Universitatea Tehnic Gh.

Asachi
Facultatea de Inginerie Chimic si
Mediului
Departamentul de Inginerie Organic,
Alimentar

Conservarea prin ambalare

Protecia

Biochimic i

Student,
Miftode Diana
Gr. 2503-CPA

Conservarea prin ambalare

1. Ambalarea
Ambalarea i ambalajul in industria alimentara au un efect cu o importan deosebita asupra calitii,
conservrii i valorii comerciale a unui produs alimentar pe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa
intre realizarea materiilor prime, procesarea acestora, condiionarea i conservarea produsului finit,
distribuia, comercializarea i consumul acestuia.Considerand ca etichetarea i eticheta unui ambalaj fac
parte intrinsec din procesul de ambalare i respectiv din ambalaj, atunci rolul complex i multifuncional
al ambalajelor se exprim prin urmtoarele funcii principale:
- prezentarea caracteristicilor i compoziiei produsului, vizand in mod fundamental consumatorul,
prin aceasta realizandu-se corecta i necesara informare a acestuia;
- protejarea produsului fata de efectele negative pe care le-ar putea produce factori externi sau interni
asupra produsului, cum ar fi factorii mecanici, microbiologici, biochimici, fizici etc;
- conservarea produsului alimentar perisabil, asigurandu-i acestuia durata acceptabila de valabilitate
in interiorul creia caracteristicile nutritive, de inocuitate, comerciale a. se pastreaza intre limitele
impuse de legislaie, standarde, norme sau convenii;
- asigurarea i facilitarea vanzarii produsului catre utilizatori sau consumatori;
- reducerea pierderilor in greutate, a deteriorrilor i deprecierilor produselor;
- inlesnirea i imbunatairea depozitrii, manipulrii, transportului i expunerii in
unitile de desfacere en-gross sau en-detail;
- creterea valorii comerciale a produselor;
Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare i ambalajele au evoluat intr-o dinamica
accentuata in ultimele decenii, asigurandu-se astfel ambalajului un rol funcional i de expresie complex.
Doar doua dintre constatrile statistice existente in Rapoartele FAO pot ilustra foarte bine importana
ambalrii i ambalajelor in industria alimentar:
- circa 50% din piaa de ambalaje din intreaga lume este aferent ambalajelor pentru industria
allmentar;
- circa 50% dintre produsele alimentare care se degradeaz in lume reprezint pierderi datorate
absenei ambalrii.
Ambalarea este parte integrant a producerii i pstrrii produselor agroalimentare, de origine
vegetal sau de origine animal. Preocupri pentru ambalarea produselor in vederea conservrii au aprut
inc din cele mai vechi timpuri. Preocupri majore au aprut de cand au inceput s se fac deplasri
masive de oameni, in special, de cand se deplasau armate mari, Ia distane mari de baza de aprovizionare
cu alimente.
In societile moderne produsele alimentare trebuie s parcurg o cale Iung, de la productor (sau
procesator) pan la consumator, in timpul respectiv fiind necesar s se depoziteze, pentru pstrarea in

vederea consumrii in perioadele cand nu se mai produc. In acest fel, ambalarea i conservarea multor
produse devine indispensabila pentru asigurarea alimentelor necesare omului. Alegerea materialului
pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de ambalare implic o profund cunoatere a acestora i a
proceselor care au loc in produsele conservate, pe perioada pstrrii. De asemenea, materialul folosit la
confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit alimentelor coninute mirosuri i gusturi strine, ori
substane poluante. Modul de ambalare are o importan deosebita pentru produsele horticole, fructe i
legume, precum i pentru produsele prelucrate, care se depreciaz mai uor cand vin in contact cu
ambalajele necorespunztoare. Acestea pot intra in diferite reacii chimice cu substane din ambalaj, sau
se pot impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri neplcute. In consecin, pentru a se
pstra o perioad de timp mai lung decat perioadele de timp in care se pot pstra in starea Ior natural
dup recoltare, produsele trebuie introduse in ambalaje, ambalaje care se pot confeciona din diferite
materiale. Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate se pot pstra pe o perioad de la
cateva luni pan la caiva ani. Important este s se foloseasca materialul corespunztor pentru
confecionarea ambalajelor respective.
AmbaIajul reprezinta totalitatea elementelor destinate s cuprinda sau sa inveleasc un produs sau un
ansamblu de produse, in vederea asigurarii meninerii caIitaii i integritii acestuia, pe durata
manipulrii, transportarii depozitarii i desfacerii, pan cand ajung la consumator sau pan Ia expirarea
termenului de valabilitate a produsului. Conform normativelor in vigoare, ambalajul trebuie s asigure i
informaii despre produs i despre productor. Prin procedeul, metoda de ambalare, sau prin materialele
folosite la confecionarea ambalajelor, se asigur protectia temporar a produselor in perioada
manipulrii i desfacerii ctre consumator.
In practic, se foIosete i preambalarea, care este o.operaiune de ambalare in uniti de desfacere
mai mici i bine determinate ca marime, de obicei, atat cat sa asigure consumul pentru o mas.
Preambalarea se poate realiza Ia locul de productie sau de sortare a produselor, on inaintea vanzrii, in
scopul de a se accelera vanzarea ctre consumator.
Clasificarea ambalajelor.
a. Dup modul in care vin in contact cu produsele coninute, ambalajele sunt de mai multe feluri:
Ambalaje primare sunt ambalajele care se gsesc in contact direct cu produsul coninut,
asigurandu-i protecia in mod nemijlocit. Ca exemple de ambalaje primare, sunt: cutiile metalice de
conserve, buteliile din sticl sau din material plastic, pungi din hartie sau din material plastic etc.
Ambalaje secundare sunt ambalajele care conin mai multe ambalaje primare in care sunt produse
reprezentand mijlocul fizic de transportare i de distribuire a produselor aflate in ambalajele primare.
Astfel de ambalaje sunt cutiile de carton, navetele de material plastic sau din lemn, foliile din polietilena
pentru ambalat cutii cu produse, sau pontru ambalat borcane ori butelii cu produse. In aceast categorie
sunt i diferite cutii din carton, in care se introduc pungi, pachete, butelii de sticla etc, care conin
produse.

 Ambalajele teriare sunt ambalajele care grupeaz mai multe ambalaje secundare cu produse. Cel
mai mult folosit este paleta din Iemn, confecionat in mai multe variante, pe care se stivuiesc mai multe
ambalaje secundare (saci cu produse, cutii din carton sau diferite lzi cu produse).
Ambalaje cuaternare sunt ambalajele care grupeaz mai multe ambalaje teriare, Sunt folosite mai
mult in comerul internaional i sunt reprezontate de containere metalice, pentru transportarea cu trenul,
vaporul sau mijloacele rutiere. Uneori, aceste containere trebuie s permit dirijarea temperaturii, a
umiditaii i a compoziiei atmosferei din interior, condiii eseniale pentru meninerea unor produse in
stare bun pentru consum.
b. Dupa felul produselor ambalate, ambalaje le pot fi:
Ambalaje de uz general, care se folosesc la ambalarea mai multor tipuri de produse: pungi, butelii,
cutii etc;
Ambalaje de uz special, care se folosesc pentru ambalarea anumitor produse sau pentru ambalarea
in condiii speciale de transportare sau de pstrare (mediu umed, mediu salin, mediu tropical etc).
c. Dupa modul in care ii menin forma cand conin produse, ambalajele se pot clasifica astfel:
Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu ii schimb forma cand sunt umplute cu produse;
Ambalaje flexibile sunt ambalajele care ii schimb forma
d. Dupa modul cum comunica cu exteriorul dup umplere, ambalajele sunt:
Ambalaje deschise sunt ambalajele care nu sunt prevzute cu capac, pot comunica cu exteriorul
Ambalaje etane sunt ambalajele care se inchid dup introducerea produselor pentru pstrare, nu
mai permit contactul produsului cu mediul exterior, asigurand o bun izolare a acestora.
e. Dupa numrul de cicluri de folosire, ambalajele sunt:
Ambalaje refolosibile surit ambalajele care se preteaza Ia utilizri repetate, cu condiia asigurrii
igienei i integritii acestora
AmbaIaje nerefolosibile (de unic folosin sunt ambalajele care se folosesc o singur dat, dup
care devin deeu).
Ambalaje de inventar sunt ambalajele care se folosesc mai muli ani, ele aparinand unei unitai
economice, fac parte din patrimoniul acesteia, deci sunt inscrise in inventarul acesteia i trebuie restituite
dup preluarea mrfii sau se transfer vatoarea sa de inventar ctre noul proprietar.
Una din cele mai impontante cerine actuale pentru. circulaia mrfurilor, aceea de a asigura
inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produselor alimentare s fie comercializate in stare ambalata.
In acest fel, ambalajul are o mare infiuen in acceptarea sau neacceptarea produsului. Prin aceasta,
ambalarea devine o component a noiunii complexe de calitate a produsului. Ca urmare, ambatajul
devine un mijIoc important de comerciatizare a produselor alimentare, datorit funciilor sale. Funciile
ambalajelor sunt urmtoarele:
a. Funcia de a conine produsul
Produsele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-un recipient (ambalaj), pentru a se
menine o form i pentru a fi posibil schirnbarea locului, in procesul de circulaie a mrfii, fr a se
pierde din produs. Ambalajul cuprinde o anumit cantitate de produse pe o perioad de timp pan ajunge

Ia consumator. In toat aceast perioad, ambalajul nu trebuie s modifice insuirile senzoriale i chimice
ale produselor , in mod nefavorabil , care s duc la pierderea valorii lui de intrebuinare
b. Funcia de protectie i conservare a produsului
Prin aceast funcie, ambalajul asigur protecia produsului coninut in elimpotriva aciunii
dunatoare a mediului inconjurtor. Totodata, ambalajul trebuie s izoleze complet produsul de mediul
exterior, s nu permita schimburi de gaze cu mediul, deci trebuie s fie etan. In aceast fel, el asigur
conservarea produselor, prin metoda de ambalare, Aceasta funcie are mai multe componente:
Protecia mecanica a produsului, impotriva unor ocuri mecanice, care pot s apar in timpul
circulaiei i desfacerii produsului ca marf. In majoritatea cazurilor pentru a asigura o bun protecie
mecanic a produsului ambalat, trebuie ales un material potrivit pentru cofecionarea ambalajelor: lemn,
metale, materiale pastice, hartie sau carton.
Protecia chimic a produsului, prin care ambalajul trebuie s izoleze produsele de factorii cu
aciune chimic din mediul exterior, care pot produce diverse reacii chimice Ia suprafaa de contact a
produsului cu mediul: oxigenul, vaporii de ap, ozon, substane poluante, substane abrazive (praf sau
nisip), De asemenea, ambalajul nu trebuie s permit interaciuni chimice cu produsul coninut. Pentru
aceasta, ambalajul trebuie s fie confecionat din materiate care s fie inerte, din punct de vedere chimic,
fa de produsul coninut.
Protecia impotriva microorganismelor , care se asigura prin folosirea unor ambalaje libere de
microorganisme i care s nu permit contaminarea produselor cu microorganisme , prin etanarea
complet a ambalajului.
Protecia biologic impotriva duntoilor-insecte acarieni de depozit , roztoare, psri, etc. In
acest scop ambalajul trebuie s asigure izolarea acestor produse fa de duntori, s nu permit accesul
acestora la produsul coninut. Astfel de ambalaje sunt cele din sticl,materiale, plastice dure, lemn, etc.
Protecia fa de lumina i radiaiile ultraviolete. Aceti factori fizici ar putea schimba insuirile
senzoriale i nutriionale ale multor produse ambalate. Din acest punct de vedere, materialele din care se
confecioneaz ambalajele trebuie s fie impermeabile pentru aceste radiaii: ambalaje din hartie colorat,
din sticl colorat, din unele metale etc.
Protecia i conservarea energiei inglobate in produs in timpul procesrii. Prin folosirea
ambalajelor, care conin o cantitate mic de energie se evit pierderea unei cantiti de produse, pentru
care s-a consumat o cantitate mai mare de energie, in procesul de producere i prelucrare. Pe total se face
o mare economie de energie. Orice productor, comerciant sau consumator este preocupat s reduc
pierderile de alimente, pentru a fi profitabil.
Protecia mediului inconjurtor impotriva agresiunii unor produse alimentare, care pot produce
efecte duntoare mediului: produse cu caracter acid, produse cu coninut mare de grsimi, produse
conservate cu diferite cantiti de sare etc. Aceasta funcie se realizeaz prin folosirea unor ambalaje
corespunztoare, rezistente, etane, care s nu permit pierderi de produse alimentare in mediul
inconjurtor.
c. Funcia de confort

 Funcia de confort a ambalajelor se realizeaz prin folosirea unor ambalaje corespunztoare, care
s conin atatea produse, incat s uureze operaiile de manipulare, transportare, depozitare i de
distribuire a produselor. In societile moderne, in care apare necesitatea de a se distribui produsele in
cantiti mici, dar care s fie totui ambalate cantiti care s asigure cosumul unei persoane pentru o
singura mas, se impune porionarea i ambalarea produselor in aa fel ca s satisfac aceste cerine. In al
doilea rand, prin funcia de confort, ambalajul secundar sau teriar trebuie s conin cantiti de produse
care s fie uor de manipulat de o singur persoan sau de dou, fr a fi nevoie de un efort prea mare. In
acest scop, ambalajele secundare sau teriare trebuie sa fie de form stabil i de dimensiuni stabilite prin
normative, pentru a permite aezarea lor pe palete, cu folosirea intragral a suprafeei paletei. In
societatea modern, cu volum foarte mare de produse comercializate, dar in care se pune in mod acut
problema proteciei omului (evitarea suprasolicitrii la efort fizic), folosirea paletizrii, ca tehnologie de
manipulare a produselor ambalate, intre care i cea de asigurare a confortului.
d. Funcia de comunicare
Funcia de comunicare a ambalajului se refer la cerina ca toi consumatorii s fie bine informai
asupra produslui din ambalaj. Acesta funcie are o mare contribuie la promovarea produsului.
Informarea asupra produsuluise face prin inscrierea unor informaii pe etichet sau direct pe ambalaj :
date despre productor, denumirea i preul produsului, cantitatea coninut in ambalaj, valoarea
energetic i compoziia chimic a produsului, data de fabricaie i termenul de valabilitate, modul de
folosire a produsului sau modul de preparare.
Uniunea Europeana, inc din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE, actualizat ulterior, pentru
reglementarea aciunii de etichetare, prezentare i reclam a produselor alimentare pentru vanzare ctre
consumator. Etichetarea alimentelor ambalate este obligatorie in Romania, obligaie prevzut in
Hotrarea de Guvern Nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor, care a preluat prevederile
Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE, 89/396/CEE i 87/250/CEE.
Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realizaprin forma, culoarea, grafica etc.
ambalajului. Aceste componente, in mod deosebit, culoarea, pot avea un efect psihologic important
consumatorului sau a cumprtorului prin declanarea unor reacii care s il stimuleze in a consuma un
anumit produs. Prin grafica folosit, se ilustreaz produsul, proveniena i utilizarea sa, se stimuleaz la
maxim imaginaia cumprtorului.
Pe lang rolul de informare a consumatorului i de promovare a produsului, funcia de comunicare
contribuie la educarea consumatorului. Aceasta se realizeaz prin inscrierea pe ambalaj sau pe etichet a
valorii energetice a produsului, a coninutului in proteine, glucide, lipide, vitamine etc.

2. Conservarea prin ambalare in atomsfer modificat

Productorii de alimente caut n permanen modaliti de a prelungi termenul de valabilitate fr

a modifica proprietile fizice sau chimice ale produselor alimentare sau a aduga ingrediente
artificiale.
Ambalarea n atmosfer modificat (MAP) este modul ideal de a realiza acest lucru. Aceasta este
o metod natural a crei popularitate crete rapid la nivel internaional. n multe cazuri, ea poate fi
aplicat complementar altor metode de conservare.
Avantajele aplicrii atmosferei modificate sunt:
se prelungete durata de valabilitate a produsului cu cteva zile/ sptmni;
este o barier pentru microorganisme;
se pstreaz prospeimea i valoarea nutritiv;
aspectul exterior atractiv;
comoditatea n distribuie i manipulare
Dioxidul de carbon, cel mai frecvent, are o concentraie de ~20% i are o funcie bacteriostatic
(mpotriva bacteriilor aerobe i mucegaiuri). CO2 se dizolv n apa cu formarea acidului carbonic.
Anume formarea mediului slab acid prelungete durata de valabilitate a produsului.
O alt proprietate important a dioxidului de carbon este capacitatea de a se dizolva n grsimi.
Este nevoie aplicrii corecte n cazul produselor bogate n lipide, pentru a preveni apariia efectului
de ambalarea sub vid.
La ambalarea n atmosfer modificat, ca regul, oxigenul este nlturat (rmne doar n cantiti
mici); pentru aa produse precum carnea proaspt, ns, concentraia de oxigen poate atinge
concentraia de 80%.
Proprietatea de baz a oxigenului n cazul dat, este pstrarea culorii roii a crnii proaspete, prin
reacia de formare a oximioglobinei conform reaciei:
O2 + mioglobina oximioglobina
Tehnologie
Amestecurile de gaze MAPAX sunt formate de obicei din gaze atmosferice normale, cum sunt
dioxidul de carbon (CO2), azotul (N2) i oxigenul (O2). Dezvoltarea microorganismelor poate fi
inhibat ntr-o anumit msur i cu ajutorul altor gaze, cum sunt protoxidul de azot (N 2O), argonul
(Ar) i hidrogenul (H2). Aceste gaze pot fi introduse individual sau n amestec, n funcie de
concentraiile specifice.
Dioxidul de carbon CO2,de exemplu, este cel mai eficient gaz pentru inhibarea dezvoltrii
microorganismelor (cum sunt mucegaiul i alte bacterii aerobe comune). Acest lucru se realizeaz
prin dizolvarea sa n faza lichid i gras a produsului alimentar, scznd astfel valoarea pH-ului
acestuia. De asemenea, el penetreaz membranele biologice, provocnd modificri ale permeabilitii
i funciei. Azotul este un gaz inert utilizat, n primul rnd, pentru a nlocui oxigenul n procesul de
ambalare i a preveni astfel oxidarea. Datorit solubilitii sale sczute n ap, azotul ajut i la
prevenirea deformrii (colapsrii) ambalajului prin meninerea volumului interior.

Ambalarea n atmosfer modificat i ambalarea n vid se practic n special la produsele sensibile

la aciunea oxigenului (ex: carnea i preparatele din carne), care ar putea fi degradate chiar de
cantiti foarte mici de oxigen (rmase n ambalaj) pe parcursul unei pstrri mai ndelungate.
Cele dou metode au acelai scop (eliminarea oxigenului), alegerea uneia sau alteia fiind
condiionat de ctre caracteristicile produsului ce urmeaz a fi ambalat.
Ambalarea n atmosfer modificat const n extragerea oxigenului din interiorul ambalajului i
introducerea n locul lui a unor gaze inerte cum sunt azotul i doxidul de carbon. Metoda este indicat
pentru produsele sensibile la presiune i contraindicat produselor sensibile la frecare.

3. Conservarea prin ambalare sub vid

Ce este vidul? Nu este o tehnica de preparare a alimentelor si nici o tehnica de conservare ci un
sistem de ambalare. In practica, printr-o actiune mecanica constind in extragerea aerului dintr-un
container (punga) care ulterior va fi sigilat ermetic se obtine o stare fizica numita depresiune si denumita
impropriu vid care permite conservarea mai buna a produselor alimentare. Prin tehnologia vidului se
pot atinge obiective importante: primul este prelungirea timpului de conservare a alimentelor (asa numita
viata de raft) mentinand totodata nivelul calitativ al produsului. Metoda clasica de pastrare a produselor
alimentare doar in atmosfera refrigerata are dezavantajul ca produsele isi pierd proprietatile organoleptice
proportional cu durata ciclului de conservare.
Absenta aerului face posibila:
Inhibarea dezvoltarii incarcaturii bacteriene aerobe;
Incetinirea efectelor negative datorate proceselor de oxidare cauzate de oxigen si a actiunii
enzimelor;
Stabilizarea nivelului calitativ al valorilor organoleptice pe perioade de timp mai lungi.
Un avantaj extraordinar de important il reprezinta faptul ca productia va putea fi planificata si
calibrata nu numai in functie de vanzarea estimata ci se va putea tine cont si de faptul ca se extinde
practic timpul de oferta a produselor ambalate in vid si refrigerate.
Ambalarea produselor in vid are si avantaje economice determinate de posibilitatea oferirii unor
preturi mai joase datorita unei mai mari disponibilitati a produselor ofertate pe piata.
CAP 2 Dotarea tehnica necesara realizarii vidului
Masinile disponibile pe piata au caracteristici tehnice diferite si pot fi clasificate in doua categorii:
masini ce creaza vidul in exterior si
masini tip clopot.
Care sunt diferentele? Mai intai, puterea de aspiratie a pompei in cazul masinilor ce creaza vidul
in exterior este mult inferioara celor tip
clopot. Acest lucru determina o capacitate mai mica de realizare a vidului la un nivel procentual care sa
permita conservarea pe perioade mai mari. Nivelul de vid care poate fi obtinut cu masini de vidat in
exterior se incadreaza in intervalul 85% 90% cu repercusiuni asupra duratei de raft (shelf-life) a
produsului. Tipul de pungi folosite in cazul masinilor de vidat in exterior au una dintre fete gofrata pentru

a putea realiza o mai buna extragerea a aerului in faza de aspiratie ceea ce duce la costuri de productie
mai mari.
Caracteristicile care trebuiesc evaluate la o masina de vid sunt:
Puterea pompei de vid m3/h
Raportul dintre puterea de aspiratie si dimensiunile camerei de vacumare
Lungimea barei de sudura
Puterea are o influenta directa asupra timpului de vidare.
In masinile de vidat traditionale vidarea substantelor lichide se poate face doar prin folosirea unui plan
inclinat astfel incat fundul pungii sa fie mai jos decat bara de sudura.
Materialele folosite in realizarea unei masini de vidat sunt punctul central in alegerea ei. Este de
preferat o masina a carei cuva sa fie realizata din inox fara suduri care pot scadea rezistenta si cu
unghiuri rotunjite pentru o mai usoara curatire a ei. Capacul tip clopot trebie sa fie realizat din materiale
transparente, cu o grosime suficienta pentru a face fata fortelor interne generate de masina de vid.
Garnitura capacului trebuie sa fie realizata dintr-un material elastic ce sa permita o etasare perfecta si in
acelasi timp sa fie foarte usor de inlocuit. Bara de sudura trebuie sa fie usor de scos pentru a putea
igieniza foarte rapid si usor cuva metalica.
Calitatea constanta, organizarea muncii, si optimizarea timpilor in diversele faze ale proceselor de
productie sunt punctele cardinale pe care firmele incearca sa le atinga pentru a ajunge la obiectivul
principal si anume profitul. In atingerea acestui obiectiv firmele se lovesc de lipsa interesului
personalului in citirea manualelor de functionare a echipamentelor utilizate sau de lipsa instruirii pentru a
folosi echipamente cu moduri de operare complexe. Acesti factori conduc catre utilizarea echipamentelor
cu un randament mult inferior fata de posibilitatile lor tehnice.
Un prim pas inainte de inceperea utilizarii masini de vidat il reprezinta verificarea conditiilor de
igiena a acesteia si a postului de lucru in ansamblu. Se va da o maxima importanta instrumentelor
utilizate si care vin in contact direct cu produsele alimentare deoarece prin intermediul acestora
alimentele pot fi contaminate cu bacterii care pot duce la scurtarea timpului de pastrare la raft al
produsului respectiv. Camera de vid, bara de sudura, fata interna a clopotului si garniturile de etansare
trebuiesc spalate cu substante speciale pentru a asigura o curatare perfecta.
La prima pornire zilnica a masinii de vid se va face un ciclu de vidare in gol pentru a pre-incalzi
pompa si ai asigura o buna functionare. Ulterior, daca este cazul, se regleaza parametrii de functionare
(nivelul de vid si timpul de termo-sudura).
Materialele plastice care stau la baza confectionarii pungilor pentru ambalarea in vid au particularitati si
caracteristici diverse. Substantele din care sunt realizate sunt de sinteza si specifice pentru folosirea in
contactul cu produsele alimentare. Ambalajele create astfel pot fi utilizate pentru:
Conservarea in vid la temperaturi de +3 oC -18 oC
Conservarea in vid cu atmosfera protectoare
Gatitul sau pasteurizarea in vid
Pe langa aceste aspecte, pentru a putea fi considerate instrumente fundamentale de asigurare a calitatii si
sigurantei produselor alimentare in faza de conservare, pungile pentru ambalare in vid trebuie sa fie
realizate din folie de plastic care sa aiba urmatoarele caracteristici:
- Rezistenta mecanica Rezistenta termica Permeabilitate redusa a gazelor
- Nivel de hot-tack (de termo-sudura) Efect de bariera pentru lumina si gaze

Rezistenta mecanica este determinata de: Tipul de materiale de sinteza folosite Grosimea foliei
utilizate in producerea pungilor pentru ambalat in vid, grosime care sa reduca eventualitatea
aparitiei perforatiilor
Forta plastica a foliei care sa evite deformarea prin actiunea vidului.

Rezistenta termica se evalueaza in functie de temperatura la care are loc fuzionarea materialelor
plastice si care determina nivelul de toleranta la caldura, necesar pentru a evita combustia, deformarea
sau eliberarea de reziduri care pot contamina produsele alimentare.
Permeabilitatea redusa la gaze reprezinta capacitatea materialelor plastice de a impiedica sau
incetini tendintele naturale ale aerului sa le traverseze contribuind astfel la siguranta produselor si la
cresterea duratei de pastrare a lor.
Prin nivelul de hot-tack se intelege capacitatea materialelor de a se lipi intre ele prin actiunea
temperaturii barei de sudura, temperatura ce trebuie reglata in functie de grosimea foliei de plastic
utilizata in crearea pungii pentru ambalat in vid folosite.
Pentru a prelungi durata de conservare aproduselor alimentare la 90 120 zile se poate recurge la
folosirea in crearea pungilor de vid a unor folii laminate compuse din doua straturi de material plastic cu
impermeabilitate ridicata intre care se insereaza o folie de aluminiu usor modelabila. Astfel pe linga o
permeabilitate redusa a gazelor se obtine si o bariera impotriva luminii care poate fi cauza unor
fenomene de oxidare a produselor alimentare.
Ambalarea produselor alimentare in vidintra in categoria tehnicilor evoluate si poate fi realizata
prin doua metode:
- prin extragerea maxima a aerului in proportie de 99.9%
- prin inlocuirea aerului cu un amestec de gaze, denumit si vid in atmosfera protectoare.
Prezenta aerului la sfarsitul conservarii unor produse alimentare este unul dintre elementelecare
duc la aparitia unor procese degenerative determinate de actiunea microorganismelor, enzimelor si
mucegaiurilor. Extragerea aerului in timpul procesului de conservare duce la stoparea sau incetinirea
dezvoltarii si proliferarii incarcaturii bacteriene de tip aerob. Ambalarea in vid pierde din eficienta daca
nu este asociata si cu refrigerarea produsului.
In timpul conservarii produselor in vid acestea sunt protejate de eventuale daune derivate
din activitati biologice, chimice si fizice.
- Din punct de vedere biologic, se previne contaminarea bacteriana sau cea datorata
insectelorsi se reduce deteriorarea produsuluiprin actiunea gazelor.
- Din punct de vedere chimic, se evita contaminarea produsului cu substante potential
periculoase pentru sanatatea umana si ca alimentele incompatibile unele cu altele sa
poata fi stocate in aceeasi camera frigorifica (exemplu este etilenei produs de pere care
provoaca alterarea verdeturilor cu frunze , foarte sensibile la acest hormon). In alta
ordine de idei se poate evita si pierderea apei sub forma de vapori ce duce la scaderea in
greutate a produsului.
- Din punct de vedere fizic produsul este protejat impotriva solicitarilor mecanice cum ar
fi strivirea, de depunerea prafului sau a altor particule nedorite, si de actiunea luminii.