Buna practică de sustenabilitate în România

Dezvoltarea durabilă este un concept care a devenit din ce în ce mai important în

ultimele decenii, întrucât mediul înconjurător este supus unor presiuni tot mai mari ca urmare a
activităților umane. România nu face excepție, fiind nevoie să se dezvolte într-un mod durabil
pentru a proteja mediul și a asigura un viitor durabil pentru toți cetățenii săi.
În acest sens, dezvoltarea durabilă se referă la un proces de dezvoltare economică,
socială și culturală care își propune să satisfacă nevoile prezentului, fără a compromite
capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Acest concept se bazează pe trei
piloni: protejarea mediului, creșterea economică și dezvoltarea socială, care trebuie să fie
echilibrate și să se întrețină reciproc.
În ultimii ani, România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea durabilă, dar încă
există multe provocări de abordat. Printre acestea se numără problemele legate de poluare,
pierderea biodiversității, degradarea solului, schimbările climatice, sărăcia și inegalitatea socială.
Este necesar să se dezvolte politici publice și să se ia măsuri concrete pentru a aborda
aceste probleme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung a României. În același
timp, educația și conștientizarea publicului sunt esențiale în promovarea valorilor dezvoltării
durabile și a responsabilității față de mediul înconjurător.
Există multe proiecte bune de sustenabilitate în România, în diverse domenii, cum ar fi
energiile regenerabile, managementul deșeurilor, transportul verde și agricultura ecologică. Iată
câteva exemple de proiecte de succes:
1. Promovarea dezvoltării rurale durabile în agricultură care pune accent pe impactul
ecologic redus şi generare de energie sustenabilă:
• Implementarea tehnologiilor de reducere a impactului asupra mediului şi de generare a
energiei electrice şi termice regenerabile nu ţine doar de fonduri disponibile. În cazul în care un
fermier român are acces la capital ar fi probabil o lipsă de invesție în panouri solare sau
tehnologii similar, deci progresul către implementarea acestor măsuri şi satisfacerea cerinţelor
programului Europe 2020 trebuie stimulat şi prin schimbări reglementare.
• Redefinirea standardelor din Normele de Ecocondiţionalitate (Ordin MADR
352/2015) şi limitarea accesului la subvenţii sau fonduri europene pentru exploataţiile care nu
respectă normele.
• Creşterea numărului de controluri şi inspecţii ANPM în zone agricole.
• Campanii de informare despre beneficiile financiare ale activităţilor cu impact
ecologic redus (în afară de avantajele oferite de autorităţi sau UE).
 Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de management modern pentru gestionarea
fermelor:
• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de gestionare a recoltelor – rotaţia
recoltelor şi regenerarea terenului, diversificare a recoltelor pentru a obţine valoarea adăugată
maximă din portofoliul de recolte crescute etc.
• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de monitorizare şi organizare a recoltelor
şi a angajaţilor, folosind aplicaţii IT de ultimă generaţie şi sisteme automatizate.
• Facilitarea accesului fermierilor la fonduri europene pentru achiziţionarea acestor
tehnologii sau implementarea sistemelor de management al recoltelor, dar şi obţinere de finanţare
europeană sau naţională (de exemplu prin Articolul 31 din Directiva Achizitii Publice) pentru
consultantă expertă din domeniul privat care să ajute la implementarea acestor sisteme şi la
educarea agricultorilor în utilizarea eficientă a acestora.
Promovarea inovării prin colaborare între universităţi şi entităţi publice sau private:
• Finanţarea programelor de doctorat agriculturale la universităţi importante, care să
includă elemente practice şi proiecte care implică implementarea unor proiecte în ferme
subdezvoltate.
• Finanţarea parteneriatelor inovative (public-private, de exemplu între un expert din
sectorul public şi o agenţie de dezvoltare regională sau între o universitate şi o autoritate publică)
pentru implementarea bunelor practici agriculturale menţionate în secţiunile precedente.
• Finanţarea iniţiativelor de acest gen se poate face prin diverse programe europene sau
naţionale. Autorităţile naţionale pot forma parteneriate inovative cu firme private, universităţi sau
ONG-uni prin Articolul 13 din Directiva de Achiziţii Publice.
Un proiect bun de practică de sustenabilitate în România ar putea fi implementarea unui
program de reciclare și reducere a deșeurilor în comunitățile locale. Aceasta ar putea include
următoarele inițiative:
2. Colectarea deșeurilor:
O astfel de inițiativă ar include furnizarea de containere pentru colectarea deșeurilor
reciclabile (cum ar fi hârtie, plastic și metal) și instruirea comunităților în privința importanței
reciclării.
Programe de compostare: Acestea ar putea fi implementate în parcuri și grădini publice,
dar și în casele locuitorilor. Programul ar încuraja oamenii să colecteze deșeurile organice, cum
ar fi resturile alimentare și frunzele, și să le transforme în compost care poate fi folosit în
grădinărit.
 Campanii de educație și conștientizare: Prin intermediul unor campanii de conștientizare
și educație, comunitățile ar fi instruite cu privire la beneficiile reciclării și impactul negativ pe
care îl au deșeurile asupra mediului și sănătății oamenilor.
Incentive pentru reciclare: Pentru a încuraja reciclarea, ar putea fi introduse programe
de incentivare, cum ar fi acordarea unor stimulente financiare sau a unor puncte de recompensă
pentru fiecare kilogram de deșeuri reciclate.
Înființarea unor centre de colectare și reciclare a deșeurilor: Aceste centre ar putea fi
deschise în zonele urbane și rurale, unde oamenii ar putea să aducă deșeurile reciclabile și
nepericuloase pentru a fi procesate și transformate în noi produse.
Un astfel de proiect ar ajuta la reducerea impactului negativ al deșeurilor asupra
mediului și ar contribui la protejarea resurselor naturale. De asemenea, ar putea să sporească
gradul de conștientizare al oamenilor cu privire la importanța reciclării și a conservării mediului
înconjurător.
3. Proiectul Greenpeace pentru energia regenerabilă:
În parteneriat cu Greenpeace, mai multe organizații non-guvernamentale și comunități
locale din România au dezvoltat un proiect ambițios de energie regenerabilă, denumit "Energia
pentru viitor". Proiectul vizează crearea unei rețele de surse de energie regenerabilă, cum ar fi
panouri solare și turbine eoliene, pentru a reduce dependența României de combustibilii fosili.
Greenpeace România este o organizație non-guvernamentală activă în România din
1994. Scopul său este protejarea mediului, promovarea energiei regenerabile și lupta împotriva
schimbărilor climatice prin campanii și proiecte concrete.
Printre proiectele desfășurate de Greenpeace România se numără:
Campania pentru protejarea pădurilor: Greenpeace militează pentru oprirea defrișărilor
ilegale și distructive din pădurile din România și promovează gestionarea sustenabilă a pădurilor.
În acest sens, organizația a lansat campania "Pădurea este Viața", care urmărește conștientizarea
publicului cu privire la importanța pădurilor și protejarea acestora.
Campania pentru protejarea Delta Dunării: Greenpeace România luptă pentru protejarea
Deltei Dunării și a biodiversității acesteia. Organizația militează pentru reglementări care să
protejeze fauna și flora Deltei, să oprească poluarea și să promoveze turismul ecologic în zonă.
Campania pentru energia regenerabilă: Greenpeace România promovează utilizarea
energiei regenerabile și se opune utilizării combustibililor fosili și nucleare. Organizația a lansat
campania "Energie curată pentru România", care militează pentru adoptarea unui mix energetic
sustenabil și pentru reducerea dependenței de sursele poluante.
Campania pentru protejarea apelor: Greenpeace România se opune poluării apelor din
România și militează pentru reglementări care să protejeze aceste resurse vitale. Organizația a
lansat campania "Apa este viața", care își propune conștientizarea publicului cu privire la
importanța apei și protejarea acesteia.
Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte și campanii desfășurate de Greenpeace
România. Organizația colaborează cu alte organizații non-guvernamentale și cu autoritățile locale
pentru a promova schimbările necesare în lupta împotriva schimbărilor climatice și pentru
protejarea mediului înconjurător în România.

Practică de sustenabilitate în România. Studiu de caz

Un exemplu de studiu de caz despre dezvoltarea durabilă în România poate fi proiectul

"Podul Agigea", care a fost inițiat în anul 2013 și finalizat în 2017.
Podul Agigea este unul dintre cele mai importante noduri rutiere și feroviare din
România, fiind amplasat la intersecția drumului european E87 cu calea ferată Constanța-
București. Înainte de realizarea acestui proiect, traficul era blocat frecvent din cauza condițiilor
de trafic nefavorabile, ceea ce ducea la poluarea atmosferei și la perturbarea transportului
feroviar și rutier.
Proiectul a implicat construirea unui pod rutier de mare viteză și modernizarea
infrastructurii feroviare existente. În cadrul proiectului s-a urmărit reducerea timpilor de călătorie
și a emisiilor de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea condițiilor de trafic și reducerea numărului
de blocaje.
De asemenea, s-a luat în considerare impactul asupra mediului și a fost pusă în aplicare
o serie de măsuri pentru a minimiza acest impact, cum ar fi:
 Utilizarea materialelor durabile și reciclabile: Pentru construcția podului, s-au
utilizat materiale durabile și reciclabile, cum ar fi oțelul și betonul armat. Acest lucru a dus la
reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin minimizarea cantității de deșeuri
generate.
 Reducerea emisiilor de dioxid de carbon: Proiectul a fost gândit pentru a reduce
emisiile de dioxid de carbon prin îmbunătățirea condițiilor de trafic și reducerea numărului de
blocaje. Acestea au dus la o reducere semnificativă a timpilor de călătorie și a consumului de
combustibil.
 Reducerea poluării sonore: Construcția unor ziduri anti-zgomot și a podurilor
pentru animale a ajutat la reducerea poluării sonore, îmbunătățind astfel calitatea vieții
locuitorilor din zonă.
  Crearea de zone verzi: În cadrul proiectului s-au creat zone verzi și s-au plantat
arbori în jurul podului, contribuind la îmbunătățirea aspectului estetic al zonei și la îmbunătățirea
calității aerului.
 Creșterea economică: Podul Agigea a dus la creșterea economică a regiunii, prin
crearea de noi locuri de muncă și prin facilitarea accesului la piețele de desfacere.
În ceea ce privește impactul social, construcția podului a dus la crearea unui număr
semnificativ de locuri de muncă și la dezvoltarea economică a regiunii.
Astfel, proiectul "Podul Agigea" poate fi considerat un exemplu de dezvoltare durabilă
în România, care a luat în considerare atât impactul asupra mediului, cât și impactul social și
economic.

Concluzie

În concluzie, dezvoltarea durabilă reprezintă un obiectiv important pentru România,

care trebuie să fie luat în considerare în toate aspectele dezvoltării economice și sociale.
Proiecte precum Podul Agigea demonstrează că este posibil să se realizeze investiții
importante în infrastructură, în același timp, protejând mediul înconjurător și contribuind la
creșterea economică și socială.
Este important să se adopte politici publice care să încurajeze dezvoltarea durabilă, cum
ar fi utilizarea de energii regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, crearea de
noi spații verzi și protejarea biodiversității.
În același timp, este necesară o educație continuă și o implicare activă a tuturor
cetățenilor în procesul de dezvoltare durabilă, astfel încât să se poată realiza o schimbare reală și
durabilă în România.
 Bibliografie

1. DUMITRU, MIHAIL; DIMINESCU, DANA; LAZEA, VALENTIN (2004),

Dezvolta-rea rurală şi reforma agriculturii româneşti, Institutul European din România, Centrul
Român pentru Politici Economice
2. BĂDESCU, ILIE (coordonator) (2007), Viaţa şi moartea în satul românesc, Ediţia
II, Bucureşti, Editura Mica Valahie
3. https://primaria-agigea.ro/
4. https://www.greenpeace.org/romania/
5. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2012/06-AdelaS.pdf
6. http://www.managusamv.ro/images/pdf/dezvoltare.pdf
7. https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/03/Raport_PwC-agricultura.pdf
8. http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/RR8Final.pdf