Student:Gridan Ioana-Mateea

Grupa:4201
Specializare: C.E.P.A ,Anul II

Cuprins
1.

Berea

2.

Scurt Istoric

3.

Fabricarea Berii

4.
Materii prime folosite la
fabricarea berii brune
5.

Consrvarea Berii Brune

6.

Defecte ale berii brune

7.

Marci importante de bere bruna

Berea este o bautura alcoolica obtinuta din 4 produse

naturale: drojdia de bere, malt, hamei si apa. Aceasta are
aproximativ 5% alcool; asa-numita bere fara alcool are intre 0 si
0,5% alcool.
Temperatura de baut perfecta a berii se afla intre 6 si 8C.
De obicei energia berii provine din grane, dar poate sa vina si
din energia cartofilor sau a mazarii. Se poate spune ca si
japoneza Sake se poate incadra in definitia berii. In Rusia, berea
se incadreaza oficial la categoria bauturilor non-alcoolice

Scurt Istoric
Berea a aparut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai
probabil de la paine care s-a udat si a inceput sa
fermenteze, de unde a aparut procesul de fermentare. Se
pare ca berea era asemanatoare unei grasimi groase de
culoare intunecata, fara sa contina o cantitate mare de
alcool, insa foarte hranitoare. Datorita gustului deosebit,
ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea
vreme. Arheologii de laUniversitatea Cambridge au
interprins un studiu al proceselor de pregatire a berii si
cerealelor in Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost gasit in
mormintele in care s-au pastrat ramasite de mancare si
bere.
Calitatea acestora depinde de zaharul necesar pentru
fermentatie.Faimosul
scriitor
grec Sofocle incuraja
cumpatarea, si sugera o dieta compusa din paine, carne,
legume verzi si zythos (bere). Alti scriitori greci timpurii
ca Herodot si Xenofon, mentioneaza berea de asemenea in
scrierile lor. Tatal lui William Shakespeare a fost degustator
de bere sau conner. Acesta testa berea turnand o parte
pe o banca, asezandu-se apoi pe aceasta in timp ce
termina restul berii. Daca era zahar in bere, sau daca nu
era pura, pantalonii din piele pe care ii purta aveau sa se
lipeasca de banca dupa jumatate de ora. erile lor.

Fabricarea Berii
n 1516
apare Legea German a Puritii (Deutsche
Reinheitsgebot) , care spune clar c ingredientele berii
trebuie s fie doar ap, orz i hamei.
Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de
stabilitate n bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic
slab contra bacteriei gram-positive care favorizeaz
activitatea exclusiv a drojdiei de bere n fermentarea
berii. Aroma dat de hamei, depinde de varietate i
utilizare; hameiul fiert cu berea ("hamei amrui") produc
oamrciune n timp ce hameiul adugat mai trziu d un
fel de "arom de hamei" (ultimele 10 minute din fierbere)
i "arom de hamei" (ultimele 3 minute din fierbere sau
mai puin) cu un grad de amrciune mai sczut.
Adugarea hameiului dup fierbere, un proces cunoscut ca
i "adugarea hameiului uscat" adaug puin amrciune.
Hameiul nefiert d doar o amrciune slab. Impactul
amrciunii dup o anumit cantitate de hamei este
specificat n uniti de amrciune.

Materii prime folosite la fabricarea berii

1.Malul
Este principala materie prim utilizat la fabricarea berii,
este o surs de substane cu rol de substrat i o surs de
enzime hidrolitice, care prin aciunea lor asupra
substratului determina la fabricarea mustului de bere
formarea extractului. In industria berii, malul este analizat
din punct de vedere fizic i chimic.
2.Orzul
Orzul este materia prima tradiionala pentru fabricarea
berii, foarte rspandit in cultura, fiind a patra cereala
cultivata in lume dup grau, orez i porumb. Este puin
pretenioas din punct de vedere al solului i climei,

cultivarea fcandu-se in zona temperat pan spre cercul

polar i poate atinge cele mai mari altitudini de cultivare.
3.Apa de brasaj
Apa este una din materiile prime de baz pentru fabricarea
berii,produs in compoziia cruia intrain proporiede 88% i
ale crei calitate o influeneaz.

4.Hameiul
Reprezint o materie prim indispensabil fabricrii berii
conferindu-i acesteia gust amar i o arom specific. Valoarea la
fabricarea berii este dat indeosebi de substanele (rinile)
amare i de uleiurile eseniale aduse de hamei. Rinile
reprezint precursorii substanelor amare din bere i determin
i valoarea antiseptic a hameiului, iar uleiurile eseniale sunt
responsabile de arom de hamei.
5.Drojdia
Drojdia este necesar n procesul de conversie a zaharurilor
fermentabile n alcool i dioxid de carbon. nainte de proces,
apa i malul sunt fierte mpreun, iar dup rcire se adaug
drojdia
Conservarea berii brune
Prelucrarea berii are loc n medii srace n oxigen, fiindc, peste
anumite limite, prezena oxigenului provoac oxidarea buturii,
un defect care poate fi ntlnit atunci cnd butura este
produs n sticl sau la cutie. Aceasta aduce dup sine o
degradare a aromei i un gust finos, neplcut, asemntor
cartonului umed. Pentru a prentmpina acest inconvenient,
este recomandat achiziionarea unui produs cu dat de
fabricaie recent, evitndu-se conservarea pe o perioad
ndelungat.Un alt defect care se ntlnete la berea la sticl
este provocat de aciunea direct a luminii, cauza unui miros

extrem de neplcut, definit de experi drept miros de sconcs".

De aceea, sticlele sunt, de preferin, nchise la culoare. Asupra
berii acioneaz microorganisme care, n anumite condiii, se
pot nmuli i pot aduce schimbri radicale. Utilizarea anumitor
drojdii slbatice", n special anaerobe poate induce alterri ale
gustului. Un alt duman" mai rar ntlnit este genul
Brettanomyces, care-i confer beriio arom acid. i
temperatura de conservare poate influena calitatea unei beri.

Defecte ale berii brune

Tulbureala berii brune
Tulbureala berii se observ, de regul, la berea imbuteliata la
sticl i poate fi demai multe feluri:
-tulbureala oxalic, care se produce atunci cand nivelul de
oxalat de calciu in
bere depete 20 mg/l;
-tulbureala amidonoasa, care se datoreaz prezenei in bere a
amidonului
nehidrolizat pe parcursul principaleor etape de fabricaie a berii,
in principal la
brasaj.
-tulbureala metalic, metalele care produc tulbureala sunt Zn,
la nivel de 0,5
mg/l, Fe i Cu
Defecte de gust
Deseori, gustul natural al berii este inrutit ca urmare a unor
deficiene atribuite materiilor prime, procesului tehnologic,

contactului mustului sau al berii cu substane agresive, cat i

unor cauze biologice.
Invechirea si alterarea berii brune
Dup imbuteliere, noiunea de stabilitate, exprimat prin durata
de timp pan la apariia unui sediment, se coreleaz cu cea de
stabilitate a insuirilor senzoriale.In momentul pierderii unei
stabiliti (coloidale sau biologice), aceasta se rsfrange i la
cealalt, respectiv berea stabil biologic ii pierde aceasta
insuire dup apariia tulburelilor de natur coloidala i invers,
generandu-se fenomene de invechire i apoi de alterare a
produsului

Bibliografie

1.Cojocaru,C. si Cojocaru,Procedee in industriile

fermentative.Editura Tehnica
Bucuresti,1969
2. Manualul inginerului vol.2-Tehnologii in
industria alimentara
3. http://documents.tips/documents/berebruna.html
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bere

5.https://www.google.ro/search?
q=berea+bruna&espv=2&biw=1280&bih=575&s
ource=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiW2
Pa5pKTJAhVJTBQKHb74ARUQ_AUIBigB