ASIGURAREA

DE
BUNURI

1
 ARGUMENT

Am optat pentru studierea acestei teme, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra
asigurărilor de bunuri în România , respectiv a modului în care acestea se pot încheia de către
persoanele fizice sau juridice și interesul acestora asupra bunului asigurabil.
Importanța asigurărilor de bunuri este determinată de dorința persoanelor fizice sau juridice
de a se proteja financiar în cazul unei daune produse bunului sau bunurilor aflate în patrimoniu.
Asigurarea este o formă de protecție bazată pe un contract ,prin care o persoană fizică sau juridică,
care se va numi asigurat , cedează anumite riscuri unei persoane juridice-asigurator, plătind
asiguratorului o sumă de bani numită primă de asigurare. Asiguratorul se obligă prin acest contract să
plătească asiguratului despăgubiri în cazul in care evenimentele prevăzute în contract au loc.
Indiferent de cât de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar : nu putem controla tot
ceea ce se întâmplă în jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind natura. Dar natura nu este singura care
ne afectează și ne provoacă pagube: accidente se întâmplă la tot pasul, iar jafurile, furturile, tâlhăriile,
toate țin de natura umană. Riscurile acestea vor exista întotdeauna. Dar mai sunt si altele, în legătură
cu sănătatea, cu activitatea profesională, și în cazul firmelor, riscuri privind mărfurile sau activele
companiei. Acestea sunt motivele pentru care au apărut serviciile sau , mai bine zis, produsele de
asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri în schimbul unei
sume de bani . Astfel ,plata unei sume îl pune pe asigurat la „adăpost” de problemele cauzate de
accidente ( de orice natură).
Un argument al utilității asigurărilor este oferit de prezența acestora de la o scară foarte mare
în Occident ,unde există o adevărată cultură. Majoritatea oamenilor, au în țările vestice, tot felul de
asigurări , nu doar cea de răspundere civilă, auto, ci și de viață, de sănătate, de protejare a bunurilor .
Acest lucru se întâmplă deoarece în Occident, simțul proprietății este foarte dezvoltat și toți vor să- și
pună proprietățile la „adăpost” de diferite riscuri. De aceea asigurările sunt un instrument foarte bun
pentru crearea unui viitor sigur și lipsit de griji.

2
 CAPITOLUL 1

NOTIUNI GENERALE DESPRE ASIGURARI

1.1 Definitia asigurărilor

Asigurarea este un mijloc de protecție împotriva pierderilor financiare. Este o formă de
gestionare a riscurilor, utilizată în principal pentru a se asigura împotriva riscului unei pierderi
contingente sau incerte.
O entitate care oferă asigurare este cunoscută ca asigurător, societate de asigurare,
transportator de asigurări sau subscriptor. O persoană sau entitate care cumpără asigurare este
cunoscută ca asigurată sau ca titular de poliță de asigurare. Tranzacția de asigurare implică asigurarea
presupunând o pierdere relativ redusă, garantată și cunoscută, sub forma plății către asigurător, în
schimbul promisiunii asigurătorului de a compensa asiguratul în cazul unei pierderi acoperite.
Pierderea poate fi sau nu financiară, dar trebuie să fie redusă la termeni financiari și de obicei implică
ceva în care asiguratul are un interes asigurător stabilit prin proprietate, posesie sau relație
preexistentă.
Asiguratul primește un contract, numit polița de asigurare, care detaliază condițiile și
condițiile în care asigurătorul va compensa asiguratul. Suma de bani percepută de asigurător
deținătorului poliței pentru acoperirea prevăzută în polița de asigurare se numește prima. În cazul în
care asiguratul se confruntă cu o pierdere potențial acoperită de polița de asigurare, asiguratul prezintă
o cerere către asigurător pentru a fi procesată de un reclamant. Asigurătorul își poate acoperi propriul
risc prin scoaterea din reasigurare, prin care o altă societate de asigurare acceptă să suporte un anumit
risc, în special dacă asigurătorul primar consideră că riscul este prea mare pentru ca acesta să poarte.
Concluzionand, asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o
persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice -
asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se obliga
prin
acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in
contract au loc.

1.2 Importanta asigurarilor

Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot
ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezinta
3
foarte des catastrofele naturale care lovesc diverse regiuni, si, din pacate nici Romania nu
face exceptie. Dar natura nu este singura care ne afecteaza si ne provoaca pagube: accidente
se intampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate tin de natura umana.
Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu
activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiei. De aceea
este foarte bine sa incercam sa transferam riscurile asupra companiilor specializate.
Acestea sunt motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de
asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei
sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de
accidente, fie ele auto sau de alata natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea
duce la faliment s.a.
Un argument al utilitatii asigurarilor este oferit de prezenta acestora la o scara foarte mare in
Occident, unde exista o adevarata cultura. Marea majoritate a oamenilor au, in tarile vestice, tot felul
de asigurari, nu doar cea de raspundere civila auto, ci si de viata, de sanatate, de protejare
a bunurilor.De ce se intampla acest lucru? Pentru ca in Occident simtul proprietatii este foarte
dezvoltat, si toti vor sa isi puna proprietatile la adapost de diferite riscuri, dar si pentru ca occidentalii
sunt foarte interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor. De aceea asigurarile sunt un instrument
foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji si sigur.
Metodele de transfer sau de distribuire a riscurilor au fost practicate de către
comercianții chinezi și babilonieni încă din al 3-lea și al 2-lea mileniu î.Hr. Comercianții chinezi care
călătoresc pe malurile râurilor înșelătoare își vor redistribui mărfurile în mai multe vase pentru a limita
pierderea datorată oricărei capcane a unei singure nave. Babilonienii au dezvoltat un sistem care a fost
înregistrat în celebrul Cod al lui Hammurabi, c. 1750 î.Hr., practicat de negustorii de
navigație mediteraneeni timpurii. Dacă un comerciant a primit un împrumut pentru a-și finanța
expedierea, ar plăti creditorului o sumă suplimentară în schimbul garanției creditorului de a anula
împrumutul în cazul în care transportul a fost furat sau pierdut pe mare.
Circa 800 î.Hr., locuitorii din Rodos au creat „media generală”. Acest lucru a permis
grupurilor de comercianți să plătească pentru a se asigura că bunurile lor sunt expediate împreună.
Primele colectate vor fi folosite pentru a rambursa orice comerciant a cărui bunuri au fost scoase din
circulație în timpul transportului, fie datorită furtunii, fie scufundării.
Contractele de asigurare separate (adică, polițele de asigurare care nu sunt însoțite de
împrumuturi sau de alte tipuri de contracte) au fost inventate în Genova în secolul al XIV-lea, precum
și fondurile de asigurare susținute cu garanții de bunuri imobile. Primul contract de asigurare cunoscut
datează din Genova în 1347, iar în secolul următor s-a dezvoltat o asigurare maritimă, iar primele erau

4
variabile intuitiv cu riscuri. Aceste noi contracte de asigurare au permis ca asigurarea să fie separată de
investiții, o separare a rolurilor care s-au dovedit mai întâi utile în asigurare maritimă.

1.3 Elementele asigurărilor

1. Asigurătorul este persoana juridică, societate de asigurări, care în schimbul primei de
asigurare de la asigurat îsi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor sau serviciilor
asigurate la producerea unui eveniment asigurat, prin plata sumei asigurate sau de a plati o despagubire
pentru prejudicial de care asiguratul raspunde fata de terte persoane.
2. Asiguratul este persoana fizică sau juridică ce se asigură împotriva unor evenimente ce pot
apărea în viața sa, care își asigură bunurile împotriva unor calamități naturale sau care se asigură
pentru prejudiciul pe care îl poate produce unor terțe persoane.
3. Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul să încaseze despăgubirea sau suma
asigurată, fără ca aceasta să fie parte la contractul de asigurare.
4. Contractantul asigurării este element specific asigurărilor facultative și reprezintă
persoana fizică sau juridică care poate încheia o asigurare, fără însă ca aceasta să obțină calitatea de
asigurat.
5. Contractul de asigurare este actul juridic prin care se reglementează raporturile juridice
dintre părțile contractante. Este format dintr-un ansamblu de documente cuprinzând:
 cererea de asigurare;
 polița de asigurare;
 condițiile contractuale pentru asigurarea de bază și pentru clauzele suplimentare atașate.
6. Riscul asigurat este evenimentul care odată produs, datorită efectelor sale, obligă pe
asigurător să plătească asiguratului sau beneficiarului asigurării, despăgubirea sau suma asigurată.
Probabilitatea producerii unui risc se determina dupa formula:

P – probabilitatea producerii daunei (riscului)

d – daunele
n – numarul total de cazuri
Nu toate fenomele care produc pagube reprezint[ un risc asigurat, ci numai Acelea care
indeplinesc cumulate anumite conditii:
- fonomene posibile, dar nu cele care se produc sigur si fercvent;
- fenomenele cu caracter intanplator;
- fenomenele ce nu pot fi inregistrate in evidenta statistica;
- fenomenele care nu depend de vointa asiguratului sau a beneficiarului asigurarii.

5
 7. Evaluarea asigurarii este modalitatea prin care se stabileste valoarea bunurilor care vor fi
cuprinse in contractual de asigurare. Supraevaluarea sau subevaluarea pot avea consecinte negative
pentru asigurator respective asigurat. Aceasta notiune se foloseste numai la asigurarile de bunuri,
asigurarile de persoane nu pot fi supuse operatiunii de evaluare.
8. Suma asigurată este parte din valoarea de asigurare pentru care asigurătorul își asumă
răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru care s-a încheiat asigurarea. Suma asigurata
reprezinta in toate cazurile limita maxima a raspunderii asiguratorului si constituie un element care sta
la baza calculului primei de asigurare.
9. Norma de asigurare reprezintă suma asigurată, stabilită prin lege, pe unitatea de obiect
asigurat, ea fiind întâlnită numai în cazul asigurărilor de bunuri obligatorii.
Un exemplu concret ar fi: la locuinte norma de asigurare este m2 de suprafata construita, la
culturile agricole este hectarul. Suma asigurata (SA) se obtine inmultind norma de asigurare cu
numarul unitatilor de obiect asigurat.
SA = NA x Nr.UA
10. Prima de asigurare reprezintă suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plătește
asigurătorului, pentru ca acesta să-și poată constitui fondul de asigurare necesar achitării
despagubirilor.
Prima de asigurare = suma asigurata x cotele de prima tarifara
Prima de asigurare, numita si prima tarifara, stabilita diferentiat in functie de forma de
asigurare, se obtine inmultind cota de prima – CP, suma datorata de asigurat asiguratorului, calculata
pe unitatea de asigurare diferentiat in functie de risc.
Prima tarifara = cota de baza = adaosul
(prima bruta PA) (prima neta) (suplimentul la cota de baza)

formarea fondului pentru acoperirea cheltuielilor pentru

achitarea despagubirilor si administrarea fondului de
sumele asigurate asigurare, a unui fond de
rezerva si a profitului

PA =

11. Durata asigurării reprezintă perioada de timp în care rămân valabile raporturile de
asigurare între asigurător și asigurat așa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare.
Asigurarea de bunuri se incheie , in general, pe o perioada de maximum 1 an, minimum 3 luni; la
sigurarea de viata perioada poate fi de 5, 10 sau 15 ani.
12. Paguba (sau dauna) reprezintă pierderea valorică la un bun asigurat ca urmare a
producerii fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. Exista doua notiuni: paguba totala, in
6
cazul in care bunul a fost distrus in intregime, si paguba partial, atunci cand pierderea intervenita este
mai mica decat valoarea bunului.

1.4 Condiții contractuale

O primă condiție este aceea că producerea evenimentului pentru care se încheie asigurarea, să
fie posibilă, deoarece dacă un anumit bun nu este amenințat de niciun fel de risc, asigurarea acestuia
nu devine necesară.
A doua condiție se referă la faptul că evenimentul trebuie să aibă caracter întâmplător.
A treia condiție are în vedere faptul că acțiunea evenimentului trebuie să fie înregistrată în
evidența statistică. Datele din evidența statistică referitoare la un anumit eveniment permit stabilirea pe
o perioadă îndelungată a frecvenței și intensității producerii acestuia. Aceste date stau la baza
încheierii asigurării, deoarece fără ele asigurătorul nu poate stabili probabilitatea producerii
evenimentului asigurat.
A patra condiție presupune ca producerea evenimentului să nu depindă de voința asiguratului
sau beneficiarului asigurării. În cazul în care asiguratul sau beneficiarul asigurării a contribuit direct
sau indirect la producerea riscului asigurat, pentru ca astfel să poată primi despăgubirea de asigurare
sau suma asigurată, acesta va pierde toate drepturile conferite de asigurare și va suporta rigorile legii.

1.5 Brokerul in asigurari

Brokerul de asigurari este un specialist in ceea ce priveste piata asigurarilor. Serviciile
acestuia se adreseaza in general persoanelor juridice, dar nu exclusiv. Pe piata exista foarte
multe societati de asigurare, apar din ce in ce mai multe produse de asigurare, oferta se diversifica in
mod continuu si apar produse care de care mai specializate.
In aceste conditii, clientul are probleme in a alege cea mai buna solutie pentru problema sa,
mai ales daca nu cunoaste foarte bine cum functioneaza asigurarile. Aici intervine brokerul de
asigurari. Acesta ar putea fi privit drept un intermediar, dar este in mod clar mai mult decat atat, este
un specialist. Cunoscand foarte bine particularitatile pietei, oferta de produse, contextul pietei, tehnica
de derulare a asigurarilor, brokerul poate oferi pentru clientii sai cea mai buna solutie dintr-o
multitudine de optiuni care pentru un novice nu par ase diferentia prea mult.
Dezvoltarea pe care o au asigurarile la nivel mondial nu mai permite functionarea fara
fara societatile de brokeraj. Schimbarile legislative, evolutiile economice, toate acestea sunt mai usor
de depasit, atat de catre clientii asiguratorilor, cat si de catre vanzatorii de polite de
asigurare, apeland la serviciile societatilor de brokeraj in asigurari.

7
 Brokerul este platit printr-un comision care este inclus in prima de asiguare, iar serviciile sale
presupun consultanta de specialitate si urmarirea derularii contractului pe durata sa, bazandu-se pe
stabilirea profilului de risc al clientului, urmarind insa in acelasi timp si situatia financiara a companiei
de asigurari cu care se incheie polita de asigurare.
Societatile de brokeraj sunt utile atat companiilor care vor sa isi asigure diverese bunuri sau
active, cat si companiilor de asigurari, brokerii fiind cei care pot furniza clienti foarte importanti.

1.6 Clasificarea asigurarilor

1.6.1 Asigurarile auto
De cele mai multe ori, soferii care circula pe drumurile publice sunt expusi riscului,
fiind implicati in accidente de circulatie provocate de ei insisi sau de ceilalti participanti la trafic.
Se poate intampla ca, doar dintr-o mica neatentie la volan, un conducator auto
sa produca daune de o valoare ridicata si pe care el trebuie sa le plateasca. Lipsa sumelor necesare ar
duce, insa, la litigii, uneori de lunga durata si cu costuri mari, sau ar atrage alte tipuri
de sanctiuni asupra sa. In plus,asigurarea RCA este obligatorie.
Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto este metoda de protectie prin care
sunt despagubiti tertii prejudiciati in urma unui accident auto, fie ca este vorba de daune la
autovehicule, vatamari corporale, decese sau pagube aduse proprietatilor.
Aceasta are un scop bine definit: cel pagubit sa primeasca in mod obligatoriu despagubiri
pentru daunele suferite.
Pe de alta parte, ca sa iti protejezi masina ta, ai nevoie de o asigurare Casco.

1.6.2 Asigurarile de locuinte

Frecventa evenimentelor de catastrofa naturale este in crestere alarmanta in ultimii ani. In
fiecare an, mii de oameni isi pierd casele si agoniseala de o viata si raman la mila autoritatilor pentru
recuperarea prejudiciilor, fara nicio plasa de siguranta.
 Asigurarea obligatorie de locuinta ofera o protectie minima de baza in cazul producerii
unor inundatii, alunecari de teren sau cutremur. Pentru o prima modica de 10 EUR si respectiv 20
EUR pe an puteti primi o despagubire maxima de 20.000 EUR, bani care pot fi utilizati pentru a
repara macar o parte din prejudiciul cauzat.
 Potrivit legii, cei care nu si-au incheiat asigurarea nu vor beneficia de ajutor din
partea autoritatilor locale in cazul producerii unor calamitati naturale.

1.6.3 Asigurari facultative

8
 Asigurarea obligatorie ofera o protectie minima, recomandandu-se ferm incheierea de
asigurari facultative care sa acopere diferenta intre valoarea reala a locuintei dumneavoastra si suma
asigurata obligatoriu.
Asigurarile facultative sunt un instrument accesibil tuturor si eficient pentru a ne proteja
agoniseala de o viata.
 O asigurare facultativa acopera cele mai frecvente riscuri care pun in pericol locuinta si
pot afecta si bunurile
 Incheierea acestei polite este cea mai ieftina modalitate de protejare a casei si bunurilor
personale, chiar mai ieftina decat instalarea unui sistem perfectionat de alarma.

1.6.4 Asigurarile de viata

Pe scurt, asigurarile de viata sunt produse financiare oferite de catre companii specializate
care ofera, de la caz la caz, protectie – asigurarile de viata clasice si faciliteaza economisirea –
asigurarile de viata cu acumulare de capital.
Spre exemplu, in cazul unei asigurari de viata clasice: prin intermediul unui contract,
asiguratorul se obliga sa plateasca o suma de bani in cazul decesului persoanei asigurate.
Costul unei polite de asigurare de viata se numeste prima de asigurare, si este stabilita de
asiguratorul tau in functie de tipul de produs pe care il doresti, suma asigurata, durata contractului,
riscurile acoperite.
In acest tip de asigurare nu se acumuleaza capital.
In cazul asigurarilor de viata cu acumulare de capital, parte din prima pe care o platesti
acopera componenta de protectie (ca si in cazul unei asigurari clasice de viata) in timp ce o alta parte
este investita de compania de asigurari si platita clientului la finalul perioadei contractuale sau
chiar inainte, impreuna cu o parte din profitul obtinut. In acest caz, asigurarile de viata sunt si un
instrument de economisire.

1.6.5 Asigurarile de sanatate

Cheltuielile efectuate in caz de imbolnavire, accident de circulatie, de munca sau in
eventualitatea unei operatii iti pot destabiliza serios bugetul. Odata ce ai o asigurare privata
de sanatate, nu mai trebuie sa scoti bani din buzunar pentru serviciile medicale contractate. Produsele
de asigurare facultativade sanatate acopera in mod uzual:
 Consultatii
 Spitalizare
 Investigatii medicale
 Interventii chirurgicale

9
 Serviciile se deconteaza integral sau cu anumite deduceri de catre clinicile si spitalele private
cu care colaboreaza asiguratorul. Asigurarile private de sanatate pot avea limite
de despagubire maxime pe un an de asigurare sau pe tipurile de servicii acoperite, dar exista si produse
cu acoperire nelimitata.

CAPITOLUL 2

ASIGURAREA DE BUNURI

2.1 Noțiuni generale

In cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului
asigurat sa plateasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca asiguratorul
sa plateasca intreaga suma pentru refacerea situatiei financiare a asiguratului care a suferit o dauna,
deoarece in contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.
Asigurari de bunuri pot incheia persoane fizice si persoane juridice cu domiciliul, sediul
sau resedinta in Romania.
Intr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu
privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment
asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. In cazul in care in contractul de
asigurare este mentionat un beneficiar, altul decat persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un interes
patrimonial fata de bunul asigurat.
O regula generala in asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial sa existe
atat in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat. In asigurarea de
bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate al persoanei care doreste sa
se asigure. Exista situatii in care si alte persoane decat proprietarul pot avea interes fata de un bun, cum
ar fi:
- proprietate in comun - o persoana care detine un bun in comun cu una sau mai multe persoane are
dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare. Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a
bunului asigurat, aceasta persoana va fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in
limita dreptului ei de proprietate:

10
- proprietatea ipotecata - in caz de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil debitorul ipotecar - in
calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in calitate de creditor. In aceste situatii se incheie un
contract de asigurare in numele ambelor parti;
- proprietatea inchiriata - in cazul in care chiriasul incheie un contract de asigurare, o face in numele
si folosul proprietarului, deci nu poate pretinde incasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de
asigurare de la proprietar;
- proprietatea aflata in custodie - custodele are un interes asigurabil, in ceea ce priveste bunul pe care
il detine in custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este responsabil pentru orice dauna produsa
bunului respective;
- persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce
determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv.
In concluzie, pot fi asigurate bunuri apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice,
bunuri primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, vanzare sau pentru a fi expuse
in cadrul muzeelor si expozitiilor si bunuri ce fac obiectul cantractului de inchiriere sau locatie de
gestiune.

2.2 Elementele asigurărilor de bunuri

Elementele componente ale asigurarilor de bunuri sunt:

2.2.1 Perioda de asigurare

Perioada de asigurare reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de
asigurare dintre asigurat si asigurator asa cum au fost ele stabilite prin contractual de asigurare. In
general, asigurarea de bunuri se incheie pe o perioada de un an, dar, la cererea asiguratului, se poate
incheia si pe o perioada mai mica, de trei sau sase luni.

2.2.2 Inceputul si incetarea raspunderii

Asigurarea se considera incheiata prin plata primei de asigurare si emiterea de asigurator
a politei de asigurare, fiind valabila numai pentru bunurile si riscurile specificate in polita la adresele
incheiate in aceasta.
Raspunderea asiguratorului incepe la ora 000 a zilei mentionate in polita ca raprezentand
inceputul inceputul asigurarii, cu conditia ca prima de asigurare sa fi fost achitata, si inceteaza la ora
2400 a zilei la care inceteaza asigurarea. Raspunderea asiguratorului mai inceteaza si in cazul in care
contractul de asigurare este reziliat, situatie ce apare in urmatoarele imprejurari:
 prima de asigurare se plateste in rate, iar asiguratul nu a achitat o rata la termenul stabilit si nici
in termenul de gratie oferit de asigurator;

11
  asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat asiguratorului
schimbarile esentiale la imprejurarile privind riscurile.
Dupa incheierea contractului de asigurare, producerea evenimentului asigurat a devenit
imposibila.

2.2.3 Riscul asigurat

In asigurarea de bunuri exista o clasificare a riscurilor in:
●  riscuri civile - asociate cladirilor care folosesc ca locuinte si birouri si a bunurilor din acestea;
●   riscuri comerciale si industriale - asociate cladirilor ce folosesc ca unitati de productie si
comercializare si bunurile aflate in acestea.
In general, in asigurarea de bunuri riscurile preluate in asigurare de societatile de asigurare
sunt:
 incendiu;
 traznet;
 explozie;
 ploaie torentiala;
 grindina;
 inundatie;
 furtuna;
 cutremur;
 prabusiri si alunecari de teren;
 greutatea stratului de zapada cu gheata;
 avalanse de zapada;
 caderea pe cladiri a altor corpuri
Unele societati de asigurare ofera asigurare pentru masini, utilaje si instalatii, pentru cazurile
de avarie accidentala. In astfel de polite sunt acoperite riscuri cum sunt:
● ruperi sau deformari in timpul functionarii;
● ciocniri sau izbiri cu alte corpuri;
● explozii;
● efectele unor substante chimice;
● scurtcircuit; etc.
Bunurile sau alte valori (numerar, timbre postale) pot fi asigurate si in vederea furtului sau
jafului. Unele societati trateaza aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, in timp ce altele le asigura
complementar, cu plata primei corespunzatoare sau le refuza.

12
 Cele mai multe societati de asigurare ofera polite de asigurare pe mai multe nivele care, in
functie de riscurile acoperite, pot fi:
- polite de asigurare impotriva incendiului;
- polite de asigurare standard (acopera riscurile de: incendiu, trasnet, explozie si cadere de corpuri);
- polite de asigurare care acopera, pe langa riscurile cuprinse in polita standard, si cateva riscuri
suplimentare;
- polite de asigurare totale, care acopera toate riscurile (all risks) in care nu sunt nominalizate riscurile
acoperite, ci cele excluse.
Desi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor politei identificate in mod
clar drept excluderi, termenul poate desemna orice clauza a politei, a carei functie este de a elimina
acoperirea pentru anumite expuneri la daune.
In general, in polita de asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru pagubele
provocate de razboi, invazie, revolutie, nationalizare sau rechizitionare.
Alte excluderi se refera la uzura fizica, la pagubele provocate in urma
actelor intentionate ale asiguratilor sau la alte evenimente non-accidentale, in urma radiatiei nucleare
sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului).

2.2.4 Suma asigurata

Suma asigurata reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste
asiguratorului pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii la
producerea riscului asigurat. Din primele de asigurare incasate, asiguratorul constituie fondul pentru
achitarea despagubirilor si sumele asigurate, dar alte fonduri legale prin care isi acopera cheltuielile
pentru administrarea fodului de asigurare.
Aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in momentul incheierii
contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie in deplina concordanta cu
valoarea reala a acestora.
Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor de asigurare aplica principiul
raspunderii proportionale.
Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege:
a)  la cladiri si constructii - valoarea de inlocuire (costul constructiei sau achizitionarii cladirii
respective sau a uneia similare la preturile uzuale pe piata locala) din care se scade uzura (in raport de
vechime si starea constructiei);
b)  la mijloacele fixe si obiecte de inventar - valoarea de inlocuire a acestora, din care se scade uzura
 (in raport de vechime si starea de intretinere a acestora);
c)    la materii prime, materiale, produse finite, marfuri - pretul de cost sau de achizitie al acestora;

13
d)  colectii si obiecte de arta - valoarea de circulatie (de piata) determinata pe baza de cataloage sau
expertize.
In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru toate
bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime. Pentru obiectele de arta sumele se stabilesc
pentru fiecare obiect in parte.

2.2.5 Prima de asigurare

La asigurarea de bunuri, prima de asigurare se determina prin inmultirea sumei asigurate cu
cota de prima tarifara, ce se exprima in procente sau promile.
In cele mai multe cazuri, cotele de prime asigurate sunt diferentiate:
● pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune)
● pe grupe de bunuri (locuinte, mobilier, aparatura audio-video).
In cazul unitatilor de productie, a magazinelor si depozitelor, cotele de prima se
diferentiaza in functie de natura produselor folosite in procesul productiei in:
 produse care nu sunt combustibile, inflamabile sau explozibile;
 produse combustibile;
 produse inflamabile;
 produse explozibile.

2.2.6 Obligatiile asiguratului

Asigurarul trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii specificate in conditia de asigurare,
a caror neindeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzul asiguratorului de
a plati despagubirea.
Exista obligatii corespunzatoare producerii unei daune si obligatii care trebuie urmate de
asigurat la producerea unei daune.
Una din obligatiile asiguratului este de a intretine si folosi bunul asigurat in bune conditii, in
scopul prevenirii riscurilor asigurate. Daca prin nerespectarea acestor obligatii s-ar putea produce
pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la asigurare, fara restituirea primelor de asigurare.

2.2.7 Constatarea si evaluarea daunei si stabilirea despagubirii

Cand se produce un risc asigurat, in urma caruia asiguratul inregistreaza o paguba,
se declanseaza, automat, mecanismul despagubirii.

14
 Despagubirea se face in raport cu starea bunului in momentul producerii evenimentului
asigurat, iar valoarea acestuia nu poate depasi cuantumul pagubei - suma asigurata, nici valoarea
bunului in momentul producerii evenimentului asigurat.
La asigurarea de bunuri exista trei principii care se aplica la acoperirea pagubei:
 principiul raspunderii proporționale
 principiul primului risc;
 principiul raspunderii limitate.
Cuantumul pagubei se stabileste in functie de tipul pagubei (totala sau partiala).
Prin paguba totala se intelege:
 la cladiri - distrugerea cladirilor in asemenea grad incat refacerea lor,prin reparare sau
restaurare,nu mai este posibila sau cheltuielile ar depasi suma asigurata;
 la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura (l, kg, m, m2, m3) -
 acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime sau a disparut;
 la celelalte bunuri - distrugerea bunurilor intr-un asemenea grad incat refacerea, prin
reparare sau restaurare,nu mai este posibila sau cheltuielile ar depasi suma asigurata.
Prin paguba partiala se intelege:
 distrugerea distrugerea sau deprecierea partiala a lor,astfel incat prin repararea ac
estora poate fi readusa la starea initiala dinaintea producerii evenimentului asigurat
  la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura (l, kg, m, m2, m3) -
 deprecierea unei parti din cantitatea totala care a ramas dupa producerea evenimentului asigura
t si care scade valoarea bunurilor
 la celelalte bunuri – avarierea bunului astfel incat, prin refacere sau repararea,
poate fi adus la starea initiala.

Cuantumul pagubei reprezinta, in caz de dauna totala

 la cladiri - valoarea de inlocuire a cladirii distruse, la data producerii
evenimentului asigurat, din care se scade uzura la acea data si valoarea resturilor care se pot
intrebuinta sau valorifica;
 la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura - valoarea reala la
data producerii evenimentului asigurat;
 la celelalte bunuri - valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat a
bunului distrus, din care se scade valoarea, la aceiasi data, a restuilor care se pot valorifica.

Cuantumul daunei, in caz de dauna partiala, reprezinta:

15
  la cladiri - costul reparatiei din care se scade uzura si valoarea, la data producerii
evenimentului asigurat, a resturilor care se pot valorifica sau intrebuinta;
 la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura - valoarea pierderii din
cantitate a aceleiasi parti din cantitatea totala care diminueaza valoarea totala;
 la celelalte bunuri - costul reparatiilor partilor compoonente sau a pieselor avariate sau
costul de inlocuire a acestora, din care se scade uzura corespunzatoare si valoarea resturilor
care se pot valorifica.
In limita sumei asigurate, societatea de asigurare acorda despagubiri si pentru:
 cheltuielile facute in scopul limitarii daunei;
 cheltuielile legate de indepartarea resturilor de la locul producerii evenimentului
asigurat;
 daunele provocate bunurilor mentionate in contractul de asigurare prin distrugerea sau
avarierea lor, datorita masurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea sau impiedicarea
consecintelor producerii riscurilor.
Din cuantumul pagubei se scad:
 franchisa prevazuta in contractul de asigurare;
 primele datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare.
Exista situatii in care societatea de asigurari poate refuza plata despagubirilor, si anume:
● daca dauna a fost provocata, in mod intentionat, de una din urmatoarele parti asiguratul sau
beneficiarul;
● persoane fizice majore care locuiesc impreuna cu asiguratul sau gospodaresc, impreuna cu
acesta, bunul asigurat;
● un membru din conducerea persoanei juridice asigurate;
● reprezentanti ai asiguratului sau beneficiarului.
● in cazul in care una din aceleasi persoane enumerate mai sus nu a luat masurile necesare
pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia, desi putea sa faca acest lucru;
● daca cererea de despagubire este facuta cu rea credinta sau daca asiguratul a contribuit, in
mod deliberat sau prin neglijanta, la producerea daunei.
In cazul in care asiguratul a incheiat mai multe contracte de asigurare, pentru aceleasi riscuri,
asiguratorul datoreaza numai o parte a despagubirii, si anume acea parte care rezulta din
repartizarea proportionala a despagubirii datorate de toti asiguratorii. In felul acesta
se urmareste ca despagubirea platita asiguratului sa nu depaseasca valoarea pagubei.
Dupa fiecare dauna, suma asigurata se diminueaza cu valoarea despagubirii acordate
cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat. Pentru restul perioadei de asigurare,
asigurarea continua pentru suma ramasa.

16
 CAPITOLUL 3

ASIGURAREA FACULTATIVĂ PENTRU

BUNURI SI PROPRIETATI

3.1 Notiuni generale

Prin această poliță se poate asigura o gamă largă de bunuri:
● mobilier, obiecte casnice si electrocasnice
● aparate electrice si electronice
● instrumente muzicale
● covoare ,draperii, perdele
● obiecte de imbracaminte si materiale pentru confectionarea acestora
● tablouri ,sculpturi, colectii sau alte obiecte care n au valoare (artistica, stiintifica sau istorica) de
patrimoniu
● obiecte de agrement
● unelte agricole, viticole, pomicole, animaliere , apicole sau pentru consumul propriu
● bani, pietre preţioase, obiecte din platină, aur sau argint, alte obiecte mici de valoare deosebită;
● cladiri si alte constructii
● masini, utilaje, instalatii industrial
● echipamente
● mijloace circulante precum: marfuri, materii prime si auxiliare, materiale ,semifabricatele,etc.
Acest tip de asigurare se adresează oricărei persoane juridice care deține bunuri sau care are
un interes în legătură cu bunurile ce urmează a fi asigurate.

17
 3.2 Avantajele asigurarii de bunuri și proprietăți
In primul rând, este o asigurare flexibilă, care poate fi adaptată nevoilor afacerii tale,
deoarece sunt mai multe variante de acoperire.
In plus, în cazul imobilelor şi a altor construcţii menţionate expres în poliţă sau, după caz, în
anexele la aceasta, se acordă despăgubiri, în limita sumei asigurate şi nu mai mult de 10% din valoarea
acesteia, inclusiv pentru:
 Dărâmarea, demontarea ori mutarea în alt loc a imobilului sau a altei construcţii la
o ameninţare bruscă de inundaţie, de prăbuşire ori alunecare de teren, inclusiv în cazul când, în urma
unui cutremur de pământ, a unor inundaţii sau a unor prăbuşiri sau alunecări de teren, folosirea
imobilului sau a altei construcţii a devenit imposibilă, fiind necesară demontarea sau mutarea în alt loc
a acestora;

 Cheltuieli ocazionate de efectuarea lucrărilor de curăţire a locului unde s-a produs paguba (ridicarea
molozului, aluviunilor, pământului provenit de la prăbuşiri sau alunecări de teren), în măsura în care
sunt în legătură cu evenimente asigurate prin poliţă şi sunt necesare pentru executarea lucrărilor
de reparaţii.
În cazul maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, altor mijloace fixe sau circulante materiale,
mărfurilor, materiilor prime, materialelor, produselor finite, se acordă despăgubiri şi pentru pagube
produse acestora de:
 Avariile accidentale ale instalaţiilor de gaze, apă, canal sau încălzirea centrală, provocate de
producerea unui eveniment asigurat care a afectat direct bunuri asigurate prin poliţă;
 Dărâmarea, demontarea ori mutarea în alt loc a construcţiei în care se află bunurile asigurate, dacă
aceasta se face la o ameninţare bruscă de inundaţie, prăbuşire sau alunecare de teren;
 Avarierea sau distrugerea imobilelor sau a altor construcţii prin producerea unui eveniment asigurat
care a afectat direct bunuri asigurate prin poliţă;
 Izbirea acestora de către un vehicul care nu aparţine asiguratului.

3.3 Clasificarea asigurărilor de bunuri și proprietăți

În cadrul Tipului A de acoperire (FLEXA), se acordă despăgubiri pentru daune, parţiale sau
totale, produse de următoarele evenimente:
Incendiu și pagube produse de incendierea bunurilor asigurate prin:
 Carbonizare parţială sau totală;
 Topire, chiar şi fără flacără;
 Degajarea de vapori sau gaze.
 Trăsnet sau explozie (chiar dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu);
18
  Căderea de corpuri (aeronave sau părţi ale acestora, meteoriţi şi altele asemenea) pe
imobilele şi anexele asigurate;
 Căderea ascensoarelor şi lifturilor de marfă, inclusiv daunele produse instalaţiilor respective;
 Avarii cauzate de ordinul autorităţilor, în scopul de a stinge incendiul sau de a limita
propagarea lui.
În cadrul Tipului B de acoperire (clauza pentru CALAMITĂȚI), se acordă despăgubiri
pentru daune, parţiale sau totale, produse de unul sau mai multe din următoarele evenimente:
 Furtună, grindină, inundaţie;
 Scurgeri din sprinklere;
 Coliziune cu autovehicule;
 Boom sonic;
 Prăbuşire sau alunecare de teren;
 Greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă;
 Avalanşă;
 Cutremur.
În cadrul Tipului C de acoperire (clauza pentru FURT), se acordă despăgubiri pentru
pagubele produse de:
• Furtul prin efracţie al bunurilor cuprinse în contractul de asigurare, aflate la
adresa menţionată în poliţă;
• Furtul comis de persoane care au rămas clandestin în localurile de desfăşurare a activităţii;
• Furtul prin acte de tâlhărie al bunurilor cuprinse în contractul de asigurare, aflate la
adresa menţionată în poliţă, dacă acesta s-a săvârşit în localul menţionat în poliţa de asigurare, asupra
asiguratului sau a unei persoane din conducerea sau din serviciul Asiguratului, prin acte
de violenţă sau ameninţări în condiţiile prevăzute de Codul penal;
• Pagube produse prin spargerea sau deteriorarea cu prilejul furtului sau tentativei de furt
prin efracţie a pereţilor, acoperişului, tavanelor, uşilor, ferestrelor şi duşumelelor, la imobile sau
alte construcţii aparţinând Asiguratului, precum şi a mobilierului;
• Furtul bunurilor asigurate prin întrebuinţarea cheilor originale, însă numai dacă acestea au
fost obţinute prin acte de tâlhărie;
• Cheltuielile de curăţare şi cele de înlocuire a încuietorilor avariate.
In cadrul Tipului D de acoperire (clauza pentru GEAMURI), se acordă despăgubiri în cazul
daunelor materiale și directe pentru:
• Înlocuirea, inclusiv cheltuielile de transport și instalare, datorată spargerii geamurilor care se găsesc
în încăperile ocupate de către Asigurat, accidental sau din culpa terţilor, cu condiţia ca acestea, la data
intrării în vigoare a prezentei poliţe, sa fie intacte și fără defecte.

19
 În cadrul Tipului E de acoperire (clauza pentru VANDALISM), se acordă despăgubiri
pentru pagubele produse de:
• Vandalism fără efracţie;
• Furtul elementelor clădirii/construcţiei prin efracţie sau acte de tâlhărie;
• Distrugeri provocate elementelor clădirii/construcţiei și conţinutului de către animale sălbatice.
Clauza de AVARII ACCIDENTALE la:
a) Echipamente electrice - Despăgubirea daunelor materiale și directe pentru avarierea/distrugerea
bunurilor asigurate conform prezentei Clauze, consecinţă directă a producerii în perioada asigurată a
următoarelor riscuri: arcuri electrice, supratensiune, suprasarcină, scurtcircuit, întrerupere de curent
(chiar dacă nu au fost urmate de incendiu).
b) Instalații - Se pot asigura instalaţiile de climatizare, instalaţiile de încălzire cu panouri solare
montate pe acoperiş, instalaţiile de pompare, filtrare, încălzire a apei din piscine, centrala termică,
aflate la locaţia menţionată în poliţa de asigurare, pentru următoarele riscuri:
•Reglarea defectuoasă, aruncarea în timpul funcţionării a unor părţi componente, defecţiuni sau erori
de funcţionare a dispozitivelor de protecţie;
•Lipsa accidentală a apei în boilere sau în recipienţii sub presiune;
•Suprapresiune sau implozie;
•Scurtcircuit, supratensiune, formarea de arcuri voltaice sau inducţie;
•Spargerea, crăparea accidentală a părţilor casabile, prin cădere, lovire, coliziune, variaţii de
temperatură, altele decât cele datorate unei surse normale de căldură, accidente produse prin
faptele neintenţionate ale oamenilor;
•Defecte sau greşeli de proiectare/fabricaţie, defecte ale materialelor;
•Greşeli de montare sau instalare, execuţie defectuoasă.
c) Utilaje (MBK) - Conform acestei clauze, se pot asigura maşinile, utilajele şi instalaţiile aflate în
interiorul perimetrului asigurat, acceptate în urma probelor de funcţionare, indiferent dacă acestea sunt
sau nu în exploatare, demontate pentru curăţire sau revizie, pe parcursul efectuării acestor operaţii, în
timpul transportului, în interiorul perimetrului asigurat sau în timpul remontării.
De asemenea, se acordă despăgubiri pentru anumite elemente care se schimbă periodic sau
care sunt fixate numai temporar pe maşinile, utilajele sau instalaţiile asigurate, cum sunt:
• Uneltele (sculele) de orice fel: burghiele, cuţitele, pânzele de tăiere, dinţii amovibili, plăcile
tăietoare şi discurile de şlefuit;
• Alte elemente care trebuie schimbate de mai multe ori pe parcursul duratei de viaţă a bunurilor
asigurate: grătarele şi diuzele de arzător de la instalaţiile de ardere, formele, matriţele, poansoanele de
marcare, valţurile cu forme în relief, sitele, furtunurile, garniturile din cauciuc, material textil sau
material plastic, precum şi bilele, blindajele, ciocanele şi plăcile de la maşinile de sfărâmat;

20
• Benzile transportoare, şenilele, cablurile, benele pentru piatră şi beton, lanţurile, chingile, frânghiile,
curelele, periile, garniturile de cadre şi învelişurile din cauciuc.
Riscurile asigurate prin această clauză reprezintă daune cauzate de:
 Greşeală de manevrare, montare ori instalare, nepricepere sau neglijenţă;
 Eroare de proiectare, defect de material sau greşeală de execuţie;
 Lipsă de apă în instalaţiile de producere a aburului;
 Eroare în funcţionarea mijloacelor de măsură, reglare sau siguranţă;
 Rupere ori deformare în timpul funcţionării sau dezmembrare datorită forţei centrifuge;
 Suprapresiune sau subpresiune;
 Scurtcircuit, supracurent sau supratensiune, cu sau fără apariţia focului, la instalaţiile electrice;
 Furtună, îngheţ sau gheaţă.

21
 CONCLUZIE

Producerea unui eveniment neplăcut are un impact major asupra oricui, însă cu cât acționezi
mai repede, cu atât îți vei recupera mai repede prejudiciul. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să
înștiințezi firma de asigurări. Acest lucru trebuie făcut în maximum 24 de ore de la producerea unui
furt și în maximum cinci zile de la un dezastru natural (aceste condiții diferă de la o firmă la alta, însă
perioada limită este menționată în contract). Îi poți contacta la telefon, le poți trimite un e-mail sau poți
merge direct la sediul lor dacă este aproape. Notificarea companiei de asigurări nu poate fi făcută de
oricine, ci de persoana asigurată/păgubită, de cel care folosește un bun luat în leasing, de proprietarul
bunului asigurat sau de împuternicitul unuia dintre cei menționați anterior.
Constatarea pagubei presupune ca asiguratorul sau un reprezentant al acestuia, împreună cu
asiguratul sau un împuternicit și, în funcție de caz, un expert, să verifice veridicitatea cauzelor și
mărimea daunei. Rezultatele obținute în această etapă vor fi trecute într-un proces verbal de
constatare.
După înștiințarea asiguratorului, constatarea și evaluarea pagubei, firma asiguratoare va
calcula și îți va plăti paguba produsă asupra bunului asigurat.
Despăgubirea plătită nu poate depăși suma asigurată și nici cuantumul pagubei în momentul
producerii evenimentului.
Acest cuantum reprezintă, în cazul unei daune totale, valoarea de înlocuire a bunului distrus
din care se scade uzura. În cazul unei daune parțiale, firma asiguratoare va asigura costul reparației, din
care se scad uzura și valoarea resturilor care mai pot fi folosite.
Înainte de a semna orice contract de asigurare, trebuie să citiți cu atenție documentele oferite
de firma de asigurare, pentru a fi la curent cu drepturile și obligațiile ce vă revin. Autoritatea de
Supraveghere Financiară (ASF) obligă societățile de asigurare să clarifice toate nelămuririle clienților,
așa că asigură-te că în contract sunt menționate procedurile care trebuie urmate în cazul unui
eveniment (fiecare firmă are particularitățile ei), cum este definit fiecare eveniment în parte, care sunt
22
condițiile în care poți rezilia contractul fără a plăti ceva în plus, precum și datele la care trebuie să
achiți ratele lunare/semestriale/anuale. Înainte de a semna, fii atent ca aceste informații să fie prevăzute
în contractul de asigurare.

CUPRINS

Argument .................................................................................................................... 1
CAPITOLUL 1 - Notiuni generale despre asigurari ................................................... 2
1.1 Definitia asigurărilor ............................................................................................ 2
1.2 Importanta asigurarilor ......................................................................................... 3
1.3 Elementele asigurarilor ........................................................................................ 4
1.4 Condiții contractuale ............................................................................................ 6
1.5 Brokerul de asigurari ............................................................................................ 6
1.6 Clasificarea asigurarilor ....................................................................................... 7
1.6.1 Asigurarile auto .......................................................................................... 7
1.6.2 Asigurarile de locuințe ............................................................................... 8
1.6.3 Asigurari facultative ................................................................................... 8
1.6.4 Asigurarile de viață .................................................................................... 8
1.6.5 Asigurarile de sănătate ............................................................................... 9
CAPITOLUL 2 – Asigurarea de bunuri ...................................................................... 10
2.1 Noțiuni generale .................................................................................................... 10
2.2 Elementele asigurarilor de bunuri ......................................................................... 11
2.2.1 Perioada de asigurare ................................................................................. 11
2.2.2 Începutul și încetarea răspunderii .............................................................. 11
2.2.3 Riscul asigurat ............................................................................................ 12
2.2.4 Suma asigurată ........................................................................................... 13
2.2.5 Prima de asigurare ...................................................................................... 14
2.2.6 Obligațiile asiguratului ............................................................................... 14

23
 2.2.7 Constatarea și evaluarea daunei și stabilirea despagubirii ..................... 14
Capitolul 3 – Asigurarea facultativa pentru bunuri și proprietăți ............................... 17
3.1 Noțiuni generale .................................................................................................... 17
3.2 Avantajele asigurării de bunuri și proprietăți ........................................................ 17
3.3 Clasificarea asigurărilor de bunuri și proprități .................................................... 18
Concluzie .................................................................................................................... 21

24