Ministerul Învăţămîntului, Educaţiei, Tineretului şi Sportului

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

Inginerie şi Management în Industria Alimentară

Proiect de an
TEMA: Tehnologia de producere a mazării verzi conservate

şi a castraveţilor marinaţi

A efectuat Railean Larisa

st. gr. IMIA-091

A verificat Tărîţă Vasile

Chişinău, 2013

1
 Cuprins:
INTRODUCERE

1. INGINERIE
TEHNOLOGICĂ......................................................................................
.....................4
1.1 Caracteristica produselor proiectate ......................................................................................................4
1.2 Caracteristica materiei prime .................................................................................................................7
1.2.1. Mazăre verde ...............................................................................................................................7
1.2.2. Castraveţi proaspeţi .....................................................................................................................7
1.3 Caracteristica materialelor auxiliare.......................................................................................................8
1.3.1. Apa potabilă ................................................................................................................................8
1.3.2. Zahăr 10
1.3.3. Sare 11
1.4 Ambalaje, recipiente, capace, rezervoare.............................................................................................12
1.4.1. Ambalaje pentru materia mprimă, materiale auxiliare..........................................................12
1.4.2. Recipiente pentru produse conservate ..................................................................................12
1.4.3. Capace închidere recipiente...................................................................................................13
1.4.4. Ambalaje produse finite ........................................................................................................13
1.5 Elaborare schemei-bloc de operaţii tehnologice fabricare conserve proiectate ....................................14
1.5.1. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Mazăre verde conservată” ................................14
1.5.2. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Castraveţi marinaţi” .........................................17
2. CALCULE
TEHNOLOGICE......................................................................................
.....................20
2.1. Calculul programei de fabricare conserve ...................................................................................20
2.2. Calcule specifice la fabricarea produselor conservate.................................................................22
2.2.1. Informaţie documentară fabricare conserve..................................................................22
2.2.2. Relaţii de calcul consumuri materii prime, materiale....................................................23
2.2.3. Calculul necesar în materie primă şi materiale auxiliare ...............................................25
2.2.4. Randamentul produselor pe operaţii tehnologice la fabricare.......................................26
2.2.5. Calculul necesarului în recipiente, capace, ambalaje..................................................... 27
3. CALCULUL SUPRAFEŢELOR
DEPOZITULUI .................................................................................28
3.1. Calculul suprafeţei de păstrare a materiei prime..............................................................................
3.2. Calculul suprafeţei de păstrare a produselor finite...........................................................................
4. CALCULUL ŞI SELECTAREA UTILAJULUI
TEHNOLOGIC. 29

5. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU ASAMBLAREA LINIILOR

TEHNOLOGICE......................................................................................
..................32
6. DESCRIEREA OPERAŢIILOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE A
CONSERVELOR ...... 33
6.1. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Mazăre verde conservată”

2
6.2. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Castraveţi marinaţi”

1.1. Caracteristica produselor proiectate

Caracteristici de calitate pentru mazare verde conservată

Produsul se refera la mazare verde, boabe uniforme din punct de vedere al gradului de
coacere, calibrate cu diametrul de 8,75-9,3 mm, in solutie de sare, culoare caracteristica boabelor de
mazare fierte, lichidul de acoperire este limpede sau usor opalescent. Produs sterilizat.
Tabelul 1.1.
”Caracteristici organoleptice ale mazării verzi conservate”

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

organoleptice

Aspect: Boabe de mazare intregi, verzi pana la verzi-galbui, in saramura slab

opalescenta;

Miros: Caracteristic pentru produs, fara miros strain;

Gust: Specific, dulceag, usor sarat, fara gust strain;

Consistenta: Boabe ferme, fragede, cu grad de maturitate uniform;

3
 Tabelul 1.2.

”Caracteristici fizico-chimice ale mazării verzi conservate”

Caracteristici fizico-chimice Conditii de admisibilitate

Boabe de mazare, calculate ca procent din greutatea volumului de apa distilata

60
continuta de recipientul complet umplut si inchis, masurata la 200C

Clorura de sodiu ( % in lichid) 0,8-1,2

Boabe sparte (% raportate la masa totala a boabelor) 4

Resturi de pastai, peduncul, coji, maxim % 0,5

Corpuri straine lipsa

Impuritati minerale lipsa

Boabe patate (raportate la masa totala a boabelor) 2

Nivelurile maxime de contaminanti - metale grele, micotoxine, pesticide, contaminanti radioactivi,

reziduri de medicamente veterinare - trebuie sa fie in concordanta cu legislatia tarii in care produsul
este pus pe piata.

Caracteristici microbiologice: conform legislatiei europene in vigoare, respectiv Regulamentul (CE)

nr. 1441/2007, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru
produsele alimentare.

Caracteristici de calitate pentru castraveţi marinaţi

Tabelul 1.3.

”Caracteristici organoleptice ale castraveţilor marinaţi”

4
 Caracteristici organoleptice
Aspectul exterior al recipientului
Aspectul continutului
Culoare
Gust si miros
Corpuri straine: nisip, pamant sau maximum 0,08% (m/m) impuritati minerale
orice impuritate minerala ce
afecteaza comestibilitatea
produsului si care se gaseste in
lichidul de acoperire sau adera la
coaja ori la pulpa castravetilor
Aspectul general al castravetilor
Cerinte privind forma,
uniformitatea, pete, defecte
mecanice, prezenta coditelor,
textura necorespunzatoare,
culoare anormala, goluri
Uniformitatea dimensiunii
Castravetilor
1)"intregi" si "julienne"
Caracteristici fizico-chimice
Pete
Defecte mecanice
Textura necorespunzatoare
Culoare anormala
Goluri
Impuritati minerale
Condiţii de admisibilitate
curat, ermetic inchis, nebombat, sa nu prezinte fisuri, sa nu prezinte
pete de rugina la exteriorul sau in interiorul recipientului ori
pelicula de lac desprinsa de pe interiorul cutiei; eticheta sa fie
curata, vizibil imprimata cu toate elementele de identificare, lipita
simetric in planul recipientului; la cutiile metalice se admit usoare
deformari la corp, dar nu la falt
culoarea trebuie sa fie caracteristica soiului, tipului de conservare
si sortimentului fabricat
gustul si mirosul trebuie sa fie placute, acru, acru-dulceag,
caracteristice sortimentului fabricat si condimentelor folosite; fara
gust amar, fara miros de mucegai, ranced sau alt gust si miros
straine
castravetii trebuie sa fie uniformi ca dimensiune, fermi, crocanti,
fara zbarcituri, parti sau exemplare moi
lungimea celui mai lung castravete nu trebuie sa depaseasca cu mai
mult de 50% pe al celui mai scurt; diametrul celui mai mare
castravete nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 50% pe al celui
mai mic
Tabelul 1.4.
”Caracteristici fizico-chimice ale castraveţilor marinaţi”
Conditii de admisibilitate
15 g
30 g
10 g
10 g
lipsa
5
 Corpuri straine lipsa

Nivelurile maxime de contaminanti - metale grele, micotoxine, pesticide, contaminanti radioactivi,

reziduri de medicamente veterinare - trebuie sa fie in concordanta cu legislatia tarii in care produsul
este pus pe piata.

Tabelul 1.5.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică a produselor proiectate

COMPOZIŢIA CHIMICĂ Mazăre verde Castraveţi

Apa 1 G 84.2 99 1.2
Proteine 2 3.1 1.3
R
Lipide 3 0.2 0.2 .
Glucide Mono şi dizaharide 4 A 3.3 1.5
Amidon 5 M 3.2 -
Celuloză 6 E 0.8 0.2
Acizi organici 7 0.1 0.1
Cenuşă 8 m 1.3 1.2
Elemente minerale Na 9 360 15
I
K 10 99 170
Ca 11 L 20 19
Mg 12 I 21 9
P 13 G 62 27
Fe 14 0.7 0.6
Vitamine B-caroten 15 R 0.30 -
B1 16 A 0.11 -
B2 17 M 0.05 -
PP 18 0.70 -
C 19
E 10.0 3.2
Valoarea energică 20 KCaL 40 19

Caracteristica materiei prime

Caracteristici de calitate pentru mazare

Este o minunată sursă de albumine, hidrocarburi, amidon, conţine fier, potasiu, fosfor, zinc,
vitamina C, vitamine din grupa B. Scade nivelul de colesterol. Protejează împotriva cancerului şi
influenţează benefic oasele noastre
Mazărea, leguma preferată a copilăriei noastre nu numai că este foarte gustoasă, dar are şi o
combinaţie inedită de elemente nutritive. Datorită amestecului de vitamine B1, B2, B6 şi C precum şi
a conţinutului de fier constituie un medicament împotriva oboselii, a anemiei, a problemelor cu
învăţatul, şi a funcţionări slabe a sistemului imunologic imunitar al organismului.
Mazarea se cultiva pe suprafete mari pentru semintele sale bogate in proteina (23 - 28%), hidrati de
carbon (46 - 50%), lecitina, vitamine si saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu etc.

Caracteristici de calitate pentru castraveţi

6
 Castravetii trebuie sa fie intregi, sanatosi, cu aspect proaspat, tari, curati, fara umiditate
exterioara anormala, fara miros si/sau gust straine, fara gust amar.
Tabelul 1.2.1
Compoziţia chimică şi valoarea energetică a materiei prime

COMPOZIŢIA CHIMICĂ Mazăre verde Castraveţi

Apa 1 G 80.0 95.0
Proteine 2 5.0 0.8
R
Lipide 3 0.2 0.1
Glucide Mono şi dizaharide 4 A 6.0 2.5
Amidon 5 M 6.8 0.1
Celuloză 6 E 1.0 0.7
Acizi organici 7 0.1 0.1
Cenuşă 8 m 0.9 0.5
Elemente minerale Na 9 2 8
I
K 10 285 141
Ca 11 L 26 23
Mg 12 I 38 14
P 13 G 122 42
Fe 14 0.7 0.6
Vitamine B-caroten 15 R 0.40 0.06
B1 16 A 0.34 0.03
B2 17 M 0.19 0.04
PP 18 2.00 0.20
C 19
E 25.0 10.0
Valoarea energică 20 KCaL 73 14

1.3. Caracteristica materialelor auxiliare

Pentru fabricarea conservelor proiectate, în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor
tehnologice de producere, se vor folosi următoarele materiale auxiliare:

Tabelul 1.3.1

Denumirea materiilor Document normativ tehnic de Denumirile conservilor la

auxiliare conformitate care se folosesc materialele
auxiliare

Mazăre verde conservată,

Apă potabilă GOST 2874 castraveţi marinaţi

Mazăre verde conservată,

Zahăr GOST 21 castraveţi marinaţi

7
 Mazăre verde conservată,
Sare GOST 908 castraveţi marinaţi

Apă potabilă
Temperatura: 8-12 ˚C
Temperatura poate fi un indicator indirect de poluare, mai ales pentru apele subterane a căror
temperatură este constantă. Variaţiile acestei temperaturi însă, în paralel cu variaţiile aerului, indică
existenţa unei comunicări cu exteriorul, deci posibilitatea de pătrundere în sursa de apă a poluanţilor
din exterior.
Culoarea
Apa potabilă nu are culoare; este permisă o valoare de 10˚ pe scala Pt/Co. Culoarea apei poate
evidenţia prezenţa crescută a unor poluanţi solubili în apă; o apă colorată intens indică o poluare cu
substanţe toxice.
Mirosul
Apa potabilă trebuie să fie fără miros. Mirosul este legat de prezenţa în exces a unor elemente
naturale sau provenite din poluarea apei, ca şi de unele transformări la care sunt supuse în apă
anumite substanţe chimice, mai ales poluante.

Gustul
Apa potabilă trebuie să aibă gust plăcut.
gustul particular al apei este determinat de prezenţa peste anumite limite a sărurilor minerale şi a
substanţelor organice . Astfel, concentraţii crescute de fier imprimă apei un gust metalic, calciul dă
gust sălciu, magneziul gust amar, clorurile gust sărat.
Turbiditatea
Se admite o tulbureală de 1 NTU (unitate de turbiditate nefelometrică) caracteristică apei limpezi de
izvor. O apă cu valori de NTU >1 se consideră poluată (1 grad NTU corespunde la 1 mg SiO2/l).
turbiditatea este dată de particule foarte fine aflate în suspensie care nu sedimentează în timp. O apă
tulbure prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele în suspensii pot fi un suport nutritiv
pentru germeni.
Duritatea
Duritatea depinde de cantitatea de săruri de calciu, magneziu, aluminiu şi fier dizolvate în apă.
Poate fi: moale, cu 4-8 dGH; semidură, cu 12-18 dGH; dură, cu 18-30 dGH.
pH-ul:
Este un indicator al acidităţii apei. Apa de băut trebuie să fie aproape neutră, adică sa aibă pH-ul de
6,8 – 8,5. Dacă pH-ul este sub 5,6, apa este acidă şi cauzează modificări ireversibile la nivelul
epiteliilor, iar dacă pH-ul este peste 11, apa este alcalină şi irită ochii, pielea şi mucoasele.

Tabelul 1.3.2
„Caracteristici microbiologice apei”

8
 Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Microorganisme într-un mm3 de apă, maxim 100,00

Nr de bacterii din grupa Escherichia coli într-un 3,00

litru de apă, maxim

Zahăr
Caracteristici de calitate
Tabelul 1.3.3.
„Caracteristici oganoleptice ale zahărului”

Tip de zahăr cristal

Caracteristici
Alb nr.1 Alb nr.2 Alb nr.3 Alb nr.4
Condiţii de admisibilitate
Culoare Alba, cu stralucire caracteristică Alb pînă la slab gălbue, cu
strălucire caracteristică
Aspect în stare solida Cristale uscate, uniform calibrate, Cristale uscate,
nelipicioase, neaglomerate, care curg liber nelipicioase, neaglomerate,
care curg liber
Aspect în soluţie 25% Solutie limpede, fara sediment si corpuri Solutie limpede, fara
straine corpuri straine
Miros şi gust Dulce, fara miros si gust strain, atât în stare solida, cât si în solutie

Tabelul 1.3.4.
„Caracteristici fizico-chimici ale zahărului”

Caracteristic Unitate de Tip zahăr

ă masură Alb nr.1 Alb nr2. Cristal Alb nr.3 Alb nr.4
Condiţii de admisibilitate
Substanţe Max. 0,03 Max. 0.07
reducătoare
Substanţe Max. 10 Max. 50 Max. 120 Max. 300
solubile în apă
Impurităţi Absent
metalice

9
pH în soluţie 7,5 7,5...7.8
25%

Sare
Caracteristici de calitate
Tabelul 1.3.5.
„Caracteristici oganoleptice ale sării”

Tipul A B

Calitate Extra Extrafina Fină Marunţită

Gust sărat, fară gust străin

Miros lipsă

Culoare albă albă, cu slabe nuanţe

cenuşii
Aspect uniform, fara aglomerari stabile

Corpuri străine nu se admit

Tabelul 1.3.6.
„Caracteristici fizico-chimici ale sării”

Tipul A B
Calitate Extra Extrafină Fină Mărunţită
Clorură de sodiu, % min. 98,5 99,2 99,0 97,5
Clorură de calciu, % max 0,1 0,08 0,15 0,2
Clorură de magneziu, % max 0,03 0,08 0,08 0,1
Sulfat de calciu,% max 1,2 0,4 0,4 1,0
Sulfat de magneziu,% max lipsă lipsă lipsă 0,06
Trioxid de fier, % max 0,001 0,001 0,001 0,04
Cupru lipsă lipsă lipsă lipsă
Plumb lipsă lipsă lipsă lipsă
Arsen lipsă lipsă lipsă lipsă
Reacţia soluţiei neutră neutră neutră neutră
Substanţe insolobile în apă, % max 0,06 0,1 0,2 1,2
Umiditatea, % max 0,15 0,15 0,15 0,15

1.4 Ambalaje, recipiente, capace, rezervoare

10
1.4.1. Ambalaje pentru materia mprimă, materiale auxiliare

Transportul castraveţilor se proiecteză în lăzi de lemn nr. 22 conform GOST 17812, greutatea
maximală 12 kg. Lăzile trebue să fie curate, uscate, fără miros străin.

Tabelul 1.4.1.
“Caracteristica lăzilor de lemn”
Nr. Lăzilor Dimensiuni interioare, mm
GOST Masa maximă Denumirea materie
17812 materie primă primă încărcată în
lungimea lăţimea înălţimea îmcărcată în ladă ladă şi transportată
22 507 303 263 12 Castraveţi

1.4.2. Recipiente pentru produse conservate

Ambalarea produse finite se proiectează în recipiente de sticlă III-82-720 pentru „Castraveţi
marinaţi” şi cutii metalice pentru „Mazăre verde conservată”. Aceste recipiente au aspect exterior
plăcut, se consideră comode la deschidere şi sunt solocitate de cumpărători.

Tabelul 1.4.2.
„Caracteristicile tehnice ale recipientelor conform GOST 5717-91 ”

Tip Culoare Capacitatea, cm3 Diametrul Înălţimea, Diametrul Masă

recipient, sticlă gurii mm părţii recipient,
semn nominală Max. recipient, cilindrice g
convenţiona plină mm
l
III-82-720 Fără 720 735 96 131
culoare
Cutii 420 435 85 84 435
metalice

1.4.3. Capace închidere recipiente

Ermetizarea recipientelor cu produs se realizează cu capace metalice acoperite cu lac.

Tabelul 1.4.3.
„Caracteristicile capacelor conform GOST25749-83”

Semn convenţional Diametrul gurii Nr. De începuturi ale Destinaţie capace

recipient, mm filetului
III-82-6 82 6 Pentru borcane de sticlă

1.4.4. Ambalaje produse finite

11
 Recipientele de sticlă se ambalează în cutii de carton gofrat conform GOST 13516

Tabelul 1.4.4.
„Caracteristica ambalajelor”

Masă maximă
Capacitate, dm 3

Recipiente ambalate în
Nr cutiei după GOST

Dimensiuni interioare Nr. de recipiente aranjate în

cutie, bucăţi

cutie
înălţime
lungime

În lungime
lăţime

În ănălţime

În total
În lăţime
în cutie
30 380 285 152 16,5 15,0 III-82-720 4 3 1 12

11 380 228 290 Ladă 45

gofrată
13516-72

1.5 Elaborare schemei-bloc de operaţii tehnologice fabricare conserve proiectate.

1.5.1. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Mazăre verde conservată”
12
 Cutii metalice Mazăre verde GOST 5312-74

10 1
Inspecţie Transport
vizuală lăzi 15 kg, paletă

11 2
Apă
Spălare Recepţie
Apă t=50-60 0C Conform DTN
rez

Apă
12 3
Apă Opărire Păstrare
rez t= 18...20 0C
t > 100 0C Tmax= 4h

13 4
Deşeuri neutilizate
Inspectarea Inspectare uscată
la lumină Vmax = 0,12m/s

14 Apă 5
Cutii metalice Apă Spălare
curate P = 196-294 kPa
ezid
r

6
Blanşare

t=75...80 0C

7
Răcire

La poz. 9 La poz 8

La poz. 10 De la poz 7

8
Deşeuri neutilizate
Inspectarea
umedă
13
 9
Dozare boabe
60-70%

15
Dozare saramura
30-35%

16
Ermetizarea

Apă
17
Apă Clătirea recipiente
rez T0 70-750c

18
Apă Sterlizare 8
Abur 15−20−20
Cond. 5
120 11

19
Descărcarea borcane
din coşuri

20
Apă Spălare-uscare
Abur
Cond. borcane

De la poz 20
21
Etichetare

14
 22
Ambalare în cutii
de cartom

23
Stivuirea cutii pe
palete

24
Depozitarea
t= 18 0C
W= 70...75%
Mazăre verde conservată
GOST 1584390

1.5.2. Scema-bloc operaţii tehnologice fabricare ”Castraveţi marinaţi”

Capace GOST 82 Borcane III-82-720 Castraveţi marinaţi

GOST 5312-74

17 11 1
Inspecţie Inspecţie Transport
vizuală vizuală lăzi 15 kg, paletă

Apă 18 Apă 12 2
Spălare Spălare Recepţie
Apă Apă
t=50-60 0C rez t=50-60 0C Conform DTN
rez

15
 19 13 3
Abur Abur Păstrare
Opărire Opărire t= 18...20 0C
t > 100 0C t > 100 0C Tmax= 4h

Capace curate
14 4
Deşeuri neutilizate
Inspectarea Inspectare
la lumină Vmax = 0,12m/s

Borcane curate Apă 5

Apă
Spălare
rez P = 196-294 kPa

6
Calibrare

t=75...80 0C

7
Blanşare
t=75...80 0C

La poz.16 La poz. 10 La poz 8

La poz.17 La poz. 11 De la poz 7

8
Răcire

9
Inspectarea Deşeuri neutilizate

10
Dozare castraveţi 16
 15
Dozare saramura

16
Ermetizarea

20
Apă Clătirea recipiente
T0 70-750c
Apă
rez

21
Apă Sterlizare
Abur 25−8−25
Cond. 100

22
Descărcarea borcane
din coşuri

De la poz. 22

23
Apă
Spălare-uscare
Abur
Cond. borcane

24
Etichetare

25
Ambalare în cutii
de cartom 17
 26
Stivuirea cutii pe
palete

27
Depozitarea
t= 18 0C
W= 70...75%
Castraveţi marinaţi
GOST

2 CALCULE TEHNOLOGICE
2.1. Calculul programei de fabricare conserve

Tabelul 2.1.
“Date iniţiale”

Nr.crt. Tip de conserve Tip de Masa netă Capacitatea de producţie a

ambalaj recipient liniei tehnologice
fizic,g t/schimb t/h
1. Mazăre verde Cutii metalice 425 42 6
conservată 425 ml
2. Castraveţi III-82-720 735 8,4 1,05
marinaţi

„Regimul de lucru la producerea conservelor”

Mazăre verde conservată Castraveţi marinaţi
 Schimburi în zi 3 2
 Durata unui schimb 7 7
 Zile lucrătoare în săptămînă 6 6
 Zile lucrătoare în lună 25 25

18
 Tabelul 2.2.

“Graficul de recepţie a materiei prime”

Denumirea Lunile
materie primă
VI VII VIII IX
Mazăre verde 10 15

Castraveţi 15 10

Tabelul 2.3.

“Graficul de funcţionare a liniilor tehnologice la fabricaţie conserve”

Denumirea liniilor Schimb Lunile

tehnologice VI VII VIII IX
Linia tehnologică de I 10 15

fabricaţie a mazărei 13
verzi conservate II 13
13

III 15
Linia tehnologică de I 15 10
fabricaţie a
castraveţilor marinaţi II 20 10

Tabelul 2.4.

“Numărul de zile/schimburi la fabricarea conservelor”

Tip de Semn Lunile

conserve convenţional VI VII VIII IX
Mazăre verde 18 13
conservată 46 37
Castraveţi 15 25 8
marinaţi 25 50 16

19
 Tabelul 2.5.

„Programul de fabricaţie a conservelor în secţia proiectată”

Tip de Lunile Total pe an/t

conserve VI VII VIII IX
Mazăre verde 1932 1554 _ _ 3486
conservată
Castraveţi _ 210 420 134,4 764,4
marinaţi
In total pe 1932 1764 420 134,4 4250,4
luni

2.2. Calcule specifice la fabricarea produselor conservate

2.2.1. Informaţie documentară fabricare conserve
Tabelul 2.6.
“Receptura şi normele de consum al materiei prime şi
materiale la fabricarea 1000 kg mazăre verde conservată”
Denumirea Calitate Reţeta Pierderi şi Norma de
materiei conserve deşeuri consum, kg/t
Boabe Saramură
prime
Mazăre verde Superioară
prospătă 680 320 12% 772,7
Zahăr Superioară 9.9 7.0 10.6
Sare Superioară 9.9 10.0 11.0

.
Tabelul 2.7.
“Receptura şi normele de consum al materiei prime
şi saramurii la fabricarea castraveţilor marinaţi”
Denumirea Reţete 1000 kg Pierderi Norma de consum
produs Castraveţi Saramură şi deşeuri Castraveţi Zahăr Sare Acid acetic
Castraveţi
marinaţi 570 430 4 594 20,4 20,4 6,4

Tabelul 2.8.

20
 “Repartizarea pierderilor şi deşeurilor, % pe procesele tehnologice
conform schemei tehnologice ”Mazăre verde conservată” ”
Denumirea Procesele tehnologice În total
materiei prime pierderi
şi
deşeuri,
%
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Ermetizare
Păstrare

Dozare

Sterilizare
Inspectare

Racire
Bblanşarea

Inspectare
Spălare

Mazăre I.T. 1,0 2,0 1,5 4,0 1,0 1,0 0,5 0,5 0,5 12
verde L.S. 1,0 1,0 1,5 3 1,0 1,0 0,2 0,1 0,1 8,9

Tabelul 2.9.
“Repartizarea pierderilor şi deşeurilor, % pe procesele tehnologice
conform schemei tehnologice ”Castraveţi marinaţi” ”
Denumirea Procesele tehnologice În total
materiei prime pierderi
şi
deşeuri,
%
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Păstrare

Sterilizare
Blanşare
Inspectare

Ermetizare
Calibrare

Dozarea
Spălare

Inspectare

Castraveţi I.T. 0,2 1,0 1,0 0,1 1,0 0,2 0,2 0,2 0,1 4
marinaţi
L.S 0,1 0,5 1,0 0,1 1,0 0,1 0,05 0,05 0,05 2,95

2.2.2. Relaţii de calcul consumuri materii prime, materiale Tabelul 2.10.

“Relaţii de calcul utilizate în calculele tehnologice la fabricarea conservelor”
Denumirea Denumirea indicelui Unitatea de măsură Relaţia de calcul
conservelor calculat
Mazăre verde Norma de consum kg/t Tm= Sm*100

21
 conservată materie primă 100-Xm
Norma de consum kg/t Ts= Ss*100
saramură 100-Xs
Norma de consum kg/t Tz= Sz*mz
zahăr 100-Xz
Norma de consum kg/t Ts= Ss*ms
sare 100-Xs
Castraveţi Norma de consum kg/t Tm= Sm*100
marinaţi materie primă 100-Xm
Norma de consum kg/t Ts= Ss*100
saramură 100-Xs
Norma de consum kg/t Tz= Sz*mz
zahăr 100-Xz
Norma de consum kg/t Ts= Ss*ms
sare 100-Xs

Calculul normelor de consum a materiei prime şi a materialelor

Mazăre verde conservată

Tm= Sm*100 = 680*100 = 68000 = 746,43 kg/t
100 - Xm 100-8,9 91,1

Ts= Ss*100 = 320*100 = 32000 = 326,53 kg/t

100 - Xs 100-2,0 98,0

Tz= Sz*mz = 320*3 = 960 = 10,32 kg/t

100-Xz 100-7 93

Ts= Ss*ms = 320*3 = 960 = 10,66 kg/t

100-Xs 100-10 90

Castraveţi marinate

Tm= Sm*100 = 570*100 = 57000 = 587,32 kg/t

100 - Xm 100-2,95 97,05

Ts= Ss*100 = 430*100 = 43000 = 438,77 kg/

100 - Xs 100-2,0 98,0

22
 Tabelul 2.11.
“Compararea normelor de consum aprobate cu cele calculate”
Denumirea materiei prime, Norma de consum,kg/mbc Abatere (deviaţia)
materialelor auxiliare
Aprobată Calculată “--” “+”
micşorare majorare
Mazăre verde 772,7 746,43 26,27 _

Sare 10,6 10,66 _ 0,06

Zahăr 11,0 10,32 0,68 _

Castraveţi marinaţi 594 587,32 6,68 _

Sare 20,4 _ _ _

Zahăr 20,4 _ _ _

Acid acetic 6,4 _ _ _

2.2.3. Calculul necesar în materie primă şi materiale auxiliare

Tabelul 2.12.
“Bilanţul de materie primă, materiale auxiliare la fabricarea mazărei verzi
conservate”
Denumire Denumirea Capacitatea Norma Consum Lunile
a produs materiei de producţie de
prime şi consum
t/sch t/h Kg/h Kg/sch VI VII
materiale

Mazăre Boabe 42 6 746,43 4478,58 31350,06 1442102,80 1159952,20

verde
Zahăr 42 6 10,32 61,92 433,44 19938,24 16037,28
conservată
Sare 42 6 10,66 63,96 447,72 20595,12 16565,64

Saramură 42 6 326,53 1959,18 13714,26 630855,96 507427,62

Tabelul 2.13.
“Bilanţul de materie primă, materiale auxiliare la fabricarea castraveţilor marinaţi”

23
Denumire Denumirea Capacitatea Norm Consum Lunile
a produs materiei de producţie a de
t/sch t/h Kg/h Kg/sch VII VIII IX
prime şi consu
materiale m
Castraveţi Castraveţi 8,4 1,05 587,32 616,68 4933,48 123337,00 246674 78935,68
marinaţi
Zahăr 8,4 1,05 20,4 21,42 171,36 4284,00 8568 2741,76

Sare 8,4 1,05 20,4 21,42 171,36 4284,00 8568 2741,76

Acid acetic 8,4 1,05 6,4 6,72 53,76 1344,00 2688 860,16

Saramură 8,4 1,05 438,77 460,70 3685,66 92141,50 184283 58970,56

2.2.4. Randamentul produselor pe operaţii tehnologice la fabricare

Tabelul 2.14.
“Randamentul produselor privind procesele
tehnologice la fabricarea mazărei verzi conservate”
Denumirea proceselor Recepţie. Pirderi Deşeuri
tehnologice Kg/h
În % În kg În % În kg
Păstrare 4478,58 1,0 44,7858 _ _
Inspectare 4433,7942 _ _ 1,0 44,7858
Spălare 4389,0084 1,5 67,1787 _ _
Blanşare 4321,8297 3,0 134,3574 _ _
Răcire 4187,4723 1,0 44,7858 _ _
Inspectre umedă 4142,6865 _ _ 1,0 44,7858
Dozare Boabe 4097,9007 0,2 8,95716 _ _

24
 saramură 5958,552 2,0 89,5716 _ _

Ermetizare 5954,0735 0,1 4,47858 _ _

Sterilizare 5949,595 0,1 4,47858 _ _
S-a fabricat: t/h 5949,595/1000 = 5,94
buc/h 5950/0,42 = 14167
buc/sch 14167 * 42 = 595014

Tabelul 2.15.
“Randamentul produselor privind procesele
tehnologice la fabricarea castraveţilor marinaţi”
Denumirea proceselor Recepţie. Pirderi Deşeuri
tehnologice Kg/h
În % În kg În % În kg

Păstrare 616,686 0,1 0,616686 _ _

Inspectare 616,06932 _ _ 0,5 3,08343
Spălare 612,98589 0,5 3,08343 _ _
Calibrare 609,90246 1,0 6,16686 _ _
Blanşare 603,7356 1,0 6,16686 _ _
Inspectre 597,56974 _ _ 0,1 0,616686
Dozare Boabe 596,95306 0,005 0,308343 _ _

saramură 1057,3532 _ _

25
Ermetizare 1057,0449 0,005 0,308343 _ _
Sterilizare 1056,7366 0,005 0,308343 _ _

S-a t/h 1056,7366/1000 = 1,05

fabricat: buc/h 1056,7366/0,84 = 1258
buc/sch 1258 * 8,4 = 10568

2.2.5. Calculul necesarului în recipiente, capace, ambalaje

Tabelul 2.16
”Numărul necesar de recipiente şi materiale
pentru fabricarea mazărei verzi conservate”
Semn Necesitate, recipiente Consum lunar, buc. În total pe
convenţional sezon, mii buc
recipiente, Conform Cu evidenta
capace, calculelor rebut, defecte
ambalaje Buc/h Buc/sch Buc/h Buc/sch VI VII

Cutii
metalice, 425 14167 595014 14210 596800 27 452 800 22 081 600 49 534 400
ml
Capace
14167 595014 14175 595312 27 384 352 22 026 544 49 410 896

Cutii carton
gofrat 315 13223 316 13263 610 063 490 703 1 100 766

Notă: Rebut, defecte borcane de sticlă 0,3 % Capace defecte 0,05%

Tabelul 2.17

26
 ”Numărul necesar de recipiente şi materiale
pentru fabricarea castraveţilor marinaţi”
Semn Necesitate, recipiente Consum lunar, buc. În total
convenţional pe
Conform Cu evidenta
recipiente, sezon,
calculelor rebut, defecte
capace, mii buc
Buc/h Buc/sch Buc/h Buc/sch VII VIII IX
ambalaje

Borcane
III-82-720 1258 10568 1286 10 801 270 025 540 050 172 816 982 891

Capace
1258 10568 1265 10 621 265 525 531050 169 936 966 511

Cutii carton
30/12 buc 105 881 108 2 072 22 503 45 005 14 402 81 910

Notă: Rebut, defecte borcane de sticlă 2,2 % Capace defecte 0,5%

3. CALCULUL SUPRAFEŢELOR DEPOZITULUI

3.1. Calculul suprafeţei de păstrare a materiei prime

3.2. Calculul suprafeţei de păstrare a produselor finite

27
4. CALCULUL ŞI SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC
Calculul tehnologic pentru castraveţii marinaţi

1. Calculăm numărul de recipiente aşezate într-un coş de autoclavă

nr = 0,785* hc * dc = 0,785* 0,700 * (0,946)2 = 388,10

hr dr 0,131 (0,096)2
aproximativ 389 bucăţi

2. Calculăm durata de încărcare a borcanelor III-82-720 într-un coş

TC = nr = 389 = 13,89
Gr 28
Aproximativ 14 min

3. Calculăm numărul de coşuri în autoclavă

nc = Tmax = 30 = 1,07
Tc 28
Deci 2 bucăţi

4. Calulăm numărul de recipiente încărcate concomitent într-un autoclav B6-KA2-B2

nra = nc * nr = 2 * 389 = 778

5. Calculăm durata de timp complet de lucru a unui autoclav

28
 Tt = Tî + T1 + T2 + T3 + Td = 5+25+8+25+5 = 68 min

6. Calculăm productivitatea autoclavei

Pav = nrc = 778 = 11,44
Tt 68
Aproximativ 11 bucăţi

7. Calculăm numărul de autoclave necesare pentru sterilizare

Nav = Gr = 28 =2,54
Pav 4
Deci 3 unităţi

8. Calculăm intervalul de timp la care se încarcă autoclavele

∆T = nra = 778 = 27,78 min

Gr 28
Aproximativ 28 min
Tabelul 4.1.
“Durata de funcţionare a autoclavei”
Denumirea operaţiei Simbol Durata Începutul sau sfîrşitul operaţiei
operaţiei 1 2 3 4
Începutul funcţionării h - 8.00 8.28 8.56 9.24
autoclavei
Încărcarea coşurilor în T1 5 8.05 8.33 9.01 9.29
autoclavă
Ridicarea T0 pîna la T0 T2 25 8.30 8.58 9.26 9.54
de sterilizare
Sterilizarea produsului T3 8 8.38 9.06 9.34 10.02
Răcirea produsului T4 25 9.03 9.31 9.59 10.27
Descărcarea coşuri T5 5 9.08 9.36 10.04 10.32
Autoclava pregătită - - 9.08 9.36 10.04 10.32
pentru încărcare

29
5. SELECTAREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU ASAMBLAREA
LINIILOR TEHNOLOGICE

Necesarul de utilaje, aparate, unităţi

Denumir
ea Utilajul tehnologic
operaţiei Caracteristicile tehnice
tehnologi
Capacitatea de producţie, kg/h sau buc/h
Se prelucrează, kg/h sau buch/

ce
Denumirea

Tipul

Dimensiuni de Puterea Consumul

gabarit instala-
l b h tă Apă, Abu
motor m3 r,
electric, kg/h
KW
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Transport Maşină de ЭП- 1000 2500 930 1595 - - - 1
materie încărcat 103
primă elctrică
Inspectare Conveer cu A9K 3000 5500 1400 1100 0,75 - - 1
uscată lentă 1
Transport Elevatorul P9K 5850 3500 830 2525 0,8 - - 1
Gîtul Gîştii T2
Spălare Maşină de CT0 4000 6495 1800 2827 6,6 6 - 1
spălat 1

30
Transport Elevatorul P9K 5850 3500 830 2525 0,8 - - 1
boabe Gîtul Gîştii T2
Blanşarea Blanşator cu KFB 8000 4850 2120 264 1,1 4-8 2000 1
tambur 07
Inspectare Conveer cu A9K 3000 5500 1400 1100 0,75 - - 1
a umedă lentă 1
Transport Elevatorul P9K 5850 3500 830 2525 0,8 - - 1
Gîtul Gîştii T2
Dozarea
boabe
Dozarea
saramură
Ermetiza- Maşină pentru 3K7- 250 3100 1600 1800 9,5 - - 1
rea ermetizare 1-
250
Steriliztor OHS 256 6515 6545 1832 20,6 2,75- 612- 1
Sterilizare Hunister 8,45 1870
Linia de Maşina A9K 2900 2120 3000 37,9 - - 1
oformarea A9KPE de ЛР 0
conservel descărcat
or în cutii borcane din
coşuri;Maşina
metalice
MЖУ125MPe
ntru spălarea
borcanelor;
Maşina C12M
uscare.Maşină
pentru
etichetare ş.a.
6. DESCRIEREA OPERAŢIILOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE A
CONSERVELOR

6.1. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Mazăre verde conservată”

Mazărea verde conservată se produce în conformitate cu schema bloc de operaţii tehnologice

elaborată, care asigură o calitate dorită şi randamentul înalt de produs finit.
Procesul de recoltare include căteva operaţii: cosirea, transportarea masei la punctele de
treierat, treieratul curpenilor, obţinerea boabeloar.Randamentul boabelor constituie 18-20 % de la
toată masa verde supusă treierării, sau 38-40% din masa boabelor.
Transportare – după treierare, boabele se transportă la întreprinderile de prelucrare în lădiţe
cu grosimea stratului pîmă la 15 cm, în rezervoare cu apă în raport boabe-apă de 2:1, în containere tip
”Ladocika” fără apă în strat de pănî la 40 cm.

31
 La prelucrare se folosesc soiuri de mazăre verde cu diferită perioadă de coacere: timpurie,
mijlocie, tîrzie, astfel durata de prelucrare se majorează pînă la 30-35 zile. Cel mai frecvent se
recoltează soiurile: Sfera, Iujnîi 47, Izumrudnîi, Tiras, Coral.
Mazărea verde se alterează foarte repede. Datorită respiraţiei intense trece uşor dintr-o
categorie de calitate în alta mai inferioară, deaceea durata de păstrare de la treierare pînă la treierare
nu trebuie să depăşească 2 ore- la transportarea în lădiţe şi 4 ore la transportarea în rezervoare cu ată
rece.
Curăţarea şi spălarea. Pe suprafaţa de stocaj mazărea verde se păstrează temporar în
rezervoare cu apă în raport 1:3 (boabe-apă). Cu ajutorul pompei mazărea verde se transportă la linia
de prelucrare, la prima maşină de spălare şi selectare a boabelor fărîmate şi impurităţilor. Boabele se
deplasează pe un transportor cu site cu diametrul orificiilor 1,2-2,0 mm şi sistemă de duşare, apoi se
supun spălării în maşina de spălare cu sistemă de flotare unde are loc selectarea impurităţiilor grele şi
uşoare, selectarea boabelor în fracţii după faza de coacere (după densitate).
Opărire – proces termic care se îndeplineşte pentru excluderea tulburării soluţiei de acoperire
ţi întunecării, care are loc datorită extragerii amidonului din boabe în timpul păstrării îndelungate a
produsului conservat. La opărire amidonul se cleisterizează, se extrage din straturile de la suprafaţă
prin spălare intensă, astfel se exclude tulburarea saramurii. Mazărea verde se opăreşte cu aburi la
T0=100 0C.
La tratare termică volumul boabelor se micşorează, proteinele se coagulează, se înlătură aerul
din spaţiul intercelular. Datorită prezenţei amidonului care se umflă, acumulează apă, boabele practic
îşi restabilesc volumul iniţial. Totodată se măreşte şi masa boabelor cu 5-10 %. Majorarea masei mai
mult de 10 % confirmă faza de coacere avansată a boabelor.
La opărire magneziul din formula structurală a clorofilei este înlocuit de hidrogen şi se obţine
feofetină-compus de culoare verzuie întunecată. De aceea după opărire şi sterilizare mazărea verde
puţin se întunecă. Tratarea termică asigură inactivarea fermenţilor. După opărire fermenţii
ascorbinoxidaza, polifenoloxidaza, peroxidaza îsi continue activitatea şi numai după sterilizare
enzimile se inactivează complet.
Opărirea-micşorează brusc însămînţarea cu microorganisme. Înlăturarea aerului exclude
oxidarea vitaminelor. Procesul de opărire are şi unele neajunsuri. Opărirea în apă duce la pierderi de
substanţe extractive a zahărului cu 3-9 %, a vitaminei C cu 30-40 %. Opărirea cu aburi exclude aceste
pierderi. După opărire mazărea verde se supune răcirii cu apă.
Sortare şi inspectare - se efectuiază la transportorul cu bandă, înlăturîndu-se boabele alterate
de vătămători, coaja de boabe, impurităţim mecanice, mazăre verde sălbatică etc.

32
 Dozare mazării verzi se îndeplineşte la maşini automatizate pentru 2 componenţi. Mai întîi se
dozează azărea verde boabe apoi saramura. Saramura prezintă soluţie de apă cu 3 % sare şi 3 %
zahăr, încălzită pînă la fierbere, apoi filtrată şi turnată la T ≥ 85 0C.
Raportul mazăre verde : saramură trebuie să constituie 65-70:30-35%. După dozare produsul
este ermetizat şi îndreptat la sterilizare.
Sterilizarea se efectuiază în autoclave la T = 120 0C, timp de 20-40 min în dependenţă de
volumul şi tipul ambalajului. La întreprinderile cu capacitate mare de producţie pot fi utilizate
aparatele în flux de tip “Hunister”, Ungaria. Prelucrarea mazării verzi ăn tara noastră se efectuiază la
liniile “Compex” , Ungaria, complet mecanizate cu productivitatea 4,5 şi 8,0 t/h.
Conserva “Mazăre verde” se produce de calitate superioară, întîi, a doua şi de supe. Se
reglementează cantitatea boabelor fărîmate: categoria superioară ≤ 3%, I ≤ 5%, II ≤ 7%, de supe nu
se reglementează. Soluţia de acoperire-străvezie pentru categoria superioară, puţin sediment pentru I
categorie. Pentru categoria II şi de supe se permite sediment de amidon şi un conţinut de clorizi 0,8-
1,5 %.

6.2. Descrierea operaţiilor tehnologice la fabricarea ”Castraveţi marinaţi”

Marinatele reprezintă legume, fructe, pomuşoare în saramură cu conţinut de acid acetic, sare,
zahăr, mirodenii. Fabricarea marinatelor este bazată pe conservarea cu acid acetic. Microorganismele
pier în concentraţia acidului acetic. Microorganismele pier în concentraţia acidului acetic de 2%. În
soluţii se formează concentraţie majoră a ionilor de hidrogen. Micşorarea pH în soluţii pînă la 4
inhibează activitatea bacteriilor de putrefacţie şi a drojdiilor. Microorganismele în formă de spori pot
rezista chiar şi în concentraţia de 6% a acidului acetic. Concentraţiile mai mari de 2% de acid
afectează produsul, calitatea lui degradează şi nu poate fi folosit în alimentaţie. În soluţii slab acide
ale acidului acetic se dezvoltă mucegaiul, bateriile acetice şi unele specii aerobe. Pentru a obţine
marinate calitative este necesar ca acu’iditatea totală să nu depăşească 0,9%, iar pentru a exclude

33
alterarea produsului se sterilizează sau se pasteurizează. Efectul de conservare îl asigură sarea şi
uleiul eteric.

Marinatele se fabrică în legume proaspete întregi sau tăiate, asorti cu sau fără adaos de
mirodenii (extract de mirodenii) ambalate în borcane de sticlă sau cutii de tinichea, turnate cu soluţie
de acoperire ermetizate, sterilizate sau pasteurizate.

Marinatele se folosesc cu zacuscă, supliment la bucatele de felul doi ca garnitură. Procesul

tehnologic scurt de tratare termică la temperatura de pasteurezare asigură păstrarea componenţilor
chimici nativi ai legumelor, fructelor, pomuşoarelor. În dependenţă de aciditate marinatele se clasifică
în marinate slab acide 0,5-0,7% şi marinate acide 0,71-0,9%(recalculată la acidul acetic). Din legume
se fabrică marinate slab acide din varză cu sfeclă, morcov, ceapă, usturoi-marinate acide. Conservele
fabricate din legume tăiate cu adaos de acid acetic si ulei vegetal se numesc salate.

La fabricarea marinatelor se utilizează tote tipurile de legume – castraveţi, varză, dovlecei,

patisoane, ardei dulci, iuţi, ceapă, morcov, tomate, mazăre verde, etc. În faza tehnică de coacere, fără
alterări microbiologice, alterări prin vătămători, uniforme după culoare şi mărime.

Procesul tehnologic de fabricare a marinatelor include operţiunile:

recepţie→păstrare→spălare→sortare→inspectare→ambalare→pregătirea saramurii→
turnare→ ermetizare→pasteurizare →depozitare.

Legumele se spală în regim intens sau lent în dependenţă de calitate, de impurităţi minerale şi
microobiologice la suprafaţa lor. Spalarea are loc în două maşini de spălat instalate consecutiv. La
ieşire din a două maşină legumele se clatesc cu apă potabilă la presiunea 0,25-0,3MPa. Legumele
sunt supuse inspectării, sortării, înlăturîndu-se cele alterate de vătămători, alterate mecanic şi de
microorganisme. Sortare se face după culoare, mărime, apoi se ambalează mecanizat sau manual.

Pregătirea saramurii (soluţiei de acoperire). Sarea, zahărul se cerne, trece separea magnetică,
apoi dozarea în apă fierbinte. Soluţia de sare şi zahăr se încălzeşte pînă la fierbere, se fierbe 5-
10minute, se adaogă extract de mirodenii şi acid acetic. Soluţia obţinută se filtrează şi se îndreaptă
spre a fi turnată.

Extractul de mirodenii se pregăteşte din scorţişoară, cuişoare, piper aromat, piper negru, frunză
de dafin şi apă în raport 1:10, se încălzeşte la temperatura de fierbere, se lasă 24ore, după care
extractul se încălzeşte, se răceşte şi se filtrează. Extractul poate fi obţinut din mirodenii şi acid acetic
ţinut 10 zile în borcane de sticlă, apoi filtrat. În cazul cînd mirodeniile se dozează nemijlocit în
ambalaj, la pregătirea saramurii se adaogă cantitatea necesară de sare şi acid acetic.

34
 La fabricarea marinatelor se foloseşte acidul acetic concentrat 80-100% sau acid acetic din
fructe. Acidul acetic concentrat se caracterizeză cu proprietăţi anfoterice, la temperatura mai mică de
t ≤ 16,5º C trece în stare solidă, gheaţă. Acidul acetic se dizolvă în apă în orice proporţie, disociază
complet, asigură concentraţia maximă a ionilor de hidrogen.

Legumele pregătite se ambaleză în borcane de sticlă sau cutii de tinichea acoperite cu douză
straturi de lac. La ambalare se asigură raportul legume: saramură, care trebuie să corespundă 60-
65:35-40%. Legumele se toarnă cu saramură la temperatura 80-85ºC. Înainte de ermetizare se
controlează pH-ul de 2-3ori pe schimb. Produsul ambaat se ermetizează şi se tratează termic prin
pasteurizare la t=90-100 ºC timp de 5-20min.

Cele mai frecvente conserve sunt castraveţii marinaţi care pot fi fabricaţi la linia mecanizată a
firmei “Complex” Ungaria sau la linile asamblate din utilaje fabricate în ţările CSI.

Calitate. După aspectul exterior produsul finit (marinatele)prezintă fructe intregi, sănătoase,
culoare careacteristicpă materiiei prime iniţiale, saramura străvezie gust acru – dulciu, cu aromă
plăcută.

BIBLIOGRAFIE:

1. GOST 5312 Mazăre verde conservată.

2. GOST 1633-73 Marinate de legume

3. GOST 5717-81 Recipiente de sticlă

4. GOST 25749-83 Capace

5. GOST 15842-90 Mazăre verde

6. ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII

RURALE

35
 Nr. 380 din 25 mai 2004

MINISTERUL SANATATII

Nr. 864 din 30 iunie 2004

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 226 din 15 septembrie 2004

7. ACT PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL NR. 967 din 21 octombrie 2004

8. “TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII ŞI INDUSTIALIZĂRII PRODUSELOR HORTICOLE” autori

Afinoghent JAMBA; Boris CARABULEA. Editura Cartea Moldovei; Chişinău 2002

9. „ ДИПЛОМНОЕ ПРОЕКТИРОВАНИЕ ЗАВОДОВ ПО ПЕРЕРАБОТКЕ ПЛОДОВ И

ОВОЩЕЙ» Автор Е.Д.Ситников, Москва ВО «Агропромиздат»,1990

10. Химический состав пищевых продуктов: Книга 1:x46 справочные таблицы содержания
основных пищевых веществ и энергетической ценности пищевых продуктов/под
ред.проф.,д-ра техн.наук И.М.Скурихина , проф.,д-ра мед.наук М.Н.Волгарева-2-е
изд.,перераб.и доп.-М. : ВО «Агропромиздат»,1987.-224с.pag.106 pag.68

11. http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Zahar-caracteristici-de-
calita63153514.php

12. http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Caracteristici-senzoriale-si-
f74942022.php

36