CUPRINS

Introducere
Cap. 1. Descrierea fraudei în asigurări
1.1. Tipuri de fraudă în asigurări
1.2. Analiza tipurilor de fraudă în asigurări
1.3. Factorii care determină frauda în asigurări
Cap. 2. Cercetarea fraudei în asigurări
2.1. Chestionar privind frauda în asigurări
Cap. 3. Exemple practice în frauda asigurărilor
3.1. Consecvența fraudei în asigurări
3.2. Soluții de combatere a fraudelor în asigurări
Concluzii
Bibliografie

1
 Introducere

„Asigurările au apărut cu scopul de a oferi protecție omului, împotriva forțelor

distructive ale naturii în cazul apariției de accidente sau boli incurabile, din nevoia construirii
unor mijloace de existență în condițiile unor pierderi sau reduceri a capacității de muncă în urma
accidentelor, bolilor sau atingerii vârstniciei.”1
”Ideea de asigurare apare în urmă cu mii de ani, atunci când oamenii au format grupuri
sociale.”2 Importanța asigurărilor este demonstrată și de istoria asigurărilor.
„O formă precară de asigurare era utilizată de către tăietorii de piatră din Egipt, în urmă
cu 2700 ani î. Hr., care au fost organizate în casele de întrajutorare pentru acoperirea cheltuielilor
în cazul unui deces.”3
„Ducele de Flandra în 1310 a a hotărât fondarea Camerei de Asigurări de Bruges pentru
a asigura posibilele riscuri maritime. Prima poliță de asigurare a fost încheiată în 1347 d. Hr. în
Geneva pentru călătoria vasului Santa Clara de la Geneva la Mallorca.”4
Cu timpul piața asigurărilor s-a dezvoltat și au mai apărut:
- La sfărșitul sec. XV, începutul sec. XVI în Flandra și Italia apare asigurarea de viață.
În anul 1583 este la Londra încheiat primul contract de asigurare de viață.
- În anul 1667 este creată asiguarea contra incendiilor, în urma unui incediu care a
avut loc în 1666 la Londra, unde au fost distruse 13.000 de clădiri.
În urma acestor asigurări create s-au constatat că sunt prezente și riscuri în asigurări.
Aceste riscuri sunt descrise ca fiind un pericol, o primejdie, un eveniment care ar putea să apară,
iar acesta poate provoca pierderi de bunuri sau poate afecta starea de sănătate, integritatea
corporală sau viața oamenilor, sau poate provoca pierderi morale.
Cele mai mari probleme cu care s-a confruntat piața asigurărilor este frauda, acesta fiind
identificat prin declarații mincinoase, dispariții bruște a „ așa zișilor asigurători” și multe alte
exemple care pot fi descrise.
În prezenta lucrare voi dezvolta, pas cu pas tema lucrării, având titlul „Frauda în
asigurări”.
Primul capitol va fi axat pe partea teoretică unde voi descrie tipurile de fraudă, factorii
care favorizează fraudele și descrierea fraudei în asigurări.

1
Bistriceanu Gheorghe, Sistemul asigurărilor din România, Editura Economică, București, 2002, pag. 146
2
Roxana Ionescu, Asigurări și Reasigurări, Editura Universitară, București, 2016, pag. 10
3
Quidmonde, Editura Robert Laffont, Paris, 1997
4
Violeta Ciurel, Asigurări și reasigurări abordării teoretice și practice internaționale, Editura All Beck, București,
2000, pag. 4
2
 Am ales ca în capitolul 2 să fac o cercetare cu privire la fraudele din domeniul
asigurărilor, în care voi consulta și voi prelucra date statistice. Tot în acest capitol voi face
cercetări ajutându-mă de un chestionar prin care atât persoanelor fizice cât și juridice ne pot
raspunde la întrebări, aflând de la aceștia, daca s-au confruntat cu fraude din domeniul
asigurărilor. Interpretarea răspunsurilor va fi bazată pe analizarea fiecărui răspuns primit pentru
fiecare întrebare din chestionarul creat.
Al treilea capitol va fi bazat pe exemple de fraudă și cum au fost aceste fraude
identificate și rezolvate. Pentru încheierea acestei lucrări voi veni cu câteva sfaturi și soluții de
combatere a fraudelor din industria asigurărilor.

3
 Capitolul 1. Descrierea fraudei în asigurări

„Frauda este descrisă ca fiind o fatpă rea săvârșită pentru a fi în folosul personal,
utilizând documente păgubitoare pentru unu sau mai mulți clienți, acesta fiind considerate fapte
de „hoție”.5
„Frauda este accentuată de prin sec. al XIV – lea ca fiind o escrocherie făcute cu bună
știința și în mod intenționat cu scopul de a păcăli oamenii, pentru a câștiga foloase nemeritate.” 6
„Frauda în asigurări se desfășoară în conformitate cu criminalitatea. În acest caz frauda
în asigurări poate fi caracterizată în trei categorii, și anume:” 7
a. Frauda reală – poate fi definită ca fiind un ansamblu de fapte penale isprăvite
într-un timp de scurtă durată pe un anumit spațiu.
b. Frauda aparentă – este reprezentată printr-un ansamblu de infracțiuni evidențiate
și înregistrate justiției penale în structura fiananciară a asigurărilor care sunt.
c. Frauda legală – cuprinde diferite cazuri de justiție, pentru care s-a emis o
sentință judecătorească de osândire definitivă.

Caracteristica fiecărei categorii de fraudă face referire la:

1. Constrângerea este reprezentată de dorința obținerii unui câștig, punând presiune
grupului țintă.
2. Chibzuirea face referire la capacitatea infractorilor care acceptă un
comportament propriu de a gândi și de a acționa în mod rațional pentru fiecare
faptă infracțională desăvârșită.
3. Posibilitățile sunt văzute ca și oportunități care permite punerea în practică a
unei fraude.
În asigurări descrierea fraudei este văzută ca o infracțiune comisă pe o durată scurtă de
timp în domeniul asigurărilor, de pe teritoriul intern și extern.

1.1. Tipuri de fraudă în asigurări

Frauda poate să apară în orice formă sau mărime. Aceasta poate fi considerată ca fiind o
faptă mică, unde este vizată doar o persoană sau mai poate fi o faptă mai mare , complexă, care

5
Crihaia L. și colectiv, Dicționarul Enciclopedic, Editura Cartier, București, 2003, pag. 348
6
The Insurence Council of New Jersey (ICNJ), SUA, www.icnj.org
7
M. Moldoveanu, Combaterea fraudei în asigurări, Editura Bren, București, 2002, pag. 108
4
poate afecta un grup de persoane din cadrul unei societăți de asigurări și/sau din exteriorul unei
societăți.
Tipurile de fraude cel mai des sunt văzute în cadrul unei companii de asigurări, iar
acestea sunt descrise altfel:
 Fraude interne – acestea de obicei sunt de obicei desăvârșite de managerul sau
angajații companiei de asigurări.
 Fraude externe – se referă la momentul când unul sau mai mulți asigurați
fraudează societatea de asigurări și sunt achiziționate polițe de asigurări de către
o persoană sau un grup de persoane prin colaborare, cu scopul de a obține
despăgubiri nemeritate.
 Fraude intermediare – face referire la fraudarea companiei de asigurări sau a
clienților săi prin intermediul unui broker de asigurări.

1.2. Analizarea tipurilor de fraudă

Pe parcursul anilor de la fondarea asigurărilor până în prezent, observăm creșteri

semnificative de fraudalism prin producere unor evenimente de circulație, furturi de produse
valoroase, producerea unui incendiu, evaluarea greșită a despăgubirilor, dar și prin practicarea
abuzului în cadrul companilor de asigurări din partea salariaților prin stabilirea și achitarea
despăgubirilor.
Sunt diferite moduri de săvârșire a unei fraude, metodele folosite pentru a pune în
aplicare o infracțiune sunt din ce în ce mai complexe și făcute pas cu pas de către posibilii
păgubiți, de către specialiștii din domeniul asigurărilor și de către angajații și brokerii unei
societăți de asigurări.
Clasificarea tipurilor de fraudă constă în modul în care o fraudă este făcută și pașii
urmați pentru săvârșirea faptelor frauduloase.
Primul pas este modul de pregătire a unei fraude, acesta este pusă la punct din
momentul creării documentației a oricărui tip de poliță de asigurare.
Al doilea pas este analizarea circumstanțelor, frauda este produsă fără evaluarea
riscurilor care pot să apară după completarea și semnarea unei polițe de asigurări.
Pasul al treilea este evaluarea pagubelor pe care fradudatorii și-l asigură, justificând
pentru despăgubire documente false pentru a primi o sumă mai mare de bani.
Iar, ultimul pas deja se referă la comiterea fraudelor, existând o precizie în executarea
faptelor, aceștia fiind foare organizați, iar toate atribuțiile lor sunt foarte bine puse la punct și

5
executate cu scopul primirii unor despăgubiri nemeritate sau de a fi despăgubiți cu sume mai
mari.

1.3. Factorii care determină frauda în asigurări

Cei mai populari factori care determină fraudarea în asigurări sunt:

- Economice - sunt luate în considerare plățile efectuate către service-uri auto, unde
sunt declarate diferite cazuri prin documente false emise de către firme inexistente.
- reducerea sumelor și/sau amânarea plăților de asigurare fără ca
aceasta să fie justificată în contractul de asigurare.
- Juridice - contracte de asigurare încheiate pe bunuri sau servicii, fără efectuarea
unei investigații;
- polițe de asigurare emise după ce s-a produs un eveniment;
- lipsa verificărilor necesare atunci când apar suspiciuni în producerea unui
risc, relatat daunelor declarate.
- Psihosociale.

6
 Capitolul 2. Cercetarea fraudei în asigurări

În perioada anilor 2020-2021, în perioada pandemiei mai exact, s-a constatat faptul că,
în Europa, dar și în alte regiuni oamenii au fost nevoiți să respecte normele de protecție, deși pe
de altă parte fraudele din domeniul asigurărilor au tot început să crească.
În anul 2020, în urma unor cercetări făcute, au fost raportate fraude în categoriile auto,
în proporție de 69% au fost declarate evenimente auto. Tot în 2020, crește volumul cererilor de
despăgubire din partea angajatorilor, iar modificările sumelor sunt din ce în ce mai mari
ajungând la un procent de 11% față de cererile din anii trecuți.
În anul 2021, într-un procent de 65%, s-au fost raportat sesizări auto asemănătoare,
unele chiar identice comparativ cu anii dinaintea pandemiei. Deși, în 2021, s-a mai raportat un
număr semnificativ de mare de incendii, aceste raportări au fost în proporție de 29%,
menționându-se faptul că nu au fost făcute niste investigații amănunțite cu privire la apariția mai
multor incendii față de anii 2018, respectiv 2019.

Frauda în asigurări din perioada pandemiei,

2020-2021
69%
70.00%
65%

60.00%

50.00%

40.00%
29%
30.00%

20.00%
11%
10.00%

0.00%
Fraude în categoriile Despăgubiri mai mari Sesizări asemănătoare Mai multe incedii
auto

Sursă: date preluate și prelucrate de pe site-ul www.insurencefraud.org

Din datele prelucrate anterior constatăm faptul că, în perioada pandemiei fraudele în
domeniul asigurărilor au crescut în lanț, observând că, cele mai mari fraude au fost indetificate în
categoriile auto, acestea ajungâng la un procentaj de 69%, în anul 2020, urmând ca în anul
7
următor, sesizările in categoriile auto să fie asemănătoare, ceea ce poate fi observat și în grafic,
aceste sesizări ating un procent de 65% în anul 2021.
Nici celelalte categorii n-au fost evitate, ba chiar și incendiile au fost crescute în 2021,
acest an fiind unul alert, deoarece au fost înregistrate în proporție de 29% de raportări de
incendii.
Angajatorii începuse să majoreze sumele de pe cererile de despăgubire, aceste majorări
au ajuns cu 11% mai mari din valoarea cererilor de despăgubire.
Conform datelor prelucrate vom scoate în evidență rapoarte cu privire la frauda în
asigurări pe diferite categorii, și anume:
A. Fraude în industria asigurărilor de pe teritoriul diferitelor zone geografice din anul
2021

Africa 2%

Europa / Marea Britanie 27%

America de Nord 67%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Sursă: date preluate și prelucrate de pe site-ul www.insurencefraud.org

Cele mai multe fraude în domeniul asigurărilor au avut loc în America de Nord,
atingâng un procent de 67%, pe când în Europa și în Marea Britanie s-au confruntat cu fraude în
proporție de 27%, iar cele mai puține fraude s-au săvârșit pe teritoriul Africii, având un protaj
mic de 1,5% față de celelalte două regiuni. Ca și concluzie cele mai multe fraude s-au desfășurat
în America de Nord.

8
 B. Frauda asigurărilor din 2021 în România și alte state

27.00%

15.00%

10.00%

5.70%
5.00%

România Marea Britanie Suedia Finlanda Germania

Sursă: date preluate și prelucrate de pe site-ul www.asfromania.ro

Din datele prezentate în graficul anterior privind fraudele din România, din alte țări
Europene cât și din Marea Britanie, analizăm procentele de fraudă a fiecărei țări prezentate,
observăm faptul că, pe primul loc privind fraudele în asigurări se află Finlanda obținând un
procentaj de 27% ceea ce arată că în această țară se săvârșesc cele mai multe fraude.
Pe al doilea loc regăsim Suedia care are un procentaj mai mic, de 15%, față de Finlanda
care o rată de 27% de fraude comise.
Nici țara noastră nu pare a fi o țară sigură, în România s-au exercitat fraude în proporție
de 10%, fiind pe locul al treilea dupa Finlanda și Suedia.
Se observă faptul că există țări unde fraudele din industria asigurărilor au un procentaj
mai mic de 10%, aceste țări fiind Marea Britanie unde s-au comis fraude de 5,7%, iar în
Germania au fost cele mai puține fraude raportate și identificate în anul 2021, Germania este
considerată ca fiind ferită de faptele rele, chiar dacă a fost înregistrat un procent de 5% privind
fraudele în domeniul asigurărilor.

9
C. Fraudele privind polițele de asigurări de pe teritoriul Uniunii Europene din anul 2021

Asigurări de bunuri; 19%

Alte asigurări; 8%
Asigurări de sănătate;
12% Asigurări de construcții;
Asigurări de viață; 11%
11%

A s i g ură ri de A s i g ură ri de vi a ț ă A s i g ură ri de bunuri A s i g ură ri de A l te a s i g ură ri

s ă nă ta te cons trucți i

Sursă: date preluate și prelucrate de pe site-ul www.insurencefraud.org

Conform datelor prezentate în graficele anterioare am ajuns să prezint și fraudele

identificate și/sau raportate pe categorii de polițe de asigurări.
Cele mai mari fraude au fost înregistrate pe categorile polițelor de asigurări de bunuri,
în acestă categorie sunt cuprinse: autovehiculele, locuințele, electronicele și electrocasnicele. În
categoria asta se observă o marja de fraudare în raport de 18,80%, conform informațiilor
suplimentare identificate pe site-ul www.insurancefraud.org, se consideră că acest procentaj a
fost adunat în general din producerea de evenimente intenționat pentru a primi despăgubire,
declarații false, solicitarea despăgubirilor mai mari față de sumă despăgubiri la efectuarea
evaluări corecte.
12,10% a fost procentajul obținut pentru asigurările de sănătate. Tot în cadrul site-ului
menționat anterior am indentificat că fraudele pe această categorie de asigurare sunt identificate
prin mituirea brokerilor sau a societăților de asigurări pentru a completa documente cu informații
false în care se atestă faptul că o persoană este rănit sau bolnav, doar pentru a fi despăgubit, o
altă fraudă se mai identifică prin abuzarea de controale medicale, doar pentru că aceste ivestigații

10
sunt gratuite sau pretul acestora este redusă, iar lista de modalități de fraudare în categoria
asigurărilor de sănătate poate continua.
Asigurările de viață și de construcții ne arată că faudele în aceste categorii sunt egate,
ambele având un procentaj de 11%, aceste fraude fiind în general săvărșite prin încasarea peste
medie a contravalorii acestor două tipuri de asigurări.
Printre polițele de asigurări despre care am vorbit, mai sunt si alte asigurări, acestea
fiind : asigurări de mărfuri, asigurări de bagaje, asigurări de călătorie, asigurări auto, și multe
altele, pe aceste tipuri de asigurări s-a adunat un procent de 7,70% de fraude.

D. Societățile de asigurări din România care au cele mai multe reclamații în perioada 2021-
2022

Societate de asigurări Anul 2021 Anul 2022

Asirom 1078 1934
Omniasig 1556 2478
Generali 607 949
Allianz 423 472
Groupama 389 478
Sursă: date preluate și prelucrate de pe site-ul www.asfromania.ro

Analizând reclamțiile din România pe parcursul aniilor 2021, respectiv 2022 privind
cele mai cunoscute de societăți de asigurări, observâm că reclamațiile au crescut de la un an la
altul ceea ce arată că în anul 2021 numărul sesizărilor este mai mcă făță de anul următor, unde
sesizările au avut o creștere vizibilă.
Cele mai multe reclamații au fost înregistrate în ambii ani de către societate Omniasig,
urmând societatea Asirom, Generali și Allianz, iar cele mai puține sesizări au fost identificate la
societatea de asigurări Groupama 389 de sisizări în 2021, iar în 2022 puțin mai multe față de
Allianz, unge Groupama a vut 478 de reclamații, iar Allianz 472.

2.1. Chestionar privind frauda în asigurări

Pentru a afla cât mai multe despre frauda din industria asigurărilor, am ales să creez un
sondaj de opinie cu scopul de a identifica persoanele care dețin vreo asigurare, sau au fost
victimele unei fraude. Pentru acest studiu am aborbat peste 100 de persoane pentru a mă ajuta cu
oferirea răspunsurilor chestionarului creat, m-am axat să primesc raspunsuri din diferite Județe
11
ale României, pentru a identifica rata de fraudalitate din țara noastră. În continuare voi prezenta
chestionarul și răspunsurile adunate, sontajul a fost creat pe platforma isondaje și poate fi accesat
pe linkul http://www.isondaje.ro/sondaj/873268922/.

1. Aveți vreo asigurare?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 104 92,9%

NU 8 7,1%

Total 112 100,0%

Analizând răspunsurile de la prima întrebare, relatâm faptul că avem 104 răspunsuri

afirmative, și doar 8 răspunsuri negative, ceea ne arată că 92,9% di persoane dețin o asigurare și
7,1 %, nu are nici un fel de asigurare.

2. Ce fel de asigurare dețineți?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

Asigurări de viață 13 7,2%

Asigurări de locuință 33 18,2%

Asigurare RCA 92 50,8%

Asigurare CASCO 20 11,0%

Altă asigurare 23 12,7%

Total 181 100,0%

12
 La această întrebare am dorit să scot în evidență ce fel de polițe asigurări au respondenții
noștrii, iar răspunsurile sunt surprinzătoare deoarece observăm că sunt persoane care dețin mai
multe polițe față de cele cunoscute și cel mai des utilizate, aici mă refer la asigurările RCA care
sunt cele mai multe pe piața, după cum știm această asigurare este utilizată pentru asigurarea
unui vehicul. Deși, și celelalte au utiliatea lor, și sunt deținute de către multe persoane.

3. Ați avut vreo experiență în urma căreia sa fiți despăgubit de vreo societate de
asigurare?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 66 58,9%

NU 46 41,1%

Total 112 100,0%

Conform datelor, aflăm

faptul că 66 de persoane au avut
nevoie să fie despăgubiți de câtre
societate de asigurăriîn urma unui
eveniment, iar 46 de persoane nu au
avut parte de expriențe neplăcute în
urma căruia să fie despăgubiți de
13
vreo societate de asigurări. Conform celor relatate observăm faptul că în țara noastră au avut loc
evenimente neplăcute în proporție de 58,9%, în urma cărora s-au oferit despăgubiri.

4. Ați întâmpinat probleme cu vreo societate de asigurări?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 27 24,1%

NU 85 75,9%

Total 112 100,0%

Având în vedere că
România are un număr mare de
societăți de asigurări, observăm
că 85 de persoane sunt
mulțumite de polițele pe care
societatea cu care ei
colaborează le deține, ceea ce
poate ajuta la creșterea
credibilității în a achiziționa
polite de asigurări, desi avem și
27 de persoane care au întâmpinat probleme pe parcursul colaborării cu compania de asigurări.
Relatăm faptul că 75,9% din societăți pot oferi siguranță, încredere și corentitudine
respondenților care nu au avut success în timpul colaborării cu alte societăți.

5. Cât timp durează până un eveniment este analizat de către compania de asigurări?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

Câteva zile 15 13,4%

Între 1-2 săptămâni 22 19,6%

Între 2-4 săptamâni 15 13,4%

Mai mult de 1 lună 17 15,2%

Nu știu 43 38,4%

Total 112 100,0%

14
 Analizând timpul estimativ a constatării unui eveniment neplăcut cu care respondenții s-
au confruntat, aflăm că durata estimativă al unei constatări ajunge în medie la 1-2 săptămâni,
constatările mai pot fi analizate și în câteva zile, dar poate dura și peste o lună până la oferirea
unui răspuns clar și concret. Durata unei analize al unui eveniment poate fi rezolvată mai repede,
depinde de natura și gravitatea evenimentului, dar se poate prelungi timpul de așteptare pentru
primirea unui răspuns final în funcție de tipul evenimentului.
Am ales să adaug și secțiunea „Nu știu” ca și variant de răspuns deoarece m-am gândit
că mă voi confrunta cu persoane care nu dețin informații pentru a ne oferi un răspuns sigur.
Adăugând această secțiune m-a ajutat să aflu câte persoane au fost ferrite de evenimente, 43 de
persoane au selectat răspunsul „Nu știu”.

6. Cât de bine plătesc companiile de asigurări?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

Foarte bine 13 11,6%

Bine 23 20,5%

Satisfăcător 16 14,3%

Nemulțumit 11 9,8%

Foarte nemulțumit 9 8,0%

Nu știu 40 35,7%

Total 112 100,0%

Pentru această întrebare am

primit răspunsuri diferite, persoanele
care au fost deja despăgubite șă-au
arătat satifacția față de sumele pe care
aceștia le-au încasat, 13 persoane au
fost foarte multumițe de sumele primite,
23 de respondenți au considerat că
societățile de transport plătesc bine, dar
nu cât să fie foarte mulțumiți, alte 16
persoane sunt situate la secțiunea „satisfăcător” aceștia nu având o mulțumire imensă făță de
sumele pe care companiile le oferă. Deși avem câțiva respondenți nemulțumiți și foarte
dezamăgiți de plățiile făcute de către societățile de asigurări. Așa cum am menționat și la
întrebarea anterioare, și aici avem 40 de persoane care nu au știut ce răspuns ca să ne dea.
15
 7. Cât de repede se fac plățile?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

În câteva zile 11 9,8%

Între 1-2 săptămâni 24 21,4%

Peste 2 săptămâni 35 31,3%

Nu știu 42 37,5%

Total 112 100,0%

Pentru primirea
răspunsului la această
întrebare, am întâmpinat 42
de persoane care nu au știut
să ne dea un răspuns,
considerăm faptul că aceste
persoane nu s-au întâlnit cu
asemenea experiențe, deși,
chiar dacă avem multe
persoane care nu ne-au putut
ajuta cu răspunsul, dar în schimb cei mai mulți respondenți ne informează că plățile unei
despăgubiri se fac după trecerea a 14 zile, iar alte 11 persoane ne spun că s-au încasat sumele si
după câteva zile de la finalizarea unei constatări, iar 24 de respondenți spun că plățile se fac în
termen de 2 săptămâni.

8. Ați auzit de frauda în asigurări?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 95 84,8%

NU 17 15,2%

Total 112 100,0%

16
 Aici avem 95 de
persoane, o marjă de 84,8%,
de răspunsuri affirmative
privind frauda în asigurări,
desi vreo 17 persoane nu au
cunoștințe despre fraudele din
domeniul asigurărilor. Asta ne
arată faptul că fraudele sunt în
continua creștere.

9. Ați fost victima unei fraude, sau cunoașteți pe cineva care a fost victima unei
fraude?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 14 12,5%

NU 60 53,6%

CUNOSC PE CINEVA 38 33,9%

Total 112 100,0%

Identificăm faptul că 60 de
persoane au fost ferite de fraudele în
asigurări, alte 14 persoane au fost
chiar ei înșiși victimele fraudei, la alte
38 de persoane cunosc victime
fraudelor dindomeniul asigurărilor.

10. Cunoașteți cazuri de

fraudă?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 71 63,4%

NU 41 36,6%

Total 112 100,0%

17
 În cazul acesta observâm că se
cunosc fraude în proporție de 63,4%, care
poate fi în creștere pe zi ce trece, deși
fraudele în domeniul asigurărilor par a fi
străine pentru alte 41 de persoane, ceea
ce însemană un procent de 36,6%, care ar
putea fi un plus în industria asigărilor
deoarece nu ar mai fi atâta nereguli.

11. Credeți că frauda in asigurări vă afectează și pe dumneavoastră în calitate de

consumator de asigurări?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

DA 73 65,2%

NU 39 34,8%

Total 112 100,0%

Din punctul meu de vedere

fraudele pot fi o povară pentru noi și
ne poate afecta traiul zilnic, deși 73
de persoane au aceași părere ca și
mine, alte 39 de persoane refuză
total faptul că aceste fraude le pot
afecta viața, siguranța și multe
astepte personale.

12. Care sunt ultimele studii absolvite?

Răspuns Număr rapunsuri Procentaj de răspuns

De bază 2 1,8%

Liceale 23 20,5%

Postliceale 16 14,3%

18
Universitare 65 58,0%

Postuniversitare 6 5,4%

Total răspunsuri 112 100,0%

La acest studiu nu am
pus foarte multă bază pe
studiile fiecărui respondent, dar
cu ajutorul acestei secțiuni pot
evalua ce nivel de educație are
fiecare respondent în parte. Cei
mai mulți au studii superioare,
urmând ca studiile liceale să fie
luate în considerare, acești fiind
23 la număr, iar 16 persoane au absolvit studiile postliceale, 6 persoane dețin studii
postuniversitare, iar 2 persoane au studii de bază.

13. Care este vârsta dumneavostră?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

Sub 25 de ani 15 13,4%

26-35 de ani 63 56,3%

36-45 de ani 21 18,8%

46-55 de ani 13 11,6%

56-65 de ani 0 0,0%

Peste 66 de ani 0 0,0%

Total 112 100,0%

Acest studiu a fost deschis pentru

persoane din orice grupă de vârstă, deși
analizând respondenții acestui sondaj,
vedem că 63 dintre ei au între 26 – 35 de
ani, 21 de persoane se situează între 36 și
45 de ani, sub 25 de ani avem 15 persoane,
iar peste 45 de ani până la 55 de ani avem

19
13 persoane dornice de a ne da răspunsurile de care am avut nevoie pentru cercetarea fraudelor în
asigurări.

14. Care sunt veniturile dumneavostră?

Răspuns Număr răspunsuri Procentaj de răspuns

<3.000 lei 26 23,2%

3.000-4.000 lei 28 25,0%

4.000-6.000 lei 31 27,7%

6.000-10.000 lei 19 17,0%

Peste 10.000 lei 8 7,1%

Total 112 100,0%

Veniturile medii a
persoanelor sunt cuprinse între 3000
de lei respectiv 6000 de lei, deși
avem câteva persoane care depăsesc
suma de 6000 de lei când vine vorba
de venituri, dar sunt și persoane care
ajung la un venit mediu lunar de
3000 de lei.

Capitolul 3. Exemple practice privind frauda în asigurări

În general, fraudarea asigurărilor se referă la situațiile în care o persoană sau o

companie intenționat prezintă informații false sau înșelătoare pentru a obține beneficii financiare
prin intermediul asigurării. Acestea pot include, de exemplu, raportarea unui accident care nu a
avut loc sau exagerarea daunelor suferite în urma unui incident.

20
 Frauda în asigurări poate avea consecințe grave, inclusiv pierderea acoperirii asigurării,
penalizări financiare sau chiar acuzații penale. Prin urmare, este important ca toată lumea să
înțeleagă importanța onestității și integrității în ceea ce privește asigurările și să evite orice formă
de fraudă sau încălcare a legii.
Iată câteva exemple de cazuri de fraudă în asigurări:
A) Raportarea unui accident fals - o persoană poate raporta un accident care nu a
avut loc pentru a primi compensații financiare pentru daunele fictive.
Un caz de raportare a unui accident fals ar putea implica o persoană care pretinde că a
suferit un accident de mașină pentru a obține o compensație financiară de la asigurător. De
exemplu, o persoană ar putea raporta că a fost implicată într-un accident în care un alt șofer a
lovit mașina sa în spatele, provocând daune semnificative la mașina sa și rănindu-se în proces.
Însă, în realitate, această persoană ar putea să fi provocat intenționat accidentul sau să fi
exagerat daunele suferite pentru a obține o compensație financiară mai mare. Aceasta poate
include prezentarea unor documente false sau a unor fotografii cu mașina deteriorată dinainte de
accident.
Dacă acest tip de fraudă în asigurări este descoperit, persoana poate fi acuzată de fraudă
și poate fi nevoită să plătească înapoi orice compensație financiară primită în mod fraudulos. De
asemenea, persoana poate pierde acoperirea asigurării sau poate primi amenzi sau alte consecințe
legale.
Este important ca toată lumea să fie sinceră și onestă în raportarea accidentelor la
asigurător și să furnizeze informații corecte și complete pentru a evita orice implicare în activități
frauduloase.
B) Exagerarea daunelor suferite - un alt caz comun de fraudă în asigurări este
exagerarea daunelor suferite într-un accident pentru a obține o plată mai mare de la asigurător.
Un caz de exagerare a daunelor suferite poate avea loc atunci când o persoană
raportează un accident la asigurător și solicită o despăgubire mai mare decât daunele reale
suferite în accident. De exemplu, o persoană ar putea să raporteze că mașina sa a suferit daune
semnificative într-un accident de mașină, precum zgârieturi sau lovituri profunde, care ar
necesita reparații costisitoare.
Însă, în realitate, această persoană ar putea să fi exagerat daunele sau să fi prezentat
facturi false sau prețuri umflate pentru reparații. De asemenea, persoana ar putea să nu fi luat în
considerare valoarea de piață reală a mașinii sale și să fi solicitat o despăgubire mai mare decât
valoarea mașinii înainte de accident.

21
 Dacă această fraudă în asigurări este descoperită, persoana poate pierde acoperirea
asigurării sau poate fi nevoită să plătească înapoi orice sumă primită în mod fraudulos. De
asemenea, persoana poate primi amenzi sau alte consecințe legale.
Este important ca toți asigurații să furnizeze informații corecte și complete despre
daunele suferite în accidentele auto și să coopereze cu asigurătorul în procesul de evaluare și
despăgubire. De asemenea, asigurații ar trebui să păstreze toate documentele și facturile
relevante pentru reparațiile efectuate, pentru a evita exagerarea daunelor suferite în accidente și
pentru a respecta legea și valorile morale.
C) Vânzarea de polițe false - un scammer poate vinde polițe false, primind plăți de la
persoanele care cred că sunt asigurate.
Un caz de vânzare a polițelor false poate avea loc atunci când o persoană sau o
companie pretinde că oferă o poliță de asigurare validă și verificată, dar de fapt nu are nicio
relație cu un asigurător legitim și nu oferă o acoperire reală pentru riscuri și daune.
De exemplu, o persoană sau o companie ar putea să ofere polițe de asigurare auto la
prețuri foarte scăzute, dar aceste polițe ar fi false și ar oferi o acoperire minimă sau deloc. Aceste
polițe ar putea fi vândute prin intermediul unor site-uri web sau alți intermediari neautorizați,
care ar putea să nu aibă nicio legătură cu un asigurător legitim.
Dacă o persoană sau o companie vinde astfel de polițe de asigurare false, clienții pot fi
lăsați fără o acoperire reală în cazul unui accident sau a altor evenimente nefericite, ceea ce poate
duce la pierderi financiare semnificative.
În astfel de cazuri, autoritățile ar trebui să intervină pentru a opri activitățile frauduloase
și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției. De asemenea, este important ca cei care
caută să-și cumpere o poliță de asigurare să verifice întotdeauna autenticitatea asigurătorului și a
poliței oferite, pentru a evita să cadă pradă astfel de scheme frauduloase.
D) Simularea unui accident - o persoană poate simula un accident pentru a obține o
plată de la asigurător.
Un caz de simulare a unui accident poate avea loc atunci când o persoană pretinde că a
suferit un accident sau o daună, dar de fapt aceasta nu a avut loc sau a fost cauzată intenționat de
persoană sau de o altă persoană complice.
De exemplu, o persoană ar putea să-și simuleze propriul accident auto, pentru a obține o
despăgubire de asigurare. Aceasta ar putea să-și rupă un parbriz sau să-și zgârie mașina și să
pretindă că a suferit daune semnificative. De asemenea, o persoană ar putea să pretindă că a
suferit o leziune sau un prejudiciu cauzat de un accident care nu a avut loc sau care a fost
provocat intenționat.

22
 Dacă această fraudă în asigurări este descoperită, persoana poate pierde acoperirea
asigurării sau poate fi nevoită să plătească înapoi orice sumă primită în mod fraudulos. De
asemenea, persoana poate primi amenzi sau alte consecințe legale.
Este important ca toți asigurații să furnizeze informații corecte și complete despre
daunele suferite în accidentele auto și să coopereze cu asigurătorul în procesul de evaluare și
despăgubire. De asemenea, asigurații ar trebui să păstreze toate documentele și facturile
relevante pentru reparațiile efectuate, pentru a evita simularea accidentelor și a respecta legea și
valorile morale.
E) Non-divulgarea unor informații relevante - o persoană poate ascunde informații
relevante, cum ar fi faptul că o mașină a fost reparată anterior, pentru a obține o primă mai mică
la asigurare.
F) Falsificarea documentelor - o persoană poate falsifica documentele, cum ar fi
facturile de reparație, pentru a obține o plată mai mare de la asigurător.
Un caz de falsificare de documente poate avea loc în domeniul asigurărilor atunci când
o persoană sau o companie falsifică sau alterează documente relevante pentru obținerea unei
polițe de asigurare sau a unei despăgubiri. Aceste documente pot include, printre altele,
documente de identitate, certificate de naștere, certificate de căsătorie, permise de conducere,
facturi de reparație sau rapoarte de poliție.
De exemplu, o persoană ar putea să-și falsifice certificatul de naștere sau permisul de
conducere pentru a obține o poliță de asigurare auto, în timp ce o companie ar putea să falsifice
facturile de reparație pentru a obține o despăgubire mai mare.
Falsificarea de documente poate fi o infracțiune gravă și poate duce la consecințe legale
severe, precum amenzi sau închisoare. De asemenea, această practică poate duce la pierderea
acoperirii de asigurare sau la respingerea cererii de despăgubire, dacă este descoperită.
Este important ca toți cei implicați în domeniul asigurărilor să respecte legea și să
furnizeze documente autentice și veridice. În cazul în care există suspiciuni cu privire la
autenticitatea documentelor, companiile de asigurări ar trebui să ia măsuri pentru a verifica
autenticitatea lor înainte de a acorda o poliță sau de a acorda o despăgubire. De asemenea,
asigurații ar trebui să fie atenți la documentele pe care le furnizează și să păstreze toate
documentele relevante pentru a le putea prezenta în cazul unui litigiu sau a unei cereri de
despăgubire.
Toate aceste exemple de fraudă în asigurări sunt ilegale și pot avea consecințe grave,
cum ar fi pierderea acoperirii asigurării, plata de amenzi sau chiar acuzații penale. Este important
ca toți asigurații să fie onești și să raporteze informații corecte și complete la momentul încheierii
poliței și în timpul procesului de despăgubire.
23
 Cazuri de fraudă în domeniul asigurărilor

Cazul 1: S-a raportat un accident în care a fost avariat un autoturism Volkswagen, an

fabricație 2012, unde s-au estimat următoarele valori de despăgubire, și anume:
- valoarea reparației : 58.000 lei;
- valoarea înlocuirii vehiculului (declarat în factura): 44.000 lei;
- valoarea vehiculului: aproximativ 62.000 lei;
- total sumă despăgubită: 102.000 lei.

Sursă: https://financialintelligence.ro/acada-semnaleaza-ca-asistam-la-o-crestere-alarmanta-a-
fenomenului-de-frauda-in-asigurari-cat-si-la-o-serie-de-abuzuri-exista-unitati-reparatoare-care-practica-tarife-
nejustificat-de-mari-solic/ accesat pe 14.05.2023

Făcând o analiză al acestui caz, și a vehiculului avariat, se constată faptul că

autoturismul are doar câteva zgârieturi pe partea de jos a ușilor din partea dreaptă față-spate,
constatând că valoarea estimativă a reparaților a fi în jur de 20.000 lei, iar înlocuirea vehicului nu
ar fi necesară.

Cazul 2: Potrivit unui articol regăsit în ziuarul Daily Star, se prezintă faptul că un bărbat
din localitatea Daleware, Germania, și-a incendiat propria casă si mașină, mai apoi acesta a
declarat asiguratorului că incendiul a fost declanșat accidental în timpul gătitutul, iar acesta a
primit o despăgubire în valoare de 38.000 de dolari de la societatea de asigurări. După un timp s-
au făcut verificări mai amânunțite, s-a constatat că acest incediu nu a izbucnit accidental, ci
acesta a fost un incediu intenționat, doar pentru a primi despăgubire din partea asiguratorului
său. După constatare bărbatul din Daleware a fost obligat ca să restituiască suma pe care deja o
încasase, în valoare de 38.000 de dolari și a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru
tentativă de frauză și înșelăciune.

24
 Sursă: https://www.insurancebusinessmag.com/us/guides/revealed--the-10-worst-insurance-fraud-cases-
of-all-time-433114.aspx accesat pe 14.05.2023

Cazul 3: Un alt caz se contată la un restaurant din Statele Unite ale Americii, unde o
clientă a încercat să fraudeze restaurantul pentru a obține o asigurare de 500.000 de dolari,
susținând faptul că în preparatul ei se afla un șoricel. În urma unei investigații s-a constat să acel
șoricel a fost pus în mâncare de către clientă, iar după analiza animăluțului din preparat s-a
constatat că acesta nu avea urme de mâncare în corp și nici măcăr nu a fost gătit. Clienta a fost
condamnată la 1 an de închisoare.
Sursă: https://www.hni.com/blog/bid/83160/6-crazy-insurance-fraud-cases-not-a-mastermind-among-
them accesat pe 14.05.2023

Cazul 4: Pe site-ul https://apnews.com/hub/insurance-fraud pe 04.11.2022 a fost

publicat un articol în care a fost descoperită o tentativă de fraudă. În articol este descris faptul că
în urmă cu 30 de ani, în California, un autovehicul marca Mercedes decapotabilă a fost declarată
ca fiind furată. În urma celor declarate către firma de asigurare, proprietarul masinii a fost
despăgubit cu 15 milioane de dolari. În luna octombrie 2022, a fost descopertit de către peisagiști
o masină decapotabilă îngropată din localitatea Silicon Valley situată în nordul Californiei. În
urma investigaților poliția a constat că era îngrobată mașina care a fost declarată ca fiind furată,
proprietarul mașinii a fost condamnat 3 ani.

Cazul 5: În New York în anul 2008, doi frați au jefuit propriul magazin de bijuterii, după
care au depus o cerere la asigurătorul lor, în care au declarat că magazinul lor a fost jefuit, iar
pagubele ajung la 7 milioane de dolari. După ce cercetările au început s-a observat pe camerele
de supraveghere cum cei doi frați luau bijuteriile din seif, frații au încercat ca să steargă orice
turnând în camerele de supraveghere soluții de curățat . Aceștia au fost descoprtiți și condamnați
la închisoare pentru fraudă în asigurări, înregistrări falsificate și tentativă de furt.
Sursă: https://www.burtoncopeland.com/news/5-most-common-examples-insurance-fraud/ accesat pe
14.05.2023

3.1. Consecvența fraudei în asigurări

25
 Consecințele fraudei în asigurări pot fi grave și pot afecta atât asigurătorii, cât și
asigurații. Iată câteva consecințe posibile:
Pierderea de fonduri: Frauda în asigurări poate duce la pierderi financiare semnificative
pentru asigurători. Aceștia pot fi obligați să plătească despăgubiri nejustificate sau să suporte
costuri suplimentare pentru investigarea și combaterea fraudelor.
Creșterea primelor de asigurare: Pentru a compensa pierderile cauzate de fraude,
asigurătorii pot fi nevoiți să majoreze primele de asigurare pentru toți clienții. Astfel, asigurații
cinstiți pot suporta costuri mai mari pentru polițele de asigurare.
Reducerea încrederii în sistemul de asigurări: Frauda în asigurări poate afecta încrederea
publicului în industria asigurărilor. Dacă asigurații simt că există un nivel ridicat de fraudă, ar
putea renunța la polițele de asigurare sau să aibă o atitudine mai sceptică față de cererile lor de
despăgubire legitime.
Impact asupra asiguraților onești: Frauda în asigurări poate duce la un proces mai dificil
pentru asigurații onești, care ar putea fi supuși unor investigații mai riguroase și întârzieri în
obținerea despăgubirilor legitime. De asemenea, aceștia pot fi considerați mai puțin credibili din
cauza unor cazuri de fraudă izolate, ceea ce le poate afecta capacitatea de a obține acoperire
adecvată și costuri mai mici pentru asigurări.
Consecințe legale: Frauda în asigurări este o infracțiune și poate avea consecințe legale
serioase pentru cei implicați. Persoanele găsite vinovate pot fi supuse amenzilor, închisorii sau
altor sancțiuni legale, în funcție de jurisdicția în care au avut loc faptele.
Este important ca toate părțile implicate să acționeze cu integritate și responsabilitate în
cadrul sistemului de asigurări, pentru a preveni și combate frauda și a proteja interesele tuturor
participanților.
Comiterea fraudei în asigurări poate avea consecințe grave. Aceste consecințe sunt
prezentate astfel:
a. Fii sincer
A fi necinstit sau a alegi să nu spui unui asigurător toată povestea poate avea consecințe
grave, chiar dacă pare a fi doar o mică minciună atunci când ai declarat cele întâmplate.
A fi în mod deliberat necinstit pentru a obține un beneficiu la care nu ai dreptul este
fraudă în asigurări, iar frauda în asigurări este împotriva legii.
b. Dacă ești prins
Persoanele care comit sau încearcă să comită fraude în domeniul asigurărilor, cauzele
acestor fraude ar putea fi:

-respingerea cererii, anularea polițelor sau ambele variante;

26
 -dacă ai alte polițe de asigurare cu asigurătorul ți le va anula;
-vei fi trecut în Registrul de fraude în asigurări;
-nu vei mai putea obține alte asigurări în viitor deoarece ai comis fapte frauduloase;
-se va anula creditului ipotecar de către banca daca nu mai ai asigurare de casă;
-vei fi urmărit penal de către poliție.

3.2. Soluții de combatere a fraudelor în asigurări

Fraudele nu pot fi eliminate complet, dar pot fi reduse într-un mod esențial prin sisteme
de control punându-se în aplicare într-un mod eficient pentru combaterea acestor fraude.
Deoarece fraudele nu pot fi eliminate în totalitate, există proceduri pentru detectarea
fraudelor, se iau măsurile atunci când apar suspiciuni de fraudă.
Ca fraudele să fie detectate companiile de asigurare susțin faptul că dezvotarea unei
baze de date care să cuprindă istoricul polițelor de asigurare, i-ar ajuta să depisteze și să reducă
tentativele de fraudă.
Chiar şi aşa excrocii au observat că asigurătorii au date elaborate cu referire la
automobilele venite din spaţiul european şi, ca urmare, au început să adune „epave” din Statele
Unite ale Americii. Maşinile luate din S.U.A. sunt mai întâi imatriculate într-un stat membru al
Uniunii Europene (de obicei Germania sau Italia), pentru a li se ascunde provenienţa şi, ulterior,
sunt aduse în România. Acestea pot fi recunoscute după seria de şasiu specifică S.U.A.
Combaterea fraudelor în domeniul asigurărilor implică o serie de măsuri și strategii
menite să identifice, să prevină și să sancționeze actele de fraudă comise în industria asigurărilor.
Iată câteva metode utilizate în combaterea fraudelor în acest domeniu:
Verificarea informațiilor: Companiile de asigurări utilizează proceduri de verificare
riguroase pentru a se asigura că informațiile furnizate de solicitantul asigurării sunt reale și
precise. Aceasta poate include solicitarea de documente suplimentare sau consultarea bazelor de
date specializate pentru a verifica informațiile furnizate.
Analiza comportamentului: Companiile de asigurări monitorizează și analizează
comportamentul clienților pentru a identifica modele sau semne de fraudă. Aceasta poate implica
utilizarea algoritmilor de analiză a datelor și tehnologii avansate pentru a detecta anomalii sau
discrepanțe în reclamațiile sau în alte aspecte legate de asigurări.
Cooperarea între asigurători: Companiile de asigurări colaborează și împărtășesc
informații cu alte companii din industrie pentru a identifica și a combate cazurile de fraudă.
Aceasta poate include schimbul de date privind reclamațiile și comportamentul clienților pentru
a identifica potențialele modele frauduloase.
27
 Investigarea reclamațiilor: Companiile de asigurări au departamente specializate în
investigarea reclamațiilor. Aceste departamente utilizează resurse și metode specifice pentru a
verifica autenticitatea și validitatea reclamațiilor. Acestea pot include anchete pe teren,
consultarea experților și utilizarea tehnologiilor de detectare a fraudei.
Sancțiuni legale: În cazul în care se constată o fraudă în domeniul asigurărilor,
autoritățile competente pot impune sancțiuni legale împotriva persoanelor sau organizațiilor
implicate. Aceste sancțiuni pot include amenzi, suspendarea sau retragerea licențelor și, în
anumite cazuri, pedepse penale.
Combaterea fraudelor în asigurări necesită eforturi continue și cooperare între
asigurători, autorități și asigurați. Iată câteva soluții și practici recomandate pentru a combate
frauda în acest domeniu:
Educație și conștientizare: Asigurătorii ar trebui să furnizeze informații și să educe
asigurații cu privire la riscurile și consecințele fraudei în asigurări. Aceasta poate include
campanii de conștientizare și instruire a asiguraților privind comportamentul etic și corect în
procesul de asigurare.
Implementarea unor politici și proceduri solide: Asigurătorii ar trebui să dezvolte și să
implementeze politici și proceduri interne riguroase pentru detectarea și prevenirea fraudelor.
Acestea pot include verificări detaliate ale cererilor de despăgubire, analize de risc,
monitorizarea și auditarea activităților suspecte.
Tehnologie avansată: Utilizarea tehnologiei poate spori capacitatea de detectare a
fraudelor în asigurări. Instrumentele de analiză de date și algoritmi avansați pot identifica modele
și comportamente suspecte, facilitând identificarea fraudelor și prevenirea acestora.
Cooperare și schimb de informații: Asigurătorii ar trebui să colaboreze între ei și să
împărtășească informații relevante privind cazurile de fraudă. Această cooperare poate duce la
identificarea și investigarea mai eficientă a schemelor de fraudă mai complexe, precum și la
punerea în aplicare a măsurilor preventive adecvate.
Colaborare cu autoritățile: Asigurătorii ar trebui să colaboreze cu autoritățile
competente, precum poliția și organizațiile de reglementare, în investigarea și urmărirea penală a
fraudelor. Aceasta poate include furnizarea de informații relevante și sprijin în procesul legal.
Utilizarea datelor și analiza comportamentului: Asigurătorii pot utiliza analiza datelor
și tehnici de inteligență artificială pentru a identifica modele de fraudă și comportamente
suspecte. Monitorizarea activităților și analiza datelor pot ajuta la identificarea rapidă a
schemelor de fraudă și luarea măsurilor adecvate.
Investigarea riguroasă a cazurilor de fraudă: Asigurătorii ar trebui să aibă
departamente specializate în investigarea fraudelor, care să desfășoare investigații riguroase în
28
cazurile suspecte. Aceste investigații pot implica analiza documentelor, interviuri și colaborarea
cu experți externi.
Sancțiuni și urmărire penală: Asigurătorii ar trebui să coopereze cu autoritățile pentru a
aduce în fața justiției persoanele implicate în fraude în asigurări. Sancțiunile și urmărirea penală
pot descuraja potențialii infractori și pot contribui la reducerea fraudei în acest domeniu.
Prin aplicarea acestor soluții și adoptarea unui abordări proactive, se poate combate mai
eficient frauda în domeniul asigurărilor și se poate proteja integritatea și sustenabilitatea
industriei asigurărilor.
Prevenirea fraudelor este un proces continuu și implică implementarea unui set de
măsuri și strategii pentru a minimiza riscurile și a descuraja activitățile frauduloase. Iată câteva
metode și practici de prevenire a fraudelor:
Politici și proceduri clare: Instituțiile ar trebui să aibă politici și proceduri clare, bine
definite și comunicate în organizație, care să acopere aspecte precum etica, conformitatea,
gestionarea riscurilor și procesele de control intern. Acestea trebuie să includă linii directoare
specifice privind prevenirea și detectarea fraudelor.
Formare și conștientizare: Angajații ar trebui să fie instruiți și conștientizați cu privire la
riscurile și semnele de fraudă și să fie educați cu privire la politici, proceduri și practici de
prevenire a fraudelor. Programul de formare ar trebui să fie periodic actualizat și să acopere
diverse aspecte, cum ar fi identificarea și raportarea fraudelor, protecția datelor și securitatea
cibernetică.
Implementarea unui sistem de control intern: Instituțiile ar trebui să stabilească și să
implementeze un sistem de control intern eficient pentru a monitoriza și a evalua riscurile de
fraudă. Acesta poate include revizuirea și supravegherea proceselor, separarea sarcinilor,
verificări incognito și verificări incroperate, precum și evaluarea periodică a eficacității
sistemului de control intern.
Verificarea riguroasă a angajaților și partenerilor: Instituțiile ar trebui să efectueze
verificări amănunțite ale antecedentelor și referințelor angajaților, precum și ale partenerilor și
furnizorilor externi. Acest lucru poate ajuta la identificarea potențialelor conflicte de interese și a
persoanelor cu un istoric suspect de fraudă sau comportament necorespunzător.
Implementarea măsurilor de securitate cibernetică: Protejarea datelor și a sistemelor
informatice este esențială în prevenirea fraudelor. Instituțiile ar trebui să implementeze măsuri
solide de securitate cibernetică, cum ar fi criptarea datelor, autentificarea puternică și
monitorizarea activității suspecte. Actualizarea și patch-urile de securitate trebuie aplicate în mod
regulat.

29
 Monitorizarea și analiza datelor: Instituțiile pot utiliza tehnologii și instrumente
avansate pentru a monitoriza și a analiza datele în timp real, în căutarea unor modele și
comportamente suspecte care pot indica fraude. Algoritmii de detecție a anomaliilor și inteligența
artificială pot fi folosite pentru a identifica discrepanțe și anomalii în tranzacții și activități.
Colaborarea și schimbul de informații: Instituțiile pot colabora cu alte organizații din
industrie.

Concluzii

30
 Frauda în asigurări reprezintă o problemă semnificativă, cu consecințe financiare și
reputaționale serioase pentru companiile de asigurări și pentru consumatori. Aceasta poate lua
diferite forme și poate afecta diverse tipuri de asigurări.
Pentru a combate frauda în asigurări, este crucial să se implementeze strategii și măsuri
eficiente de prevenire și detectare a fraudelor. Acestea pot include utilizarea tehnologiei
avansate, cum ar fi analiza datelor și inteligența artificială, pentru identificarea modelelor
suspecte, colaborarea și schimbul de informații între companii de asigurări, educația și
conștientizarea angajaților și a asiguraților cu privire la riscurile și semnele de fraudă, precum și
aplicarea sancțiunilor și urmărirea penală a infractorilor.
Prin implementarea unor astfel de măsuri și prin abordarea proactivă a prevenirii și
combaterii fraudei în asigurări, se poate contribui la reducerea costurilor, la menținerea
stabilității pieței de asigurări și la protejarea intereselor clienților.
În prezenta lucrare am expus aspecte care determină fraudele în asigurări, noțiuni de
fraude.
În perioada pandemiei, fraudele au devenit o problemă foarte mare pentru asigurător.
Utilizarea sistemelor inteligente de evaluare a fraudelor a devenit necesară pe piaţa asigurărilor,
deoarece ajută la menținerea unui echilibru dintre societățiile de asigurări și firmele cu care
companiile de asigurare colaborează.
Indiferent de ce intensitate au fraudele, este precizat faptul că asigurații și asigurătorii se
confruntă cu un fenomen escricherie care a prins culoare și încă multe dintre aceștia nu au fost
depistate și pedepsite. Cea mai bună modalitate de combatere a fraudei este o colaborare mai
bună dintre companiile de asigurări.
Deşi mulţi asociază frauda în asigurări cu îmbogăţirea sau tentativa de îmbogăţire ilicită
doar din partea asiguraţilor, totuşi realitatea este mult mai complexă. Flagelul fraudei atacă toate
lanţurile procesului de asigurare: asigurători, reasigurători, brokeri, agenţi şi asiguraţi.
Una din problemele mari pentru domeniul asigurărilor este că frauda este susținută de
un public relativ mare. Cu alte cuvinte, prea mulţi oameni văd frauda în asigurări ca o infracţiune
„fără victime”.
În România nu au fost făcute nişte studii cu privire la înclinaţia populaţiei spre fraudă.
Aceasta ar putea fi făcută de către asociaţiile locale ale asigurătorilor, care deocamdată sunt
pasive la acest capitol.
Deşi aparent inocent, frauda în asigurări este devastatoare, distrugând în calea sa
pe cei care încearcă să o utilizeze în folos propriu.
De pe urma fraudei în asigurări au de suferit, în primul rând, asigurații, beneficiarii
asigurărilor, societățile de asigurări și statul. Statul este cel care pierde atunci când nu încasează
31
impozitul pe profitul nerealizat de asiguratori de pe urma plăților pentur falsuri, dar și pentru
primele de asigurări neîncasate afferent certificatelor false aflate în circulație.
După 15 ani de independenţă în asigurări, ar fi cazul ca societăţile locale de asigurări să
evite concurența şi să traseze o politică unică de combatere a fraudei în asigurări. Desigur că
organele statului pot aduce un real folos la purificarea sferei asigurărilor, bineînţeles dacă nu
există alte interese.
Pentru a contracara efectul fenomenului fraudei asupra rezultatelor financiare va fi
nevoie, de data aceasta, de o atitudine reactivă. Simpla conștientizare a fenomenului și
combaterea acestuia prin pârghiile interne ale asiguratorului nu vor mai fi suficiente, iar
cooperarea cu celelalte companii concurente, precum și cu organele de aplicare a legii va trebui
să devină un obiectiv concret, ci nu un simplu deziderat declarativ.

Bibliografie

32
 1) Crihaia L. și colectiv, Dicționarul Enciclopedic, Editura Cartier, București, 2003,
pag. 348
2) The Insurence Council of New Jersey (ICNJ), SUA, www.icnj.org
3) M. Moldoveanu, Combaterea fraudei în asigurări, Editura Bren, București, 2002,
pag. 108
4) Bistriceanu Gheorghe, Sistemul asigurărilor din România, Editura Economică,
București, 2002, pag. 146
5) Roxana Ionescu, Asigurări și Reasigurări, Editura Universitară, București, 2016,
pag. 10
6) Quidmonde, Editura Robert Laffont, Paris, 1997
7) Violeta Ciurel, Asigurări și reasigurări abordării teoretice și practice
internaționale, Editura All Beck, București, 2000, pag. 4
8) https://ifb.org.nz/what-is-fraud/consequences/
9) https://www.burtoncopeland.com/news/5-most-common-examples-insurance-
fraud/
10) https://apnews.com/hub/insurance-fraud
11) https://www.hni.com/blog/bid/83160/6-crazy-insurance-fraud-cases-not-a-
mastermind-among-them
12) https://www.insurancebusinessmag.com/us/guides/revealed--the-10-worst-
insurance-fraud-cases-of-all-time-433114.aspx
13) https://financialintelligence.ro/acada-semnaleaza-ca-asistam-la-o-crestere-
alarmanta-a-fenomenului-de-frauda-in-asigurari-cat-si-la-o-serie-de-abuzuri-exista-unitati-
reparatoare-care-practica-tarife-nejustificat-de-mari-solic/
14) www.asfromania.ro
15) www.insurencefraud.org
16) www.isondaje.ro

33