AMBALAREA

PRODUSELOR

1
 CUPRINS

ARGUMENT 4
CAPITOLUL 1 a
5
1.1 Aspecte generale 5
1.2 Ambalaje folosite pentru ambalarea produselor 6
1.3 Clasificarea ambalajelor 7
1.4 F j 8
1.5 Promovarea 11
CAPITOLUL 2 A j 13
2.1 Clasificarea ambalajelor 13
2.2 A j 13
2.3 Ambalaje metalice 14
2.4 Ambalaje din materiale celulozice 15
2.5 A j x 18
CAPITOLUL 3 Ev ț j 20
3.1 Ambalajele din cele mai vechi timpuri pân ast zi 20
3.2 T ț v v ț j î 2018 21

2
 ARGUMENT

Ambalajul este o componenta cheie a mixului de marketing care poate atrage și convinge
consumatorii să cumpere o marcă, un produs. Nu degeaba se spune ca o imagine face cat o mie de
cuvinte. Și aici, în cazul ambalajelor se aplica aceasta zicala.
Un ambalaj bine ales și realizat protejeaza marfa în timpul transportului sau a depozitării
astfel la destinatie nu vom avea parte de surprize neplacute. De asemenea imaginea ambalajului,
designul si materialul aduc un plus deciziei de cumparare.
Ambalajul indeplineste un rol functional de acoperire si protejare al continutului produsului
atat in magazin, cat si in casa celui care achizitioneaza produsul, dar in multe cazuri, ambalajele au
dezvoltat si functii care au legatura cu experienta oferita de produs (capacele bauturilor pentru sportivi
si dispozitivele adaugate la cutiile de bere care creeaza spuma atunci cand berea este turnata in pahar).
Ambalajul are si rol informational, continand detalii despre ingrediente, modul de folosire,
depozitare, aportul nutritiv si pretul produsului. Cumparatorii trec pe langa sute de marci atunci cand
viziteaza un magazin, iar factorii estetici sunt esentiali pentru a face ca marca sa iasa in evidenta,
pentru a capta atentia cumparatorilor si a face ca utilizatorii sa o poata gasi cu usurinta si cumpara.
Ambalajul arata personalitatea, pozitionarea, valorile si avantajele marcii. Nu toti
cumparatorii sunt la fel, de aceea pentru a atinge diferitele tipologii de cumparatori, sunt necesare
diferite tipuri de ambalaj.
Materialul si designul ambalajului sunt elemente importante in procesul vanzarii, dar culoarea
este cea care imbina toate elementele acestuia si este unul din cele mai importante mijloace pentru a
face din ambalaj o unealta efectiva de comunicare. Culoarea vinde un produs, este inainte de toate o
senzatie si creeaza o stare emotionala care comunica bine, depasind dimensiunea ambalajului, produsul
in sine, forma sa sau scopul acestuia.
Ambalajul trebuie tratat cu tot atat de multa grija si atentie ca si alte forme ale comunicarii de
marca si ar trebui testat atat inainte de finalizarea design-ului, cat si din punct de vedere al
performantei in piata, pentru a verifica modul in care functioneaza.

3
 CAPITOLUL 1

TA AA A E TE EF E TE A
PRODUSELOR F TA A E TE A A E

1.1 ASPECTE GENERALE

Ambalarea ă
ă ă produs alimentar pe toata filiera de producere a
acestuia cuprinsa intre realizarea materiilor prime, procesarea ac
produsului .
ă
, atunci rolul comple ă
ă :
- , vizand in mod
- informare a acestuia;
- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea produce factori externi sau interni
asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici, microbiologici, biochimici, fizici etc;
- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i
ă
, standarde, norme ;
- lui catre utilizatori sau consumatori;
- ă ;
- ă ă ă
en-gross sau en-detail;
- ;
-
-
complex.
D ă
ă ă:
- ă ambalajelor pentru industria
a ă;
- ă ă
ă ,

4
 1.2 AMBALAJE FOLOSITE PENTRU AMBALAREA PRODUSELOR
ă ă ă ă
ă.
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ,
in special, de cand se deplasau armate mari, l .
ă ă ă ă, de l ă
ă , in timpul respectiv ă
ă ă
conservarea multor produse devine indispensabila pentru asigurarea alimentelor necesare omului.
Alegerea materialului de ă
ă
ă ă . De asemenea, materialul folosit l ă ă
ă
ă
ă ă

ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă
ă , prod ă ă ă
ă ă
ă inda sau sa ă
ansamblu de produse, in vederea asigurarii ă
ă ă ă
ă
ă .

ambalajelor, ă ă ă ă
consumator, ă, se fol , care este o ă
, de
ă
ă ă .

5
 1.3 CLASIFICAREA AMBALAJELOR
. v , ambalajele sunt de mai
multe feluri:
- ambalaje primare ă -
. Ca exemple de ambalaje primare
ă , pungi din hartie sau din material plastic etc.
- ambalaje secundare ambalaje primare in care sunt produse
reprezentand mijlocul fiz .
Astfel de ambalaje sunt cutiile de carton, navetele de material plastic sau din lemn, foliile din
polietilena pentru ambalat cutii cu produse, sau pontru ambalat borcane ori b
ă
.
- ambalajele ă . Cel
ă ă
ă ).
- ambalaje cuaternare ă ș

ă ă
temperatur
ă .

b. Dupa felul produselor ambalate, ambalaje le pot fi:

- ambalaje de uz general - se folosesc la ambalarea mai multor tipuri de produse: pungi, butelii, cutii
etc;
- ambalaje de uz special -
ă (mediu umed, mediu salin, mediu tropical etc).

c. , ambalajele se pot clasifica

astfel:
- ambalaje rigide ă ;
- ambalaje flexibile ă

d. Dupa modul x , ambalajele sunt:

- ambalaje deschise ă , pot comunica cu exteriorul;
- ambalaje ă ă
ă .
6
 . , ambalajele sunt:
- ambalaje refolosibile sunt ambalajele care se preteaza l ă ă
ă ;
- ambalaje nerefolosibile ă ă ă ă ă
);
- ambalaje de inventar

ă ă ă ă .

1.4 FU EA A AJE
Una din cele mai im ă
ă
a ă
ă
ambatajul devine un mijIoc important de comerciatizare a p ă
sale.
ă
.F
Produsele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-un recipient (ambalaj), pentru a
ă ă ă ăă
ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă

.F v
ă ă
ă ă ă
ă ă ă
conservarea produselor, prin met
- ă ă
ă ă
ă
lemn, metale, materiale pastice, hartie sau carton.
- ă ă
ă
ă
7
 ă ă
ă ă
chim ă
-
ă ă
ă
- Prote ă ă ă - ă ăă
ă ă ă ă ă ă
ă
lemn, etc.
- ă

di ă ă
ă ă ă
- ă
a ă ă ă
care s-
ă ă
ă
- ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă r.

.F
ă ă
ă ă ă
distribuire a produselor. In ă
ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă ă ă ăă
un efort prea mare. In a ă ă
ă
ă duse comercializate, dar in care se

8
 ă
ă
confortului.

.F de comunicare
ă ă

produsuluise face prin inscr ă

ă ă ă
ă de folosire a
produsului sau modul de preparare.
Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realiza prin forma, culoarea, grafica
etc. a ambalajului. Aceste componente, in mod deosebit, culoarea, pot avea un efect psihologic
important consum ăă ă
consuma un anumit produs.
Pe lâ ă
comunicare contribuie la educarea consumatorului. Aceas ă
ă
etc.
.F
ă ă
ă 197 S G ă
ă ă ă
codificare, denumit UPC, cu sistemele europene, a fost creat sistemul EAN.
ă E
ă -o succesiune de bare d
B ă

ă ă ă
ă ă

9
 1.5 VA EA U E F A EA
CONSUMATORULUI
S ă
ă ă
ă ă ă
ă
ă
ă ă ă ă
ă -l
- ă S ă
ă ă ă
ă ă ă ă
In ultimii ani, s-
k ă ă S ă
avut l ă -un auxiliar al produsului intr-
un produs industrial ă
ă
ă ă

ăă
aracteristicile ambalajului.
ă
ă E ă ă
produsului, astfel inc ă l ă
ă ă ă ă
ăă ăă caracteristicile produsului in

ă
ăă ă ă
ă catitate - l
ă
ă ă ă
ă -

comercializare a produselor, ambalajul ă ncepand cu manipularea, stocarea,

ăă
10
 ă
rolurile importante.
- ă ă
considerente:
- ă ă ă / ;
- ă ăă ;
- ă
- ă
E ă

ă referitoare Ia forma, cu ă
ăă ă
ă ă ă ă
pnvind utilizarea etc.

11
 CAPITOLUL 2
A A AJE A E E E

2.1 CLASIFICAREA AMBALAJELOR

ă
agroalimentare se pot clasifica astfel:
a. ă lului folosit l
ă
ambalaje din fibre textile.
b. ă ambalaje pentru uz intern, ambalaje pentru export,
ambalaje pentru industrializare.
c. ă
ă ă
d. ă - ă ),
ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci tehnologice, bene, cisterne,
containere).

2.2 A A AJE T
ă ă ă
baloane, butelii, damigene, tuburi rigide etc.
1. Borcanele ă ă - ă
ă 12 1 rcane

Borcanele inalte se ă N
ă N WS - B ă
N ă a ce
ă
ă. S ă
gurii borcanului.
B ă stemul TWIST-
B ă
ă ă iletarea
ă ă
ă

12
 B KELLE ă
ă ă ă
2. ă ă
ă ă ă 2 ă 10000 ml. Pentru produsele
ă - ă 1 -2
lor, buteliile pot fi:
-B N 1 S
ă ă
- Butelii pentru vin (cu capacitate de 700 sau 780 ml), de tip RHEIN sau de tip Bordeaux). Se
ă ă - ă
ă ă ă
- Butelii pentru bere – tip EURO, de 500 ml ă N W=N
W ă S ă - ă
ă ă - Buteliile speciale – S 33 rde
33 ă B
ă ă
- ă
design-ul folosit : w ky
fructe sau legume etc. La cele mai multe dintre aceste butelii, inchiderea se face cu capace filetate.
E
ă ă

2.3 AMBALAJE METALICE

Se folosesc ca ambalaje metalice: foliile metalice, cutiile metalice, tuburile si bidoanele
metalice, butoaie metalice etc.
1. Foliile metalice
• Foliile de plumb, mult folosite Ia inceputul sec al XX- ă
ductibilitate, impermeabilitate etc. S- ă ă ct
nemijlocit cu alimentele Se mai folosesc pentru invelirea la exterior a unor pachete, care au nevoie de
ă
• Foliile de staniu (staniolul) so folosesc, simple sau acoperite cu hartie, Ia ambalarea
branzeturilor, pa ă •
grosimi de 5—2 ă
S ă prin laminare cu hartie kraft, hartie
ă
S
13
etichete, Ia aplicarea unei folii do aluminiu peste capsula- ă ă
ă
presare sau infiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice etc.
2. Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile, sunt larg folosite mai ales in ultima
ă ă ă
ă E ă
S S
ă
3. Cutille metalice ă ă ă ă
ă
ă
ă ă ă ă

Cutiile ă
ă ă ă ă ă
ă ă ă euri).
ă ă ă
ă ă
ă 3 ă
ă
4. Bidoanele metalice ă
transport lap ă ă S
ă 1 2 ă
ă ă ului.
5. Butoaiele metalice ă ă ă
ă ă
rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin. ă 1
3 22 ă ă

2.4 AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE

rtonul, harta,
placajul, PAL, PFL. Ambalajele din lemn sunt din cele mai vechi ambalaje, ca timp de cand se
folosesc pentru ambalarea produselor alimentare. In ultimul timp sunt tot mal mult inlocuite de
S ă ă ă
transport, palete, butoaie din lemn etc.

14
 1. Tipurle de ambalaje din lemn ă
ă te, curbate sau drepte, care se
ă ă
a. Lazile din lemn ă ă
S ă
ă ă -unt,
m ă ă
plastic, cutii de carton etc.):
- Lăz pP
ă ă ă 63 833 3 .
ă ă ă
ă ă
- Lăz pC, ăă ă
ă ă
perisabile, a strugurilor etc
- Lăz p u co s v lm ă ă folosesc ca ambalaj de ordinul II,
ă ă
. , v ambalajelor de ordinul II, in
tehnologiile moderne de manipulare paleti ă S ă
- Palete plane, tip EURO, ă
S ă ă
ă
- Palete – l dă ă ă ă ă ă
S
pentru transport ă
ă
- P l cu mo , care se folosesc pentru a permite stivuirea unor ambalaje cu stabilitate mai
ă
ă ă
ă ă e
etc).
c. Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Se folosesc pentru
/ ă
ă ă S ă L ă
ă

15
 ă ă va mii de
litri.

2. T j hâ
ă ă
etc.Unele ambalaje din hartie sunt dublate cu pelicule sau folii de material platic sau de metal, pentru a
ă ă ă
produselor.
a. g hâ ă ă
S S 3111/1986 ă -1000 g pentru tipul S, sau de 1-10 g
pentru alte tipuri.
b. hâ ă ă
ă S
ă -un strat de
hartie sau din mai multe straturi. La interior, se pot acoperi cu un strat de material termoplastic, pentru
ă ă ă

3. Ambalaje din carton

ă Cutiile de carton se
ive, adezivi etc. Sunt folosite mai mult ca
ă
S -
capac, cu 3-4 ă ă
cutie cu capac dublu, cutie cu sertar.
a. z
ă ă ă
S - ă ă clape de inchidere
ă ă
ă ă
b. Suporturile alveolare ă
1 1 18 3

16
 2.5 A A AJE ATE A E A T E ATE A E
COMPLEXE

ă ă ă S ă

ă
1. g, ă ă S
folosesc pentru ambala
ă
ăă ate sau neperforate. Se
ă ă ă
ă ă ă ă S
folosesc pentru ambalarea unor produse aflate in ambalaje primare, in vederea manipularii.
2. ă
ă
mai mici.
3. Foliile termocontractibile ă ă
ă ă ă ă
pentru a se contracta. Prin contractare, folia se ă

ăă unele
S ă
semipreparate sau preparate.
4. ă
ă ă ă ă
ă ă ă ă
lichide cu un anumit grad de vascozitate (nectar de fructe, ketch-up, concentrate din fructe). Buteliile
ă
5. ă ă
ă ă ă B
ă ă 1 2 3 4
Belgia, Luxemburg, au capacitate de 40 l, 50 l, 60l.
6. Cartoanele ă din materiale complexe : carton acoperit cu pelicule de material
plastic, pentru a- ă ă S
ă ă legume sau de
S ă ă ă
17
- c o l î fo mă d du E L SS E L SS SE
lor de fructe etc. Se
ă - k ă ă
ă ă S ă ă 2 – 1136 ml.
- c o î fo mă d p l lipiped E B K E B K SE
ă 2–2 S ă
sucurilor de fructe sau legume, a bauturilor alcoolice. Deschiderea acestor ambalaje se face prin partea
ă ă ă
- cartoanele paralelipipedice, de tip, COMBIBLOC, folosite la ambalarea sucurilor de fructe sau
ă SG B BL -2 ă
raspandire in lume.

ă ă ă ă
din nou, dacă -
ă ă
ă ă ă ă
in contact cu produsul.

18
 CAPITOLUL 3
EV UȚ A A A AJE
3.1 AMBALAJELE DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PÂN AST ZI
Ambalatul bunurilor alimentare si non-alimentare nu este o practica a omului Î
din cele mai vechi timpuri omul a simtit nevoia sa-si protejeze cumva bunurile in timpul transportului
sau al depozitarii, asa ca a gasit tot felul de metode prin care sa realizeze acest lucru, metode care au
evoluat odata cu tehnologia si cu descoperirea de noi materiale, mai fiabile si mai versatile, ajungand
pana la alternativele disponibile acum.
Primele ambalajele apar in antichitate si erau construite din materiale naturale. Asa au aparut
cosurile din stuf, plostile din piei de animale, cutiile din lemn, butoaiele din lemn, vasele ceramice sau
sacosele tesute. Odata cu extinderea utilizarii acestor variante de ambalaje, au evoluat si nevoile, ceea
ce a dus la descoperirea de noi materiale din care sa poata fi construite recipiente mai sigure si mai
fiabile. Asa au aparut ambalajele din materiale procesate, cum ar fi vasele din sticla si din bronz.
Primele indicii ale folosirii hartiei pentru ambalaje dateaza din 1035 cand un calator persan care vizita
pietele din Cairo noteaza impresionat ca marfurile erau impachetate in hartie de catre comercianti si
erau inmanate asa clientilor.
Î
materiale mai rezistente. De exemplu, tinicheaua care apare in secolul al XVIII-lea, iar monopolul
asupra productiei era detinut de Boemia. Cutiile de tinichea au fost aduse si in Marea Britanie si au
fost folosite cu preponderenta pentru ambalarea tutunului.
Cutiile din carton incep sa fie folosite in secolul al XVI-lea, iar cartonul pliabil modern incepe
sa fie folosit in 1839. Cutiile pliabile incep sa fie produse in scop comercial in 1817 in Anglia, iar
plasele de hartie produse pentru a fi folosite in magazine sunt produse pentru prima data in Bristol,
Anglia in 1844.
Secolul al XX-lea este cel al profesionalizarii ambalajelor, care vine sa completeze progresul
fulminant al metodelor si alternativelor de ambalaje. Se diversifica materialele de ambalare astfel incat
sa ofere conditii personalizate pentru categorii specifice de produse. Aceasta diversificare a determinat
Universitatea din Michigan din Statele Unite sa lanseze chiar si o specializare de inginerie a ambalarii.
Consumul din ce in ce mai mare de produse si, implict, de ambalaje a determinat aparitia
nevoii de reciclare. Dupa anii 1980 eforturile de reciclare a ambalajelor devin din ce in mai vizibile, iar
consumatorii sunt din ce in ce mai constienti de conceptul de exploatare sustenabila a resurselor.
Totusi, abordarea sustenabila a gestionarii deseurilor mai are inca multe lucruri de pus la punct, la
nivel global, pana cand sa devina un proces a carui impact sa se regaseasca in imbunatatirea calitatii
vietii.

19
 Î 2 3
peste 2% din PIB-ul tarilor dezvoltate.

3.2 TE ȚE A E V EV UȚ AA A AJE E Î 2018

ț ăî ă ț
ș
 â î â ș î ;
 ș ț ș îș ță
ă ă ăî ;
 ț î î ă î pungi pentru vidat sau
cu ziplock.
E ț î î ă ș ș
ț ț ș Î - ț î ș
ă ă ă ă ș ă ă ș î
Î ț â î â ă
ș ș ț ț î 2 18 î ă
î ă

1. Ambalajele personalizate – x ț g
k ș ă ș ă ă ăî
ș ă ă ță
î î ă ăș ș ș
N ș ă î ț ăă ț ș
ăâ ăî ilitatea de a-ș î ț
ș

20
 ă ă âș - ță ă
Cutii, caserole, ă ă sau pungi multistrat ș
ș ăț
L â ă ă ă â î
lumina reflectoarelor. Studiile de ă ă
ă ă â ă 4 v
j ț -ș ț.
Î ț ă ă ă
â ă 2 18 ță î
ăă ș ste.

2. A ș
ă ță ă ță ș ă î anii viitori.
ț î ț ă ăă
contemporan, ș ă ă ș Prin
ș ă î viitor ă ț ă k
ț ă î ș
ț ă ș
î ă ăî
 î ț ș
fonturi simple.

21
 Cererea de pungi multistrat resigilabile, sticle, caserole cu capac ș ș
deschis ș îș ș ț ă
ță ș î î ș de
î ț î ă pungi pentru vidat și pungi
ziplock pentru a-ș î -un mod simplu, dar atractiv.
ă ș
ăă ț ț ș ă ă î
ă

3. g ș
î ță ș ă
ș ț ă
ț ț î ă
ță ăă î - ș

4. ș g v g
Fenomenul retro-vintage ; ă - ț ș
2 18 ț ă îș ț ț
î î ș ță ș

22
 î ș â
î ă ă ș ș
î B ă ă ă, vor readuce pe rafturi
ț ț

5. A j ș
Consumatorul mod ș ă î ă
ț ă ă ă ț ă ă ă ț
î Î 2 18 pungile multistrat resigilabile, pungile laminate
stand-up cu ziplock ș îș ă ș ță ă â î
â ș î ine de cartier.

6. g , v ș v
Î Q ăă ă ț
ț î ă area
de la un magazinul la altul.
Î - ă ș
îș ă î ț ț
ț ț î Î
ă ă„ ” ș

23
 7. Ambalaje mai atractive pentru magazinele online
Brandurile ă î ă ă ț
ăă ș ă ă
â ț î ț ă ț

B ț ă
ă ă ă ă ăă
î î pungi pentru vidat.

8. Mix de materiale
ș
ț ș ă N î ă ț â
î
 Ambalajele pentru produsele alimentare congelate vor reprezenta una din principalele
ă ț
 Î 2 18 pungilor multistrat resigilabile k ș
â ă ț â ț ș ș
ș
ș î ț ț
ță î ș ă î ș
ț
24