului (foto 4). funcþie de situaþie, se poate face o dezactivare a
sistemului de captare ºi de trecere la alimentarea
cu apã alternativã ºi invers.
3. Ce trebuie fãcut pentru ca apa de

ploaie sã devinã o resursã naþionalã?
• Desigur, iniþial este necesar sã se
identifice câteva comune ºi câteva amplasa-
mente pentru care autoritãþile locale ºi proprie-
tarii sunt dispuºi sã experimenteze captarea apei
Foto 4. Sistem de preaplin ºi hidrofor de ploaie pentru alimentarea cu apã a
gospodãriilor ºi sã devinã astfel sisteme pilot.
- Golirea rezervoarelor. În cazul în care se • Este necesarã detectarea unor resurse
doreºte, rezervoarele tampon pot fi golite prin financiare care sã stimuleze ºi sã susþinã aceste
partea inferioarã a burlanului (foto 5). acþiuni.
• Este necesar un fel de „proiect tip”.

Aceastã noþiune a mai fost aplicatã în þara *
noastrã cu unele succese notabile, dar * *
insuficiente pentru a fi acceptate în totalitate. În Se vor gãsi „specialiºti” care vor încerca sã
condiþiile actuale, aceastã noþiune poate fi mult demonstreze cã apa de ploaie nu poate asigura
dezvoltatã. Practic, este vorba de conceperea un consum stabil al apei menajere sau cã
unui sistem de proiectare (susþinut substanþial scoaterea din circuitul natural ar provoca
de un sistem informatic), care sã permitã nenumãrate neajunsuri, ori cã nu este o idee
elaborarea sistematicã ºi completã a documen- nouã etc.
taþiei de proiectare, inclusiv a documentaþiei Se vor gãsi „afaceriºti” care vor explica cã
economice, pornind de la datele specifice unui
sunt necesare autoritãþi naþionale pentru a
amplasament.
monopoliza captarea apelor de ploaie.
• Elaborarea ºi aplicarea proiectelor pentru
Se vor gãsi „parlamentari” care vor propune
sistemele pilot.
taxe pentru folosirea apei de ploaie.
• Studierea sistematicã a rezultatelor obþi-
nute pe sistemele pilot ºi îmbunãtãþirea proiec- Dar sper cã se vor gãsi ºi oameni înþelepþi
tãrii. care vor accepta aceastã idee simplã ºi vor
• Definirea ºi asigurarea unor echipamente înþelege cã pentru a transforma apa de ploaie
specifice capabile de generalizare. într-o resursã naþionalã sunt necesare acþiuni
• Elaborarea unei legislaþii care sã stimuleze sistematice, susþinute tehnic ºi financiar, în
ºi sã susþinã acþiunile de captare a apei de ploaie beneficiul unui numãr mare de gospodãrii din
la nivelul la care ea sã devinã resursã naþionalã, þarã noastrã. Dacã acest lucru se va întâmpla,
în beneficiul unui numãr foarte mare de înseamnã cã aceastã idee simplã a meritat sã fie
gospodãrii, în special în zonele rurale. comunicatã.


Ziua Mondiala A Apei 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ziua Mondiala A Apei 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HIDROTEHNICA

“APA ªI APA UZATÃ”

Mesajul Secretarului de Stat pentru ape

Mesajul Directorului General al Administraþiei Naþionale “Apele Române”

Monitorizarea evacuãrilor de ape uzate realizatã de Administraþia

Sistemul de canalizare al Municipiului Bucureºti cu sau fãrã epurare

Unele consideraþii privind curgerea ecologicã

Apa subteranã, de la resursã naturalã la apã uzatã ºi înapoi la resursã

Apa de ploaie poate deveni resursã naþionalã

“APA ªI APA UZATÃ”

Apa este o resursã limitatã ºi vulnerabilã, esenþialã atât

2 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 3

4 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

Am bucuria sã mã adresez dumneavoastrã cu ocazia

Sãrbãtorim aceastã zi în fiecare an ca mijloc de a atrage

Încã din vremurile de demult, oamenii aruncau deºeurile ºi

Creºterea populaþiei ºi Revoluþia industrialã au dus la un

Mai aproape de timpurile în care trãim, aplicarea Directivei

HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 5

Aºa cum ºtiþi, din punct de vedere geografic, teritoriul

Apele fluviului Dunãrea ºi ale afluenþilor sãi cuprind un

Iatã de ce, cea mai provocatoare sarcinã care ne stã în

Ca þarã cu ponderea cea mai mare ca suprafaþã ºi populaþie

6 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

În acest sens, un rol deosebit revine Comisiei

Un mare pas înainte în cadrul acestei colaborãri a fost facut

Cele mai importante acþiuni ce trebuie întreprinse pentru

Primul plan de management a fost aprobat în februarie

Trebuie sã recunoaºtem însã cã rezultate satisfãcãtoare la

Din pãcate, situaþia existentã la acest moment, legat de

HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 7

Din acest motiv, trebuie ca în perioada imediat urmãtoare

Pe de altã parte, este evident cã implementarea Directivei

Nu în ultimul rând trebuie sã subliniem cã, în acelaºi timp cu

8 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

În încheiere doresc sã mã adesez în primul rând colegilor

Dragi colegi, vã mulþumesc tuturor celor care prin

Vã doresc „La mulþi ani” în pace ºi liniºte, în prosperitate.

HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017 9

“APA ªI APA UZATÃ”

10 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 11

“APA ªI APA UZATÃ”

MONITORIZAREA EVACUÃRILOR DE APE UZATE REALIZATÃ DE

Corina Cosmina Boscornea

MONITORIZAREA APELOR UZATE REALIZATÃ DE reglementeazã activitatea de monitoring a stãrii

12 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 13

- se înregistreazã o reducere a încãrcãrii cu cca.

14 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 15

16 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

Fig. 9. Funcþionarea staþiilor de epurare în perioada 2011 -2015

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 17

18 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 19

20 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

soluþie, studii de fezabilitate, etc.). (elaborat în anul 2004), care au la bazã o

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 21

22 HIDROTEHNICA, 62(2017), 3 - Ziua Mondialã a Apei 2017

HIDROTEHNICA, 62(2017), 4 - 5 - Ziua Mondialã a Apei 2017 23

SISTEMUL DE CANALIZARE AL MUNICIPIULUI BUCUREªTI