Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului
„Regele Mihai I al României”
din Timișoara

Facultatea de Inginerie Alimentară

Disciplina: Tehnologii Generale în industria alimentară

Tema: Tehnologia de fabricare a berii

COORDONATOR: Student:
Conf.dr.ing Ramona HEGHEDŰŞ-MÎNDRU Cojocaru Florin-Iulian
Anul II, Grupa 423A

TIMIȘOARA
2021
CUPRINS
Introducere..................................................................................................................................................3
Tipuri si sortimente de bere.....................................................................................................................3
CAP. I Materii prime si auxiliare.................................................................................................................5
Materii prime...........................................................................................................................................5
1.2.Orzul..............................................................................................................................................5
1.3. Hameiul........................................................................................................................................5
1.4. Apa tehnologica............................................................................................................................6
1.5. Drojdia de bere.............................................................................................................................6
1.6. Inlocuitori de malt.........................................................................................................................6
1.7 Enzimele indrustiale......................................................................................................................7
CAP. II Tehnologia de fabricare a berii blonde...........................................................................................8
2.1 Receptia orzului.................................................................................................................................9
2.2. Precuratirea orzului...........................................................................................................................9
2.3. Depozitarea orzului...........................................................................................................................9
2.4.Curatirea (trierea) orzului..................................................................................................................9
2.5.Sortarea orzului pe calitati...............................................................................................................10
2.6 Sisteme mecanice de transport al orzului.........................................................................................10
2.7 Inmuierea orzului.............................................................................................................................10
2.8 Spalarea si dezinfectia orzului.........................................................................................................10
2.9 Germinarea orzului..........................................................................................................................11
2.10 Uscarea maltului verde..................................................................................................................11
2.11 Racirea maltului.............................................................................................................................11
2.12 Degerminarea maltului..................................................................................................................11
2.13 Depozitarea maltului......................................................................................................................12
2.14 Pierderile de maltificare si consumuri specifice............................................................................12
2.15 Tipuri de malt...............................................................................................................................12
2.16 Macinarea maltului........................................................................................................................13
2.17 Macinarea uscata a maltului...........................................................................................................13
2.18 Macinarea umeda a maltului..........................................................................................................13
2.19 Plamadirea si zaharificarea plamezii..............................................................................................13
2.21 Filtrarea plamezii...........................................................................................................................14

1
 2.22 Fierberea mustului cu hamei..........................................................................................................14
2.23 Racirea mustului............................................................................................................................14
2.24 Aerarea mustului............................................................................................................................14
2.25 Fermentatia mustului de bere.........................................................................................................15
Filtrarea berii.........................................................................................................................................16
2.26 Imbutelierea berii la sticle..............................................................................................................16
2.27 Etichetarea sticlelor.......................................................................................................................16
2.28 Depozitarea si transportul berii imbuteliate...................................................................................17
Cap. III Surse de poluare..........................................................................................................................18
1.Aer......................................................................................................................................................18
2. Apa....................................................................................................................................................20
Procedee si instalatii de epurare.........................................................................................................20
Controlul parametrilor de proces şi al epurării apelor uzate evacuate................................................22
3. Sol.....................................................................................................................................................22
Controlul emisiilor pe sol..................................................................................................................23
4. Zgomot si vibratii..............................................................................................................................24
5. Miros.................................................................................................................................................24
Condiţionare drojdie reziduală subproduse şi livrare subproduse.........................................................25
Deșeuri..................................................................................................................................................26
Deșeuri periculoase............................................................................................................................27
Deşeuri produse, colectate, stocate temporar.....................................................................................27
Concluzii...................................................................................................................................................32
Bibliografie................................................................................................................................................33

2
 Introducere

Berea este o bautura slaba alcoolica ,obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui
must din malt eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei.
Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt :malt din orz,cereale nemaltificate
cu un continut ridicat in amidon ,hamei ,drojdie de cultura si apa.Pe langa aceste materii prime se
mai utilizeaza enzime industriale atunci cand centrul de cereale nemaltificate introdus in
fabricatie este mai ridicata in interiorul si zaharul pentru cresterea cantitatii de extract
fermentescibil.
Fabricarea berii are loc in trei etape si anume:
-fabricarea maltului din orz (maltificare);
-fabricarea mustului de bere (fierberea);
-fermentarea (principala si secundara) cu ajutorul drojdiei,inclusiv conditionarea berii
rezultate.

Tipuri si sortimente de bere

Prin tip de bere, in genereal, de intelege suma grupelor de sortimente care au

caracteristicile fundamentale comune. Prin sortimente se intelege orice bere care difera prin una
sau mai multe caracteristici fizico-chimice sau organoleptice, aroma jucand un factor hotarator.
Exista peste 3000 de sortimente. Astfel, sortimentele de bere de culoare deschisa, cu aroma de
hamei, fabricarea in concentratii diferite formeaza tipul de bere Pilsen, denumirea primita dupa
berea cu cel mai renumit palmares de calitate, fabricata la Pilsen. In mod similar, berile de
culoare inchisa, cu aroma caractetistica de malt, se subordoneaza tipului munchenez, dupa
renumita bere bruna fabricata la Munchen.
In decursul timpului s-au conturat clar tipul berilor fabricate cu drojdii de fermentatie
superioara, ce au aroma specifica de alcooli superiori, esteri si aldehide, tipul berilor americane
cu cantitati mari de cereale nemaltificate si enzimele exogene, cu grad de fermentare redus, dar
avansat saturate cu bioxid de carbon si tipul berilor engezesti Ale, Pale, Porter si Stout fabricate
3
in concentratii de 12-20%, cu adosuri mari de hamei si zahar caramelizat.
Diferenta intre tipurile de bere se face in fuctie de calitatea apei folosite, cantitatea si tipul
maltului si hameiului folosite, de perioada si temperatura de fermentare. In functie de
temperatura la care este condusa fermentatia se deosebesc beri ale, la care fermentarea decurge la
temperaturi mari si cu maturare scurta si beri lager, care sunt fermentate si maturate la
temperaturi scazute si in timpul mai lung.
Berea ale este cea mai veche. Ea contine intre 3 si 10% alcool si se obtine prin plamadire
prin infuzie, cu adaos de cereale nemaltificate. Exista mai multe tipuri de bere ale : India Pale,
Bitter Ale, Scotch Ale,Belgian Ale, Saison etc.

4
 CAP. I Materii prime si auxiliare

Materii prime

1.2.Orzul

Orzul este cereala preponderent folosita la fabricarea berii,datorita urmatoarelor avantaje

pe care le reprezinta:
 se cultiva bine in zonle cu clima temperata si se obtin productii mari la hectar
 nu este folosit in alimentatia omului,
 se preseaza foarte bine la incoltire artificiala(germinarea),intrucat boabele sunt imbracate
in palee ce protejeaza embrionul in timpul manipularilor. Paleele joaca rol de material
filtrant in timpul filtrarii plamezilor;
 nu influenteaza negativ gustul berii
 au un continut de proteina de max. 10%,
 au coaja subtire(respectiv un continut de polifenoli redus),
 prezinta proprietati optime de maltificare, respectiv dau malturi cu activitate enzimatica
marita si cu capacitate mare de solubilitate

1.3. Hameiul

Hameiul (Humulus Lupulus) este palanta erbacee, cataratoare, ale carei radacini ierneaza
in pamant,iar primavara formeaza lastari noi
Recoltarea hameiului se face maturitate tehnologica, respectiv atunci cand conurile au
culoarea galben-verzuie si fosnesc la strangerea intre degete, cu revenire la forma initiala, iar
lupulina are culoarea galben-aurie. Conurile de hamei, in trecut, au fost recoltate manual. Astazi,
acesta operatie se efectueaza preponderent mecanizat.

5
 1.4. Apa tehnologica

Apa tehnologica trebuie considerata materie prima deoarece influenteaza calitatea berii si
reprezinta 80-90% din produs. In trecut, locul de amplasare au unei fabrici de bere determina de
calitatea apei din locul respectiv. Astazi, apa se trateaza chimic, parametrii ceruti de tehnologie,
cantitatea de saruri dizolvate in apa variaza intre 500 si 200 mg/l si depinde de structura rocilor
prin care trece apa .Aceste saruri sunt disociate in mare parte, anionii si cationii mentinandu-se in
echilibru.

1.5. Drojdia de bere

In indrustia berii se folosesc drojdii de fermentatie inferioare(tulpini de Saccharomyces

carlbergensis) si drojdii de fermentatie superioara( tulpini de Saccharomyces cerevisiae).Cele din
urma se folosesc doar la fabricarea anumitor sortimente de bere, ca de exemplu, berea de grau.

1.6. Inlocuitori de malt

Cereale nemaltificate:
 Orzul negerminat
 Porumbul
 Orezul
 Grisuri
 Fulgi de cereale
 Fainuri
 Amidonuri rafinate

6
  Zaharoza si zaharul invertit
 Hidrolizate de amidon
 Extracte de malt si siropuri de cereale

1.7 Enzimele indrustiale

Utilizarea preparatelor enzimatice in indrustria berii se impune in urmatoarele cazuri: pentru

prelucrarea cerealelor namaltificate si a altor inlocuitori de malt si pentru compensarea
deficientelor de calitate ale malturilor folosite.

7
CAP. II Tehnologia de fabricare a berii blonde

Schema tehnologica de fabricare a berii

8
 2.1 Receptia orzului

Prin agreere si receptie fabricile de malt isi aleg orzul necesar maltificarii. La baza
agreerii ( se executa cand orzul se gaseste inca la producator) si receptiei stau indicatorii
organoleptici si fizico-chimici.

2.2. Precuratirea orzului

Precuratirea se realizeaza cu ajutorul tararului aspirator si a separatorului magnetic

(pentru corpuri metalice).Tararul este prevazut cu un sistem de 3 site cu urmatoarele dimensiuni
ale ochiurilor:
-sita superioara-fanta cu lungimea de 20 mm si inaltimea 12 mm
-sita de mijloc-fanta cu lungimea de 15 mm si inaltimea 3,5 mm
-sita inferioara-fanta cu lungimea de 15 mm si inaltimea de 1,5 mm

2.3. Depozitarea orzului

Orzul proaspat recoltat nu germineaza , deoarece se afla in repausul fundamental de

germinare

Repausul fundamental de germinare poate fi anulat prin:

 tratarea orzului cu o solutie de apa oxigenata 1%
 tratarea orzului cu o solutie 0,05% hidrogen sulfurat sau alti tioli, care inhiba
fenoloxidazele prin pericarp

2.4.Curatirea (trierea) orzului

Triorul poate fi conceput ca trior lent ( viteza periferica mai mica), cu o inclinatie de 6-
10% sau ca trior rapid, cu o inclinatie de 1-2%. Pentru a se realiza o triere foarte buna se poate
folosi un trior suplimentar, orzul trecand dintr-un trior in celalalt.

9
 2.5.Sortarea orzului pe calitati

Sortatoarelor de orz prevazute cu site din tabla perforata, cu fante dreptunghiulare cu

lungimea de 25 mm si inaltimea variabila, in functie de calitatea orzului care urmeaza sa fie
separata:
-2,8 mm penru orzul de cal. l-a
-2,5 mm pentru orzul de cal. ll-a
-2,2 mm pentru orzul de cal. lll-a.

2.6 Sisteme mecanice de transport al orzului

Instalatiile mecanice pentru transportul cerealelor se pot imparti in: instalatii pentru
trasportul pe verticala al cerealelor si instalatii pentru transport pe orizontala al cerealelor.
Aceste instalatii se folosesc in vederea transportului boabeleor de cereale pe
verticala.Elevatorul se compune dintr-o curea sau dintr-un lant care se roteste in jutul a doua
tambure.

2.7 Inmuierea orzului

Prin inmuierea orzului se urmareste cresterea umiditatii de la 12-14% la 40-46 %, in

scopul declansarii preocesului de germinare.Prin absorbtia ape, orzul trece de la starea de viata
latenta la o viata activa. In functie de gradul de solubilizare dorit, se practica grade de inmuiere
de la 40 la 46%.

2.8 Spalarea si dezinfectia orzului

Prin procesul de maltificare se urmareste prin indicatorii:

1. formarea echipamentului enzimatic, proces care urmareste prin determinarea activitatii

amilazelor

10
2. hidroliza substantelor proteice, proces ce se urmreste pin indicatrii: cifra Kolbach si N A-
aminic
3. hidroliza hemicelulozelor sau cutoliza, care se urmareste prin indicatorii: diferenta de
randament dintre macinisul fin si dur si vascozitatea mustului.

2.9 Germinarea orzului

Germinarea este proces fiziologic prin care embrionul , utilizand substante nutritive din
endosperm, sintetizeaza noi substante, care vor alcatui noua planta. Temparatura la care se
desfasoara procesul de germinare este cuprinsa intre 12 si 18 c.

2.10 Uscarea maltului verde

Obiectivele operatiei de uscare sunt reducerea umiditatii maltului verde pana la 4-5%,
cand acesta devine conservabil, fixarea unei compozitii chimice si biochimice a maltului prin
dirijarea pana la oprirea proceselor enzimatice, indepartarea mirosului si gustului de " verde" si
formarea unei anumite arome si culori caracteristice tipului de malt ce se doreste a fi produs si
facilitarea inlaturarii radiacelelor.

2.11 Racirea maltului

Sopul operatiei de racire a maltului fierbinte rezultat de la uscare este de a evita

inactivitatea in continuare a enzimelor si inchiderea la culuoare a berii obtinute. Racirea se face
pana la temperatura de circa 20 C.

2.12 Degerminarea maltului

Degerminarea maltului are ca scop indepartarea radiacelelor.

11
 2.13 Depozitarea maltului

In timpul maturizarii are loc o absorbtie lenta a apei in bob umiditatea maltului crescand cu cca.
1%, ceea ce are ca urmare:
*imbunatatirea starii coloizilor,
*cresterea usuoara a activitati enzimatice,
*imbunatatirea rigiditatii invelisului si endospermului bobului,ceea ce face ca maltul sa se poata
macina mai usor.

2.14 Pierderile de maltificare si consumuri specifice

Pierderile de maltificare variaza in general, intre 18,5 si 22% si se compun din:

- diferenta de umiditate
(orz 14%-malt 4%) 10%
-pierderi la inmuiere orzului 0,5-1%
-pierderi la germinare 0,5-1%
-pierderi prin respiratie 4-5 %
-pierderi prin ruperea radiceleleor 3,5-5%
-pierderi prin respiratie la uscare 0,5-1%

Total 18,5-22%

2.15 Tipuri de malt

Exista patru tipuri de malt: maltul de grau (folosit la fabricarea berii de grau sau a unor

12
alte beri de fermentatie superioara). Pe langa acestea, mai exista malturi speciale cum ar fi :
Maltul de caramel ,Maltul de torefiat, Maltul acid, Maltul ascutit.

2.16 Macinarea maltului

Operatia de macinare are ca obiective reducerea dimensiunilor boabelor de malt si

fractionarea particuleleor obtinute prin cernere.Aceasta operatie usureaza trecerea enzimelor in
solutie si actiunea lor asupra amidonului, proteinelor si a altor compusi macromoleculari in
timpul plamadirii si zaharidificarii.

2.17 Macinarea uscata a maltului

Macinarea pe cale uscata se poate efectua in diferite tipuri de mori cu una ,doua sau trei
perechi de valturi cu sau fara conditionarea prealabila a maltului prin umezire.Morile cu o
perechie de valturi permit obtinerea unui macinis cu cca. 30% coji, 50% grisuri si 20 % faina si
se preteaza numai la macinarea malturilor bine solubilizate.
Morile cu doua perechi de valturi realizeaza o maruntire mai fina a maltului iar cojile
sunt mai putine zdrobite rezultand in final un macinis cu 25-28% coji, 54-60% grisuri si 12-16%
faina

2.18 Macinarea umeda a maltului

Macinarea umeda a maltului consta in inmuierea lui inainte de macinare pana la o

umiditate de 30%, prin imersarea in apa .Mai mult decat atat se diminueaza si trecerea
polifenolilor in must, rezultand beri de culoare mai deschisa si cu un gust mai fin.

2.19 Plamadirea si zaharificarea plamezii

Brasajul urmareste trecerea substantelor insolubile din malt si cereale nemaltificate in

forma solubila in apa sub actiunea enzimelor si dodificarea enzimatica a substantelor solubilizate
astfel incat, 75% din extactul mustului de malt sa reprezinta zaharuri fermentescibile.

13
 Solubilizarea amidonului este procesul enzimatic cel mai important care are loc la
plamadire-zaharificare, determina fermestescibilitatea mustului de bere.Se desfasoara in trei
etape: imbinarea cu apa a granulelor de amidon, gelificarea amidonului si hidroliza enzimatica
propriu-zisa a amidonului sub actiunea enzimelor.
Aici nu se adauga cantitate de apa care ar fi necesara pentru obtinerea unui must de bere
de o anumita contraceptie, ci numai o parte, necesara pentru solubilizarea componentelor
maltului si activitati enzimelor, astfel incat, primul must care rezulta din aceasta plamada este
mai concentrat, purtand denumirea de must primitiv

2.21 Filtrarea plamezii

Scopul operatiei de filtrare a plamezii este de a separa mustul de malt de borhot.

Plamanda zaharificata reprezinta un amestec apos de substante dizolvate si insolubile, fractiunea
lichida in care este solubilizat extractul fiind must de malt, iar fractiunea insolubila borhotul care
contine si cojile maltului.

2.22 Fierberea mustului cu hamei

Operatia de fierbere a mustului de malt cu hamei are obiective solubilizarea unor

componente valoroase ale hameiului respectiv, formarea aromei mustului , coagularea unor
fractiuni proteice macromoleculare respectiv stabilizarea coloidala a mustului si a berii in final.
Ele sunt doua etape: Solubilizarea componentelor ale fierberii mustului cu hamei si solubilizarea
componentelor utile ale hameiului

2.23 Racirea mustului

Racirea mustului de la temperatura de 95-98 C la temperatura de insamantare cu drojdie

are ca obiective evitarea dezvoltarii microorganismelor care pot infecta mustul dupa fierbere si
formarea trubului la rece, pentru a putea fi separat.

2.24 Aerarea mustului

14
 Aerarea mustului este necesara pentru a crea conditiile corespunzatoare pentru
multiplicarea drojdiilor. Se face prin dispersia fina de aer steril in masa mustului.Absortia
oxigenului in must are loc atat pe cale chimica datorita proceselor de oxidare cat si pe cale fizica
prin dizolvare.

2.25 Fermentatia mustului de bere

 Fermentatia primara

Cel mai important fenomen care are loc la fermentatia primara este transformarea
zaharurilor fermentescibile din mustul de bere in alcool etilic si bioxid de carbon sub actiunea
drojdiei.In prima parte a fermentarii mediul fiind aerat, drojdia se multiplica.
In functie de temperatura de insamantare si cea maxima de fermentare fabricarea berilor
de fermentatie inferioara poate fi condusa la rece sau la cald.
Linurile deschise sau inchise de fermentare amplasata intr-o incapere special denumita
pivnita de fermentare deoarece inaintea acesta erau situate la subsol. In fabricile mai noi de bere
fermentarea primara ocupa nivelele superioare ale secriei de fermentare, fiind situata deasupra
palierelor cu tancuri de fermentatie secundara .
Cele mai folosite sunt linurile inchise din beton armat, prevazute cu conducte de captare a
bioxidului de carbon rezultat in timpul fermentatiei care este evacuata in interiorul cu ajutorul
unui ventilator.
 Fermentatia secundara si maturarea berii
Prin operatia de fermentatie secundara maturare se urmaresc urmatoatele obiective:
*sedimentarea drojdiei si a restului de trub precum si a altor substante de tulbureala in vederea
limpezirii naturale a berii;
*saturarea berii in dioxid de carbon;
*reducerea continutului de oxigen si prevenirea aparitiei unor fenomene de oxidare;
*imbunatatirea si rotunjirea gustului si a aromei in special prin reducerea continutului de
dicetone cicinale, respectiv, maturarea berii.
Scaderea extractului se datoreaza faptului ca prin pompare drojdia a fost ridicata in

15
suspensie. Diferenta intre gradul final de fermentare maxim si gradul de fermentare la vanzare nu
trebuie sa depaseasca 1-2%.

Filtrarea berii

Filtrarea are scop asigurarea limpiditatii finale a berii prin aceasta operatie indepartandu-se atat
microorganismelor continute cat si particulele ce se formeaza tulbureala de natura coloidala.
Prin filtrare se imbunatatesc atat stabilitatea coloidala cat si cea biologica.

2.26 Imbutelierea berii la sticle

O linie complexa de imbuteliere contine :masina de paletizat-depozitat/depaletizat,masina

de scos/introdus butelii din/in navete,masina de spalat navete,masina de spalat butelii ,ecran de
control,masina de umplut ,masina de capsulat butelii,aparat de pasteurizat,masina de
etichetat.Transportul buteliilor se face cu transportor cu placi articulate intre ele prin balamale.
Navetele sau cutiile din carton se transporta cu transportor cu role actionate sau neactionate,in
functie de directia de transport,pe plan inclinat la inaltimea sau,respectiv,pe orizontala.

2.27 Etichetarea sticlelor

Etichetarea este operatia foarte importanta,deoarece tichetele aplicate asigura in mare

masura aspectul comercial al sticlelor de bere.
Astazi ,se aplica diverse tipuri de tichete de la cele mai simple,din hartie,etichete fabricate
din folii metalizate, pana la cele mai sofisticate, preparate chimice(etichete care isi pierd
inscriptionarea daca berea din sticla are o temperatura mai ridicata de 10-12 grade
celsius,temperatura optica de consum ).
Astfel,pe o sticla de bere pot fi lipite mai multe tichete diferite:pe corpul cilindric-eticheta si
contraeticheta,pe gatul buteliei,iar capul buteliei poate fi invelit in staniol.Etichetele trebuie sa
ofere informatii cu privire la denumirea produsului ,datele de identificare ale producatorului
,distribuitorului,importatorului sau exportatorului,continutul net ,lista ingredientelor ,mentiunea

16
despre calitatea berii (continutul minim de alcool,extractul primitiv , valoarea energetica etc.),
identificarea lotului si data de fabricatie ,termenul de valabilitate,data expirarii etc.

2.28 Depozitarea si transportul berii imbuteliate

Depozitarea berii imbuteliate si ambalata in navete trebuie sa se realizeze in conditii de

temperatura de 4-10 grade celsius(temperaturi mai scazute pot provoca aparitia tulburelii la rece,
pe cand temperaturi mai mari sunt defavorabile pentru stabilitatea berii) si ferite de lumina
(pentru preintampinarea gustului de lumina).Spatiul alocat depozitului trebuie sa corespunda cel
putin ,cu productia unei zile.
La transportul berii trebuie respectate aceleasi conditii astfel ca,cele mai adecvate mijloace de
transport sunt autovehiculele izoterme.

17
 Cap. III Surse de poluare

1.Aer

Sursele de emisii punctiforme:

a. Transportul, depozitarea şi condiţionarea materiilor prime: malţ şi făina de mălai.
Malţul şi făina de porumb din silozurile de stocare sunt transportate pneumatic şi mecanic
în vederea condiţionării. Tot sistemul de transport este carcasat şi aspirat, emisiile fiind dirijate la
o baterie de două filtre cu saci. Filtrele sunt amplasate la cota superioară a halei de fierbere,
respectiv +21,8 m.
b. Plămădirea(zaharificare)
Din această fază tehnologică emisiile de compuşi organici (COVNM) sunt minime.
Procesul are loc la o temperatură scăzută şi în mediu umed.(hidroliză) Emisiile sunt captate şi
dirijate prin tiraj natural în atmosferă. Cele două vase de plămădire sunt prevăzute cu câte un coş
metalic cu înălţimi identice H = 2,8 m şi D1 = 600 mm şi D2 =500 mm.
c. Fierberea.
Fierberea are loc în vase închise, cu recuperarea energiei termice reziduale. Vaporii sunt
captaţi şi trecuţi printr-un schimbător de căldură iar condensul este dirijat în canalizarea
tehnologică şi staţia de preepurare. În procesul de fierbere nu sunt emisii semnificative în
atmosferă, acestea fiind transferate odată cu condensul în apele uzate.
d. Fermentarea.
În faza de fermentare a berii rezulta dioxid de carbon care este captat şi trimis prin
conducte de inox în staţia de recuperare CO2, tip Steinecker. Gazul este spălat, comprimat,
purificat şi lichefiat. Dioxidul de carbon este stocat în fază lichidă. Gazul recuperat este utilizat
în procesul de producţie. Capacitatea staţiei de recuperare a CO2-ului este de 650kg /h,
15600kg/zi. Randamentul de recuperare a dioxidului de carbon este de 97,5 %. Debitul masic al
emisiei de CO2 este de 184,6 kg/zi, 2,14 g/s.
e. Combustia gazelor naturale utilizate pentru producerea energiei termice.

18
 - cazan nr. 1, tip VITOMAX 200 NS, cu puterea termică de 5200 kW, produce 8 t/h, abur
saturat;
- cazan nr. 2, tip LOOS, cu puterea termică de 3263 kW, produce 6 t/h, abur saturat.
Gazele arse sunt evacuate în atmosferă prin două coşuri metalice cu înălţimea de 15 m.
Pentru încălzirea pavilionului administrativ se utilizează o microcentrala termica cu tiraj forţat cu
puterea termică de 55 KW. Combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este gazul
natural. Puterea termică a cazanelor este mai mică de 20 MW.
f. Emisiile de la staţia de preepurare.
Bazinul de omogenizare, bio-tancurile şi bazinul de stabilizare aerobă a nămolului sunt
acoperite. Emisiile rezultate din procesul de tratare a apelor uzate, sunt colectate prin tubulatură
metalică şi conduse la un spălător de gaze şi la o baterie de filtre cu cărbune activ. Spălătorul de
gaze este format dintr-un vas fibra de sticla armata, cu V = 30 m 3, cu umplutură din material
plastic. Spălarea gazelor se face în contracurent cu o soluţie de 5 % NaOH. Soluţia este
pulverizată prin duze situate la partea superioară a spălătorului iar gazele sunt introduse pe la
partea inferioară a spălătorului. Soluţia pentru spălarea gazelor este recirculată, periodic fiind
completată pentru a asigura necesarul de soluţie de spălare în reactor. Aspiraţia gazelor se
efectuează cu ajutorul unui exhaustor Q = 7000 m 3/h iar refulare gazelor se efectuează printr-un
coş de dispersie metalic, cu H = 18 m, D = 300 m. Cu ajutorul unui dispozitiv montat la partea
superioară a coşului de dispersie, gazele purificate sunt dirijate în direcţia predominantă a
vântului din acel moment, pentru a favoriza dispersia.

Sursa Poluanți Măsuri de reducere

Emisii provenite de la Pulberi Etanşarea utilajelor
diversele faze de pregătire Eliminarea posibilităţii de
a materiilor prime deversare a
materialelor pulverulente pe sol,
platforme exterioare.
Menţinerea curăţeniei în hale de
producţie şi platforme
exterioare.

Emisii de la livrarea Miros Menţinerea curăţenie în zona de

subproduselor livrare a borhotului şi drojdiei
condiţionate.
Subprodusele se vor livra doar

19
 beneficiarilor care dispun de
recipiente
şi mijloace de transport adecvate
pentru transportul subproduselor
Fierbere Substanțe Funcţionarea corespunzătoare a
organice(COVNM) instalaţiei de recuperare a
condensului
Emisii fugitive de la Miros Controlul permanent al
sistemul de canalizare etanşeităţii sistemului de
tehnologică şi bazinele canalizare.
staţiei de epurare Funcţionarea corespunzătoare a
instalaţiei de spălare a gazelor.
Controlul regimului aerob în
biotancuri
şi bazin de stabilizare nămol în
exces.
Emisii de la mijloacele NOX, CO, SO2, Limitarea preventivă a emisiilor
de transport COVNM, CO2, de la
pulberi. mijloacele de transport, prin
inspecţii
tehnice periodice efectuate la
înscrierea în circulaţie şi pe toată
durata de utilizare a
autovehiculelor.

2. Apa

Sursele de emisie:

Sursele de formare a apelor uzate sunt următoarele:

- Utilizarea apei în scopuri igienico-sanitare din care rezultă ape uzate menajere provenite
de la grupurile sanitare din pavilionul administrativ şi filtrele sanitare.
- Ape uzate tehnologice rezultate de la spălarea – dezinfecţia utilajelor şi a conductelor,
condensul de la instalaţia de recuperare a căldurii la fierbere, eluatul de la deshidratarea şi
condiţionarea drojdiei reziduale, a borhotului, a filtrului de nămol de la staţia de preepurare,
spălarea pardoselilor în hale.

Procedee si instalatii de epurare

20
 Fabricile de malt sib ere sunt, de cele mai multe ori, amplasate in localitati sau pe
platforme industriale, asa ncat apele uzate sunt epurate in instalatii de epurare commune.

Una din cele mai acceptabile si recomandate solutii, privind destinatia apelor uzate de la
fabricile de malt sib ere, este evacuarea in cursul de ape, dupa o prealabila epurare intr o statie
alcatuita, de exemplu, dintr o treapta biologica anaeroba urmata de una aeroba.

In scopul valorificarii energetice superioare tutouror rezidurilor care rezulta din procesul
de fabricatie, materiile retinute la locul de producer ( cele de la operatiile de sitare, drojdiile, etc.)
trebuie descarcate in reteaua de canalizare a fabricii, intrucat solutia cea mai avantajoasa este
fermentarea anaeroba in comun a acestora cu apele uzate.

Prin fermentare, incarcarea apelor uzate evacuate se poate reduce in acelasi timp cu 70-
90%, iar namolul fermentat rezultat este un bun ingrasamant agricol. Acest namol fermentat
cedeaza usor apa si se manipuleaza cu usurinta, iar din punct de vedere calitativ este bine
stabilizat.

Dintre procedeele de epurare aeroba, filtrele biologice se impugn pentru ca acestea, in general,
necesita consumuri mai reduse de energie in comparative cu procedeul cu namol active in
conditiile epurarii unor ape uzate mai putin incarcate, cum sunt cele rezultate dupa treapta intai
de epurare biologica.

Sursa Poluanti
Utilizarea apei în scopuri igienico-sanitare din Compusi chimici
care rezultă ape uzate menajere provenite de
la grupurile sanitare din pavilionul
administrativ şi filtrele sanitare.
Ape uzate tehnologice rezultate de la spălarea Compusi chimici, detergenti
– dezinfecţia utilajelor şi a conductelor,
condensul de la instalaţia de recuperare a
căldurii la fierbere, eluatul de la deshidratarea
şi
condiţionarea drojdiei reziduale, a borhotului,
a filtrului de nămol de la staţia de preepurare,
spălarea pardoselilor în hale.

21
 Controlul parametrilor de proces şi al epurării apelor uzate evacuate

Operatorul instalaţiei are următoarele obligaţii:

1. Se interzice evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate în apele de
suprafaţă sau în pânza freatică.
2. Se interzice depozitarea şi/sau aruncarea deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor
de apă sau în albia acestora.
3. Să exploateze construcţiile şi instalaţiile de captare, distribuţie, folosire, epurare şi
evacuare a apelor uzate, precum și dispozitivele de măsurare a debitelor și volumelor de apă, în
conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare care face parte integrantă din
documentaţia pentru fundamentarea autorizaţiei de gospodărire a apelor.
4. Să întreţină construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi
evacuare a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare în scopul minimizării pierderilor de
apă.
5. În caz de modificare, retehnologizare, restrângere, de încetare provizorie sau definitivă
a utilizării apelor, să solicite emitentului modificarea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

3. Sol

Surse posibile de poluare a solului:

- scurgerile accidentale de materii prime, materiale,
- eventualele pierderi de ulei şi produse petroliere din transportul auto,
- deversări accidentale de materiale, materii prime şi auxiliare, produse finite şi depuneri
necontrolate de deşeuri pe sol.

22
 Controlul emisiilor pe sol

1. Se vor evita deversările accidentale de produse care pot polua solul. In caz contrar, se
impune eliminarea deversărilor accidentale, prin îndepărtarea urmărilor acestora şi restabilirea
condiţiilor anterioare producerii deversărilor.
2. Valorile concentraţiilor agenţilor poluanţi specifici activităţii, prezenţi în solul
terenurilor limitrofe perimetrului societăţii, nu vor depăşi limitele pentru terenuri de folosinţă
mai puţin sensibilă prevăzute în O.M.A.P.P.M. 756/1997.
3. Încărcările şi descărcările de materiale, materii prime şi auxiliare, deşeuri trebuie să
aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale.
4. Toate bazinele subterane trebuie etanşate şi izolate corespunzător, după caz, pentru a
preveni contaminarea solului.
5. Operatorul instalaţiei are obligaţia să deţină în depozite/magazii o cantitate
corespunzătoare de substanţe absorbante şi substanţe de neutralizare, potrivite pentru controlul
oricărei deversări accidentale de produse.
6. Operatorul instalaţiei trebuie să planifice şi să realizeze, o dată la 3 ani, activităţile de
revizii şi reparaţii la elementele de construcţii subterane, respectiv conducte, bazine, cămine de
vizitare.

Sursa Poluanti
Scurgerile accidentale de materii prime,
materiale
Eventualele pierderi de ulei şi produse Hidrocarburi totale
petroliere din transportul auto din petrol
Deversări accidentale de materiale, materii
prime şi auxiliare, produse finite şi depuneri
necontrolate de deşeuri pe sol.

23
 4. Zgomot si vibratii

Surse de zgomot şi vibraţii

- utilajele din hala de producţie;
- staţia de compresoare;
- sisteme de ventilaţii;
- suflantele instalaţiei de preepurare a apelor uzate

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor:

 Operaţiile generatoare de zgomot se vor desfăşura numai în halele sau zonele special
destinate sau se vor lua măsuri de ecranare a surselor de zgomot.
 Înaintea instalării utilajelor şi echipamentelor noi, operatorul instalaţiei va demonstra
autorităţii de mediu respectarea condiţiilor privind zgomotele şi vibraţiile prevăzute de
lege.
 Se vor respecta prevederile H.G. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental.
 Se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor
de producţie pentru a preveni creşterea nivelului de zgomot ambiental.
 Operatorul instalaţiei se va preocupa în permanenţă de monitorizarea şi reducerea
nivelului de zgomot pentru a reduce disconfortul locuitorilor din zonă.
 Se vor evita operaţiile de transport care pot mări nivelul de zgomot, în timpul nopţii,
precum şi orice alte activităţi în afara halelor.

5. Miros

24
Surse de mirosuri:
– emisii dirijate sau fugitive generate din următoarele operaţii:
- instalaţiile tehnologice ;
- zona de depozitare materii prime, materiale şi produse finite;
- staţia de preepurare a apelor uzate.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea generării mirosurilor:

 Minimizarea emisiilor difuze.

 Controlul şi ajustarea parametrilor de proces.
 Controlul concentraţiei oxigenului dizolvat în biotancuri şi bazinul de stabilizare a
nămolului pentru asigurarea regimului aerob de funcţionare.
 Livrarea subproduselor numai beneficiarilor care dispun de vase şi mijloace de transport
adecvate.
 Asigurarea funcţionării la parametrii optimi a spălătorului de gaze din staţia de
preepurare.
 Recuperarea dioxidului de carbon, din fermentație.
 Se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament să fie realizate în aşa fel încât
mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de
limitele amplasamentului.
 Se va urmări prevenirea generării mirosurilor la sursă sau reducerea acestora prin sisteme
speciale de tratare, în cazul în care acestea nu pot fi prevenite.
 Se vor lua măsurile necesare pentru reducerea emisiilor fugitive generatoare de miros.
 Se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor
de producţie pentru a preveni emisiile de miros în aer.
 Anual se va elabora un plan de management al mirosului.

Condiţionare drojdie reziduală subproduse şi livrare subproduse.

25
 Staţia de condiţionare drojdie este formată din instalaţia de autoliza,vas de primire
drojdie cruda şi patru vase pentru stocarea drojdiei autolizate. Din aceste vase drojdia
condiţionată este livrată
beneficiarilor. Borhotul şi trubul sunt colectate într-un buncăr metalic, suprateran, din care se
livrează beneficiarilor pentru a fi utilizat în hrana animalelor.
Borhotul este un subprodus rezultat din procesul de fabricație al berii, de culoare brună,
cu un procent de substanță uscată între 21-28% în funcție de tehnologia de fabricație. Are un
conținut ridicat de proteine și carbohidrați ceea ce îl face un furaj valoros în special pentru
bovine, fiind folosit pe scară largă în țările cu o zootehnie dezvoltată.
Trubul la cald are particule de 30-80 micrometri si se formeaza in cantitate de 40-80
s.u./hl must sau 200-400 g trub umed/ hl must. Are un continut ridicat de proteine 40-65% si
carbohidrati, fiind folosit ca si borhotul in scop de furaj pentru bovine.

Deșeuri

Prevederi generale

Din activitatea desfășurată rezultă următoarele categorii de deşeuri

- deşeurilor menajere;
- deşeurile reciclabile: hârtie, materiale plastice, lemn, doze aluminiu, metal
- deşeuri periculoase;
- nămol deshidratat aerob de la preepurarea apelor uzate.

Subprodusele (considerate actual tot deșeuri) rezultate din activitate sunt:

- pleava care rezulta din procesul de recepție şi curățare malț;
- drojdie uzata care rezulta din procesul de fermentare;
- borhot care rezulta din procesul de fabricare must de bere.

26
Deşeurile, subprodusele şi alte resturi sunt îndepărtate cât mai repede posibil din încăperile de
producție pentru a se evita astfel acumularea acestora.
Zonele pentru precolectarea deșeurilor de producție sunt identificate prin marcaje.
Deşeurile se precolectează selectiv. Operaţia de colectare este executată în schimbul în care se
produce deşeul de către personalul de deservire a utilajului/secției unde rezultă deşeul.

Deșeuri periculoase
 Operatorul instalaţiei are obligaţia să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor
periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate
periculoase din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de
amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora.
 Producătorii/deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi
din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare,
transport, stocare, tratare sau valorificare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să
colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase,
în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de
stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel
încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei,
incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală.
 Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să nu amestece diferitele
categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte
deşeuri, substanţe ori materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
 Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de
colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate
potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi
1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea

27
 substanţelor periculoase şi ale Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea,
ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.

Deşeuri produse, colectate, stocate temporar

Subprodusele provenite de la fabricarea berii: pleava de malț, borhot umed, drojdia

autolizată,
se depozitează în saci, buncăre metalice respectiv vase speciale şi sunt predate la operator
autorizat spre valorificare la terți.
Folia de polietilenă şi benzile de polipropilenă - se colectează separat la locul de
producere a deșeului, se balotează şi, periodic, se transportă la depozitul de stocare temporara
marcat în acest scop , urmând a fi preluate de operator autorizat.
Deşeurile de hârtie/carton - se colectează separat la locul de producere, se balotează şi se
transportă şi stochează temporar în depozit, la locul de stocare temporară marcat în acest scop
(deșeu hârtie/carton) pentru a putea fi valorificate de operator autorizat.
Ambalajele din material plastic, deșeuri preforme şi PET- uri - se colectează separat, în
containere, la locul de producere, se balotează şi, periodic, se transportă la locul de stocare
temporara marcat în acest scop şi se valorifica de către operator autorizat.
Deșeurile menajere - se colectează separat la locul de producere în recipiente cu capac.
Golirea recipientelor se efectuează la fiecare schimb/umplere după caz în containerele exterioare
cu capac, urmând a fi preluate de operator autorizat.
Deșeurile periculoase generate în fabrică sunt următoarele: ambalaje de produse chimice
periculoase, deșeuri chimice de laborator, uleiuri industriale de diverse tipuri, filtre ulei, deșeuri
electrice, becuri şi tuburi fluorescente, baterii, cerneluri, tonere, cauciucuri.
Ambalajele produselor chimice de igienizare se colectează la secțiile utilizatoare după ce
in prealabil recipientele au fost golite. Acestea vor fi predate pe baza Fisei de Evidenta Ambalaje
Substanțe Chimice de către secție, către depozitul de deșeuri periculoase, sau vor fi predate
furnizorului de substanţe/reactivi.
Deșeurile chimice de laborator şi ambalajele acestor deșeuri se colectează separat şi se
predau la depozitul de deșeuri periculoase pe baza aceluiași formular. Toate aceste deșeuri se vor

28
preda de către responsabilul de mediu pe baza de Proces verbal însoţit de Formular de Transport
către operatorul autorizat pentru colectare/transport/eliminare deşeuri periculoase, sau vor fi
predate furnizorului de substanţe/reactivi.
Deșeurile electrice se colectează şi se predau la firma autorizata in vederea eliminării.
Becurile şi tuburile fluorescente se colectează separat in containere speciale şi se predau la firma
autorizata în vederea eliminării.
Ambalajele de la cerneala şi solvent printere se colectează separat în secție şi se predau la
depozitul de deșeuri periculoase. Acestea au același regim cu ambalajele de substanțe chimice.
Filtrele de ulei şi acumulatorii se colectează de firmele specializate autorizate care
asigura întreținerea motostivuitoarelor.
Anvelopele se colectează de către firmele specializate autorizate care asigură întreținerea
motostivuitoarelor.
Deşeurile de tip ulei uzat, se colectează separat in recipiente metalice de către
operator/mecanicul de întreținere a utilajului, pe categorii: sintetic, mineral, fără a se amesteca cu
vaseline, apa şi alte resturi, conform legislației în vigoare, în butoaie metalice inscripționate
conform tipului de ulei: sintetic, mineral etc. Uleiul uzat se va depozita temporar in depozitul
special amenajat de ulei uzat prevăzut cu vane de captare ulei, extinctor, material absorbant
(nisip).
Predarea acestor uleiuri se va face către firma autorizata de colectare si/sau reciclare cu
respectarea cerințelor legale conform H.G. 237/2007.
Deșeurile de kieselgur sunt evacuate din spațiul de producție în decantor şi de acolo sunt
prelucrate în stația de preepurare.
Nămolul aerob: rezultat in procesul de preepurare a apei uzate se preda la operator
autorizat care îl valorifică la terți ca îngrășământ natural în agricultură.
Deşeurile din fier vechi : utilajele casate, piesele uzate se colectează de la secții şi se
depozitează pe platforma betonată de depozitare a deșeurilor şi sunt preluate spre valorificare
conform contractului încheiat cu operator autorizat.
Cutiile metalice de extract hamei: se colectează în secție în loc marcat şi se predau la
magazia de deșeuri, urmând a fi preluate de către operator autorizat. Acestea sunt evacuate ritmic
în containerele de pe platforma de colectare deșeuri.

29
 Dozele din aluminiu: se depozitează în saci şi se balotează cu o presă, apoi se predau
separate către operator autorizat.
Deșeurile de lemn: rezultate din deteriorarea paleţilor, se vor colecta pe platforma
exterioara şi vor fi valorificate către persoane fizice sau societăţi comerciale.
Deșeuri reciclabile rezultate în urma casării (etichete sau materiale promoționale cu
înscrisurile firmei sau a brandurilor): aceste deșeuri se predau pe baza de „bon predare primire”,
cu cantitatea exacta, de către gestionar magazie către responsabil gestionare deșeuri, se introduc
in presa de material plastic, respectiv hârtie, urmând a fi preluate de către operator autorizat
pentru distrugere. Astfel se evita utilizarea neautorizata a acestor materiale.
Pentru stocarea temporară a deşeurilor generate de instalaţie şi din activităţile care susţin
instalaţia, în incinta obiectivului există un spaţiu special amenajat.

Gospodărirea deșeurilor rezultate din activitate, este prezentată în tabelul următor:

Referinta deseului Sursele de deseuri Cantitati Modalităţile actuale sau

propuse de
manipulare a deşeurilor
Pleava malt Conditionare materii 71,6t/an Se colectează în saci.
Se vinde
prime producătorilor agricoli.
Borhot umed Plamadire 19437 t/an Se colectează în siloz
metalic, V= 100 t,
prevăzut cu dispozitiv
de încărcare a
mijloacelor de
transport. Se vinde
producătorilor agricoli
Drojdie uzata Fermentare 2772 t/ an Se stochează temporar
în 4 recipiente, cu
capacitatea de 120 hl
fiecare în secţia de
autoliză. Se vinde
producătorilor agricoli
Deşeuri flacoane Imbuteliere 14,7 t/an Se stochează temporar
din PET, pt. Bere în depozitul
propriu pt. stocare
temporară a deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri doze din Imbuteliere 2,23 t /an Se stochează temporar

30
aluminiu în depozitul
propriu pt. stocare
temporară a deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deseuri mase plastice Ambalare 20 t/ an Se stochează temporar
în depozitul
-folie propriu pt. stocare
temporară a deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri din lemn Manipulare 59 t/ an Platforma din exteriorul
din paleţi produs finit instalaţiei . Se
vinde persoanelor fizice
ca lemn de foc.
Deşeuri din Activităţi de 0,28 t/an Depozit propriu pt.
PVC întreţinere stocare temporară
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri metale Activităţi de 148,7 t/an Platformă betonată
feroase întreţinere Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri inox Activităţi de 0,46 t/an Depozit propriu pt.
întreţinere stocare temporară.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri din hârtie Ambalare, livrare 4,3 t/an Mag. centrală
Se valorifică la
bere colectorii de deşeuri
Deşeuri din autorizaţi
Nămol stabilizat Epurarea 234 mc /an Cuvă de colectare
deshidratat de la apelor uzate nămol deshidratat la
preepurarea apelor instalaţia de filtrare
nămol stabilizat.
Se valorifică la colector
autorizat.
Anvelope Mentenanţa În funcţie de Se colectează de către
Scoase din uz stivuitoarelor necesităţile de firma care asigură
înlocuire. service-ul
motostivuitoarelor
Deşeuri de Mentenanţa În funcţie de Se colectează de către
echipamente stivuitoarelor necesităţile de firma care asigură
electrice. înlocuire. service-ul

31
 motostivuitoarelor
Deşeuri menajere Întreţinerea 108 mc/an Pubele cu capac.
curăţeniei, Se elimină prin
vestiare
operator autorizat
salariaţi
Ulei de motor, Întreţinerea 0,236 t /an În recipiente în magazia
transmisie şi utilajelor de deşeuri
ungere periculoase.
Se elimină prin
operator autorizat
Deşeuri laborator Laborator analize 0,22 t /an În recipiente în magazia
fizico –chimice de deşeuri
şi periculoase.
microbiologice, Se elimină prin
pentru controlul
operator autorizat
materiilor prime,
interfazic şi al
berii.

Concluzii
“Deșeul” din industria berii reprezintă orice substanţă obţinută în urma procesului
tehnologic pe care titularul o elimină ori intentionează sau are obligaţia să o elimine. Prin
utilizarea unor tehnologii si utilaje de productie perfectionate, precum si prin recuperarea tuturor
rezidurilor valorificabile, care se pot retine la locul de producer sau din apele uzate, debitele
specific de ape si indicatorii specifici de impuritate pe unitatea de produs pot fi redusi cu 40%
pana la 75% fata de cei realizati in medie, la majoritatea unitatilor in functiune.

32
 Bibliografie

1. Avramiuc Marcel, 2006, “Impactul proceselor tehnologice asupra mediului” , Editura

Universitatii din Suceava,
2. Banu C. si colab. , 2000, “Biotehnologi in industria alimentara”, Editura tehnica
Bucuresti
3. Banu C., 20002, “Manualul inginerului de industrie alimentara” , Editura tehnica
Bucuresti Vol I,II
4. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/ape-uzate-de-la-fabricarea-berii-
288591.html
5. http://www.anpm.ro/documents/24337/2418331/Proiect+AUTORIZATIE+INTEGRATA
+HEINEKEN+-+fabrica+de+bere+Ungheni.pdf/bce53ff7-6e61-4e54-8272-618f195ede2e
6. www.proalimente.com

33