Sunteți pe pagina 1din 39

Ambalarea produselor alimentare

CAPITOLUL 1. IMPORTANA AMBALRII CORECTE I


EFICIENTE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE CONFORM
STANDARDELOR INTERNAIONALE
1.1 ASPECTE GENERALE
Ambalarea i ambalajul in industria alimentara au un efect cu o
importan deosebita asupra calitii, conservrii i valorii comerciale a unui
produs alimentar pe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa intre realizarea
materiilor prime, procesarea acestora, condiionarea i conservarea produsului
finit, distribuia, comercializarea i consumul acestuia.
Considerand ca etichetarea i eticheta unui ambalaj fac parte intrinsec
din procesul de ambalare i respectiv din ambalaj, atunci rolul complex i
multifuncional al ambalajelor se exprim prin urmtoarele funcii principale:
- prezentarea caracteristicilor i compoziiei produsului, vizand in mod
fundamental consumatorul, prin aceasta realizandu-se corecta i nocesara
informare a acestuia;
- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea produce
factori externi sau interni asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici,
microbiologici, biochimici, fizici etc;
- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i acestuia durata
acceptabila de valabilitate in interiorul creia caracteristicile nutritive, de inocuitate,
comerciale a. se pastreaza intre limitele impuse de legislaie, standarde, norme
sau convenii;
- asigurarea i facilitarea vanzarii produsului catre utilizatori sau consumatori;
- reducerea pierderilor in greutate, a deteriorrilor i deprecierilor produselor;
- inlesnirea i imbunatairea depozitrii, manipulrii, transportului i expunerii in
unitile de desfacere en-gross sau en-detail;
- creterea valorii comerciale a produselor;
Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare i ambalajele au
evoluat intr-o dinamica accentuata in ultimele decenii, asigurandu-se astfel
ambalajului un rol funcional i de expresie complex.
Doar doua dintre constatrile statistice existente in Rapoartele FAO pot
ilustra foarte bine importana ambalrii i ambalajelor in industria alimentar:
- circa 50% din piaa de ambalaje din intreaga lume este aferent
ambalajelor pentru industria allmentar;
- circa 50% dintre produsele alimentare care se degradeaz in lume
reprezint pierderi datorate absenei ambalrii,
3
Ambalarea produselor alimentare
1.2 AMBALAJE FOLOSITE PENTRU AMBALAREA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE
MATERIALE FOLOSITE PENTRU CONFECIONAREA AMBALAJELOR.
TIPURI DE AMBALAJE
Ambalarea este parte integrant a producerii i pstrrii produselor
agroalimentare, de origine vegetal sau de origine animal.
Preocupri pentru ambalarea produselor in vederea conservrii au aprut

inc din cele mai vechi timpuri. Preocupri majore au aprut de cand au inceput
s se fac deplasri masive de oameni, in special, de cand se deplasau armate
mari, Ia distane mari de baza de aprovizionare cu alimente.
In societile moderne produsele alimentare trebuie s parcurg o cale
Iung, de Ia productor (sau procesator) pan la consumator, in timpul respectiv
fiind necesar s se depoziteze, pentru pstrarea in vederea consumrii in
perioadele cand nu se mai produc. In acest fel, ambalarea i conservarea multor
produse devine indispensabila pentru asigurarea alimentelor necesare omului.
Alegerea materialului pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de
ambalare implic o profund cunoatere a acestora i a proceselor care au loc in
produsele conservate, pe perioada pstrrii. De asemenea, materialul folosit Ia
confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit alimentelor coninute mirosuri
i gusturi strine, ori substane poluante. Modul de ambalare are o importan
deosebita pentru produsele horticole, fructe i legume, precum i pentru produsele
prelucrate, cane se depreciaz mai uor cand vin in contact cu ambalajele
necorespunztoare. Acestea pot intra in diferite reacii chimice cu substane din
ambalaj, sau se pot impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri
neplcute. In consecin, pentru a se pstra o perioad de timp mai lung decat
perioadele de timp in care se pot pstra in starea Ior natural dup recoltare,
produsele trebuie introduse in ambalaje, ambalaje care se pot confeciona din
diferite materiale. Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate se pot
pstra pe o perioad de la cateva luni pan la caiva ani. Important este s se
foloseasca materialul corespunztor pentru confecionarea ambalajelor respective.
AmbaIajul reprezinta totalitatea elementelor destinate s cuprinda sau sa
inveleasc un produs sau un ansamblu de produse, in vederea asigurarii
meninerii caIitaii i integritii acestuia, pe durata manipulrii, transportarii
depozitarii i desfacerii, pan cand ajung la consumator sau pan Ia expirarea
termenului de valabilitate a produsului. Conform normativelor in vigoare, ambalajul
trebuie s asigure i informaii despre produs i despre productor.
Prin procedeul, metoda de ambalare, sau prin materialele folosite la
confecionarea ambalajelor, se asigur protectia temporar a produselor in
perioada manipulrii i desfacerii ctre consumator,
In practic, se foIosete i preambalarea, care este o.operaiune de ambalare in
uniti de desfacere mai mici i bine determinate ca marime, de obicei, atat cat sa
asigure consumul pentru o mas. Preambalarea se poate realiza Ia locul de
productie sau de sortare a produselor, on inaintea vanzrii, in scopul de a se
accelera vanzarea ctre consumator.
4
Ambalarea produselor alimentare
1.3 CLASIFICAREA AMBALAJELOR
a. Dup modul in care vin in contact cu produsele coninute, ambalajele sunt de
mai multe feluri:
Ambalaje primare sunt ambalajele care se gsesc in contact direct
cu produsul coninut, asigurandu-i protecia in mod nemijlocit. Ca
exemple de ambalaje primare, sunt: cutiile metalice de conserve,
buteliile din sticl sau din material plastic, pungi din hartie sau din

material plastic etc.


Ambalaje secundare sunt ambalajele care conin mai multe
ambalaje primare in care sunt produse reprezentand mijlocul fizic
de transportare i de distribuire a produselor aflate in ambalajele
primare. Astfel de ambalaje sunt cutiile de carton, navetele de
material plastic sau din lemn, foliile din polietilena pentru ambalat
cutii cu produse, sau pontru ambalat borcane ori butelii cu
produse. In aceast categorie sunt i diferite cutii din carton, in
care se introduc pungi, pachete, butelii de sticla etc, care conin
produse.
Ambalajele teriare sunt ambalajele care grupeaz mai multe
ambalaje secundare cu produse. Cel mai mult folosit este paleta
din Iemn, confecionat in mai multe variante, pe care se stivuiesc
mai multe ambalaje secundare (saci cu produse, cutii din carton
sau diferite lzi cu produse).
Ambalaje cuaternare sunt ambalajele care grupeaz mai multe
ambalaje teriare, Sunt folosite mai mult in comerul internaional i
sunt reprezontate de containere metalice, pentru transportarea cu
trenul, vaporul sau mijloacele rutiere. Uneori, aceste containere
trebuie s permit dirijarea temperaturii, a umiditaii i a
compoziiei atmosferei din interior, condiii eseniale pentru
meninerea unor produse in stare bun pentru consum.
b. Dupa felul produselor ambalate, ambalaje le pot fi:
Ambalaje de uz general, care se folosesc la ambalarea mai multor
tipuri de produse: pungi, butelii, cutii etc;
Ambalaje de uz special, care se folosesc pentru ambalarea
anumitor produse sau pentru ambalarea in condiii speciale de
transportare sau de pstrare (mediu umed, mediu salin, mediu
tropical etc).
c. Dupa modul in care ii menin forma cand conin produse, ambalajele se pot
clasifica astfel:
Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu ii schimb forma cand
sunt umplute cu produse;
5
Ambalarea produselor alimentare
Ambalaje flexibile sunt ambalajele care ii schimb forma
d. Dupa modu! cum comunica cu exteriorul dup umplere, ambalajele sunt:
Ambalaje deschise sunt ambalajele care nu sunt prevzute cu
capac, pot comunica cu exteriorul
Ambalaje etane sunt ambalajele care se inchid dup introducerea
produselor pentru pstrare, nu mai permit contactul produsului cu
mediul exterior, asigurand o bun izolare a acestora.
e. Dupa numrul de cicluri de folosire, ambalajele sunt:
Ambalaje refolosibile surit ambalajele care se preteaza Ia utilizri
repetate, cu condiia asigurrii igienei i integritii acestora
AmbaIaje nerefolosibile (de unic folosin sunt ambalajele care se

folosesc o singur dat, dup care devin deeu).


Ambalaje de inventar sunt ambalajele care se folosesc mai muli
ani, ele aparinand unei unitai economice, fac parte din patrimoniul
acesteia, deci sunt inscrise in inventarul acesteia i trebuie
restituite dup preluarea mrfii sau se transfer vatoarea sa de
inventar ctre noul proprietar.
1.4 FUNCIILE AMBALAJELOR
Una din cele mai impontante cerine actuale pentru. circulaia mrfurilor,
aceea de a asigura inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produselor
alimentare s fie comercializate in stare ambalata. In acest fel, ambalajul are o
mare infiuen in acceptarea sau neacceptarea produsului. Prin aceasta,
ambalarea devine o component a noiunii complexe de calitate a produsului. Ca
urmare, ambatajul devine un mijIoc important de comerciatizare a produselor
alimentare, datorit funciilor sale. Funciile ambalajelor sunt urmtoarele:
a. Funcia de a conine produsul
Produsele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-un
recipient (ambalaj), pentru a se menine o form i pentru a fi posibil schirnbarea
locului, in procesul de circulaie a mrfii, fr a se pierde din produs. Ambalajul
cuprinde o anumit cantitate de produse pe o perioad de timp pan ajunge Ia
consumator. In toat aceast perioad, ambalajul nu trebuie s modifice insuirile
senzoriale i chimice ale produselor , in mod nefavorabil , care s duc la
pierderea valorii lui de intrebuinare
b. Funcia de protectie i conservare a produsului
Prin aceast funcie, ambalajul asigur protecia produsului coninut in el
impotriva aciunii dunatoare a mediului inconjurtor. Totodata, ambalajul trebuie
6
Ambalarea produselor alimentare
s izoleze complet produsul de mediul exterior, s nu permita schimburi de gaze
cu mediul, deci trebuie s fie etan. In aceast fel, el asigur conservarea
produselor, prin metoda de ambalare, Aceasta funcie are mai multe componente:
Protecia mecanica a produsului, impotriva unor ocuri mecanice, care
pot s apar in timpul circulaiei i desfacerii produsului ca marf. In
majoritatea cazurilor pentru a asigura o bun protecie mecanic a
produsului ambalat, trebuie ales un material potrivit pentru cofecionarea
ambalajelor: lemn, metale, materiale pastice, hartie sau carton.
Protecia chimic a produsului, prin care ambalajul trebuie s izoleze
produsele de factorii cu aciune chimic din mediul exterior, care pot
produce diverse reacii chimice Ia suprafaa de contact a produsului cu
mediul: oxigenul, vaporii de ap, ozon, substane poluante, substane
abrazive (praf sau nisip), De asemenea, ambalajul nu trebuie s permit
interaciuni chimice cu produsul coninut. Pentru aceasta, ambalajul
trebuie s fie confecionat din materiate care s fie inerte, din punct de
vedere chimic, fa de produsul coninut.
Protecia impotriva microorganismelor , care se asigura prin folosirea
unor ambalaje libere de microorganisme i care s nu permit
contaminarea produselor cu microorganisme , prin etanarea complet

a ambalajului.
Protecia biologic impotriva duntoilor-insecte acarieni de depozit ,
roztoare, psri, etc. In acest scop ambalajul trebuie s asigure
izolarea acestor produse fa de duntori, s nu permit accesul
acestora la produsul coninut. Astfel de ambalaje sunt cele din sticl,
materiale, plastice dure, lemn, etc.
Protecia fa de lumina i radiaiile ultraviolete. Aceti factori fizici ar
putea schimba insuirile senzoriale i nutriionale ale multor produse
ambalate. Din acest punct de vedere, materialele din care se
confecioneaz ambalajele trebuie s fie impermeabile pentru aceste
radiaii: ambalaje din hartie colorat, din sticl colorat, din unele metale
etc.
Protecia i conservarea energiei inglobate in produs in timpul
procesrii. Prin folosirea ambalajelor, care conin o cantitate mic de
energie se evit pierderea unei cantiti de produse, pentru care s-a
consumat o cantitate mai mare de energie, in procesul de producere i
prelucrare. Pe total se face o mare economie de energie. Orice
productor, comerciant sau consumator este preocupat s reduc
pierderile de alimente, pentru a fi profitabil.
Protecia mediului inconjurtor impotriva agresiunii unor produse
alimentare, care pot produce efecte duntoare mediului: produse cu
caracter acid, produse cu coninut mare de grsimi, produse conservate
cu diferite cantiti de sare etc. Aceasta funcie se realizeaz prin
folosirea unor ambalaje corespunztoare, rezistente, etane, care s nu
permit pierderi de produse alimentare in mediul inconjurtor.
7
Ambalarea produselor alimentare
c. Funcia de confort
Funcia de confort a ambalajelor se realizeaz prin folosirea unor
ambalaje corespunztoare, care s conin atatea produse, incat
s uureze operaiile de manipulare, transportare, depozitare i
de distribuire a produselor. In societile moderne, in care apare
necesitatea de a se distribui produsele in cantiti mici, dar care
s fie totui ambalate cantiti care s asigure cosumul unei
persoane pentru o singura mas, se impune porionarea i
ambalarea produselor in aa fel ca s satisfac aceste cerine. In
al doilea rand, prin funcia de confort, ambalajul secundar sau
teriar trebuie s conin cantiti de produse care s fie uor de
manipulat de o singur persoan sau de dou, fr a fi nevoie de
un efort prea mare. In acest scop, ambalajele secundare sau
teriare trebuie sa fie de form stabil i de dimensiuni stabilite
prin normative, pentru a permite aezarea lor pe palete, cu
folosirea interagral a suprafeei paleteiIn societatea modern, cu
volum foarte mare de produse comercializate, dar in care se pune
in mod acut problema proteciei omului (evitarea suprasolicitrii la
efort fizic), folosirea paletizrii, ca tehnologie de manipulare a

produselor ambalate, intre care i cea de asigurare a confortului.


d. Funcia de comunicare
Funcia de comunicare a ambalajului se refer la cerina ca toi
consumatorii s fie bine informai asupra produslui din ambalaj.
Acesta funcie are o mare contribuie la promovarea produsului.
Informarea asupra produsuluise face prin inscrierea unor
informaii pe etichet sau direct pe ambalaj : date despre
productor, denumirea i preul produsului, cantitatea coninut in
ambalaj, valoarea energetic i compoziia chimic a produsului,
data de fabricaie i termenul de valabilitate, modul de folosire a
produsului sau modul de preparare.
Uniunea Europeana, inc din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE,
actualizat ulterior, pentru reglementarea aciunii de etichetare,
prezentare i reclam a produselor alimentare pentru vanzare
ctre consumator. Etichetarea alimentelor ambalate este
obligatorie in Romania, obligaie prevzut in Hotrarea de
Guvern Nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor, care a
preluat prevederile Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE,
89/396/CEE i 87/250/CEE.
Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realiza
prin forma, culoarea, grafica etc. ambalajului. Aceste componente,
in mod deosebit, culoarea, pot avea un efect psihologic important
consumatorului sau a cumprtorului prin declanarea unor reacii
care s il stimuleze in a consuma un anumit produs. Prin grafica
8
Ambalarea produselor alimentare
folosit, se ilustreaz produsul, proveniena i utilizarea sa, se
stimuleaz la maxim imaginaia cumprtorului.
Pe lang rolul de informare a consumatorului i de promovare a
produsului, funcia de comunicare contribuie la educarea
consumatorului. Aceasta se realizeaz prin inscrierea pe ambalaj
sau pe etichet a valorii energetice a produsului, a coninutului in
proteine, glucide, lipide, vitamine etc.
Design-ul ambalajelor
Design-ul ambalajelor este considerat un instrument care confer
distincie produselor i un mijloc eficace de comunicare a imaginii acestora.
Comunicarea este asigurat de forma, culoarea, grafica, materialul ambalajului,
elemente care sunt strans legate si care trebuie bine coordonate pentru a asigura
eficiena mesajului informaional. Design-ul ambalajului este o preocupare
dinamic. In SUA se consider c un ambalaj ii pierde valoarea publicitar dup
un interval de nou luni Dup acest interval, trebuie modificat, forma i grafica
ambalajului pentru a susine in continuare concurena.
Elementele de baza ale design-ului ambalajului sunt:
forma;
culoarea;
grafica;

mesajul informaional transmis,


La proiectarea formei ambalajului trebuie sa se aiba in vedere
urmtoarele condiii:
capacitatea de protectie fizico-mecanic i chimic cerut de produs pe tot
parcursul pe care iI suport acesta;
importana componentei informaional estetice pentru formarea deciziel de
cumprare;
modularea dac este posibil;
forma ambalajului este corelat cu materialul utilizat pentru confecionare,
cu sistemul de construcie, cu particularitile de utilizare, cu destinaia,

Forma ambalajului trebuie corelat cu materialul utilizat pentru


confecionare, cu sistemul de construcie, cu particularitile de utilizare, cu
destinaia, Forma ambalajului poate sugera calitatea produsuluj (de lux, de
calitate superioar sau inferioar), i trebuie s fie adaptat Ia coninut, pentru
a se elimina formatele exagerate i spaiile goale ce dau iluzia unui coninut
mai mare. Ultimul deceniu a inregistrat variaii dimensionale i de form ale
ambalajelor spectaculoase.
9
Ambalarea produselor alimentare
Au aprut astfel :
format gigant (anumii detergeri)
format special (taiei pertru semipreparate)
ambalaj economicos (pliculeele de ampon)
formate fantezii (cadouri)
Culoarea este elementul preponderent al esteticii ambalajului i unul
dintre instrumentele cele mai importante pe care !e dein designerii pentru a face
din ambalaj un mijioc efectiv de comunicare.
Culoarea are ca obiective:
stimularea vanzrilor
coninutul i ambiana estetic a spaiilor comerciale
definirea personaliItii produsului
promovarea unor elemente cu specific naional, zonal
crearea din punct de vedere psihologic a unui climat comercial
contribuia direct Ia crearea unei tradiii a produselor intreprinderii.
Grafica
Cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganurilor i a simbolurilor.
Contribuie Ia impactul iniial pe care produsul prin ambalajul su il are asupra
consumatorilor i joaca un rol important in comunicarea de informaii si expresii
despre produs. Tendina actual in conceperea ambalajelor produselor, se
caracterizeaz printr-o grafica simpl, dar expresiv, de regul prin fotografii color.
Ele trebuie s stimuleze imaginaia, s prezinte produsul intr-o form
atragtoare, astfel incat sa fie remarcat, individualizat i dorit de consumator,
Ambalajul se adreseaza consumatorului printr-o grafica care nu frapeaza, dar
subliniaza avantajele materiale, economice, sociale pe care le ofer produsul
respectiv,

Mesajul informaional
Completeaz funcia ambalajului de informare i promovare, prin
corelarea imaginii cu textul publicitar i coloristica, Mesajul informaional se
concretizeaz in:
10
Ambalarea produselor alimentare
- transmiterea unei cantitai de date prin intermediul carora produsul sa fie
recunoscut sau identificat in strans legatur cu categoria din care face
parte;
- evidenierea caracteristicilor de calitate i a destinaiei;
- informarea detaliat asupra naturii, a reciclarii, recuperrii i a implicaiilor
ecologice ale ambalajelor;
Elementele informaionale ale ambalajelor se pot grupa in 3 categorii:
- informaii i marketing, in care se include denumirea produsului, marca
comerciala, informaiile nutriionale, instruciuni de utilizare, simboluri
grafice de avertizare;
- elemente promotionale;
- elemente obligatorii: denumire generica, compoziia in ordine
descresctoare a cantitii de ingrediente, identificarea fabricantului sau a
comerciantului, termen de valabilitate, coninut net.
e. Funcia de codificare
Funcia de codificare a produsului const in atribuirea fiecrui tip de
produs a unui cod, care ii permite s fie identificat rapid. Inca din 1970, in SUA,
mai tarziu in Frana i in Germania, au aprut preocupri pentru codificarea
produselor. Apoi, cutand s se compatibilizeze sistemul american de codificare,
denumit UPC, cu sistemele europene, a fost creat sistemul EAN.
Cel mai simplu i cel mai ieftin sistem de identificare a mrfurilor este
codul cu bare. El este alctuit dintr-o succesiune de bare de diferite grosimi i de
spaii intre bare, fiecare avand o semnificaie diferita. Aceste simboluri sunt
distribuite in trei sectoare, A,B,C, separate de cate dou linii subiri i ceva mai
lungi. Codul conine informaii despre ara de origine, produsul respectiv i
productorul su, precum i o cifr de control. Codul nu conine informaii despre
preul produsului, pentru c acesta este in continu schimbare. Preul se obine
prin interogarea calculatorului de ctre aparatul de Ia cas, dup citirea codului.
Citirea codului se face cu scanere fixe sau mobile
11
Ambalarea produselor alimentare
In Fig, Nr, 1, este prezentat codul cu bare EAN-13, pentru dou produse; bere
Ursus Premium Pils i pentru fructe Vitalis (dupa Maria Tudor 2000).
12
Ambalarea produselor alimentare
In alte ri exist i alte tipuri de coduri, care funcioneaz zonal, de exmplu in
Japonia.
1.5 PROMOVAREA PRODUSELOR I INFORMAREA CONSUMATORULUI
Se mai numete funcia de comunicare i completeaz importana
ambalajulul in perioada contemporan. Intrucat majoritatea produselor se vand

ambalate este evident c ambalajul are un dublu rol de promotor al vanzrii i de


purttor al informaiei ctre consumator.
Aceasta funcie are importan mai mare in cazul ambalajelor de
prezentare i desfacerea produselor, constituind in prezent un factor seminificativ
in diversificarea sortimental a produselor i contribuind la aprecierea calitativ a
mrfurilor i chiar la stimularea vanzrilor. Funcia de reclam i de promovare a
produselor se refer la capacitatea acestuia de a atrage atenia asupra produsului,
de a-l diferenia i de a-l convinge pe cel care il privete s cumpere.Se mai
urmrete informarea clienilor prin elementele care alctuiesc textul, prin grafic,
desen, culoare, expresivitate, personalitatea mrcii de fabric, inlesnirea vanzrii
prin identificrea rapid a ambalajului i porionare, accelerarea vanzrii. In ultimii
ani, s-a constatat schimb intre funciile ambalajului, in sensul creterii valorii de
marketing, ceea ce se realizeaz in momentul vanzrii produsului. Se poate deci
desprinde idea c a avut Ioc o schimbare a opticii privind ambalajul, care se
trasform dintr-un auxiliar al produsului intr-un produs industrial ce reprezint un
tot unitar de componente interconectate, un set organizat de cunotine i
concepii, un mod ordonat de aciune vizand in ansamblu realizarea optim a unor
obiective economice specifice. In acest context funcia de promovare i reclam
capta noi valene atat ca urmare a multitudinii de informaii cu caracter obligatoriu
ce trebuie menionate pe ambalaj, cat i cu cerinele potenialilor cumprtori de a
beneficia de informaii ample, corecte cu privire la produsul ambalat i la natura i
caracteristicile ambalajului. Ambalajul trebuie sa creeze imaginea calitaii
ambalajului, conferit de soliditate, greutate redusa, durabilitate i eficien in
utilizare, El trebuie s pun in valoare caracteristicile principale ale produsului,
astfel incat consumatorii s iI deosebeasc uor de cele similare, De asemenea,
ambalajul trebuie s fac o publicitate produsului pentru care este folosit, dar nu
trebuie s induc in eroare cumprtorii. Ambalajul are rolul de a comunica
potenialilor cumprtori caracteristicile produsului in limitele cadrului juridic i
tehnic. In cazul produselor atimentare care sunt vandute in regim de autoservire,
ambalajul are un rol sporit el inlocuind arta vanztorutui i realizand contactul
direct al produsului cu cumprtorul. De aceea el trebuie sa aib insuiri care s ii
confere capacitatea de a provoca sporirea vanzrilor, in condiiile unui raport
catitatepre egal Ia mai muli ageni economici, produsele se pot diferenia
prin intermediul ambalajului, stilul i creativitatea ingenioas a ambalajului reuind
astfel s ias in eviden faa de produsele concurente, Rolul crescand al
ambalajelor este o consecina fireasc a revoluiei tehnico-tiinifice i a
consecinelor acesteia in domeniul produciei i schimbului, in domeniul
obiceiurilor de viata i de comercializare a produselor, Ambalajul joac multiple
roluri incepand cu manipularea, stocarea, prezentarea i in sfarit atragerea
13
Ambalarea produselor alimentare
ateniei cumprtorului, Un rol esenial al ambalajelor in epoca moderna il
constituie promovarea formelor moderne de comer, intre care autoservirea ocup
unul din rolurile importante.
Ambalajul a fost denumit i vanztor mut al produsului, pornind de la
urmtoarele considerente:

- identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;


- stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
- informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale
produsului,
- comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii
ambalajului etc.
Elementele care contribuie Ia realizarea funciei ambalajului de promovare
a vanzrilor i informare a consumatorului sunt modul de confecionare, sistemul
de marcare i etichetare, dar mai ales estetica ambalajului adic aspectele
referitoare Ia forma, culoarea, armonia cromatic, grafica ambalajului. Aceste
elemente trebuie armonizate pentru a capta atenia cumprtorului, trebuie s
sugereze destinaia produsului i s scoat in evidem denumirea produsului,
marca, recomandnle pnvind utilizarea etc.

CAPITOLUL 2. AMBALAJE CLASICE I MODERNE FOLOSITE


PENTRU PRODUSELE AGROALIMENTARE
2.1 CLASIFICAREA AMBALAJELOR
Dup criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru produsele
agroalimentare so pot clasitica astfel:
a. Clasificarea dup natura rnateriaIuIui folosit Ia confecionarea lor : ambalaje din
lemn, ambalaje din hartie sau carton, ambalaje din stilc, ambalaje din metal,
ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.
b. Clasificarea dup destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern, ambalaje
pentru export, ambalaje pentru industrializare.
a. Clasificarea dup modul de folosire in circulaia marfurilor: ambalaje refolosibile,
ambalaje de unic fobosin,
c. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lzi saci,
cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci tehnologice,
bene, cisterne, containere).
14
Ambalarea produselor alimentare
2.2 AMBALAJE DIN STICL
Aceste ambalaje se confecioneaz din sticl de diferite caliti, in difente
forme: borcane, baloane, butelii, damigene, tuburi rigide etc.
1. Borcanele folosite pentru ambalarea produselor agroalimentare se
confecioneaz din sticl calco-sodic, cu capaciti cuprinse intre 120 ml i 15000
ml i de forme diverse: borcane triunghiulare, borcane inalte, borcane obinuite
(Fig. 4)
Borcanele inalte se inchid dup sistemul OMNlA, iar borcanele obinuite i cele
triunghiulare se inchid dup sistemul OMNIA sau sistemul TWIST-off.
- Borcanele cu inchidere dup sistemul OMNIA au profilul gurii cu marginea
proeminent pentru fixarea capacului prin presare, ceea ce asigur
etaneitatea. In interiorul borcanului se creeaza depresiune prin introducerea
de abur sau fierbere in ap, pentru inclzirea aerului aflat intre capac i
15
Ambalarea produselor alimentare
produs. Se folosesc capace din aluminiu, de diferite dimensiuni,

corespunztoare dimensiunii gurii borcanului. (Fig 5a). - Borcanele cu


inchiderea dup sistemul TWIST-off au profilul gurii cu nite nervuri, pentru
infiletarea capacului (Fig 5 b), cu patru inceputun sau cu ase inceputuri.
Borcanele sunt contecionate din tabl cositorit cu garnitur de etanare i au
pe margine cele patru sau ase profile pentru infiletarea capacului Acest tip de
borcane se recomand pentru ambalarea produselor care nu se consum
integral Ia o deschidere a capacului : gem, miere, dulcea etc.
- Borcanele cu inchidere de tip KELLER au Ia nivelul gurii profile pentru dou
inceputuri de filet. Capacele sunt din tabl de aluminiu i sunt prevzute cu
garnitur de etanare.
2. Buteliile din sticl sunt recipiente cu sectiune transversal cilindric, in cele
mai multe cazuri, mult mai mic decat inlimea. Au capaciti de Ia 25 ml pan Ia
10000 ml. Pentru produsele alimentare se foIosesc butelii din sticl calco-sodic,
cu capacitate de 100-2000 ml. Dupa destinaia lor, buteliile pot fi:
16
Ambalarea produselor alimentare
Butelii de uz general (butelii obinuite sau butelii de tip Naville, cu capacitate de
1000 ml (Fig. 6a). Se inchid cu coroan prin presare sau cu dop de plut ori
material plastic.
- Butelii pentru vin (cu capacitate de 700 sau 780 ml Fig, 6), de tip RHEIN sau
de tip Bordeaux). Se confecioneaz din sticl calco-sodic, de culoare verde
pentru vinurile roii, sau sunt incolore pentru vinurile albe. Inchiderea se face
cu capsul coroan sau cu dop de plut ori de material plastic.
- Butelii pentru bere tip EURO, de 500 ml i culoare verde sau brun, butelii de
tip NRW = Nord Rhein Wesfalia de 500 ml i culoare brun (Fig. 6 d,e,f). Sunt
confecionate din sticl calco-sodic i se inchid cu capsul coroan.
- Buteliile speciale pentru berea Stella Artois, de 330 ml, 500 ml i culoare
verde inchis , pentru berea Tuborg, de 330ml, de 500ml i de culoare ambr.
Buteliile pentru bere au inchidere cu capsul coroan.
- Alte tipuri de butelii care se mai folosesc au forme i mrimi diferite, in funcie
de destinaie i de design-ul folosit : butelii pentru ampanie, pentru coniac,
pentru lichior, pentru wisky, pentru sucuri de fructe sau legume etc. La cele mai
multe dintre aceste butelii, inchiderea se face cu capace filetate. Excepie fac
buteliile pentru ampanie, la care inchiderea se face cu dop de material plastic
i se asigura cu o armatur de sarm.
2.3 AMBALAJE METALICE
17
Ambalarea produselor alimentare
Se folosesc ca ambalaje metalice : foliile metalice, cutiile metalice, tuburile
si bidoanele metalice, butoaie metalice etc.
1. Foliile metalice se obin prin laminarea unor metale: plumb staniu, aluminlu,
Foliile de plumb, mult folosite Ia inceputul sec al XX-lea pentru calitile sale:
maleabilitate, ductibilitate, impermeabilitate etc. S-a renunat Ia ele pentru c sunt
toxice dac vin in contact nemijlocit cu alimentele Se mai folosesc pentru invelirea
Ia exterior a unor pachete, care au nevoie de o bun impermeabilitate pentru

lumina etc.
Foliile de staniu (staniolul) so folosesc, simple sau acoperite cu hartie, Ia
ambalarea branzeturilor, pateului de ficat, a ciocolatei etc, pentru c nu sunt toxice
Foliile de aluminiu cu grosimi de 5200 microni, au proprieti foarte bune ca
ambalaj: impermeabiitate Ia gaze i arome, opacitate Ia razele ultraviolete. Se
folosesc frecvent prin lcuire sau prin laminare cu hartie kraft, hartie parafinat
sau hartie muselina. Are numeroase domenii de utilizare : ambalarea untului
ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiilor, a igaretelor. Se
folosesc Ia confecionarea de etichete, Ia aplicarea unei folii do aluminiu peste
capsula-coroan la unele butelii dn sticl. Din materialele complexe cu folii de
aluminiu se confecioneaz pungi, pachete, pliculee, capace prin presare sau
infiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice etc.
2. Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile, sunt larg folosite mai ales in
ultima perioad. Tuburile deformabile i tuburile rigide se confecioneaz in
principal din aluminiu i asigur o protecie foarte bun produselor coninute. Ele
se pot Icui Ia interior i se pot imprima diferite desene i texte. Se inchid cu
buon, prin infiletare.
Se folosesc la ambalarea laptelui concentrat, a unor produse cu
vascozitate mare (paste, maionez, diferite creme etc.)
3. Cutille metalice se confectieneaz din tabl de oel moale, cositorit sau din
tabl de aluminiu, prin faluire i lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cu
corpul ambutisat. Au form de paralelipiped sau forma ovoid, iar capacul trebuie
detaat pentru a folosi coninutul. Interiorul cutiei poate fi lcuit. Cutiile nelcuite
sau parial lcuite se folosesc pentru fructe, gem i dulcea puin acide (de caise,
pere, mere, ciree albe, piersici etc), pentru tomate, ciuperci, fasole verde, struguri
albi.
Cutiile lcuite total se folosesc pentru produse sensibile la aciunea
staniului: fructe cu pigmeni antocianici (ciree, cpune, coacze), sfecl roie,
varz, produse care elibereaz hidrogen sulfurat mazre verde, varz, fasole alb,
carne in suc propriu, pateuri).
Pentru bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele buturi,alcoolice etc, se
folosesc cutii metalice din oel inoxidabil sau tabl din aluminiu, obinute prin
ambutisare i lcuite, in interior. Pentru aceste produse se confecioneaz cutii cu
18
Ambalarea produselor alimentare
capacitatea de 300 ml i 500 ml. Deschiderea se face cu o limb de rupere pe o
poriune din capac, care este mai subire i de care este prins limba de rupere.,
4 Bidoanele metalice se confecioneaz din aluminiu i se folosesc in principal
pentru transport lapte, smantan etc. Pe interior se protejeaz impotriva
coroziunii, prin decapare. Se confecioneaz bidoane cu capacitatea de 5 l, 10 l,
25 I, cu capac din acelai material, fixat cu o toart rabatabil, care se prinde in
dou boluri aflate pe corpul bidonului.
5. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl
decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie in care sunt prevzute cu dou
inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru
vin. Au capaciti de 50 l, 100 l (cele din aluminiu), de 30 I, de 50 I (cele din oel

inoxidabil) sau de 220 I (cele din tabI decapat)


2.4 AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE
Materialele celulozice folosite pentru confecionarea ambalajelor sunt:
lemnul, cartonul, harta, placajul, PAL, PFL. Ambalajele din lemn sunt din cele mai
vechi ambalaje, ca timp de cand se folosesc pentru ambalarea produselor
alimentare. In ultimul timp sunt tot mal mult inlocuite de ambalajele din material
plastic. Se confectioneaz lzi de diferite tipuri, mrimi, palete, plane de transport,
palete, butoaie din lemn etc.
1. Tipurle de ambalaje din Iemn se confectioneaz din ipci de lemn. Puse una
langa alta (pentru confecionat lzi), sau din poriuni de lemn inguste i lungi,
geluite, curbate sau drepte, care se asambleaz una lang alta (pentru
confecionarea butoaielor).
a. Lazile din Iemn se confectioneaz din ipci de lemn, din placaj sau din
plci fibrolemnoase (Fig. 7). Se folososc ca ambalaje secundare (lzile
compartimentate pentru sticle, numite i navete), sau ca ambalaje
primare (Izi pentru legume i fructe, lzi pentru produse grase-unt,
margarin, untura). In ultimul timp, cea mai mare parte din ele au fost
inlocuite cu lzi din material plastic, cutii de carton etc.):
- Lzi tip P, sunt folosite pentru recoltarea, transportarea, depozitarea i
desfacerea fructelor i legumelor cu pulp tare. Pot avea capac sau s nu
aib (Fig 8), cu un volum util de 63,833 dm3 . Dimensiunile exterioare ale
lungimii i limiii trebuie s asigure folosirea integral a suprafeei paletelor
(cand se practic manipularea paletizat).
19
Ambalarea produselor alimentare
- Lzi tip C (fig. 8), confecionate fr capac, se cofecioneaz din lemn de
fag sau alte foioase, au ca destinaie recoltarea, transportarea, depozitarea de
scurt durat i desfacerea legumelor i fructelor perisabile, a strugurilor etc
20
Ambalarea produselor alimentare
- Lzi pentru conserve alimentare, cu inlime mai mic, se folosesc ca ambalaj
de ordinul II, pentru ambalarea cutiilor de conserve, a borcanelor, in vederea
transportrii sau depozitrii.
b. Palete, folosite pentru stivuirea i transportarea ambalajelor de ordinul II, in
tehnologiile moderne de manipulare paletizat a produselor. Se folosesc
urmtoarele tipuri de palete (fig 9).
- Palete plane, tip EURO, cunoscute i ca palete de uz general, se
confecioneaz din cherestea de fag, ulm, stejar, frasin etc. Se folosesc in
reeaua intern i in reeaua internaional de circulaie a mrfurilor.
- Palete lad din lemn, cu circulaie mai restrans este destinat recoltrii,
transportrii, de pozitrii fructelor i legumelor cu pulpa mai tare : mere,
gutui etc. Se folosete frecvent in plantaiile pomicole, pentru transportarea
fructelor in hale sau pentru ambalarea fructelor in vederea depozitrii,
intrucat permite folosirea raional a spaiului de depozitare, prin stivuire.
- Palete cu montani, care se folosesc pentru a permite stivuirea unor
ambalaje cu stabilitate mai redus sau pentru stivuirea butoaileor pe palei.

Montanii se confecioneaz din metal, rareori din lemn, se monteaz pe


cadrul paletei, in diferite variante : dou cadre in form de cruce pentru
butoaie) sau in jurul paletei plane (pentru legume, fructe etc).
c. Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Se
folosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea i depozitarea vinului i a
buturilor alcoolice distilate, pentru pete srat, past de tomate etc. Se
confecioneaz din lemn de stejar, fag, salcam. Lemnul trebuie s fie de bun
calitate, bine uscat, expus timp de trei ani la diferite intemperii. De obicei,
21
Ambalarea produselor alimentare
butoaiele au forma bombata i o capacitate foarte diferit, in funcie de destinaie :
de la 50 l, pan la cateva mii de litri.
2. Tipuri de ambalaje din hrtie
Ambalajele din hartie se folosesc pe scar larg : pungi, saci simpli sau
saci straficai, pliculee etc.Unele ambalaje din hartie sunt dublate cu pelicule sau
folii de material platic sau de metal, pentru a mri rezistena la ocuri mecanice
sau pentru a se asigura o mai buna izolare hidric i luminoas a produselor.
a. Pungile din hrtie, de diferite forme i mrimi, se confecioneaz in cinci tipovariabile
conform STAS 3111/1986 : pot avea capacitatea de incrcare de 5-1000
g pentru tipul S, sau de 1-10 g pentru alte tipuri.
b. Sacii din hrtie sunt folosii Ia ambalarea in vederea manipulrii, transportrii
sau depozitrii produselor alimentare in stare de granule sau pulbere. Se pot
confeciona prin lipire sau coasere, ambele tipuri putand s fie deschii la gura de
umplere. Pot fi confecionati dintr-un strat de hartie sau din mai multe straturi. La
interior, se pot acoperi cu un strat de material termoplastic, pentru a asigura o
buna izolare hidric i pentru a mri rezistena mecanic.
3. Ambalaje din carton
Ambalajele din carton (fig. 10) se folosesc mai puin ca ambalaje
primare, mai mult ca ambalaje secundare. Ambalaje care se confecioneaza din
carton: cutii, lzi, suport alveolar (Fig, Nr 8).
22
Ambalarea produselor alimentare
a. Cutiile de carton se obin din folii de carton, asamblate cu cleme, benzi
adezive, adezivi etc. Sunt folosite mai mult ca ambalaje secundare pentru
ambalarea bomboanelor de ciocolat, a pliculetelor sau pachetelor din
difenite produse etc. Se pot confeciona in mai multe variante : cu
posibilitatea de pliere, cu o clapa-capac, cu 3-4 clape de inchidere, cutie cu
fereastr amplasat lateral (pentru vizionarea produsului), cutie cu capac
dublu, cutie cu sertar.
b. LziIe de carton sunt ambalaje mai mari, de obicei folosite ca ambalaje
teriare pentru ambalarea produselor in vederea manipulrii, transportrii
sau depozitrii acestora pentru diferite durate mai scurte de timp .
Sunt confecionate dintr-o singura pies i prevzute cu clape de inchidere
la un capt, sau din dou piese dispuse telescopic, fiecare avand clape de
inchidere, care se inchid pe rand, pe msur ce se introduc una in alta.
c. Suporturile aIveolare sunt destinate pentru ambalarea oulelor (cofraje).

Acestea se pot confeciona cu 10 alveole, cu 15, cu 18 sau cu 30 alveole


etc.
23
Ambalarea produselor alimentare
2.5 AMBALAJE DIN MATERIALE PLASTICE I DIN MATERIALE
COMPLEXE
Din material plastic se confecioneaza ambalaje folosite Ia preambalarea sau
ambalarea produselor alimentare in vederea transportrii, manipulrii sau
depozitrii acestora. Se confecioneaz folii termocontractibile sau extensibile,
pungi, sacoe i saci, butelii i flacoane, bidoane i butoaie, cartoane din materiale
complexe care cuprind materiale plastice, lzi de difente tipuri etc.
1. Pungi, sacoe i saci din folii de material plastic (din polietilen sau policlorur
de vinil). Se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare ca ambalaj primar,
sau pentru confecionarea huselor folosite Ia acoperirea produselor paletizate i
altor unitii de ambalare (butelii, borcane etc). Ambalajele pot fi cu pliuri sau fr
pliuri, imprimate sau neimprimate, perforate sau neperforate. Se folosesc Ia
ambalarea produselor granulare, pulverulente (sare, zahr mlai, orez, mazre
verde congelat, paste finoase, biscuii, carne de porc, de vit sau de pasre,
lapte ambalat aseptic). Sacii se folosesc pentru ambalarea unor produse aflate in
ambalaje primare, in vederea manipularii.
2. Sacii din estura din material plastic se obin din polipropilen i se folosesc
pentru ambalarea zahrului, sarii, orezului, precum i a unor produse ambalate in
pungi, pliculee sau pachete mai mici.
3. Foliile termocontractibile sunt folii din polietilen care ii micoreaz volumul
cand se inclzesc. Pentru folosirea lor la ambalare, produsul se acoper cu folia
respectiv, apoi se inclzete pentru a se contracta. Prin contractare, folia se
lipete ca o manu de supraa produsului. Foliile termocontractibile sunt folosite
Ia ambalarea unor produse Ia care se folosete i efectul lipsei de aer pentru
coservare: carne proaspt i produse din carne, branzeturi, castravei proaspei
cacaval, unele fructe etc. Se mai folosesc pentru acoperirea tvielor sau
caserolelor care conin alimente semipreparate sau preparate.
4. Buteliile i flacoanele deformabile din material plastic se confecioneaz din
ploietilena, mai puin din ploliclorur de vinil. Aceste ambalaje tind s inlocuiasc
buteliile din sticl la amblarea produselor lichide ca ap mineral, lapte
pasteurizat, ulei, vin, buturi rcoritoare etc), sau a produselor lichide cu un anumit
grad de vascozitate (nectar de fructe, ketch-up, concentrate din fructe). Buteliile se
inchid cu buon cu filet, cu dou sau cu patru inceputuri, ori cu dop din material
plastic.
24
Ambalarea produselor alimentare
5. Bidoanele i butoaiele din material plastic se confecioneaz din plietilen i
sunt destinate transportrii produselor lichide: ap, buturi alcoolice, sucuri in curs
de procesare, etc. Bidoanele se confecioneaz la capaciti de 5l, 10 l, 20l, 30l,
40 l, iar butoaiele, folosite pentru bere in Frana, Belgia, Luxemburg, au capacitate
de 40 l, 50 l, 60l.
6. Cartoanele se confecioneaz din materiale complexe : carton acoperit cu

pelicule de material plastic, pentru a-i crete proprietile de protecie. Pot avea
diferite forme i mrimi. Se folosesc la ambalarea laptelui, a cremelor i a
buturilor preparate cu ciocolat, a sucurilor de legume sau de fructe, a
nectarurilor de fructe. Se confecioneaz o gam foarte variat de cartoane :
- cartoanele n form de tetraedru, tip TETRA CLASSC i TETRA
CLASSIC ASEPTIC, pentru ambalarea laptelui, a smantanii pentru cafea, a
ingheatei, a sucurilor de fructe etc. Se confecioneaz dintr-un strat de
hartie kraft, acoperit la interior cu un strat de polietilen, iar la exterior este
acoperit cu un strat de parafin. Se confecioneaz la capaciti de 25 ml
1136 ml.
- cartoane n form de paralelipiped, tip TETRA BRIK i tip TETRA BRIK
ASEPTIC, au capaciti de 0,2 2 l. Sunt destinate ambalrii laptelui
pasteurizat i al altor sortimente de lactate. A sucurilor de fructe sau
legume, a bauturilor alcoolice. Deschiderea acestor ambalaje se face prin
partea de sus, prin rupere cu o clap indoit lateral i lipit de un perete
vertical.
- Cartoanele paralelipipedice, de tip, COMBIBLOC, folosite la ambalarea
sucurilor de fructe sau a laptelui, sunt fabricate de firma elveian SIGCOMBIBLOC,
(M. Turtoi -2000), dar au o larg raspandire in lume.
Deschiderea acestor cutii se face prin decuparea unui col cu foarfeca sau
prin desfacerea unui capac prevzut cu limb de rupere, aflat in partea de
sus a cutiei. Capacul permite s se inchid cutia din nou, dac nu s-a
consumat tot coninutul. Aceste cartoane sunt confecionate din materiale
complexe, alctuite astfel : un strat de polietilen la exterior, un strat de
carton subire la mijloc, un strat de polietilen la interior, pe care se mai
adaug o folie de aluminiu i inc un strat de polietilen in contact cu
produsul.
7. Lzile din material plastic sunt cofecionate din PVC colorat de diferite colori.
Sunt folosite pentru recoltarea i manipularea fructelor i legumelor, precum i
pentru produse alimentare preambalate in uniti mici de ambalaj. Se folosete
lada MODEL 1, cu capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL 2, cu capacitate de
circa 12 Kg, lada MODEL 3, cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL
25
Ambalarea produselor alimentare
4, cu aceeai capacitate. Se mai confecionaz lzi compartimentate pentru butelii
din sticl, care au inlocuit in mare parte lzile compartimentate din lemn (navetele
din lemn).
26
Ambalarea produselor alimentare

CAPITOLUL 3. MATERIALE DE AMBALARE A PRODUSELOR


ALIMENTARE
Materialele de ambalare s-au bazat in mare masur pe materiale
nerecuperabile. Sigurele materiale de ambalare refolosibile sunt hartia i cartonul,
care au la baz celuloza, cel mai abundent polimer reciclabil din intreaga lume.
In prezent, materialele utilizate pentru ambalare constau intr-o varietate
de polimeri derivai din petrol, metale, sticl, hartie i carton sau combinaii ale

acestora. Aceste materiale i polimerii sunt utilitai in combinaii variate pentru a


prepara materiale cu proprieti unice care asigur in mod eficient sigurana si
calitile produselor alimentare, de la procesare i producere, manipulare i
stocare i in final pan la utilizarea de ctre consumator. De reinut faptul c,
aceste materiale indeplinesc o sarcn important, astfel ca in absena ambalarii
sau in cazul ambalarii insuficiente ar rezulta o deteriorare rapid a calitii i
siguranei conducand la pierderi comerciale mari ale alimentelor. Produsele
alimentare au cerine specifice optime de depozitare i pentru materialele de
ambalare. Cand se ia in considerare conceptul de ambalaj alimentar, trebuie sa fie
avut in vedere intreaga interaciune dinamic dintre alimente, materialul de
amabalare si atmosfera inconjurtoare.
Baza biologic a materialelor confera posibilitatea unic de a le asigura
o funcionare foarte atrgtoare acestora i anume aceea de compostabilitate.
Aceasta proprietate permite noilor materiale sa se degradeze pan la degradarea
timpurilor de via. Compostabilitatea a fost orientat deocamdat spre aplicaii
ale materialelor de ambalare pe baz de substane biologice si este o consecin
logic a cantitii mari a materialelor de ambalare i a deeurilor asociate cu
acestea.
Crearea i producerea materialelor de ambalare este un proces cu mai
multe etape i implica luarea in considerare a mai multor aspecte pentru a obine
un mabalaj final cu toate proprietile corespunztoare.
Proprietile care trebuie avute in vedere, legate de distribuirea
alimentelor, sunt multe i pot include permeabilitatea la gaze sau la vaporii de ap,
proprieti mecanice, capacitatea de etanare, proprieti de termoformare,
(rezisten fa de ap, grsime, acid, radiaii UV, lumin etc), prelucrabilitate (pe
linia de ambalare), transparen, capacitate anticondensare, capacitate de
imprimare (printabilitate), disponibilitate i desigur cost. In ceea ce privete
calitatea produselor alimentare ambalate in amestec de gaze, tehnicile de
ambalare folosite influeneaz aspectul produsului. De ex, aplicarea vacuumului,
inainte de curent de gaze nu se poate face pentru unele produse, datorit
fenomenelor de zdrobire i comprimare care pot avea efecte negative asupra
texturii. Sunt caiva factori care trebuie s fie avui in vedere la determinarea
combinrii proprietilor materialelor de ambalare necesare pentru fiecare produs
specific i pentru pia. In mod natural, cerinele de baz sunt aceleai cu cele
general acceptate pentru materialele de ambalare alimentare ca de exemplu
necesitatea ca materialul s fie potrivit pentru utilizare in contact cu produse
alimentare in sensul absenei fenomenului de migrare.
27
Ambalarea produselor alimentare
Particularizand pentru ambalarea in atmosfer de gaze, factorii cei mai
importani sunt urmatorii :
- proprietile de barier ;
- rezistena mecanic ;
- intergitatea sudurii (sigilrii) ;
- tipul de ambalaj ;
- condensarea ;

- biodegrabilitatea i reciclabilitatea ;
- microondabilitatea;
- proprietile termice i mecanice;
- compostabilitatea.
3.1 SELECTAREA MATERIALELOR DE AMBALARE
Alegerea sistemului corespunztor de ambalare a unui produs alimentar
perisabil si selectarea materialelor necesare pentru confecionarea acestuia nu se
poate face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt:
cerine impuse de buna conservare a produselor;
caracteristicile funcionale fizico-mecanice i igienico-sanitare ale
materialelor ;
nivelul tehnologic cerut de operaiile de asamblare ;
potenialul tehnologic al productorilor materialelor de ambalare ;
preul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.
3.2 CERINELE PRODUSELOR ALIMENTARE FA DE AMBALAJ
Consumatorii cer tot mai mult alimente cu calitate sau valoare nutriional
superioar, minimal procesate i care menin produsele cat mai aproape de
calitatea celor proaspete. Produsele alimentare sunt supuse modificrilor in
timpul depozitrii ceea ce are ca rezultat efecte negative asupra calitii,
pornind de la defecte senzoriale minore pan la alterare total.
Brody (2002) subliniaz ca valabilitatea alimentului este reprezentat de
perioada in care produsul va pstra un nivel acceptabil al caracteristicilor de
28
Ambalarea produselor alimentare
consum din punct de vedere senzorial cu respectarea siguranei alimentare.
Acesta ar depinde de 4 factori principali i anume: reet, procesare, ambalare i
depozitare.
Termenul de valabilitate al alimentului definit ca perioada de timp in care
pierderile de calitate nu pot depai un nivel acceptabil, poate fi influenat decisiv
catre tehnica de ambalare folosita (Pfeiffer, DAujourdhui, Walter,
Nuessli&Escher).
In sistemul produs-ambalaj, rolul esenial ii revine desigur alimentului,
acesta determinand alegerea ambalajului potrivit, corespunztor naturii sale
interne, precum i cerinelor de desfacere i consum.
Alegerea i proiectarea ambalajului presupune:
- selectarea materialului de ambalare i a tipului de ambalaj;
- alegerea metodei de ambalare adecvate.
3.3 PROPRIETILE IGIENICO-SANITARE ALE MATERIALELOR
Pentru pstrarea calitii si securitii alimentului, este necesar
stabilitatea acestora fa de produsul cu care vine in contact.
In cazul utilizrii materialelor pentru ambalarea produselor alimentare
este necesar s se in seama de faptul c prin contactul acestora cu produsele
i prin reaciile chimice care intervin, materialele respective pot influena
schimbarea compozitiei alimentului, contaminarea chimic sau microbiologic a
alimentelor.

In vederea inlturrii acestor fenomene nedorite este necesar ca


materialele de ambalare sa fie judicios alese, iar pentru prevenirea unor eventuale
contaminri de ordin bacteriologic, ele trebuie curate sau eventual sterilizate.
Pentru a putea aprecia inocuitatea unui material ce vine in contact direct cu
alimentele, trebuie s se determine gradul de cedare al diferiilor ingredieni intr-un
lichid de extracie suficient de sever pentru a simula cele mai grave condiii la care
un material plastic ar putea fi supus la utilizarea sa in practic.
Cantitatea limit de substane care pot influena calitatea unui produs
alimentar se poate determina printr-o medoda experimental, de referin, cum ar
fi testul de migrare. Noile directive ale UE si normativele naionale referiotoare la
materialele care vin in contact cu produsele alimentare, impun limite de migrare
pentru componenii specifici.
Principiul migrarii globale st la baza metodelor de control igienicosanitar
a materialelor care vin in contact cu produsele alimentare. Acest factor
este de fapt direct corelat cu problema puritii alimentelor i se considera c el
constituie un test screening simplu, care reduce volumul mare de lucru ce s-ar
impune pentru determinarea migrrilor analitice specifice fiecrui tip de component
in parte.
29
Ambalarea produselor alimentare
3.4 PROPRIETILE MATERIALELOR DE ASAMBLARE
3.4.1 PROPRIETILE DE BARIER
In cele mai multe aplicaii de ambalare in atmosfer de gaze excluzand
legumele i fructele, este de dorit s se menin atmosfera injectat iniial in
ambalaje o perioad cat mai lung posibil. Atmosfera corect la inceput nu se va
putea pstra pentru timp mai lung dac materialul de ambalare permite
schimbarea ei prea rapid. Unii dintre polimerii utilizai in mod obinuit includ PE
(polietilen), PET (polientereflatat), PET metalizat, PP (polipropilen) PS
(polistiren), PVC (policrorur de vinil), PVDC (policrorur de viniliden), PA
(poliamid), EVA (etil-vinil-acetat), OPA (poliamid orientat) i EVOH (copolimer
etilen alcool vinilic).
Legumele i fructele se comport diferit fat de alte produse alimentare
prin aceea c ele continu s respire chiar atunci cand sunt plasate intr-o
atmosfer modificat. Datorit respiraiei, aici exist pericolul ca dioxidul de
carbon s creasc la niveluri duntoare pentru produs i care pot anula
avantajele ambalrii. Pe de alta parte, respiraia consum oxigen i exist
pericolul de anaerobioz. In acest sens s-au realizat numeroase materiale de
ambalare speciale pentru legume i fructe, cum ar fi filmele inteligente, filmele
microporoase i filmele micro-perforate.
Multe alimente necesit condiii atmosferice specifice pentru a-i meine
prospeimea i calitatea in ansamblu pe perioada depozitrii. In acest sens
ambalarea intr-o atmosfera protectoare cu un amestec specific de gaze asigur
calitatea optim i sigurana produsului avut in vedere.
In general, permeabilitile la oxigen i la alte gaze ale unui material
specific sunt strans corelate. Aceasta relaie se observ, de asemenea, pentru
materialele pe baz de substane biologice. Totui, pentru unele materiale pe baz

de substane biologice, de exemplu PLA (acid polilactic) si amidon,


permeabilitatea la dixid de carbon comparativ cu ce a la oxigen este mult mai
inalt decat pentru materialele plastice convenionale.
Cum multe din aceste materiale pe baz de substane biologice sunt
hidrofile, propietile lor de barier fa de gaze sunt foarte mult dependente de
condiiile de umiditate pentru msurtori si permeabilitate la gaze a materialelor pe
baz de substane biologice hidrofile poate crete considerabil la niveluri ridicate
ale umiditii relative. Acest fenomen este observat de asemenea la polimerii
convenionali. Permeabilitatea la gaze a materialelor de tipul nylon si alcool
etilvinilic este de asemenea afectat de creterea umiditii. Barierele la gaze pe
baz de PLA si PHA (polihidroxialcanoai) nu se ateapt s fie dependente de
umiditate.
30
Ambalarea produselor alimentare
3.4.2 REZISTENA MECANIC
In alegerea materialelor de ambalare pentru alimente trebuie acordat
atenie rezistenei la efort mecanic, umiditii i temperaturii (congelare sau
refrigerare) pe care trebuie s le indeplineasc materialul. Dac un material are
o rezisten mecanic slab, eforturile mecanice, umiditatea si temperatura
sczuta in timpul depozitrii, transportului si manipulrii pot deteriora ambalajul si
provoca scurgerea.
3.4.3 CONDENSAREA
In ideea de a imbunti aspectul ambalajelor vandute en-detail,
polietilena laminat pentru ambalare poate fi special tratat (anti cea) pentru a
preveni comdensarea apei, care se depune pe interiorul ambalajului i impiedic
examinarea produsului de ctre consumator.
3.4.4 MICROONDABILITATEA MATERIALELOR DE AMBALARE
Este un factor de imbtranire a acestora care trebuie avut in vedere, de
asemenea in ambalarea in atmosfer de gaze, in mod particulat in cazul
produselor alimentare gata de mancat (culinare). De exemplu, punctul de topire
sczut al PVC-ului face ca PVC-LDPE - laminat (filmul de coextrziune) s fie mai
mult utilizat ca un material de estur de baz in maini deep draw, nepotrivit
pentru inclzire in cuptorul cu microunde.
3.4.5 BIODEGRABILITATEA I RECICLABILITATEA
Ele reprezint tendine noi in domeniul ambalajelor. O provocare major
pentru producerea de materiale este comportamentul hidrofilic natural al multor
biopolimeri, in condiiile in care numeroasele aplicaii alimentare necesit
materiale care sunt rezistente la conditii de umiditate. Totui, cand se compar
transmitana vaporilor de ap a diverselor materiale pe baz d substane biologice
cu cea a materialelor pe baz de polimeri sintetici, devine limpede faptul c este
posibil s fie produse materiale pe baz de substane biologice cu rate de
transmitan ale vaporilor de ap comparabile cu cele furnizate de unele materiale
plastice convenionale. Totusi, dac sunt necesare materiale cu proprieti de
barier inalte pentru vaporii de ap, se aplica foarte puine materiale pe baz de
substane biologice. Tendinele sunt orientate in mod curent in aceast direcie i
materialele pe baz de substane biologice viitoare trebuie s fie capabile s

mimeze barierele de vapori ale materialelor convenionale cunoscute astzi.


31
Ambalarea produselor alimentare

CAPITOLUL 4. PROCEDEE I TEHNICI MODERNE DE


AMBALARE A ALIMENTELOR
4.1 PROCEDEE DE AMBALARE
Prin diversele metode i tehnici de ambalare se caut s se obin
urmtoarele performane:
- mai buna realizare a funciilor ambalajelor;
- creterea productivitii muncii la confecionarea ambalajelor i la
ambalarea produselor;
- raionalizarea materiilor prime folosite in confecionarea ambalajelor.
Cele mai folosite procedee de ambalare sunt:
- dozarea volumetric a cantitii de produs (ambalarea are loc la baz
volumul produsului ce va fi introdus in ambalaj);
- dozarea gravimetric a cantitii de produs (ambalarea are la baz masa
produsului de ambalat).
Din cele dou procedee principale de ambalare deriv mai multe metode de
ambalare:
a. ambalare colectiva;
b. ambalare celular;
c. ambalare porionat;
d. ambalare in folii contractibile;
e. ambalare tip TETRA PAK;
f. ambalare aseptic;
g. ambalare tip aerosol;
h. ambalare tip cocon;
i. ambalare in spum de poliuretan tip BIBBIPAK;
j. ambalare in atmosfer modificat de gaze;
k. ambalare activ;
l. alte tipuri de ambalare i instalaii utilizate in acest scop
m. ambalarea inteligent.
32
Ambalarea produselor alimentare
4.2 AMBALAREA COLECTIV
Permite gruparea mai multor produse identice intr-o singur unitate de
vanzare. Aceasta metod uureaz mult manipularea i transportul produselor,
Metoda se poate utiliza i pentru ambalarea unor produse preambalate ( de
exemplu instrumentar chirurgical, seringi de unic folosin, produse cosmetive
etc.). Se pot utiliza in acest scop: hartia, celofanul, cartonul si foliile contractibile.
Multe din produsele alimentare de uz curent (zahr, fin, orez, mlai etc) sunt
amabalate in acest fel.
4.3 AMBALAREA CELULAR
Este folosit sub form de casete comprimate. Acest metod const in
aezarea individual a produselor intre dou pelicule de material plastic, de regula
transparente care sunt presate din loc in loc unde ader, alctuind astfel celule in

care se afl produsul ambalat. Se aplic mai ales la produsele farmaceutice.


Avantajele acestei metode se impart in economice i merceologice. Se realizeaz
pe linii automatizate in condiii de mare productivitate i permite desfacerea
produselor in condiii de igien i intr-o forma de prezentare atrctiv.
4.4 AMBALAREA PORIONAT
Aici cantitatea de produs coninut de ambalaj este calculat pentru a fi
consumat printr-o singur folosire. Se utilizeaz pentru acest tip: plicuri, cutii,
pungi, borcane, tvi compartimentate, folii contractibile, folii termosudabile, hartie
metalizat, butelii, alveole etc. Produsele ambalate astfel sunt fie puternic
perisabile cum sunt produsele lactate, fie mai puin perisabiloe, precum biscuiii,
napolitanele, cafeaua etc.
4.5 AMBALAREA N FOLII CONTRACTIBILE
Se folosete pe scar larg atat pentru produse alimentare, cat i
nealimentare (cosmetice, medicamente, jucrii etc. ). Acest sistem de ambalare
este utilizat pentru:
- prezentarea i desfacerea unor produse de larg consum;
- gruparea de uniti de vanzare in ambalaje colective;
- protejarea i rigidizarea incrcturilor pe palete.
Produsele ambalate in acest fel au dimensiuni mici precis determinate, fie
permit o porionare prea labil in buci uniforme care se aaz pe o plac suport,
avand nite alveole termoformate, dup care se inchide ambalajul prin aplicarea
33
Ambalarea produselor alimentare
unei folii contractibile. Se folosesc in acest scop folii din materiale plastice cum ar
fi polipropilena etc.
Acest procedeu de ambalare const in infurarea produsului de ambalat cu
un film contractibil. Filmul supus aciunii cldurii ia forma produsului sau grupului
de produse ce se ambaleaz. Se cunosc mai multe variante ale ambalrii in folie
contractibil: ambalarea de tip skin, ambalare de tip blister i ambalare de tip
alveolar.
Ambalarea de tip skin utilizeaz folie transparent i adesea permeabil la
oxigen, fiind utilizat i pentru preparatele i semipreparatele pe baz de carne.
Procedeul const in aezarea produselor pe suporturi imprimate din carton pe
care ader o folie din plastic transparent i termosudabil. Ambalarea se mai
poate face i in folii extensibile. Aceste folii concureaz serios foliile contractibile.
Efectele obinute cu ajutorul acestor folii sunt aceleai, dar metoda de ambalare
este mai ieftin i mai simpl pentru c nu mai sunt necesare tunelele de inclzire
pentru realizarea contraciei.
Ambalarea de tip blister este folosit in majoritatea rilor lumii i const in
a aezarea produsului pe suport din carton sau mas plastic peste care se aplic
(uneori prin vacuumare) cu un dispozitiv special o folie de mas plastic mulat pe
forma produsului. Sistemul este folosit pentru o gam larg de produse i are
urmtoarele avantaje:
- introducerea produselor in sistemul de autoservire;
- prezentarea integrala a produselor;
- pstrarea in condiii bune a produselor;

- accentuarea caracterului publicitar al ambalajului;


- reducerea consumurilor de carton;
- prezentarea in magazine cu ajutorul unor stative speciale a intregii game
de produse existente pe suprafee mici de expunere.
Ambalarea alveolar folosete un suport cu alveole termoformate, inchiderea
realizandu-se prin aplicarea unei folii contractibile termosudabile. Aceasta
metod utilizeaz o plac suport cu alveole termoformate in care se aaz
buci mici i uniforme de produs.Acesta metod se utilizeaz pentru
ambalarea fructelor, legumelor, produselor de cofetrie i patiserie.
4.6 AMBALAREA TETRA-PAK
Reprezint inovaia companiei suedeze Tetra Pak i iniial s-a pornit de
la operaia de curgere a unui volum msurat de lichid intr-un container
ajungandu-se la un proces continuu prin care containerul este fabricat, umplut
i sigilat, toate operaiunile fiind realizate de o singur main. Inovaia s-a
extins in special in indistraia laptelui, deoarece acesta este un produs cu
cerere permanent i in cretere, iar comsumatorii cer standarde de igien
inalte,
34
Ambalarea produselor alimentare
Ideea ambalrii aseptice dateaz din anul 1958, cand s-a pus prima
dat problema mririi termenului de garanie pentru laptele de consum. Pentru
realizarea acestui obiectiv, ambalajul trebuie s fie golit iniial de aer, apoi s
fie etaneizat si impermeabilizat contra luminii. Mai tarziu, compania Tetra Pak
a coceput ambalaje i pentru alte produse decat laptele cum sunt vinul, berea,
sucurile, cremele.
4.7 AMBALAREA ASEPTIC
Acesta presupune introducerea unui produs sterilizat intr-un vas sterilizat
urmat de inchiderea vasului tot in condiii aseptice. Acesta metod presupune
trei etape:
- sterilizarea prealabil a produsului;
- sterilizarea materialului de ambalat;
- umplerea ambalajului i inchiderea lui intr-un mediu steril.
Acest tip de ambalare garanteaz sigurana microbiologic a produselor
alimentare, fr ca acest sistem s conduc la pierderea unor proprieti
organoleptice sau a valorii nutritive.
Principala operaie ce se execut in cazul ambalrii aseptice este sterilizarea.
Aceasta se poate realiza in mai multe variante:
- sterilizarea UHT (Ultra High Temperature) se aplic lichidelor alimentare prin
aducerea acestora la temperaturi intre 135o (pentru lichide cu viscozitate
mare) i 150 o ( pentru lichide cu viscozitate mic), meninerea la aceste
temperaturi cateva secunde, apoi rcire brusc;
- sterilizarea HTST (High Temperature Short Time)care presupune inclzirea
rapid a produsului la 90 o -120 o i meninerea lui la un nivel maxim cateva
secunde. Acest sistem se aplica produselor puternic acide care se menin
sterile la temperaturi sczute.
- Sterilizarea LTLT (Low Temperature Low Time) care const din metode

neconvenionale precum descrcri electrice (PEF) sau plasm rece.


Ambalajul aseptic se realizeaz dintr-o folie unic multistratificat care poate
incorpora hartie, carton, materiale plastice sau aluminiu in scopul obinerii celor
mai bune caracteristici. In alegerea materialului de confecie se ine seama de
natura produsului, costul ambalajului i al produsului, preferinele consumatorilor
etc. Ambalarea aseptic prezint urmtoarele avantaje:
- mare flexibilitate in conceperea formelor ambalajelor;
- un sistem de ambalare economic;
- prelungirea duratei in care produsul ii pstreaz intacte proprietile;
- calitate imbuntit a produsului ambalat.
4.8 AMBALAREA DE TIP AEROSOL (SUB PRESIUNE), este una dintre cele mai
moderne metode de ambalare utilizat pentru produsele cosmetice, chimice i
farmaceutice. In prezent a inceput s fie utilizat i pentru unele produse
alimentare precum creme, sucuri, mutar, maionez. Acesta metod const din
introducerea unui produs impreun cu un gaz lichefiat sau comprimat (gaz
propulsor) intr-un recipient rezistent de unde poate fi evacuat prin deschiderea
unei valve datorit suprapresiunii din interior.
35
Ambalarea produselor alimentare
Ambalajul folosit in acest caz este un recipient rezistent la o anumit
presiune (cea la care se va face umplerea recipientului respectiv) confecionat din
metal, sticl sau material plastic i avand montat suplimentar o supap (valv)
care are rolul de a elibera prin simpla apsare coninutul recipientului. Dispersia
aflat in interiorul ambalajului poate fi eliberat sub form lichid, past, spum
sau pudr, de aceea domeniile de utilizare ale ambalrii sub presiune sunt extrem
de variate produse alimentare cosmetice, farmaceutice, vopseluri etc.
Se folosesc mai multe sisteme de umplere: la temperatur sczut sau la
temperatur normal i presiune normal. Agentul propulsor poate fi un gaz
lichefiat sau unul comprimat. Printre cele mai folosite gaze comprimate se numr
azotul i dioxidul de carbon, la care se adaug butanul si propanul care au
avantajul c se combin uor cu hidrocarburile lichefiate, dar sunt uor inflamabile
i pot deveni toxice.
Ambalarea sub presiune ofer i posibilitatea sterilizrii accesoriilor de
ambalare pentru a se elimina riscul recontaminrii in timpul operaiei de ambalare.
Aceasta sterilizare se poate face prin aport de cldur sau prin expunerea la
radiaii gama care este un procedeu mai scump, dar care menine etaneitatea i
integritatea deplin a recipientului.
4.9 AMBALAREA DE TIP COCON
Aceasta este o metod costisitoare i rar folosit. Principiul metodei const
in urmtoarele: produsul se fixeaz pe un suport platform acoperit cu tabl ale
crei margini se indoiesc pe conturul produsului in sus. Prile sensibile ale
produsului se acoper cu material de amortizare i se unesc cu benzi gumate.
Peste aceste benzi, cu pistolul de stropire, se aplic un strat de materiale plastice.
Ultimul strat conine praf de aluminiu, care protejeaz ambalajul de aciunea
razelor solare. Produsele astfel pregtite se introduc in containere. La un inveli
de 0,75 mm protecia produsului este asigurat pentru aproximativ 2 ani, iar la un

inveli de 1,2 mm de aproximativ 10 ani. De regul, astfel se protejeaz


armamentul, rezervele de alimente cu coninut redus de ap, aparatele
electronice.
4.10 AMBALAREA N SPUM POLIURETAN TIP BIBBIPAK
Acesta este o metod aplicabil produselor sensibile la oc. Produsele sunt
invelite intr-o folie de material plastic i aezate in ambalaj dup care se
injecteaz spuma poliuretanic de joas densitate. Dup cateva secunde lichidul
ii mrete volumul de circa 100 ori devenind spongios.
4.11 AMBALAREA IN ATMOSFER MODIFICAT
Acest tip de ambalare se aplic in cazul produselor sensibile la aciunea
oxigenului, in sensul ca ii pierd proprietile senzoriale sau sunt afectate
proprietile fizico-chimice prin reacii de oxidare sau prin procese de invechire ca
in cazul produselor de panificaie.
36
Ambalarea produselor alimentare
Aceasta metod const din modificarea compoziiei interne a ambalajului in
vederea imbuntirii conservabilitii produselor alimentare prin indeprtarea
total sau parial a oxigenului i inlocuirea lui cu azot, dioxid de carbon i alte
gaze.
4.12 AMBALAREA ACTIV
Ea utilizeaz ambalaje interactive cu produsul care modific activ
proprietile de permeabilitate a materialului, concentraia in compui volatili, prin
adaos de compui antimicrobieni, antioxidani, de imbuntire a gustului i aromei
produsului ambalat.
Ambalarea inteligent reprezint o perfecionare a ambalrii active oferind in
plus cumprtorului i consumatorului informaii despre starea, caracteristicile i
evoluia produsului ambalat.
4.13 AMBALAREA SECUNDAR - Maini de nfoliat orizontale Spiror
Se folosesc pentru protecia produselor cu lungimi mari (cherestea, profile de
aluminiu sau plastic, materiale de construcii, carpete i covoare, etc) asigurand
reducerea costurilor de ambalare prin creterea productivitii i utilizarea de
materiale mai ieftine, protecia impotriva agenilor externi, manipulare i depozitare
eficient.
Linie mbuteliere lichide MRV - Sistemul de dozare i cpciuire tip MRV este o
unitate de umplere monobloc destinat unei game foarte largi de lichide, inclusiv
ulei alimentar. Aceast unitate este compus din urmatoarele subsisteme:
- sistem de umplere echipat cu stea corespunztoare i ghidaje care sunt folosite
ca i ghidaje pentru PET-uri;
- sistem de capaciuire PRESS-ON CAPPER.
37
Ambalarea produselor alimentare
Descrierea tehnic a mainii de umplere - Sistemul de dozare tip MRV este
construit in totalitate din oel inoxidabil, fiind o maina special proiectat pentru
dozare lichide alimentare. In partea central a mainii se gsete rezervorul
pentru dozare. Procesul de dozare este realizat prin procedee volumetrice sau
gravimetrice, depinzand de produs. Rezervorul situat in partea de sus a mainii

are o capacitate mare. Toate subansamblele sunt proiectate in conformitate cu


produsul care trebuie dozat. Vasul este echipat cu o valv de deschidere, care
asigur bunul mers al echipamentului . Valva transmite un semnal cand are nevoie
de mai mult lichid pentru alimentarea mainii de dozat. Valvele de umplere ale
proporiometrelor sunt echipate cu un set de robinete care au rolul de a controla
fluxul de lichid de deasupra i de sub diuza de dozare. In acest fel se garanteaz
c nu exista pierderi prin scurgerea lichidului. In funcie de productivitatea cerut
de client, echipamentul este dotat cu opt, doisprezece, aisprezece, douzeci i
patru, treizeci i doua i chiar pan la patruzeci de cupe pentru dozare, cu cat
numrul cupelor este mai mare cu atat productivitatea crete.
Maina este dotat cu un motor cu variator de vitez, capabil s mreasca sau
micoreze viteza in concordan cu necesitile liniei de imbuteliere.
38
Ambalarea produselor alimentare
Maini semiautomate de nfoliat palei Robopac Rotoplat

Aceste maini sunt disponibile intr-o gam mai larg de modele, in


funcie de complexitatea constructiv, din care deriv automat numrul mai mare
de operaii pe care acestea le efectueaz. Astfel v putem oferi modele cu post de
lucru fix cu comand manual, semiautomate cu programarea operaiilor,
automatate cu telecomand, semiautomate cu cap rotativ de infoliere sau roboi
pentru mai multe puncte de lucru i palei de diferite forme sau dimensiuni.
Infolierea se realizeaz cu folie extensibil (STRETCH FILM) cu grosimi de la
17mm la 30mm, in funcie de greutatea paletului i cu coeficieni de preintindere
de la 100% pan la 300%.
39
Ambalarea produselor alimentare
Serigrafie-echipamente
Aceste echipamente sunt utilizate pentru imprimarea in una sau mai multe culori,
in regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cu suprafaa
cilindric, plan sau neregulat. Pe scar larg astfel de sisteme sunt folosite
pentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucarii, diveri recipieni, hartie i
carton, agende, mati de aparate, produse industriale, textile, etc.
Serigrafie. Principiul de lucru:
Principial, in cazul
serigrafierii, se utilizeaz o sit
pentru realizarea imaginii, obtinut
utilizand un procedeu principial
asemanator cu cel aplicat la
tampografie. Imaginea este
alcatuit de ochiurile neobturate
ale sitei,urmand s se imprime pe
obiectul respectiv prin penetrarea
vopselei prin ochiurile foarte fine
ale sitei.
40
Ambalarea produselor alimentare
Caracteristici generale:

aparatul este controlat de ctre un microprocesor, ceea ce permite acestuia, o


flexibilitate foarte mare i o uurin deosebit in utilizare, aparatul permite
selectarea mai multor programe predefinite de imprimare, in funcie de model;
selecia unor funcii de imprimare se face foarte simplu, prin apsarea unor
butoane de pe panoul frontal;
odat ce a fost selectat un program acesta este reinut in memoria aparatului i
rmane operaional pan la o nou selectare de program;
conine componente extrem de fiabile, sistemul pneumatic fiind de producie
german i japonez;
carcasa este confecionat din dur-aluminiu ceea ce ii confer acesteia
rezisten deosebit la condiii deosebite de mediu, umiditate (nu ruginete),
greutate minim, in condiiile unei rezistene mecanice bune;
este echipat cu un amortizor de vibraii ;
lama de inlturare a excesului de cerneal de pe matria de imprimare, are
posibilitatea de reglaj a vitezei precum i posibilitatea de autocentrare, pentru a
putea realiza o dozare optim a cantitii de cerneal
Tampografie-echipamente
Echipamente pentru tampografie sunt utilizate pentru imprimarea in una sau mai
multe culori, in regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cu
suprafaa cilindric, plan sau neregulat. Pe scara larg astfel de sisteme sunt
folosite pentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucrii, diveri recipieni,
hartie i carton, agende, mati de aparate, produse industriale, etc.
Tampografie. Principiul de lucru:
Principial, in cazul tampografierii, imaginea de imprimare este preluat de pe
cliee polimerice cu suport metalic i imprimat, prin intermediul unui tampon de
cauciuc special, pe obiectul respectiv. Clieele polimerice sunt gravate prin simpla
expunere la o lamp cu ultraviolet timp de cateva minute.
41
Ambalarea produselor alimentare
Caracteristici generale:
aparatul este controlat de catre un microprocesor, ceea ce permite acestuia, o
flexibilitate foarte mare si o uurinta deosebita in utilizare, aparatul permite
selectarea mai multor programe predefinite de imprimare, in funcie de model;
selecia unor funcii de imprimare se face foarte simplu, prin apsarea unor
butoane de pe panoul frontal;
odat ce a fost selectat un program acesta este reinut in memoria aparatului i
rmane operaional pan la o nou selectare de program;
conine componente extrem de fiabile, sistemul pneumatic fiind de producie
german i japonez;
carcasa este confecionat din dur-aluminiu ceea ce ii confera acesteia
rezisten deosebit la condiii deosebite de mediu, umiditate (nu ruginete),
42
Ambalarea produselor alimentare
greutate minima, in condiiile unei rezistene mecanice bune;
este echipat cu un amortizor de vibraii;
Inscripionare inkjet Domino C7, C16 si C34 - Imprimante utilizand tehnologia

multiduza cu electrovalve.
Ace
stea
utilizeaza intre 7 si 34 de duze controlate software, funcie de viteza i rezoluia
necesar, putand tipari mesaje fixe sau variabile - pe 1 rand pan la 4 randuri,
inlimea caracterelor variind de la 10 mm pan la 68 de mm .
Echipamentele au in dotare un controler dotat cu un afiaj pe dou linii de
caractere cu cristale lichide, precum i o tastatur de tip membran, rezistenta la
praf i umezeal, i utilizand un sistem de taste alfanumerice, putand astfel s fie
accesat de ctre operatori care nu necesit calificare suplimentar. Design-ul
compact, capul de inscripionare realizat din oel inox, precum i existena unui
circuit de cerneala presurizat confera acestor echipamente o mare fiabilitate i
capabilitatea de a putea lucra inclusiv in industria alimentar.
Maini de etichetat Altech AL Step
43
Ambalarea produselor alimentare
Sunt maini de etichetat de mare performan, proiectate pentru a fi integrate pe
linii de impachetare atat in poziie vertical cat i orizontal, unde viteza i
fiabilitatea sunt elemente de prim necesitate. Sistemele avansate de antrenare
sunt prevzute cu motoare pas cu pas, pentru o poziionare foarte precis chiar i
in condiii de mare vitez. Sistemul de etichetare este comandat de
microprocesor i este prevzut cu display cu cristale lichide cu meniu in mai multe
limbi, pentru o cat mai uoar modificare a parametrilor fr ajustri de natur
mecanic. Pentru imprimare se pot folosi diverse modele de imprimante
electropneumatice "hot foil".
MLTB 200 - 275 - Maini de ambalat prin termosudare
44
Ambalarea produselor alimentare
Maini de ambalat , model MLTB/200 - 275 recomandate pentru utilizarea in cazul
caserolelor din polipropilen (PVC i PET). Folia de inchidere este derulat
manual i fixat in poziia de lucru. Capacul aparatului, ce include i dispozitivul de
sigilare, realizeaz inchiderea caserolei i simultan decuparea foliei, reducand
semnificativ timpul de lucru. Capacul revine apoi in poziia deschis prin
intermediul unui amortizor hidraulic.
Sistem de marcat ou model MACH SO-003
45
Ambalarea produselor alimentare
Sistem de Marcat Ou MACH FTD v ofer soluia optim pentru inscripionarea
urmtoarelor informaii pe ou, in conformitate cu noile reglementri in vigoare:
sigla companiei productoare, data de expirare-producie, etc. Noua tehnologie
DOMINO de printare non-contact pe ou satisface in totalitate cerinele
productorilor din aceast industrie, atat din punctul de vedere al vitezei de
inscripionare, cat i din punctul de vedere al cernelurilor alimentare cu care se
inscripioneaz i care sunt in conformitate cu standardele industriei alimentare
ale Comunitii Europene i ale SUA. Echipamentele DOMINO pot fi integrate in
sisteme independente, prezentate mai jos, cat i in sortatoare de mare vitez.

Sistemele independente se adreseaz productorilor de ou care au capaciti


cuprinse intre 15.000 ou/or i 40.000 ou/or. In funcie de capacitatea liniei,
sunt folosite echipamentele DOMINO - A 100 sau DOMINO - A 200 cu
posibilitatea inscripionrii de la 1 rand la 4 randuri de caractere. Realizeaz
marcarea oulor aezate intr-un carton, combinand dou micari de translaie,
dup dou axe:
cartonul efectuez micarea dup axa X (elementul motor este un conveior cu
band);
capul de imprimare efectueaz micarea dup axa Y (unitatea linear este
acionat de un motor electric pas cu pas sau de un servomotor).
Modulul de comand este configurabil software, permiand schimbarea legilor de
micare, setarea configuraiei cartonului, etc. Sistemul necesit 2 operatori: unul
asigur alimentarea conveiorului cu cartoane, iar altul colecteaz cartoanele cu
ou inscripionate. Opional cartoanele inscripionate pot fi ulterior transportate,
acumulaste i manipulate conform necesitilor clientului. Sistemul de marcare cu
cap translant poate fi cu uurin modificat pentru orice aplicaie ce necesit
46
Ambalarea produselor alimentare
inscripionarea pe mai multe produse o dat, aezate in configuraie matricial.
Departamentul de proiecte speciale furnizeaz soluii profesionale pentru
necesitile Dumneavoastr, combinand experiena i know-how-ul cu utilizarea
tehnologiilor de ultim or. Scopul nostru este ca sistemele noastre s fie
caracterizate de FIABILITATE, CALITATE i UURIN IN EXPLOATARE.
CAPITOLUL 5.
AMBALAJE ECOLOGICE PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE ECOLOGICE
47
Ambalarea produselor alimentare
5.1 DIMENSIUNEA ECOLOGIC A AMBALAJULUI
In abordarea mecanismului schimbrii necesare, pe plan mondial,
clarificrii i rezolvrii vastei problematici se impune a se ine cont de faptul c
punctele de referin sunt aceleai indiferent de nivelul la care se ia decizia
(guvernamental, de strategie a firmei, de cetean), ceea ce presupune o larg
implicare in acest produs, succesul depinzand de eliminarea barierei imaginare
care separ spectatorii de participanii direcii, spectatorii devenind i ei, depind
ineria, participanii direci.
Neacceptand principiul suveranitii consumatorului, ecologitii se plang
astfel de excesul de ambalare a produselor, iar tot mai multe firme, anticipand la
randul lor viitorul, recurg la msuri in concordan cu ateptrile micrile
ecologice. In Frana spre exemplu, firma Lever printre asemenea msuri, a editat
o crticic destinat clienilor si, denumit Ecologia la domiciliu.
Prezentul la ora green marketing, ambalajul poate s devin un
element dinamizator al relaiei complexe produs ambalaj mediu, in raport cu
viziunea conseprenorial atat de necesar identificrii cilor i mijloacelor de
valorificare, in consecin a ambalajelor.
Tot mai multe firme incep s-i pun intrebarea dac exist un loc
pentru produsele lor intr-o economie bazat pe ecologie. In imprejurrile actuale

se pune problema in ce msur se impletesc interesele firmelor i supravieuirii


civilizaiei astfel incat aceste firme care ii asum o responsabilitate ecologic
major pot s obin beneficii economice numai datorit faptului c aciunile lor
rspund unei ingrijorri publice acute in privina viitorului.
5.2 COMERUL N FAA UNEI PROVOCRI: AMBALAJUL ECOLOGIC
Problemele ecologice reprezint, prin urmare astzi una dintre
provocri. Protecia mediului, trebuie, de aceea, ase numere printre prioritile
oricrei firme, productor sau comerciant. Sectorului comerului, de exemplu, ii
revine o important sarcin pe aceast linie a proteciei mediului, indeplinind o
funcie de supraveghere intre productor i consumator. Pe de o parte, el poate
influena furnizorii s produc produse ecologice i s exclud produsele care nu
rspund unor asemenea cerine. Pe de alt parte, el poate incuraja
48
Ambalarea produselor alimentare
contientizarea consumatorilor in raport cu mediul prin politica de produs
sortimental.
Firmele care acioneaz in domeniul comerului se pot angaja pe mai
multe planuri in protecia mediului. Ele pot astfel s-i incurajeze partenerii
industriali in schimbarea componentelor produselor, s-i determine s-i adapteze
procese de producie sau pot s influeneze ambalarea produsului prin eliminarea,
de exemplu, a materialelor de ambalare inutile.
Detailiti pot, la randul lor, s valorifice creterea contientizri
consumatorilor in raport cu tendine ecologice printr-o politic de eco-marketing se
pot determina formarea unor componente ecologice prin formarea adecvat a
consumatorilor.
Reuniunile internaionale de specialitate evideniaz faptul c a sosit
timpul ca firmele care acioneaz in domeniul comerului s-i asume
responsabilitatea social prin influenarea politicii de mediul naional i
internaional. Ele trebuie s adopte msuri voluntare in aa fel incat msurile
ecologice restrictive s nu mai fie necesare. Abia atunci, ins, cand afacerile
economice vor asigura o economie acceptabil din punct de vedere ecologic, se
va putea sta in ateptarea legislativului pentru o politic ecologic acceptabil
pentru economie. Pan atunci, este timpul de a aciona i de a conjuga eforturile.
In ultimii ani, relaia complex produs-ambalaj-mediu s-a deteriorat in
mod serios, ambalajul fiind perceput adesea ca faa vizibil a deeurilor i polurii.
Ceteanul devine tot mai contient de pericolele care ii amenin habitatul, de
cazurile preocupate de macropoluare. Iar ambalajul a devenit un simbol al polurii,
deci un obiectiv in lupta pentru protecia mediului.
In aducerea produselor la consumatori, industria i sectorul distribuiei
sunt bine plasate pentru a inelege rolul esenial pe care il joac ambalajul. In
general, este cunoscut faptul c obiceiurile de consum ca i structurile productive
i comerciale difer de la o ar la alta. Ceea ce nu este cunoscut este cate
produse sunt dirijate ctre consumator neambalate. Tocmai de aceea este foarte
important a clarifica rolul ambalajului in prezentarea calitii produselor in timpul
transportului, stocrii i vanzrii i a concilia ambalajul i mediul.
49

Ambalarea produselor alimentare


Nu trebuie evitat inc ca in abordarea relaiei complexe produsambalajmedium responsabilitatea converg ctre grania dintre sectorul public i
privat, de unde i necesitatea prioritii aciunii i concentrrii.
Un factor cheie in abordarea politicilor in raport cu aceast complex
relaie, atat de ctre autoritile publice cat i de ctre operatorii economici, il
constituie gradul contientizrii publice in privina tendinelor ecologice. Studii
efectuate in anul 1999 in domeniul industriei celor 12 ri membre de ctre
Directorul pentru Energie al C.E.E au reliefat c mediul este principala preocupare
a europenilor (78%), chiar in faa omajului (74%). Ca urmare a creterii constante
cantitativ a deeurilor, cea mai drastic ameninare pentru firme a devenit faptul c
produsele lor sau unele dintre componente vor fi interzise.
5.3 FACTORI DE POLUARE N RELAIA AMBALAJ MEDIU
NCONJURTOR
Dup cum era de ateptat, imperativul lurii in considerare a
problematicii ecologice a atins i domeniul complex al relaiei ambalaj produs.
Puternica densitate demografic, nivelul de industrializare, situaia din
Europa Central i dependena Germaniei in ceea ce privete combustibilii fosili
pentru aprovizionarea cu energie electric, au plasat in centrul preocuprilor
specialitilor i al consumatorilor protecia mediului.
In decursul ultimelor dou decenii a fost identificat un numr important
de probleme legate de mediul inconjurtor, cum ar fi: poluanii emii de surse fixe,
ca oxidul de sulf, particule i anumite metale grele emise de instalaii industriale i
centrale termice, eliminarea apelor uzate industriale i menajere, ca i problemele
deeurilor urbane.
Se disting astfel patru tipuri de poluare a mediului inconjurtor: poluarea
atmosferic, poluarea apei i a solului i poluarea fonic. In cadrul polurii
atmosferice se cuvine a lua in considerare ciclul CO2, care pune climatul in
pericol, ca i emisia unor gaza, cum ar fi SO2.
In rile Europei Occidentale au fost puse la punct programe de
reducere i de lupt impotriva polurii apei care au vizat poluanii emii de
50
Ambalarea produselor alimentare
anumite surse, cum este de exemplu, cazul materialelor in suspensie, al
substanelor organice consumatoare de oxigen i de anumite metale grele.
O alt problem deosebit de grav la ora actual este eliminarea
deeurilor. In Germania, de exemplu, in cadrul preocuprilor pe linia
managementului deeurilor, eforturile au fost indreptate ctre realizarea a trei mari
obiective: asigurarea transportului deeurilor pan la un punct final al eliminrii lor
in aa fel incat s nu se produc afectarea mediului. Evitarea sau reducerea
producerii de deeuri; dezvoltarea recuperrii, reutilizrii i reciclrii deeurilor. Au
fost eforturile in vederea recuperrii deeurilor, facilitandu-se apel la etichetarea
ecologic Blaue Engel.
Impactul ambalajelor asupra mediului este de fapt, impactul materialelor
de ambalare asupra mediului inconjurtor.
Odat cu creterea frecvent a locurilor de produse in cadrul comerului

cu ridicata i a comerului cu amnuntul se remarc importante procese in


marketingul produselor noi, avand loc cu acest prilej i introducerea unor termeni
noi, cum ar fi, de exemplu consumatorii verzii. Cateva opinii recent publicate
relev un mare public consumator ce contientizeaz i, totodat dorete s se
implice in rezolvarea problemelor proteciei mediului, incluzand aici i probleme
referitoare la sursa reducerii polurii i a reciclrii.
Hartia i cartonul sunt privite de consumatorii ca materiale ecologice.
Este satisfctor in acest sens faptul c 85% din producia actual de hartie i
carton din Germania se face plecand de la materiale reciclate.
Aluminiul, material de ambalaj preferat de un anumit segment de
consumatori din Germania, se prezint sub forma de tuburi pentru paste de dini,
recipieni pentru conserve i buturi. Cu circa 50 de cutii anual pe un locuitor,
consumul european este de departe inferior celui american, care este de 2010
cutii anul pe cap de locuitor. Alturi de proprietile sale legate de uurina,
sigurana in utilizare privind securitatea consumatorilor, aluminiul este recomandat
din punct de vedere ecologic, datorit posibilitilor sale de reciclare. Astfel in
Suedia , procentul de reciclare al su este de 70%, in Japonia de 45%, iar in SUA
de 50%.
Lemnul a fost i rmane inc puternic, pentru ca in stadiul de ambalaj
din lemn, el prezint un ecobilant favorabil. Avantajul specific i cel mai important
51
Ambalarea produselor alimentare
al lemnului ca material de ambalare ine de faptul c lemnul este o materie prim
care se reinnoiete i a crei cretere nu polueaz mediul, ci dimportiv, ii
regenereaz.
In general ins, in identificarea problematicii ecologice, a cauzelor
acesteia i in formularea soluiilor adecvate nu s-a reuit a se ine pasul cu
evoluia dinamic a polurii mediului inconjurtor. De aici i necesitatea promovrii
corelaiei ecologice, imbuntirii sistematice a compatibilitii activitilor umane
cu mediul inconjurtor i prevenirii aciunilor negative.
52
Ambalarea produselor alimentare

CAPITOLUL 6.
TEHNOLOGII MODERNE DE AMBALARE INTELIGENT
6.1 ASPECTE GENERALE
In prezent, in lume exist o gam larg de ambalaje inteligente avand la
baz tehnologii de ambalare activ, iar pespectivele de dezvoltare a acestora sunt
deosebit de accentuate. In timp ce ambalajele convenionale acioneaz ca o
barier simpl care protejeaz alimentele, ambalajul activ poate face mai mult.
Unele materiale interacioneaz cu produsul pentru a-l imbunti intr-un anumit
fel, altele ofer consumatorului mai multe informaii despre starea in care se afla
coninutul. Pentru a determina
conservabilitatea i calitatea unui produs
acesta trebuie evaluat cu ajutorul
metodelor fizico-chimice, microbiologice
si senzoriale.

Cum temperatura joac un rol


important in meinerea calitii, folosirea
indicatorilor timp-temperatur reprezint
un mod fezabil de evaluare a integritii
lanului frigorific. Mai mult, anumite
materile folosite la ambalare sunt
antibacteriene sau pot ilustra dac
alimentul din interiuor este pe cale s se
altereze.
Fr a se limita la produsele
alimentare noua gam de ambalaje are nenumrate alte aplicaii fiind dup caz
anticorozive, antistatice sau termosensibile. Printre acestea se numr i TTI
(Time Temperature Indicator) sau indicatorul de temperatur i timp, in fapt o
etichet inteligent aplicabil pe alimentele proaspete care arat cat timp i la ce
temperatur a fost inut un anumit produs. Alte indicatoare aflate in curs de
dezvoltare implic depistarea anumitor gaze specifice procesului de degradare
dintr-un aliment dat, modificadu-i culoarea in funcie de starea coninutului. In
faza de testare se afl un alt ambalaj care ii schimb culoarea cand fructele
perisabile precum perele nu mai sunt bune pentru consum.
6.2 AVANTAJELE AMBALRII INTELIGENTE
Principalele avantaje ale ambalrii inteligente sunt :
- toate avantajele ambalrii active ;
- evidenierea punctelor critice cu trasabilitate din lanul alimentar al produsului
respectiv ;
53
Ambalarea produselor alimentare
- furnizarea ctre consumatori de informaii utile despre produs i despre
traseul dintre producerea i momentul consumului ;
- contientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afecta
sigurana alimentar;
- imbuntirea comunicrii in cazul lanului de furnizare a ambalajelor.
Un sistem mai eficient de ambalare/control al calitii produsului poate avea
ca rezultat o producie mai eficient, calitate mai inalt a produsului, mai puine
reclamaii i retururi de la comerciani i consumatori, o marc i o imagine mai
bune pentru productor.
6.3 INDICATORII SPECIFICI UTILIZAI N AMBALAREA INTELIGENT
In cazul ambalrii inteligente sunt utilizai o serie intreag de indicatori
externi i interni dintre care pot fi menionai: indicatori de temperatur, indicatori
de oxigen, indicatori ai creterii microbiene.
Nr.
crt
Tehnica Principiul activ Aplicabilitate
1 Indicatori timp-temperatur
(externi)
Mecanic
Chimic

Enzimatic
Alimente
refrigerate i
congelate
2 Indicatori de oxigen (interni) Indicatori redox
Indicatori de pH
Alimente ambalate
in pachete cu
coninut redus de
oxigen
3 Indicatori ai creterii microbiene
(interni)
Indicatori de pH
Indicatori pentru
anumii metabolii
Produse aseptice
6.4 INDICATORI TIMP-TEMPERATUR
Dac produsele alimentare perisabile sunt pstrate in afara condiiilor
sugerate de temperatur, are loc dezvoltarea rapid a microorganismelor.
Produsul se altereaz inainte de termenul de utilizare estimat si, in cazurile cele
54
Ambalarea produselor alimentare
mai grave, are loc dezvoltarea sau producerea de toxine de ctre bacterii
patogene. Indicatorii timp temperatur ataai pe suprafaa ambalajului
inregistreaz evoluia timp temperatur a ambalajului pe intregul lan de
distribuie. Astfel, indicatorii furnizeaz indirect informaii despre calitatea
produsului. Indicatorii timp temperatur disponibili comercial prezint o
schimbare vizibil a culorii i se bazeaz pe mecanisme de reacii diferite (reacii
de polimerizare, difuziune i enzimatice).
Cum conservabilitatea este dependent de timpul
i temperatura la care ambalajul a fost expus, de-a lungul
intregului lan de distribuie, indicatorii de timp i
temperatur (TTI) pot fi folosii pentru realizarea
controlului intregului lan frigorific. (Fig 8.3).
Indicatorii de timp i temperatur ataai pe
suprafaa ambalajului inregistreaz cumulativ evoluia
produsului in ceea ce privete timpul i temperatura la
care acesta a fost expus din momentul activrii
indicatorului. Istoria produsului poate fi vizualizat ca o
modificare de culoare care inainteaz. Modificarea indicatorului se face in funcie
de timp, viteza cu care se produce modificarea culorii fiind proporional cu
temperatura.
In
d ica
t or
ul

atinge punctul maxim cu modificarea complet a culorii in momentul in care atat


indicatorul cat i ambalajul la care este aplicat este supus unui tratament termic
predefinit (Fu i Labuza, 1995). Exist trei tipuri de indicatori de timp i de
temperatur disponibili comercial. Fresh Check produs de compania LifeLines
Technology, Inc. SUA se bazeaz pe reacia de polimerizare a monomerilor
diacetilici. Odat cu progresul reaciei de polimerizare indicatorul expune o culoare
denumit ochi de taur care se modific gradual (vezi fig 8.4).
Indicatorii de timp i temperatu VITSAB fabricai in Suedia au la baz o
reacie enzimatic care induce modificri de pH in soluia de reacie. VITSA TTI
sunt activai prin scoaterea unui sigiliu ce separ o soluie care conine o soluie
55
Ambalarea produselor alimentare
lipolitic de substratul su lipidic. Reacia poate fi vizualizat cu ajutorul unei soluii
colorate de pH, care este inclus in sistem, culoarea soluiei modificandu-se de la
verde la galben in funcie de schimbrile de pH care apar pe parcursul reaciei.
In momentul ambalrii, sigiliul care separ cele dou soluii este scos
permiand contactul celor dou soluii (enzima lipolitic i lipidele de substrat).
Dac ambalajul este supus unor temperaturi apropiate sau mai mari decat
temperatura de activare a enzimei, are loc iniierea reaciei dintre aceasta i
substrat, formandu-se acizi grai liberi, pH-ul scade, iar indicatorul ii schimb
culoarea de la verde la galben.
3M din SUA a lansat relativ recent un nou indicator de timp i temperatur.
Acesta este realizat sub form de etichet i este activat in momentul aplicrii pe
produs. Activarea presupune contactul celor dou benzi. Mecanismul de colorare
a etichetei const din: migrarea materialului vascoelastic din prima band ctre
zona receptor din a doua band, proces dependent de timp i de temperatur; ca
urmare are loc creterea gradual a intensitii cu care este transmis lumina,
ducand la apariia culorii.
Muli cercettori au studiat i au publicat rezultate despre aplicabilitatea
indicatorilor de timp i temperatur disponibili pe pia in procesul de control al
calitii diferitelor produse alimentare. Un exemplu il reprezint Chen i Zall
(1987), care au estimat gradul de prospeime al produselor lactate cu ajutorul
indicatorilor de timp i temperatur in condiii constante de temperatur. De
asemenea, Fu, Taoukis i Labuza (1991) au studiat aplicabilitatea TTI in scopul
monitorizrii proceselor de degradare din produsele lactate la temperaturi variabile
cu ajutorul modelelor matematice aplicate in microbiologie. Alte studii s-au orientat
ctre aplicabilitatea indicatorilor de timp i temperatur pentru controlul calitii
crnii ambalate in atmosfer modificat, depozitat atat la temperaturi constante,
cat i la temperaturi variabile.
6.5 INDICATORI DE GAZE (OXIGEN I DIOXID DE CARBON)
Indicatorii de gaze utilizai la ambalarea in atmosfer modificat furnizeaz
informaii despre integritatea ambalajului sau despre concentraia corect a
gazelor (oxigen i dioxid de carbon) de-a lungul intregului lan alimentar. Astfel,
indicatorii de gaze dau informaii despre calitatea produsului. In ideea pstrrii
produsului in limitele termenului de valabilitate, ambalajul utilizat la MAP ar trebui
s-i menin integritatea. Pentru multe produse perisabile oxigenului

imbuntete stabilitatea produsului prin prevenirea dezvoltrii microorganismelor


i a desfurrii proceselor oxidative. Creterea microbian este redus in
principal printr-un coninut cat mai mare de dioxid de carbon in spaiul liber al
ambalajului. Ca rezultat al scprilor din ambalaj, atmosfera protectoare poate fi
deteriorat. De asemenea, ambalajul deteriorat poate s permit contaminarea
produsului de ctre microorganisme de degradare.
6.6 INDICATORI INVIZIBILI DE OXIGEN
Sistemele de indicatori invizibili de oxigen constau dintr-un senzor intern
ataat la ambalaj, sensibil la variaiile concetraiei de oxigen, i a crui proprietate
optic poate fi sesizat de ctre un scanner extern. De exemplu, schimbrile
fluorescenei indicatorului pot fi utilizate in msurarea cantitativ i nedistructiv a
56
Ambalarea produselor alimentare
concentraiei de oxigen din ambalaje. Avantajul indicatorilor invizibili de oxigen in
comparaie cu cei vizibili este acela c nu apar greeli de citire i al unei
monitorizri a numrului de ambalaje distruse pe tot lanul alimentar.
6.7 INDICATORI DE PROSPEIME
Indicatorii de prospeime din interiorul ambalajului dau informaii despre
calitatea microbiologic a produsului. Mecanismul lor de aciune se bazeaz pe o
reacie care are loc intre indicator i metaboliii volatili rezultai in timpul creterii
microbiene din produs. In literatur a fost prezentat i patentat o varietate larg
de siteme diferite pentru indicatorii prospeimii. De exemplu, a fost pus la punct un
sistem pentru detectarea hidrogenului sulfurat din produsele din carne de pui i un
indicator etichet care reacioneaz cu aminele volatile din petele alterat,
schimbandu-i vizibil culoarea i au fost propuse i alte sisteme de indicatori
pentru dioxid de carbon, diacetil i amoniac. Cu toate acestea, numrul de sisteme
indicatoare ale prospeimii disponibile pe pia este limitat.
6.8 PERSPECTIVA DE UTILIZARE A UNOR INDICATORI NOI
Ar fi de ateptat ca progresele realizate in electronic i biotehnologie de
exemplu, boisenzori, imuno-diagnostic) s aib drept consecin apariia unui nou
sistem de ambalare inteligent mult mai performant decat cele folosite in prezent.
Dezvoltarea unei generaii noi de astfel de sisteme inteligente de
etichetare/tiprire reprezint o provocare in ceea ce privete cererile
consumatorilor, eficiena sistemelor i logistica. O cerin de baz pentru a reui in
aceast direcie colaborarea dintre institutele de cercetri, autoriti i companii
comerciale, de la furnizori de materii prime i procesatori pan la comerciani.
57
Ambalarea produselor alimentare

CAPITOLUL 7.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Ambalarea i ambalajul in industria alimentara au un efect cu o importan
deosebita asupra calitii, conservrii i valorii comerciale a unui produs alimentar
pe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa intre realizarea materiilor prime,
procesarea acestora, condiionarea i conservarea produsului finit, distribuia,
comercializarea i consumul acestuia.
Considerand ca etichetarea i eticheta unui ambalaj fac parte intrinsec din

procesul de ambalare i respectiv din ambalaj, atunci rolul complex i


multifuncional al ambalajelor se exprim prin urmtoarele funcii principale:
- prezentarea caracteristicilor i compoziiei produsului, vizand in mod
fundamental consumatorul, prin aceasta realizandu-se corecta i nocesara
informare a acestuia;
- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea produce
factori externi sau interni asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici,
microbiologici, biochimici, fizici etc;
- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i acestuia durata
acceptabila de valabilitate in interiorul creia caracteristicile nutritive, de inocuitate,
comerciale a. se pastreaza intre limitele impuse de legislaie, standarde, norme
sau convenii;
- asigurarea i facilitarea vanzarii produsului catre utilizatori sau
consumatori;
- reducerea pierderilor in greutate, a deteriorrilor i deprecierilor produselor;
- inlesnirea i imbunatairea depozitrii, manipulrii, transportului i expunerii
in unitile de desfacere en-gross sau en-detail;
- creterea valorii comerciale a produselor;
Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare i ambalajele au evoluat
intr-o dinamica accentuata in ultimele decenii, asigurandu-se astfel ambalajului un
rol funcional i de expresie complex.
58
Ambalarea produselor alimentare
Alegerea materialului pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de
ambalare implic o profund cunoatere a acestora i a proceselor care au loc in
produsele conservate, pe perioada pstrrii. De asemenea, materialul folosit Ia
confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit alimentelor coninute mirosuri
i gusturi strine, ori substane poluante. Modul de ambalare are o importan
deosebita pentru produsele horticole, fructe i legume, precum i pentru produsele
prelucrate, cane se depreciaz mai uor cand vin in contact cu ambalajele
necorespunztoare.
Acestea pot intra in diferite reacii chimice cu substane din ambalaj, sau se pot
impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri neplcute. In
consecin, pentru a se pstra o perioad de timp mai lung decat perioadele de
timp in care se pot pstra in starea Ior natural dup recoltare, produsele trebuie
introduse in ambalaje, ambalaje care se pot confeciona din diferite materiale.
Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate se pot pstra pe o
perioad de la cateva luni pan la caiva ani. Important este s se foloseasca
materialul corespunztor pentru confecionarea ambalajelor respective.
Ambalajul a fost denumit i vanztor mut al produsului, pornind de la
urmtoarele considerente:
- identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;
- stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
- informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale
produsului,
- comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii

ambalajului
Dup criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru
produsele agroalimentare so pot clasitica astfel:
a. Clasificarea dup natura rnateriaIuIui folosit Ia confecionarea lor : ambalaje
din lemn, ambalaje din hartie sau carton, ambalaje din stilc, ambalaje din
metal, ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.
b. Clasificarea dup destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern,
ambalaje pentru export, ambalaje pentru industrializare.
a. Clasificarea dup modul de folosire in circulaia marfurilor: ambalaje
refolosibile, ambalaje de unic fobosin,
c. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lzi
saci, cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci
tehnologice, bene, cisterne, containere).
Alegerea sistemului corespunztor de ambalare a unui produs alimentar perisabil
si selectarea materialelor necesare pentru confecionarea acestuia nu se poate
face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt:
cerine impuse de buna conservare a produselor;
59
Ambalarea produselor alimentare
caracteristicile funcionale fizico-mecanice i igienico-sanitare ale
materialelor ;
nivelul tehnologic cerut de operaiile de asamblare ;
potenialul tehnologic al productorilor materialelor de ambalare ;
preul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.
Principalele avantaje ale ambalrii inteligente sunt :
- toate avantajele ambalrii active ;
- evidenierea punctelor critice cu trasabilitate din lanul alimentar al produsului
respectiv ;
- furnizarea ctre consumatori de informaii utile despre produs i despre
traseul dintre producerea i momentul consumului ;
- contientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afecta
sigurana alimentar;
- imbuntirea comunicrii in cazul lanului de furnizare a ambalajelor.
Un sistem mai eficient de ambalare/control al calitii produsului poate avea
ca rezultat o producie mai eficient, calitate mai inalt a produsului, mai puine
reclamaii i retururi de la comerciani i consumatori, o marc i o imagine mai
bune pentru productor.
Etichetarea bunurilor alimentare n UE se bazeaz pe dou principii
fundamentale:
- protecia consumatorului;
- protecia liberei circulaii a bunurilor alimentare pe piaa intern a UE.
In UE, etichetarea alimentelor se face in baza Directivei 13/2000/CE (directiva
cadru), care acoper: toate informaiile pentru pia, inclusiv etichetarea
ambalajelor, prezentarea produselor i publicitatea.
Directivele 106/75/CEE, 211/76/CEE i 80/232/CEE, care sunt directive
specifice, acoper cerinele specifice referitoare la indicarea cantitii.

Toate directivele referitoare la igiena produselor de origine animal conin,


de asemenea, cerinele pentru marca de sntate, care trebuie menionat pe
produs, ca un semn al realizrii produsului in conformitate cu controlul alimentar
oficial din Statul Membru respectiv.
Regulamentul Consiliului 2081/92/CEE i decizia Comisiei 2037/93/CEE
limiteaz utilizarea unor nume de produse tipice pentru zonele geografice de
producie.
Directiva 398/89/CEE descrie msurile de declarare a valorii nutritive a
bunurilor alimentare. De asemenea, regulile de etichetare interzic utilizarea de
informaii care ar putea deruta consumatorul sau care atribuie proprieti medicale
(curative, de tratare) bunurilor alimentare, excepie fcand unele produse
alimentare speciale i unele suplimente alimentare, cuprinse in directivele 8/99/UE
i 21/99/UE.
Statele membre nu vor interzice comercializarea bunurilor alimentare care
sunt conforme cu regulile din prezenta directiv, prin aplicarea unor prevederi
naionale nearmonizate, referitoare la etichetarea i prezentarea anumitor bunuri
alimentare sau a bunurilor alimentare in general. Prevederile naionale
60
Ambalarea produselor alimentare
nearmonizate sunt permise doar in baza unor motive justificate pentru protecia
sntii, prevenirea unei competiii neloiale.