Sunteți pe pagina 1din 59

Specializarea: Managementul Securitii Mediului i Siguran

Alimentar

LUCRARE DE
DISERTAIE

STUDIU PRIVIND SURSE DE


CONTAMINARE A ALIMENTELOR PRIN
AMBALAJE DIN HARTIE

INTRODUCERE......................................................................................................................4
I.CLASIFICAREA AMBALAJELOR.....................................................................................6
I.1 Clasificarea ambalajelor dupa destinatia ambalajului.................................................6
I.2Clasificarea ambalajelor dupa functionalitate................................................................8
I.3 Clasificarea ambalajelor dupa materialul folosit........................................................11
II.AMBALAJE DIN HARTIE
II.1 Clasificarea ambalajelor din hartie si carton................................................................18
II.1 Obtinerea ambalajelor din fibre celulozice..................................................................24
II.2 Obtinerea ambalajelor din hartia reciclabila................................................................27
III.LEGISLATIA PRIVIND FOLOSIREA HARTIE SI CARTONULUI LA AMBALAREA
PRODUSELOR ALIMENTARE...........................................................................................28
IV.CONTAMINAREA CHIMICA DIN AMBALAJE..........................................................30
V.CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA DIN AMBALAJE.........................................37
VI.CERCETARE PRIVIND CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA DIN AMBALAJE
DIN HARTIE........................................................................................................................ 50
VII.CONCLUZII................................................................................................
...................58
Referinte bibliografice..........................................................................................................59

INTRODUCERE
n Romnia, conceptul de ambalare este definit n standardul 5845/1-1986, precum
si n Ordonanta Guvernului 39/29 august 1995, reactualizate n 2000, la care se face
referire la ambalajul produselor alimentare. n spiritul acestor documente Ambalajul
reprezinta un mijloc destinat si contine un produs, fiind un sistem fizico chimic cu
functia de conservare si pastrare temporara din punct de vedere fizic, chimic si
biologic, n scopul mentinerii calitatii si integritatii acestuia n decursul manipularii,
transportului, depozitarii si vnzarii, nlesnind acestea pna la consumare sau pna la
expirarea termenului de valabilitate.
Ambalarea i ambalajul n industria alimentara au o importan deosebit asupra
calitii, conservrii i valorii comerciale a unui produs alimentar cuprinsa ntre realizarea
materiilor prime, condiionarea i conservarea produsului finit, distribuia, comercializarea i
consumul acestuia.
Tehnologiile de ambalare, materialele de ambalare i ambalajele au evoluat foarte mult
in ultimele decenii. Ambalarea avand un rol important in pstarea produselor agroalimentare,
de origine vegetal sau de origine animal.
Interesul pentru ambalarea produselor n ceea ce priveste conservarea au aprut nc
din cele mai vechi timpuri. Preocupri majore au aprut de cnd au nceput s se fac

deplasri masive de oameni, n special, de cnd se deplasau armate mari, Ia distane mari de
baza de aprovizionare cu alimente.
n societile moderne produsele alimentare trebuie s parcurg o cale Iung, de Ia
productor pn la consumator, n timpul respectiv fiind necesar s fie depozitate
corespunzator , pentru pstrarea n vederea consumrii n perioadele cnd nu se mai produc.
n acest fel, ambalarea i conservarea multor produse devine imposibila pentru asigurarea
alimentelor necesare omului.
Alegerea materialului pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de ambalare
implic o cunoatere detailata a acestora i a proceselor care au loc in produsele conservate,
pe perioada pstrrii. Materialul folosit Ia confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit
alimentelor coninute mirosuri i gusturi strine, ori substane poluante. Modul de ambalare
are o importan deosebita pentru produsele horticole, fructe i legume, precum i pentru
produsele prelucrate, care se depreciaz mai uor cnd vin n contact cu ambalajele
necorespunztoare. Acestea pot intra n diferite reacii chimice cu substane din ambalaj, sau
se pot impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri neplcute. n consecin,
pentru a se pstra o perioad de timp mai lung dect perioadele de timp n care se pot pstra
n starea Ior natural dup recoltare, produsele trebuie introduse n ambalaje, ambalaje care se
pot confeciona din diferite materiale. Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate
se pot pstra pe o perioad de la cteva luni pn la civa ani. Important este s se foloseasc
materialul corespunztor pentru confecionarea ambalajelor respective

CAPITOLUL I.
CLASIFICAREA AMBALAJELOR
Ambalajele pot fi clasificate in functie de cum vor fi folosite,ambalajele pentru produse
alimentare fiind clasificate astfel:.
A. Clasificarea dup destinatia ambalajelor : ambalaje pentru export, ambalaje pentru
industrializare ambalaje pentru uz intern.
B. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise, ambalajeutilaje , ambalaje de transport cum ar fi remorci tehnologice, bene, cisterne, containere.
C. Clasificarea dup natura materialului folosit la confecionarea lor : ambalaje din
materiale plastice, ambalaje din fibre textile,ambalaje din lemn, ambalaje din hrtie sau
carton, ambalaje din stilc, ambalaje din metal.[16]

I.1.Clasificarea dup destinatia ambalajelor :


a. Dup modul n care vin n contact cu produsele alimentare, ambalajele sunt de mai
multe feluri:
Ambalaje primare sunt ambalajele care vin in contact direct cu alimentele
protejandu-le.Ambalaje primare folosite sunt: cutiile metalice de conserve,
buteliile din sticl sau din material plastic, pungi din hartie sau plastic.
Ambalaje secundare sunt ambalajele care conin mai multe ambalaje
primare produsele fiind distribuite n ambalajele primare,precum:.cutiile de
carton, navetele de material plastic sau din lemn, foliile din polietilen
pentru ambalat cutii cu produse.
Ambalajele

teriare sunt ambalajele care contin mai multe ambalaje

secundare cu produse. Paletii din lemn fiind cei mai folositi

fiind

confectionati din mai multe tipuri de materiale.


Ambalaje cuaternare sunt ambalajele care grupeaz mai multe ambalaje
teriare, Sunt folosite in special pentru comerul internaional i cuprind
containere metalice, pentru transportarea cu trenul, vaporul sau mijloacele
rutiere.In aceste containere este necesara mentinerea produselor in stare bun
de consum permitand dirijarea temperaturii, a umiditaii i a compoziiei
atmosferei din interior.[16]
b. Dup modul n care ii menin forma cnd conin produse, ambalajele se pot
clasifica astfel:
Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu i schimb forma cnd sunt
umplute cu produse;
Ambalaje flexibile sunt ambalajele care ii schimb forma
c. Dup modul cum comunic cu exteriorul dup umplere, ambalajele sunt:

Ambalaje etane sunt ambalajele care se nchid dup introducerea produselor


pentru pstrare

si care nu mai permit contactul produsului cu mediul

exterior, oferind o bun izolare a acestora.


Ambalaje deschise sunt ambalajele care nu sunt prevzute cu capac, pot
comunica cu exteriorul[16]

d. Dup numrul de cicluri de folosire, ambalajele sunt:


Ambalaje refolosibile sunt ambalajele care se preteaza la utilizri repetate
doar daca asigura conditiile de igiena a produselor.
Ambalaje nerefolosibile sunt ambalaje de unic folosin care se folosesc o
singur dat fiind considerate deseuri.
Ambalaje de inventar sunt ambalajele care se folosesc mai muli ani, ele
aparinnd unei unitai economice sunt nscrise n inventarul acesteia i
trebuie restituite dup preluarea mrfii sau se transfer valoarea sa de
inventar ctre noul proprietar.[16]
I.2. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor
Una din cele mai importante cerine actuale pentru circulaia mrfurilor, aceea de a
asigura inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produselor alimentare s fie
comercializate n stare ambalata.Prin aceasta, ambalarea devine o component a noiunii
complexe de calitate a produsului. Comercializarea produselor alimentare se realizeaza prin
intermediul ambalajului indeplinind anumite functii
Funciile ambalajelor sunt urmtoarele:
a. Funcia de a conine produsul
Produsele alimentare, lichide sau solide trebuie introduse intr-un recipient, pentru
a se menine o form i pentru a fi comercializate , permitand circulaia mrfii fr a se
pierde din calitatile si cantitatetile produsului . Ambalajul cuprinde o anumit cantitate de
7

produse pe o perioad de timp pn ajunge la consumator fara asi modifica insusirile


senzoriale si chimice ale produselor.
b. Funcia de protectie i conservare a produsului
Prin aceast funcie, ambalajul asigur protecia produsului coninut n el
mpotriva aciunii dunatoare a mediului nconjurtor. Ambalajul trebuie s izoleze produsul
fata de mediul exterior, s nu permita schimburi de gaze cu mediul si s fie etan.In urma
ambalarii asigurandu-se conservarea produselor. Aceasta funcie are mai multe componente:
Protecia mecanic are rolul de a proteja produsele de ocurile mecanice, care
pot s apar n timpul circulaiei i desfacerii produsului ca marf. Pentru a o
bun protecie mecanic a produsului ambalat se aleg un material potrivit pentru
cofecionarea ambalajelor: lemn, metale, materiale pastice, hrtie sau carton.
Protecia chimic a produsului, prin care ambalajul protejeaza produsele de
factorii cu aciune chimic ce vin din exterior, care pot produce diverse reacii
chimice la suprafaa de contact a produsului cu mediul: oxigenul, vaporii de ap,
ozon, substane poluante. Activitatea apei reprezinta continutul de apa la
dispozitia microorganismelor. La activitati ale apei de 0,60-0,65 se dezvolta
drojdiile osmofile, ntre 0,65-0,75 mucegaiurile xerofile, ntre 0,75-0,85
bacteriile halofile, iar ntre 0,91-1,00 toate celelalte bacterii. Pentru a evita
deteriorarile microbiologice se tine cont de modul de prelucrare,ambalare si
depozitare. Fiind recomandata fabricarea produselor si utilizarea unor ambalaje
impermeabile sau cu permeabilitate scazuta nu numai la oxigen, substantele de
aroma dar si la vapori de apa, depozitarea la temperatura sub valoarea de 18
20C, evitarea variatiilor de temperatura care pot modifica activitatea apei chiar
daca numai n interiorul ambalajului ceea ce duce la dezvoltarea
microorganismelor.

Protecia mpotriva microorganismelor se realizeaza prin folosirea unor ambalaje


libere de microorganisme i care s nu permit contaminarea produselor cu
microorganisme prin sigilarea copleta a produsului.
Protecia biologic mpotriva duntoilor-insecte acarieni de depozit , roztoare,
psri.Ambalajul trebuie sa protejeze produsul de eventualii daunatori fiind
foarte bine izolat. Astfel de ambalaje sunt cele din sticl, materiale, plastice dure,
lemn. Factori fizici ar putea schimba nsuirile senzoriale i nutriionale ale
produselor.Materialele din care se confecioneaz ambalajele trebuie s fie
impermeabile pentru aceste radiaii precum ambalaje din hrtie colorat, din
sticl colorat, din unele metale . Lumina este un factor fizic ce provoaca
decolorari si degradari fotochimice ale produselor. Produsele alimentare sunt
sensibile la actiunea luminii, care intiaza reactii fotochimice ce duc la modificari
calitative. Protectia mpotriva luminii se asigura prin folosirea ambalajelor din
materiale opace. Ambalajul are rolul de a filtra lungimile de unda care produc
modificarea calitatii produselor sau de a opri patrunderea radiatii lumininoase n
interiorul ambalajului. De exemplu, sticla si materialele plastice opresc trecerea
radiatiilor ultraviolete.Uneori ambalajele se coloreaza n negru, brun nchis sau
verde. Lumina actioneaza asupra grasimilor ce au n structura lor acizi grasimii
nesaturati si aminoacizi cum sunt histidina, triptofan, tirozina, fenilalanina si
vitamine vit.A, B2, B12, C, D, E, K, acid folic, substantelor de culoare: clorofila,
caroten, mioglobina nitrozomioglobina. Lumina provoaca deteriorari calitative
ce apar in asa zisul gust de lumina, gustului si mirosului de rnced sau
nchiderea la culoare sau decolorari. Sensibilitatea mare la lumina prezinta n
principal toate produsele alimentare ce contin lipide si substante colorate.
Sensibilitatea mare la lumina prezinta n principal toate produsele alimentare
complexe ce contin lipide si substante colorate. Deteriorarea sub influenta
luminii cuprinde patru faze: oxidarea incipienta, autooxidarea, fotooxidarea si
oxidarea. [16]

c. Funcia de comunicare
Funcia de comunicare a ambalajului are rolul de a comunica
consumatorilor informatii despre produsul din ambalaj. Acesta ajuta la
promovarea produsului. Informatiile sunt inscrise pe etichet sau direct pe
ambalaj :denumirea i preul produsului, cantitatea coninut n ambalaj,
valoarea energetic i compoziia chimic a produsului, data de fabricaie i
termenul de valabilitate, modul de folosire a produsului sau modul de
preparare.
Uniunea Europeana, nc din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE,
actualizat ulterior, pentru reglementarea aciunii de etichetare, prezentare
i reclam a produselor alimentare pentru vnzare ctre consumator.
Etichetarea alimentelor ambalate este obligatorie n Romnia, obligaie
prevzut n Hotrrea de Guvern Nr. 106/2002, privind etichetarea
alimentelor, care a preluat prevederile Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE,
89/396/CEE i 87/250/CEE.[16]
Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realiza prin forma,
culoarea, grafica ambalajului. Culoarea poate avea un efect psihologice
important asupra consumatorului sau a cumprtorului prin declanarea
unor reacii care s l stimuleze n a consuma un anumit produs.

Funcia de comunicare

beneficiaza la educarea consumatorului

,informeaza consumatorul prin nscrierea pe ambalaj sau pe etichet a


valorii energetice a produsului, a coninutului n proteine, glucide, lipide si
vitamine.[16]

I.3.Clasificarea dup natura materialuIui folosit la confecionarea lor.[18]

10

AMBALAJE DIN STICL


Aceste ambalaje se confecioneaz din sticl de diferite caliti, n difente forme:
borcane, baloane, butelii, damigene.
1. Borcanele folosite pentru ambalarea produselor agroalimentare se confecioneaz
din sticl calco-sodic, cu capaciti cuprinse ntre 120 ml i 15000 ml i de forme diverse:
borcane triunghiulare, borcane nalte, borcane obinuite .Borcanele cu inchidere dup
sistemul OMNIA au profilul gurii cu marginea proeminent pentru fixarea capacului prin
presare, ceea ce asigur etaneitatea. n interiorul borcanului se creeaza depresiune prin
introducerea de abur sau fierbere n ap, pentru nclzirea aerului aflat intre capac i produs
Borcanele cu nchiderea dup sistemul TWIST-off au profilul gurii cu nite nervuri, pentru
nfiletarea capacului, cu patru nceputun sau cu ase nceputuri Se folosesc capace din
aluminiu, de diferite dimensiuni, corespunztoare dimensiunii gurii borcanului. Borcanele
11

sunt confecionate din tabl cositorit cu garnitur de etanare i au pe margine cele patru sau
ase profile pentru nfiletarea capacului Acest tip de borcane se recomand pentru ambalarea
produselor care nu se consum integral la o deschidere a capacului : gem, miere, dulcea .
2. Buteliile din sticl sunt recipiente cu capacitatea de la 25 ml pn Ia 10000 ml. Pentru
produsele alimentare se folosesc butelii din sticl calco-sodic, cu capacitate de 100-2000 ml.
[16]

AMBALAJE METALICE
Se folosesc ca ambalaje metalice : foliile metalice, cutiile metalice, tuburile si bidoanele
metalice, butoaie metalice etc.
1. Foliile metalice se obin prin laminarea unor metale: plumb staniu, aluminlu,
Foliile de plumb sunt

folosite pentru calitile sale: maleabilitate, ductibilitate,

impermeabilitate. S-a renunat la ele pentru c sunt toxice dac intra in contact direct cu
alimentele fiind folosite pentru invelirea la exterior a unor pachete cu buna impermeabilitate
la lumina.
Foliile de staniol se folosesc, simple sau acoperite cu hrtie, la ambalarea brnzeturilor,
pateului de ficat, a ciocolatei pentru c nu sunt toxice pentru consumatori.
Foliile de aluminiu cu grosimi de 5200 microni, au proprieti foarte bune ca ambalaj:
impermeabiitate la gaze i arome, opacitate la razele ultraviolete. Se folosesc frecvent lacuite
sau laminate cu hrtie kraft, hrtie parafinat sau hrtie muselina.Este folosit la ambalarea
untului ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiilor, a igaretelor la
confecionarea de etichete.Din materialele complexe cu folii de aluminiu se confecioneaz
pungi, pachete, pliculee, capace prin presare sau nfiletare, pentru borcane, pentru diferite
tipuri de cutii, sau cartoane aseptice .
2.Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile sunt tot mai folosite. Tuburile
deformabile i tuburile rigide se confecioneaz n principal din aluminiu i asigur o
protecie foarte bun produselor coninute. Ele se pot lcui la interior i se pot imprima
12

diferite desene i texte. Se nchid cu buon, prin nfiletare.Se folosesc la ambalarea laptelui
concentrat, a unor produse cu vscozitate mare .
3. Cutille metalice se confectieneaz din tabl de oel moale, cositorit sau din tabl de
aluminiu, prin faluire i lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cu corpul ambutisat. Au
form de paralelipiped sau forma ovoid, iar capacul trebuie detaat pentru a folosi
coninutul.Pot fi folosite

pentru ambalat bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele

buturi,alcoolice se folosesc cutii metalice din oel inoxidabil sau tabl din aluminiu. Aceste
cutii cu au capacitatea de 300 ml i deschiderea se face cu o limb de rupere pe o poriune din
capac, care este mai subire i de care este prins limba de rupere.
4.Bidoanele metalice se confecioneaz din aluminiu i se folosesc pentru transportat
lapte, smntn;Pe interior se protejeaz mpotriva coroziunii, prin decapare. Se
confecioneaz bidoane cu capacitatea de 5 l, 10 l, 25 I, cu capac din acelai material, fixat cu
o toart rabatabil, care se prinde n dou boluri aflate pe corpul bidonului.
5. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat.
Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru
a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin. Au capaciti de 50 l, 100 l, de 30
I, de 50 I sau de 220 I .[16]

AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE


Materialele celulozice folosite pentru confecionarea ambalajelor sunt: lemnul, cartonul,
hrta, placajul, PAL, PFL. Ambalajele din lemn sunt din cele mai vechi tipuri de ambalaje
folosite la ambalarea produselor alimentare. n ultimul timp sunt tot mal mult nlocuite de
ambalajele din material plastic. Se confectioneaz lzi de diferite tipuri, mrimi, palete, plane
de transport, palete, butoaie din lemn .
1. Tipurle de ambalaje din lemn se confectioneaz din ipci de lemn care sunt puse
una langa alta sau din poriuni de lemn nguste i lungi, geluite, curbate sau drepte.

13

Lazile din lemn se confectioneaz din ipci de lemn, din placaj sau din plci fibrolemnoase .
Se folososc ca ambalaje secundare sau ca ambalaje primare .n ultimul timp, cea mai mare
parte din ele au fost nlocuite cu lzi din material plastic, cutii de carton.
Lzi pentru conserve alimentare, cu nlime mai mic, se folosesc ca ambalaj de ordinul II,
pentru ambalarea cutiilor de conserve, a borcanelor, n vederea transportrii sau depozitrii.
Palete, folosite pentru stivuirea i transportarea ambalajelor de ordinul II, n tehnologiile
moderne de manipulare paletizat a produselor.
Lzi tip P, sunt folosite pentru recoltarea, transportarea, depozitarea i desfacerea fructelor
i legumelor cu pulp tare. Pot avea capac sau s nu aib , cu un volum util de 63,833 dm 3 .
Dimensiunile exterioare ale lungimii i limiii trebuie s asigure folosirea integral a
suprafeei paletelor .
Lzi tip C, confecionate fr capac, se cofecioneaz din lemn de fag sau alte foioase, au
ca destinaie recoltarea, transportarea, depozitarea de scurt durat i desfacerea legumelor i
fructelor perisabile.[16]
Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Se folosesc pentru
producerea/prelucrarea, transportarea i depozitarea vinului i a buturilor alcoolice distilate,
pentru pete srat, past de tomate. Se confecioneaz din lemn de stejar, fag de bun calitate
si uscat, expus timp de trei ani la diferite intemperii. Butoaiele au forma bombata i o
capacitate foarte diferit, n funcie de destinaie : de la 50 l, pn la cteva mii de litri.
2. Tipuri de ambalaje din hrtie
Ambalajele din hrtie se folosesc pe scar larg : pungi, saci simpli sau saci straficai,
pliculee .Unele ambalaje din hrtie sunt dublate cu pelicule sau folii de material platic sau de
metal, pentru a mri rezistena la ocuri mecanice sau pentru a se asigura o mai buna izolare
hidric i luminoas a produselor.
a. Pungile din hrtie, de diferite forme i mrimi, se confecioneaz n cinci tipovariabile conform STAS 3111/1986 : pot avea capacitatea de ncrcare de 5-1000 g pentru
tipul S, sau de 1-10 g pentru alte tipuri.
14

b. Sacii din hrtie sunt folosii la ambalarea n vederea manipulrii, transportrii sau
depozitrii produselor alimentare n stare de granule sau pulbere. Se pot confeciona prin
lipire sau coasere, ambele tipuri putnd s fie deschii la gura de umplere confectionati din
unul sau mai multe straturi de hartie.Pentru a mari rezistenta mecanica si o buna rezistenta
hidrica sunt acoperite dintr-un material termoplastic.
3. Ambalaje din carton
Ambalajele din carton se folosesc mai puin ca ambalaje primare, mai mult ca ambalaje
secundare. Ambalaje care se confecioneaza din carton: cutii, lzi, suport alveolar
a.Cutiile de carton se obin din folii de carton, asamblate cu cleme, benzi adezive,
adezivi . Sunt folosite ca ambalaje secundare pentru ambalarea bomboanelor de ciocolat,
a pliculetelor sau diferite pachete.Acestea se pot confeciona n mai multe variante : cu
posibilitatea de pliere, cu o clapa-capac, cu 3-4 clape de nchidere, cutie cu fereastr
amplasat latera sau cutie cu capac dublu, cutie cu sertar.[16]
a.LziIe de carton sunt ambalaje folosite pentru depozitarea si transportarea
produselor pentru diferite durate de timp. Sunt confecionate dintr-o singura pies prevzute
cu clape de nchidere la un capt, sau din dou piese dispuse telescopic, fiecare avnd clape
de nchidere, care se inchid pe rnd, pe msur ce se introduc una n alta.
b.Suporturile alveolare sunt destinate pentru ambalarea oulelor . Acestea se pot
confeciona cu 10 alveole, cu 15, cu 18 sau cu 30 alveole . [`16]

AMBALAJE DIN MATERIALE PLASTICE I DIN MATERIALE COMPLEXE


Din material plastic se confecioneaza ambalaje folosite la preambalarea sau ambalarea
produselor alimentare n vederea transportrii, manipulrii sau depozitrii acestora. Se
confecioneaz folii termocontractibile sau extensibile, pungi, sacoe i saci, butelii i
flacoane, bidoane i butoaie, cartoane din materiale complexe care cuprind materiale plastice,
lzi de difente tipuri .

15

1. Pungi, sacoe i saci din folii de material plastic .Se folosesc pentru ambalarea
produselor alimentare ca ambalaj primar sau pot fi confecionate huse folosite la acoperirea
produselor paletizate i altor unitii de ambalare. Ambalajele pot fi cu pliuri sau fr pliuri,
imprimate sau neimprimate, perforate sau neperforate. Se folosesc la ambalarea produselor
granulare, pulverulente. Sacii se folosesc pentru ambalarea unor produse aflate n ambalaje
primare, n vederea manipularii.
2. Sacii din estura din material plastic se obin din polipropilen i se folosesc
pentru ambalarea zahrului, sarii, orezului, precum i a unor produse ambalate n pungi,
pliculee sau pachete mai mici.
3. Foliile termocontractibile sunt folii din polietilen care ii micoreaz volumul cnd
se inclzesc. Pentru folosirea lor la ambalare, produsul se acoper cu folia respectiv, apoi se
nclzete pentru a se contracta. Prin contractare, folia se lipete ca o manu de supraa
produsului. Foliile termocontractibile sunt folosite la ambalarea unor produse la care se
folosete i efectul lipsei de aer pentru coservare: carne proaspt i produse din carne,
brnzeturi, castravei proaspei cacaval si unele fructe .Mai pot fi folosite pentru acoperirea
tvielor sau caserolelor care conin alimente semipreparate sau preparate.
4.Buteliile i flacoanele deformabile din material plastic se confecioneaz din
ploietilena, mai puin din ploliclorur de vinil. Aceste ambalaje tind s nlocuiasc buteliile
din sticl la amblarea produselor lichide ca ap mineral, lapte pasteurizat, ulei, vin, buturi
rcoritoare sau a produselor lichide cu un anumit grad de vscozitate . Buteliile se nchid cu
buon cu filet, cu dou sau cu patru nceputuri, ori cu dop din material plastic.
5.Bidoanele i butoaiele din material plastic se confecioneaz din polietilen i sunt
destinate transportrii produselor lichide: ap, buturi alcoolice, sucuri n curs de procesare,
etc. Bidoanele se confecioneaz la capaciti de 5l, 10 l, 20l, 30l, 40 l, iar butoaiele, folosite
pentru bere n Frana, Belgia, Luxemburg, au capacitate de 40 l, 50 l, 60l.
6.Cartoanele se confecioneaz din materiale complexe : carton acoperit cu pelicule de
material plastic ce cresc gradul de protecie. Pot avea diferite forme i mrimi. Se folosesc la

16

ambalarea laptelui, a cremelor i a buturilor preparate cu ciocolat, a sucurilor de legume


sau de fructe, a nectarurilor de fructe,confectionandu-se o gama variata de cartoane.
7. Lzile din material plastic sunt cofecionate din PVC colorat de diferite culori. Sunt
folosite pentru recoltarea i manipularea fructelor i legumelor, precum i pentru produse
alimentare preambalate n uniti mici de ambalaj. Se folosete lada MODEL 1, cu
capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL 2, cu capacitate de circa 12 Kg, lada MODEL 3,
cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL 4, cu aceeai capacitate. Se mai
confecionaz lzi compartimentate pentru butelii din sticl, care au nlocuit n mare parte
lzile compartimentate din lemn . [16]

CAPITOLUL II
AMBALAJE DIN HARTIE
Ambalajele din hartie sunt folosite in secolul 17 cu o mare utilizare in secolul 19.
Denumirea de hartie vine din planta Papirus folosita de egipteni producand primul material
de scris din lume prin presarea si baterea impreuna a straturilor subtiri a tulpinii plantii.
Primul care a facut hartia a fost Tsai-Lun in china in anul 105 AD folosind bambus ,si
carpete,diferite Frunze ,fibre din lemn,copaci pana in anul 1867 cand a fost prelucrat din
miezul lemnului.
Proprieti fizice Formula: (C6H10O5)n

17

Culoarea: poate fi opac sau transparent; deoarece este foarte stabil poate rezista la
umezeal sau la contactul cu alte grsimi foarte bine, dar fiind uor distrus la
contactul cu acizii.

Punctul de topire: necunoscut

Punctul de fierbere: necunoscut

Temperatura de descompunere: 2600C

Densitatea (n stare natural): ntre 1,27 - 1,60 g/ml

Masa: 162g

Compoziia: 44,4% din componena celulozei este carbon; 6,2% hidrogen; 49,4%
oxigen.

Molecule de glucoz nlnuite formnd celuloza[1]


Celuloza este o substan amorf, de culoare alb, insolubil n ap sau n solveni
organici. Dei se umfl nu se dizolv n ap. Este solubil n hidroxid de tetraaminocupru
[Cu(NH3)4](OH)2, numit i reactiv Schweizer.
Celuloza este hidroscopic, reine apa prin legturi de hidrogen i de aceea se recomand
purtarea lenjeriei de corp confecionat din bumbac.
Celuloza este utilizat la obinerea substanelor explozibile de tip pulbere fr fum; a mtsii
artificiale de tip vscoz i a mtsii acetat; a nitrolacurilor i nitroemailurilor ; a
celofanului.Este o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare
n fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocup un loc principal. [12]
18

Compozitia lemnului:
Celuloza este un lant intreg de polimeri liniari construiti intr-un numar de mol;ecule de
glucoza. Hemiceluloza acestea au continut scazut de amestec de zahar polizaharid si
cantitatea determina proprietatile hartiei.Acestea contin 500-3000 unitati de zahar opus cu
7000 -15000 molecule de glucoza pe polimer din celula.
Lignina este un constituient de legare naturala a celulelor din lemn actionand ca un lipici sa
lipeasca fibrele de celuloza impreuna .Prin expunere la soare in prezenta ligninei se
transforma in culoare galben.Tipurile de hartii ce utilizeaza beneficiile ligninei sunt hartia
maro folosita la pungile de cumparaturi,carton.Peretele celular al lemnului moale contin 4044% celuloza,25-29%hemiceluloza,si 25-31%lignina din greutate.
Hartia si cartonul sunt bucati de materiale facute din inlantuierea fibrelor celulozice
din lemn folosind sulfat si sulfiti.Fibra mai apoi este sau nu inalbita sau tratata cu substante
chimice cum ar fi produse antimucegai si agenti de consolidare din care sa rezulte
hartia.Hartia si cartonul sunt folosite de obicei la hartia de ambalat,cartoane pentru
lapte,sacose ,saci,farfurii din carton si pahare.[12]

19

Hartia nu este folosita sa protejeze alimentele pentru o perioada indelungata pentru ca


are slabe bariere folosim primul ambalaj hartia este in mare parte tratata acoperita,laminate
sau impregnate cu minerale cum ar fi ceara,lacuri cu rol functional si protective.
Hartia Kraft:este produsa prin tratarea cu sulfate gasinduse in diferite forme :maro
natural,nedecolorata si decolorata alb.Hartia naturala Kraft este cea mai puternica hartie
folosita in general pentru sacose si ambalare.Folosita la ambalarea fainiii ,zaharului,fructe
uscate si legume.[12]

20

Imag: Saci din hartie kraft .


Hartie sulfiite: este mai usoara si mai slaba .Hartia sulphite este tratata sa
imbunatateasca aparentele sa imbunatateasca rezistenta la umezeala si ulei,poate fi acoperita
cu imprimeuri de calitate si de asemenea laminarea cu plastic sau folie.Este folosita pentru
confectionarea sacoselor mici sau ambalaje pentru biscuit dulciuri.
Hartie de pergament rezistenta la grasimi rezulta in urma procesului de batere in care
fibrele de celuloza merg mai mult decat o perioada normal de hidratare ce cauzeaza ruperea
fibrelor devenind gelatinoase.Aceste fibre formeaza o substanta rezistenta la ulei dar nu la
agenti de umezire. Hartia de pergament este folosita sa ambalam sandwishuri, ,bomboane,si
produse uleioase recent fiind inlocuite cu filme de plastic.

Imag:Hartie de permanganate[12]
Hartie de pergament este rezistenta la grasimi intr-o cantitate mai mare care produce
un strat cu o grosime si terminatie lucioasa.este folosit pentru biscuiti prajituri ,fast food si
produse de patiserie.
21

Hartia de pergament

este o hartie provenita in urma tratamentului acid .Acidul

modifica celuloza facand hartia mai neteda si impermeabila la apa si ulei ce adauga o urma
de umezeala.Nu prezinta o bariera buna impotriva aerului,umezelii fiind folosita la ambalarea
untului.

Carton din hartie este mai gros decat hartia cu o greutate mai mare facuta de obicei din
mai multe straturi.Aceasta este folosita pentru containere pentru vapoare cum ar fi
cutiile,cartoanele.dintre care intalnim:[12]

22

Cartonul alb facuta din numeroase straturi si decolorate chimic.cartonul alb poate s fi
acoperit cu ceara sau laminata cu polietilena pentru pastrare termica fiind singurul carton ce
poate veni in contact cu alimentele.

Imag:Ambalaje din carton[12]


Cartonul solid prezinta rezistenta si durabilitate cand este laminat cu polietilena este
folosit sa creeze cutii din carton pentru lapte ,sucuri.
Palul este facut din hartie reciclabila si de obicei contine impuritati de la hartia
original ace o face nepotrivita pentru contactul direct cu alimentele este de obicei acoperita cu
parti albe pentru aparente.
PFL care poate fi solid in interior se afla un strat alb iar in afara un strat de pergament ce
ofera buna protectie impotriva impacturilor si compresiei.Acestea pot fi laminate cu plastic
23

sau aluminiu ,fibra solida folosita la impachetarea produselor uscate cum ar fi cafea si laptele
praf.
Hartia si cartonul au fost unele din cele mai importante material de ambalat de ani de
zile.Productia de hartie si carton in Europa este de 30 milioane de tone pe an .S-a estimat ca
jumatate din volum vine in contact cu produsele alimetare.Alarmele posibilelor riscuri si
progresul tehnologic au contribuit la faptul ca ambalajele alimentare sa respecte reguli
stricte. Pentru a obine hrtia trebuie parcurse 2 etape importante care la rndul lor sunt
formate din mai multe procese fizice i chimice.[12]
II.1. Obinerea fibrelor i celulozei din lemn
Fibrele din lemn se obin pe dou ci, prin metode diferite de tratare a materiei prime:
a) Obinerea fibrelor pe cale mecanic (past alb) .Lemnul, materia prim pentru fabricarea
hrtiei este format din elementele de baz: C,O, H i puin N, care provine din proteine.
Lemnul trebuie pregtit nainte de prelucrare dup cubaj acesta este stivuit i cojit la alb cu
ajutorul unor maini cu discuri de oel rotative prevzute radial cu cuite reglabile. Urmtorul
proces este defibrarea pietrele defibratoare antreneaz fibrele i mnunchiurile de fibre
destrmate de pe bucile de lemn. Astfel se obine pasta mecanic brut. Aceasta este ulterior
strecurat i rafinat obinndu-se o past fin apoi, dac este necesar transportul, e tras n
foi pe o main de deshidratat. Ulterior pasta este nlbit cu ageni reductori timp de mai
multe zile.
b) Obinerea fibrelor pe cale mecanic dup o pretratare chimic i termic a lemnului. La
fabricarea pastei brune, naintea defibrrii lemnului cojit are loc un tratament de 5ore cu abur
la aproximativ 6 i 170 C. Aceast tratare are loc n fierbtoare orizontale,rezistente la
aciunea acidului formic i acidului acetic ce rezult n timpul aburirii. Fibra de past
mecanic brun este mai flexibil dect cea de past mecanic alb.[1]
Celuloza
n afar de celuloza propriu-zis, care este un hidrat de carbon macromolecular,celuloza
tehnic din lemn conine, n cantiti mai mici, toate substanele din lemnul de origine. Pentru
24

celuloza folosit la fabricarea hrtiei e suficient s se realizeze o dezncrustare pentru


desfacerea fibrelor prin procedeul de fierbere. Exist 2 metode de lucru: procedeul sulfit
(cojire, tocare, fierbere, defibrare i sortare) i procedeul sulfat (fierbere ,deshidratare
,prelucrare, concentrare i caustificare). Aprecierea calitativ a celulozei se face dup
caracteristici vizibile, numr de impuriti, culoare i dup gradul de dezincrustare . Ulterior
celuloza este nlbit folosindu-se mai ales clorul i hipocloriii.Tot pentru obinerea celulozei
de hrtie se mai folosesc ca materii prime i paiele de cereale, ierburile i alte plantece capat
caracter lemnos cnd ajung la maturitate. n urma procesului de fabricare a celulozei rezult
mai muli produi reziduali cum sunt cimolul i alcoolul din soluiile acide reziduale
bisulfitice. Cimolul apare n cantiti foarte mici i poate fi utilizat n industria lacurilor i
dizolvanilor. Soluia acid rezidual este clarificat, neutralizat cu lapte de var i carbonat
de calciu la temperaturi mai mici de 90 C i apoi rcit la temperatura de fermentare (34 C).
[1]
Prelucrarea pastei mecanice i celulozei n hrtie
Materii prime
Materiile prime pentru obinerea hrtiei sunt de dou tipuri: materialul fibros i materialele
auxiliare sau aditivii care pot fi de 2 feluri:
a)Aditivi de proces ;biocizi,biodispersanti ,floculanti,coagulanti,reglari de ph,retentori.
b)Aditivi functionali:amidon , clei animal,clei de colofoniu,polimeri pentru cresterea
rezistentei in stare uscata sau umeda,coloranti,inalbitori optici.
Maina de hrtie
Materialul parcurge un drum lung de la pasta mecanic pn la hrtia final. Mai nti curge
pe sub o estur metalic fin ce trece pe sub numeroase valuri, fiecare cu funcii
diferit.Apoi trece peste cutiile sugare i peste valuri de ntindere unde o mare parte din apa e
evacuat din past. Stratul de fibre rmas e stors pe numeroase prese, condus la cilindrii
usctori, la flanela umed i mai departe la flanela uscat. Urmeaz o netezire umed i hrtia
ajunge pe cilindrii usctori i cilindrii rcitori. Dup dispozitivul de netezire uscat hrtia este
25

nfurat n suluri i tiat.Exist numeroase tipuri de masini de hrtie n funcie de produsul


final dorit i fiecare tip de hrtie este preparat dup diverse scheme de fabricaie . O parte din
apa scurs de la sitele i presele mainii de hrtie este reintrodus ca ap de diluare naintea
denisiparului. Surplusul de ap trebuie s fie evacuat la canal dar numai dup separarea i
recuperarea fibrelor. Din acest motiv se folosesc diferite procedee:
a) Recirculaia apelor: surplusul este folosit, n amestec cu ap proaspt la presiuni ridicate,
ca ap de stropit pentru conductele de pulverizare ce menin curate valurile conductoare ale
sitei, mpiedicnd astfel sedimentarea fibrelor;depozitat materialul mcinat de holendre care
agitat i repompat continuu pentru a mpiedica Recircularea, reprezint o cale nsemnat de
reducere a consumului de ap i poate fi realizatastfel nct cantitatea de ap proaspt
completat s compenseze pierderile prin evaporare. n mod practic acest lucru cauzeaz o
serie de dificulti, cum ar fi:
creterea salinitii apei, cu consecine nefavorabile asupra coroziunii instalaiilor;
apariia mucilagiilor i ciupercilor, care impune utilizarea periodic a unor ageni
toxici de curire (biocizi);
apariia mirosului neplcut, ca urmare a proceselor de degradare biologic;
creterea temperaturii apei, cu influene negative n tehnologiile de fabricaie.
n anii 50-60 industria de celuloz i hrtie reprezenta unul din cei mai mari consumatori de
ap proaspt, precum i unul din poluanii principali ai rurilor i lacurilor.Lund n
considerare faptul c aceasta reprezint i principala surs de ap potabil, a aprut
necesitatea diminurii ncrcrii apelor uzate rezultate de la fabricarea celulozei i hrtie. n
plus, n vederea mbuntirii caracteristicilor fizice, chimice, i biologice au fost luate msuri
de natur legal care au reglementat reducerea consumului de ap proaspt, precum i
introducerea unor metode eficiente de tratare a efluentului. n ultima decad, industria de
hrtie european a contribuit semnificativ la atingerea acestor scopuri, ajungndu-se la o
medie a consumului de ap proaspt de mai puin de 15 m3 /t, precum i la valori foarte mici
ale caracteristicilor efluenilor, cum ar fi concentraia metalelor grele, suspensii, toxicitate.
Principalele chimicale toxice de la fabricarea celulozei sulfat sunt:
acizii rezinici: abietic, dihidroabietic, isopimaric, palustric, pimaric, sandaracopimaric,
ncoabietic;
26

acizi grai nesaturai: oleic, linoleic, linolenic, palmitoleic;


acizi rezinici clorurai: mocloro i diclorodihidroabietic;
derivai de acizi grai nesaturai: acid epoxistearic, acid diclorostearic, 3,4,5
tricloroguaicol, 3,4,5,6 tetraclorguaicol;
O problem deosebit o constituie i problema metalelor grele. Principalele metale grele
gsite n industria de celuloz i hrtie sunt: Al, Cr, Ca, Ni, Ti, Fe, Hg i Zn, sursa lor
principal fiind chimicalele din procesul de fierbere, aditivii utilizai la fabricarea hrtiei,
coroziunea echipamentului.

II.2 Obtinerea ambalajelor reciclabile


Reciclarea este operatia de prelucrare intr-un proces de productie pentru a fi reutilizate. In
urma a numeroase teste s-a descoperit ca ambalajele din fibre virgina au continut scazut de
substante chimice comparative cu hartia reciclabila care are un risc foarte mare.Prelucrarea
ambalajelor din fibra virgina este mai delicata folosind diferiti agenti de inalbi,lacuri.Aceste
au concentratii mai scazute comparativ cu fibra recuperate .
Prin reciclare se reduc cantitatile de energie si materii prime ,reda circuitul economic prin
importatnte cantitati de materie prima,reduc cantitatile depozitate la rampele de gunoi sau
incineratoare.
Reciclarea hartiei aduce numeroase avantaje prin economisirea pana la 70% energie si 80%
mai putina apa comparative cu cea din fibre natural.
Prin reciclarea unei tone de hartie se economisesc :

15 copaci
2,5 barili de petrol
26.497 litri de apa
26.8 kg material poluante ale aerului

Reciclare hartiei nu este mai ieftina la vanzare decat hartia obisnuita dar se fac economii cu
privire la costurile de salubrizare,cum ar fi depozitarea in gropile de gunoi sau arderea in
incineratoare.Managmentul deseurilor duce la cresterea locurilor de munca ,colectarea
desesurilor hartiei devenind o industrie tot mai puternica.Pentru fiecare 15000 tone de ziar
27

reciclate anual sunt create 30 posturi pentru colectarea hartie,alte 40 pentru procesare si alte
75 pentru fabricarea hartiei.
Reciclarea hartiei are contributii benefice in ceea ce priveste caliatatea mediului.Prin
reducerea presiuni asupra padurilor,reducerea presiunii asupra gropilor de gunoi si prin
reducerea consumului de energie si apa mediul se polueaza mai usor.

CAPITOLUL III.
Legislatia privind folosirea hartiei si cartonului la ambalarea produselor
alimentare
Problema ambalajelor, in particular a celor papetare destinate sa vina in contact direct
cu alimentele, a constituit si este in continuare un subiect deosebit de important.
Aceasta preocupare pentru ambalajele alimentare constituie o tema si pentru Comisia
Europeana de specialitate (EC) inca din anul 1976, cand s-a elaborat in acest sens prima
Directiva 76/893/EEC. De atunci, s-au adus numeroase completari si imbunatatiri, astazi fiind
in vigoare Directiva Cadru 89/109/eec in care sunt precizate principiile generale referitoare la
toate ambalajele destinate sectorului alimentar. Modificarile aduse in timp, mai ales in ultimii
20 ani, sunt considerate de multi ca perfectibile, atat din punct de vedere al continutului
actelor normative din domeniu, cat si aplicarii acestora din punct de vedere juridic in
diferitele tari ale Europei.[2]
Sunt in discutii, natura si numarul testelor specifice necesare, limitele maxim admisibile
ale contaminantilor anorganici si organici, posibilitatea testarii migratiei elementelor
28

contaminante din ambalaj spre aliment, dar in deosebi, problema admiterii ambalajelor
obtinute din maculatura.
Problema cu care se confrunt astzi productorul de ambalaje destinate sectorului
alimentar este c n Romnia pe lng lipsa unor norme clare care s stabileasc limitele
maxime admisibile a unor substane cu aciune potenial periculoas (toxic) pentru
organismul uman n ambalajele respective, a inexistenei unei metodologii clare de
determinare a contaminanilor din ambalaje alimentare i ghidului legislativ de bun practic
a sortimentelor de hrtii i cartoane procesate n ambalaje alimentare, se confrunt cu
concurena neloial a folosirii hrtiilor de tip offset, a celei provenite din deeuri sau chiar
hrtie rezultat ca deeu de la tipografii.
Pe lng hrtia sau cartonul propriu-zis , de orice provenien, nu se ine seama de
potenialii factori nocivi care pot avea surse diverse i cu aciuni directe sau indirecte, ntr-o
perioad scurt sau mai lung att asupra alimentului ambalat n asemenea sortimente de
hrtie i carton dar mai ales asupra consumatorului, i nu n ultimul rnd asupra echilibrului
ecologic.
Problema cu care se confrunta azi producatorul de ambalaje destinate sectorului
alimentar este ca in Romania pe langa lipsa unor norme clare care sa stabileasca limitele
maxime admisibile a unor substante cu actiune periculoasa pentru organismul uman in
ambalajele respective,a inexistentei unei metodologii clare de determinare a contaminantilor
din ambalajele alimentare si ghidul legislativ de buna practica a sortimentelor de hartii si
cartoane procesate in ambalaje alimentare ,se confrunta cu concurenta neloiala a folosirii
hartiei reciclabile provenite din deseuri sau hartie provenita de la tipografii.Se poate
concluziona ca ne confruntam cu un fapt generalizat in toata tara ,cel a utilizarii in scopul
profitului imediat ,de hartie si cartoane procesate in ambalaje alimentare necorespunzatoare
pentru produsele alimentare ambalate.

CAPITOLUL IV.
29

CONTAMINAREA CHIMICA
Piata Comunitatii Europene cat si cea SUA are reglementari stricte in privinta
folosirii hartiei si cartonului procesate in ambalaje destinate sectorului alimentar vizand
urmatoarele aspecte:

Puritatea ridicata ,
Continutul redus de metale grele: Pb,Cd,Cr,Hg
Compozitia fibroasa sa fie doar pasta virgina 100%celuloza,
Toti componenti de aditivare sa fie avizati sanitar,
Interzicerea folosirii inalbitorilor optici ,
Impunerea verificarii migrarii orcaror contaminati in alimente,
Verificarea incarcarii microbiene si normarea acesteia.

Problema ambalajelor in particular a celor ce vin in contact direct cu alimentele ,a


constituit si este in continuare un subiect important.
In urma unui studiu efectuat la University of Ioannina ,Laboratorul de chimia
alimentelor Grecia s-a constat ca in functie de procesul de obtinerii a hartiei acestea contin
diferite substante chimice.Aceste substante chimice avand afect negativ asupra sanatatii
populatiei.
Cei mai importanti contaminanti din hartie reciclabila sunt aldehide, ketone, ftalati ,
hycrocarburi,metale grele,cerneala de la imprimante,agenti de masurare ,lacuri.Migrarea
substantelor in alimente depinde de tipul de hartie,continutul de grasime,caracteristicile
chimice si volatile a substantelor ce migreaza.Contaminarea din imprimeurile de cerneala
sunt greu de identificat deoarece poate proveni in urma contactului cu un alt produs .In urma
contactului cu imprimeurile de cerneala cum ar fi solvent ca alkylbenzen ,uleiuri minerale,sau
adipate doar o mica cantitatea din substantele ce migreaza pot modifica proprietatile
produsului ca gust si miros.[4]
Hartia este unul din cele mai importante materiale de ambalat,fiind folosita pentru
diferite tipuri de produse tinde sa se dezvolte din ce in ce mai mult.
Studiul s-a facut atat pe hartie virgina cat si cutie de carton ,analizele s-au facut pe hartie la
temperature de 20-400C ce vin in contact cu alimentele.
30

Lucrarea urmareste determinarea a numerosi compusi ce pot fi determinati in hartia


virgina si cutie de carton folosita la ambalarea produselor alimentare.
Principalul obiectiv fiind determinarea cat mai rapida si usoara a cantitatilor acestor
compusi.
Rezultatele obtinute au fost discutate privind siguranta ambalajelor din hartie si in special
cele din carton cu un continut de hartie reciclabila aflate in contact direct cu alimentele .In
urma cercetarilor efectuate valorile obtinute sunt sub limita maxima stabilita de Guvernul
European.
Materiale folosite sunt bucati din hartie virgina si bucati din carton reciclabil de la o
companie localizata in Grecia folosita la ambalarea diferitelor produse alimentare.
Mod de lucru: 3 g din fiecare proba de hartie a fost taiat in bucatele mici amestecat cu
3 g sulfat de sodium anhidru si filtrate de 2 ori cu diclorometan timp de 30 min la 250C ,apoi
amestecul a fost filtrate si spalat cu 5 ml de diclorometan de 2 ori.Faza organica a fost
evaporate sub nitrogen pana la uscare si rediluata cu 1 ml methanol si capsula pentru
analiza.Determinarea de substante s-a realizat prin injectarea de extract de methanol in
aparatul GC-MS.Valorile obtinute ale contaminantilor sunt raportate la diluatia folosita intre
0.01-0.5g/ml pentru obtinerea liniilor de calibrare.
Instrumentele si parametrii GC-MS folosite sunt gazcromatrograful echipat cu Hewlettpackard 5973 cu detector a fost folosit pentru toate analizele.Probele au fost separate pe un
diamnetru de 60mx0.25mm .Temperaura a fost programata la 1000 C pentru 2 min apoi
ridicata la 3400 C apoin la 60 C pentru 3 minute .S-a folosit helium de puritatae ridicata ca si
gaz .Temperatur ade transfer a fost tinuta constant la 2200 C .Substantele au fost identificate
in comparatie cu timpul si masa spectrala a compusilor.[5]
Tab1: Concentratii ale poluantilor organici din hartie virgina si hartie carton folosind UAEGC-MS.[4]
Poluanti organici

1.

Naftalene

Hartie virgina

Hartie reciclabila

C(mg/dm2)

C(mg/kg)

C(mg/dm2)

C(mg/kg)

0.0002

0.07

0.0002

0.09

31

Acenapthlen

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.01

Antracene

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.01

Fluoranthere

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.01

Pirene

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.01

Benzoantracene

n.d

n.d

n.d

n.d

Benzofluoantrene

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.01

Benzofluorpyrene

<0.0012

<0.01

0.0001

<0.01

Benzophenon

0.0224

11.19

0.0095

4.77

10

2,6

0.0002

0.09

0.0001

0.04

0.0001

0.07

0.0002

0.03

diisopropilnaphtalene
11

2,7
diisopropilnaphtalen

12

Benzylbutylphtalete

<0.0001

0.02

<0.0001

0.01

13

di-n-octyl-phtalate

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.0001

14

Dimethylphtalate

<0.0001

<0.01

<0.0001

<0.0001

15

ftalati

0.0004

0.19

0.0002

Imag: Gazcromatograful Hewlett Packard


6890/5972 GCMS System[5]

32

In urma analizelor efectuate pe diferite clase de poluanti organic din hartie reciclabila
sunt compatibile pentru ambalarea diferitelor produse alimentare,metoda permite
determinarea unor concentratii foarte mici precum si punctele de fierbere.
Rezulatatele au fost comparate cu limitele propuse de Industria si Ghidul Materialelor
din hartie si carton pentru contactul cu alimentele .Multi poluanti au fost detectati sub limita
impusa ,parte din ei nu au fost detectati.Doar benzofenolul a fost detectat in cantitati mari dar
sub limitele impuse.Benzofenolul aste prezent in ambalaje din carton rezultat din urmele de
curatare a cernelurilor si lacurilor folositi la imprimarea ambalajelor din carton.
Ftalatii sunt folositi la plasticare nefolositi in general in hartie si carton fiind folosite in
lacuri ,adezivi,lipici si cerneluri.Acestea au fost determinate in cantitati inacceptabile.
Diisopropylnaphtalenes DIPN a fost detectat in diferite materilae reciclabile cat si detectate
ca si contaminant in alimente provenite in urma ambalarii cu ambalaje din hartie.
PAH sunt contaminanti ce provin din imprimarea cernelurilor si pot aparea in urma procesului
tehnologic.
Tab2 :Limite propuse de Industria si Ghidul materialelor si articolelor din hartie care vin in
contact cu alimentele.[4]

33

Substante

Limite impuse in alimente

Testate in hartie si carton

SML(mg/kg produs)

Limite (mg/dm2)

0.01 nedetectate

0.0016

Dibutilftalati DBP

0.03

0.05

Di(2-ethylhexyl)ftalati Dehp

1,5

0.25

Diisobuthyftalatri DIBP

0.5

0.08

Benzilbutilftalati BBP

30

Benzofenone

0.6

0.1

Hidrocarburi policiclice
aromate PAH

Substante toxice din ambalaje si efecte negative asupra sanatatii.


Bisphenol A, BPA :[1]

A fost gasit in hartia de invelit ciocolata si de ambalat faina .cat si apa de spalare a fibrelor
reciclabile.
Doza admisa este de 0.05mg/kg /zi
Aceasta provoaca schimbari la nivelul creierului fiind suspecatbil acu privire la cancer.
Se mai gaseste in plasticurile polycarbonate ,cutiile de ambalej,sticle de lapte pentru copii.

Bis(2-ethylhexyl)phthalate, DEHP:[1]

34

Este folosit din 1930 ca aditiv in pvc imbunatatind flexibilitatea.


Se foloseste in adezivi,lacuri,vopsele,cerneala,cosmetice.
Se gaseste in ambalajele de carton si contamineaza alimentele neprocesate sau procesate.
Provoaca problem endocrine .
Doza admisa este de 0.05mk/kg/zi
Benzophenonul,BP ;[1]

Se gaseste in cerneluri lacuri in hartie.


Provoaca modificari al nivelul creirului si cancer.
Doza admisa:0.05mg/kg.

35

Ftalati.(DEP)[1]
Se gaseste in deodoranti,fixative,spuma de par ,parfumuri.Deoarece sunt substante ieftine se
folosesc la diferite produse cosmetice precum folositi la inmuiat cremele ,creste rezistenta
stratului de oja.
Provoaca diabet de tip 2 in urma studiilir facute pe persoanele bolnave de diabet au un nivel
crescut de ftalati. Acestia patrund in piele si sange dupa ce sunt aplicati pe piele.Pot afecta
sistemul hormonal la adolescenti.
Metoda bazata pe UAE urmata de GC-MS a fost realizata pentru determinarea a diferiti
poluanti in amabalajele din carton si hartie pentru contactul lor direct cu alimentele.
Rezulatatele obtinute au concetratii foarte mici .In urma analizelor privind examinare
plouantilor indica faptul ca amablajele din hartie si carton reciclabil sunt considerate
compatibile in ceea ce priveste contactul direct cu alimentele ,cercetatorii inca studiaza
riscurile ce pot aparea . [5]

36

CAPITOLUL V.
CONTAMINAREA MICROBIOLOGICA DIN AMBALAJELE DIN HARTIE.
Hartia este unul din cele mai importante materiale folosit la ambalaje ce vin in contact
cu alimentele.Microbii prezenti in hartie si carton pot patrunde in alimente afectand sanatatea
consumatorilor.In UE nu s-a stabilit inca reguli stricte care sa previna sanatatea
consumatorului in urma infestarii cu ambalaje contaminate.Analizelele s-au facut pe diferite
tiputi de hartie si carton folositi la ambalarea alimenetelor .
Au fost studiate metodele utilizate si acceptate in Europa care conduc la identificare si
aprecierea de microorganisme precum si stabilirea limitei de toxicitate a produselor
papetare destinate ambalajelor alimentare .Aceste fiind grupate dupa o serie de indicatori
specifici:

Numarul total de colonii


Indice de coonii de suparafata
Bacterii endosperme
Constituienti antimicrobieni
Rezistenta fungilor
Proprietati de bariera antimicrobiana pentru materiale
Proprietati toxicologice.

Eliminarea sau limitarea factorilor daunatori din hartie si carton destinata pentru
ambalarea diferitelor alimente a constituit o problema majora atat pentru cercetatori cat si
pentru producatori si procesorii de ambalaje devenind o problema de interes public.Legislatia
europeana si nationala are in vedere cerintele de utilizare si asigurare a securitatii,puritatii si
toxicitatii ambalajelor si analiza produselor finite.[2]
V.I. In lucrare de cercetare Cercetari privind puritatea
microbiologica si toxicologica a hartiei destinate industriei
alimentare in cadrul SC CEPROHART SA BRAILA se va prezenta analiza
efectelor pe care le induce utilizarea unor agenti antimicrobieni asupra
37

incarcarii cu microorganisme si asupra proprietatilor toxicologice ale


hartiilor si cartoanelor.Puritatea microbiologica a fost studiata prin
evalauarea numarului de microbi (bacterii si fungi)de pe suprafata
produselor din hartie.Un aspect important luat in discutie de legislatia
europeana este introducerea unor cerinte si reglementari referitoare la
admiterea hartiilor si cartoanelor cu continut de fibra reciclabila ca
ambalaj.Contactul alimentelor cu sortimente de hartii si cartoane din
maculatura ar trebui sa se faca dupa ambalarea cu hartie si cartoane pe
baza de celuloza.
In prezent majoritatea fabricilor de hartie utillizeaza pentru controlul microbiologic
biocizi sau sisteme combinate de biocid /biodispersant.Acestea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele proprietati:sa nu fie corozive,sa nu emane miros,sa nu modifice gradul de
alb,culoarea si propritatile fizicco-chimice ale hartiei,sa nu genereze produsi toxici care sa se
acumuleze in apele reziduale.
Utilizarea agentilor antimicrobieni in special cele bazate pe biocizi ,in special cele
bazate pe biocizi,in sisteme de apa si pasta pentru fabricarea hartiilor care vin in contact
direct cu alimentele este conditionata atat de limitele tehnice legale de aplicare cat si de
reglementari privind toxicitatea ,protectia mediului si consumatorului.Efectul substantelor
biocide utilizate la obtinerea hartiei si cartoanelor destinate contactului cu alimnetele trebuie
studiate tinand cont de procesul tehnologic,criterii de calitate

cerute pentru accpetarea

amblajelor.
Biocizii sunt substante chimice toxice a caror uilizare este restrictionata de anumite
cerinte .Regulile si cerintele actuale privind utilizarea biocizilor sunt descrise de Directiva
98/8/EEC intrata in vigoare in anul 2000.Directiva face o diferentiere intre substantele
active ,produse de biocide si substante de baza .Aceasta se aplica pentru 23 tipuri de produse
:dezinfectanti ,conservanti pentru lemn ,slimcide,insecticide,produsi antifungici.Problemele
referitoare la puritatea microbiologica si toxicologica sunt importante pentru consumator
,ele fiind examinate in legatura cu criteriile de calitate ale ambalajelor pentru produse
alimentare.[11]
38

Puritatea microbiologica a hartiei si cartoanelor poate fi evaluata prin numarul total de


microbi pe suprafata(ICS=nr .colonii/100cm 2).Experimentul de laborator are scop analiza
efectelor unor substanet biocide asupra proprietatii microbiologice si toxicologice

ale

hartiilor si cartoanelor destinate ambalarii produselor alimentare precum si metode care sa


identifice evaluarea toxicitatii produselor din hartie si carton.Astfel s-a studiat influenta
substantelor biocide asupra caracteristicilor hartiei,influenta substantei

biocide asupra

incarcarii cu microorganisme.
Testele microbiologice s-au efectuat pe probe de hartie din 100%celuloza si monstre de
hartie recoltate din timpul procesului tehnologi din 70%celuloza si 30% maculatura.
Tab.3. Determinarea ICS a probelor de hartie tratate cu biocid (0-10-20-50-100ppm)[11]
Nr.crt

Proba

Nr.bacterii/100cm2

Nr.fungi/100cm2

1.

B0 fara biocid

39

28

2.

B1 -10ppm

25

3.

B2-20ppm

19

4.

B3-50ppm

5.

B4-100ppm

Conform datelor prezentate in tabel la dozarea unica a biocidului se constata o eficienta


deosebita fata de incarcarea cu bacterii si fungi.Produsul contribuie

la o reducere

semnificativa a bacteriilor si fungilor.La doze de 100ppm se conduce la inactivarea totala


atat a bacteriilor cat si a fungilor.

Tab.4. Determinarea ICS a probelor de hartie tratate cu biodispersant (0-10-20-50-100ppm).


[11]
39

Nr.crt

Proba

Nr.bacterii/100cm2

Nr.fungi/100cm2

1.

D0 fara dispersant

39

28

2.

D1 -10ppm

39

28

3.

D2-20ppm

26

25

4.

D3-50ppm

13

26

5.

D4-100ppm

13

16

In tabel se constata ca biodispersantul nu manifesta actiune biocida propriu zisa .Rolul sau nu
consta in inactivarea totala a microorganismelor ci doar la limitarea lor si la dispersia
depunerilor de biomasa in sistem.

Tab5.Determinarea

incarcarii

cu

bacterii

tratate

in

sistemul

combinat

biodispersant/biocid.Biodispersant constant 70% ,biocid :0-10-20-50-100ppm[11]


Nr

proba

.cr

Nr.bacterii/100cm

Obs

Nr

Obs

fungi/100m2

ige
nt
1.

Mo proba 39

Colonii

martor

filamentoase

bacterii 8

Colonii
pufoase
albe si

2.

M1-proba

11

martor

Colonii bacterii

verzi
-

filamentoase

cu70ppm
biodispersan
t fara biocid
3.

R1-10ppm

Colonii bacterii

4.

R2-20ppm

filamentoase
Colonii bacterii

Colonii

filamentoase,rotunde,lu
40

pufoase

5.

R3-50ppm

cioase

albe si

Colonii bacterii

verzi
Colonii

filamentoase

pufoase
albe si
verzi

Conform datelor din tabel se constata o reducere a incarcarii bacterieri ICS de pe


suprafata monstrelor de hartie biocidate 73%.Caracterizarea morfologica a coloniilor de
bacterii evidentiaza rezistenta la biocid a bacteriilor filamentoase prezente majoritar in
monstra de hartie nebiocida si in numar redus in montre de hartie biocide.S-a constatat o
reducere cu 63% a incarcarii fungice comparativ cu martorul.Caracterizarea morfologica a
coloniilor de fungi evidentiaza prezenta a doua tulpini diferite

Tab6.Incarcarea microbiologica a monstrelor de hartie din fibra virgina comparativ cu hartie


din fibra reciclata.[11]
Nr.crt

Proba

Nr bacterii/100cm2

Nr fungi/100cm2

A1-hartie ambalaj albita 60g/m2

11 colonii filamentoase

A2-hartie ambalaj albita 60g/m2

3colonii filamentoase

A3-hartie ambalaj albita 60g/m2

3colonii filamentoase

41

N1-hartie

reciclabila 140g/m2 467

78

fara biocid
5

N2-hartie reciclabila 140g/m2 17


70ppm

13

biodispersant+80ppm

biocid

In urma studiilor efectuate se constata ca in cazul fibrei reciclate tratamentul de control


microbiologic aplicat induce un mecanism de inhibare a florei microbiene la suprafat
hartiei.Valorile indicatorului de control ICS scad de la 467 la 17 colonii /100cm 2 si de la 78 la
13 colonii fungi/100cm 2ceea ce duce al un grad de reducere de 83%a numarului de fungi.
Utilizarea pe scara cat mai larga a produselor reciclabile la fabricarea hartiei a condus la o
serie de intrebari daca prin intermediul maculaturii se introduc germeni patogeni care pot
influenta calitatea produselor finite.In general prin procesul de inalbire

,macinare

descernelizrae sunt eliminate o mare parte din microorganisme.Sistemele de fabricarea a


hartiei sunt medii ideale pentru dezvoltarea rapida a diferitelor microorganisme ca bacterii
,ciuperci si alge .Dezvolatarea lor depinde de umiditate ,temperatura,pH,surse de nutrienti.
Microorganismele ramase in hartie in stare de germeni pot fi aerobe sau anaerobe.Germeni
precum specia

Baccillus

sau bacterii

gram negative ,pot declansa

imbolnaviri

microbiene,virotice sau parazitare la om atunci cand patrund la nivelul ambalajului.


Prezenta bacteriilor Clostridium, in baloti de maculatura este cauza principala a
aparitiei mirosurilor si izurilor neplacute din hartie.Efectele toxice sunt multiple datorita
structurii care variaza de la o specie la alta.Caracterul de patogenitatea dominant al speciilor
Clostridium este toxigeneza .Toxinele sunt de natura proteica ,iar aspectele clinice ale unor
infectii cu specii ale genului Clostridium par sa fie legate de prezenta sau absenta
echipamentului enzimatic accesoriu toxigeneze.
Utilizarea unui dispersant in combinatie cu biocid constituie o solutie optima de control a
microbiologic ,chiar in conditiile fabricarii hartiei cu continut de fibra reciclata .Acestea
42

dezvolta un mecanism de inhibare a florei microbiene contribuind la reducerea numarului de


bacterii si de fungi de pe suprafata hartiei.[11]

V.2. Efectul agentilor antimocrobieni asupra continutului de metale grele.


Aspectul toxicologic a fost studiat pe esantioane de hartie ,hartie prelucrata in laborator la
adaosuri de agenti de biocidare urmarindu-se controlul microbiologic asupra continutului de
metale grele toxice ,transferul de componenti antimicrobieni ,gradul de toxicitate.
Scopul acestui studiu a fost identificarae unei metode care sa permita anticiparea efectului
toxic al compusilor de biocidare.
Toxicitatea metalelor grele s-a studiat atat pe hartie virgina,hartie reciclabila cu si fara
tratament microbilogic.[9]

Determinarea continutului de metale grele:


continutul de metale grele din monstrele de hartie s-a realizat prin determinarea din extractul
apos la rece conform SR EN645. Din extractul apos sau determinat continutul de
Pb,Cd,Cr,Hg prin metoda spectofotometrica cu absorbtie atomica.
Determinarea extrasului apos la rece se face respectand SR EN 645
Proba este rupt a taiata si extra in apa la 23 0C,timp de 24 h ,agitand din cand in
cand,Extractul se filtreaza

daca este neceasr,dupa extractie.Filtratul se pastreaza pentru

analizarea constituientilor extrasi.


Aparatura necesara:
balanta,pahar conic 500 ml ,material de filtrare,cilindru gradat,balon cotat,manusi de
protectie ,foarfece de ceramica.
Mod de lucru:Proba se taie folosind manusile.Se cantaresc 10 g proba si se introduc in pahar
conic.Se adauga 200 ml apa in balon si se inchide.acesta se lasa 24 h la 23 0C .Se decanteaza
43

si se clatesc de 2 ori bucatile ramase in balon.se filtreza se aduce la semn cu apa.Din extractul
apos

s-au

efectuat

determinari

pentru

continutul

de

Pb,Cd,Cr,Hg

prin

metoda

spectofotometrica cu absorbtie atomica.


Tab7:Continutul de metale grele din hartiile tratate si netratate cu biocizi.(mg/kg S.U)[9]
Proba

Pb

Cd

Cr

Hg

Hartie amabalaj 100% celuloza

12,60

0,02

Nd

Nd

Hartie ambalaj 100%maculatura

16.00

0.02

Nd

Nd

19.40

0.02

nd

nd

4,20

0.4

nd

3.00

0.5

nd

Hartii fara agenti atimicrobieni

Hartii tratate cu agenti antimicrobieni


Hartie ambalaj celuloza si maculatura
Hartie ambalaj 100% celuloza
Recomandari Bg VV

nd
0.3

Determinarea continutului de metale grele a relevat faptul ca indiferent daca s-a


aditionat sau nu agenti de biocidare,Pb este prezent peste limitele impuse de legislatia
europeana pentru hartii si cartoane destinate contactului cu alimentele ,la toate probele luate
in lucru.Monstrele cu maculatura contin cantitatea cea mai mare de Pb 16mg/kg
hartie,respectiv 19,4 mg /kg fata de 3mg/kg hartie recomandarile BgVV.
Folosirea rezulatatelor pentru stabilirea efectului indus de actiunea agentilor antimicrobieni
asupra continutului de metale grele din probele de hartie este discutabila cu atat mai mult cu
cat se stie ca determinarea continutului de meteale grele prin metoda spectofotometrica cu
absorbtie atomica este o analiza cu probleme fiind puternic influentatat de calitataea apei
distilate utilizata la efectuarea analizei,de prezenta de metale grele in atmosfera de lucru din
laborator,de manipularea mostrelor.[9]

44

V.3. Institutul de biopolimeri si chimia fibrelor din Polonia a publicat un


articolInvestigarea puritatii microbiologice a ambalajelor din hartie si carton ce vin in
contact cu alimentele
Avand in vedere ca In UE nu s-a stabilit inca reguli stricte care sa previna sanatatea
consumatorului in urma infestarii cu ambalaje contaminate Institutul de biopolimeri a facut
numeroase analize pe diferite tiputi de hartie si carton folositi la ambalarea alimentelor .
Materialele hartiei de ambalat pot fi infectate cu diferite microorganisme in moduri
diferite.Contaminanti se pot gasi atat in aer,substante chimice,hainele operatorilor cat si
suprafele de lucru.O adevarata sursa de contaminare fiind apa tehnologica datorita
continutului bogat de substante nutritive,temperaturilor ridicate 25-450C fiind o adevarata
sursa de dezvoltare a microorganismelor.
Microorganismele pot aparea prin feluri diferite ce pot deteriora produsul :Enterobacter
cloacae,Bacillus subtilis,generatoare de mirosuri straine:Clostridium,Acetinomycetes,produc
mucus:Bacillus,Burkholderia,Klebsiella.O parte din ele pot afecta sanatatea consumatorului
Bacillus cereus,Staphylococcus.Atat bacteriile cat si fungi prezenti in amabalaje din hartie si
carton pot fi mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor si ciupercilor. [6]
Cercetatorii au studiat infectiile microbiologice a diferitelor ambalaje din hartii si
cartoane ce vin in contact cu alimentele.In urma studiului legislatiei in vigoare si metodelor
de analiza s-a studiat numarul total de microorganisme ce pot fi detectate folosindu-se cele
trei metode.
Materiale folosite:
Acestia au determinat contaminarea microbiologica s-au luat probe ambalaje din carton si
hartie ce vin in contact direct cu alimentele cum ar fi pungi pentru faina ,ambalaje pentru
bomboane , ambalaje ce nu vin in contact direct cu alimentele cutii pentru ambalat ciocolata .
1)Examinarea numarului total de microorganisme prin metoda difibering.[6]

45

1 g din proba a fost dezintegrat in solutie Ringer (compozitia NaCl 2,5.KCl


-0,105g,CaCl2-0,12g,NaHCo3-0.05 g. apa -100ml )s-a omogenizat in
conditii sterile obtinunaduse o conc de 1%.Suprafata de lucru a fost
sterilizata cu 70%etanol apoi 1%a fost diluata pentru a se putea masura
nuamrul de bacterii si ciuperci.2ml din fiecare dilutia au fost puse in 5
vase petri si umidificat cu mediu nutritive TGEA 5,0g,glucoza 1,0g,;agar
15.0 ,apa 1000ml,ph=7 si PDA Pentru fiecare mediu s-au preparat 7
vase.Vasele fiind incubate la 37 0C pentru 48 ore pentru bacterii si 300C
pentru 5 zile.Numarul de colonii au fost enumerate si numarul de bacteria
si fungi pe 1g hartie uscata .
2)Examinarea numarului total de microorganisme prin metoda umidificarii cu agar.[6]
Probe de 20 mm 20 mm dimensiuni au fost pregtite ce cantaresc 1 g.Dou straturi preparate
au fost folosite n timpul examinrii cu strat de sus i de jos de mediu agar nutritive ntre care
a fost plasat proba testat. Suprafaa testata a fost direcionata ctre partea de jos a vaselor
Petri. Incubare a fost fcut la 37C timp de 48 2 ore pentru microorganisme pe substrat, iar
la 28 1C pentru 5 zile pentru ciuperci . Dup ce sa terminat incubarea,au fost numarate
numarul de colonii de bacterii si ciuperci pentru fiecare prob. Numrul de microorganisme a
fost calculat la 1 g de prob testat, per mas uscat de hrtie i pe 100 cm2 de hrtie.

3)Examinarea numarului total de microorganisme din hartie prin metoda frotiu.[6]


O metod orizontal de prelevare de probe de pe suprafaa utiliznd contact produse i
frotiuri precum i standardul de estimare a numrul total de bacterii si ciuperci n hrtie.
Microorganisme le au fost spalate de pe o suprafa de hrtie limitat de un model de ablon de
25 cm2 cu ajutorul unui tampon umezit cu lichid Ringer. Tamponul a fost apoi pus ntr-un
balon deine 20 ml de lichid Ringer i stick-ul a fost tiat. Balonul a fost amestecatde 30 de
46

secunde. 4 feluri de vase Petri au fost inoculate cu 1 ml de lichid, dintre care 2 vase au fost
umezite cu PDA mediu i 2 cu glucoza-amidon agar la 370C pentru 48-72 ore.Numarul de
microorganism pe 1cm2 a fost testat.
Rezulatatele obtinute.[6]
In urma studiillor s-a putut estima numarul de bacterii si ciuperci fiind prezentate in tabelele
urmatoare,fiind la un nivel scazut depinzand de metoda aplicata.Numarul de bacteria
determinata prin metoda defibering este cuprins intre102-103/g.In cazul metodei de
umidificare cu agar citirea a fost imposibila datorita contaminarii ridicate.

Tab8:Numarul total de bacterii din probele de hartie.[6]


Tipul de hartie

Mas
a
uscat
a%

Ambalaj din carton


Punga pentru faina

93.6
96.

Metode folosite la determinarea nr de bacterii


Metoda
Metoda cu precipitat de agar
defibering
Bacterii/g

Bacterii/g

Bacterii/100cm

4,4*106
1,2*103

1,8*102
-

2,8*102
-

47

Metoda cu
2

frotiu
Bacterii/1cm2

<1.0

0
Tab 9:Numarul total de ciuperci din probele de hartie.[6]
Tipul de hartie

Mas
a
uscat
a%

Ambalaj din carton


Punga pentru faina

Metode folosite la determinarea nr de bacterii


Metoda
Metoda cu precipitat de agar
defibering
Bacterii /g

93.6 2,6*103
96.0 2*101

Bacterii/g

Bacterii/100cm

8,0*101
1,0*101

1,3*102
7,1*100

Metoda cu
2

frotiu
Bacterii/1cm2

<1.0

Numarul total de fungi prin metoda defibering a fost de 2.0X101u/gin cazul pungii de
faina.in cea mai mare parte nu au putut fi detectati.Numarul de ciuperci din probe dupa
metoda umidificarii a fost 2,6X 103u/100 cm2 si calculate la 1g 2x 101.In una din probe nu a
putut fi detectat.
Numarul de microorganism determinate in ambalajele de carton sunt mult mai ridicate
detectate comparative cu cele ale hartiei .Numarul total de bacterii din ambalajele de carton
detectate prin metoda defibering au fost cuprinse intre 103-106u/g .Numarul de bacteria si
ciuperci a fost dificil de determinat prin metoda umidificarii.
In urma testelor se constata ca metoda frotiu nu este potrivita pentru testarea microbiololgica
a ambalajelor de hartie si carton.Poate fi folosita daca materialul testat contine apa
impermeata in folii de aluminiu sau plastic.
Metoda defibrilarii este cea mai potrivita pentru a testa contaminarea microbiologica a
ambalajelor din carton si hartie.Metoda putand permite deteminarea unor valori precise atata
in cazul valorilor mari de contaminare cat si cele mai scazut.[6]

48

CAPITOLUL VI.
CERCETARE CU PRIVIRE LA PURITATEA MICROBIOLOGICA A
AMBALAJELOR DIN HARTIE SI CARTON
In urma studiilor efectuate se poate studia puritatea micobiologica a ambalajelor din
hartie si carton prin cele trei metode:
Metoda defibering
Metoda umidificarii cu agar
Metoda frotiului
49

In urma analizelor efectuate de Institutul de de biopolimeri si chimia fibrelor s-a constat


ca metoda difibering este cea mai potrivita pentru determinarea puritatii microbiologice a
ambalajelor din hartei si carton.
In cadrul laboratorului de microbiologie am analizat puritatea microbiologica a trei
tipuri de ambalaje din hartie si carton.
Ambalajele analizate sunt:
punga hartie ambalat faina noua nefolosita procurata din magazia Mopan
punga hartie ambalat faina folosita procurata din magazinul Mopan
Amblaj carton ciocolata

50

Imag 6.1.Imagine ambalaje folosite pentru determinari.


Mod de lucru:
1 g din fiecare ambalaj a fost dizolvat in solutie Ringer ce contineNacl 2,5 g, KCl 0,105 g,
CaCl2-0,12g, NaHCo3-0,05g,apa

1000ml fiind omogenizata in conditii sterile pana la

omogenizarea texturii cu concentratie 1%.


Suprafata a fost sterilizata cu solutie etanol 70% fiind apoi clatita cu apa distilata.
Apoi suspensie de 1% a fost diluata de 10 ori.
2ml din fiecare diluatie a fost pus pe pietre Petri si umezite cu mediul de cultura :
TEGA pentru bacterii pe fiecare din proba incubate pentru 48 ore la temperaturi de
370C si
PDA pentru ciuperci pe celelate trei probe incubate pentru 5 zile la temperaturi de
300C.
Mediul de cultura TEGA (Tryptone Glucose Extract Agar) este folosit pentru punerea n
evidenta a bacteriilor din produsele alimentare prin metoda standard. Acest mediu contine
triptona, extract de drojdie, glucoza si agar. Nutrienti precum amino acizi,compusi de carbon
sunt suplimentate de tryptone,extract de vitel si dextroza .Agarul este agentul de solidificare
in TEGA.
Mediul de cultura PDA (potato dextrose agar) sunt medii de cultura obtinute din
infuzie de cartofi si dextroze .Mediul de cultura PDA este folosit pentru punerea in
evidenta a bacteriilor si ciupercilor.

51

Imag6.2:Probe de hartie si carton pregatite in mediu de cultura TEGA.

Numarul de colonii a fost numarat pe 1 g proba hartie respectiv carton (/g)


Pentru mediu de cultura TEGA; s-au gasit formate dupa incubare 48 ore la temperatura de
370C urmatoarele rezultate:
proba de carton :40 bacterii formate pe placa Petri , 1 g proba umezita cu 2ml cultura
TEGA
proba ambalaj nou: 28 bacterii formate pe placa Petri , 1 g proba umezita cu 2ml
cultura TEGA
proba ambalaj faina folosit : 12 bacterii formate pe placa Petri , 1 g proba umezita cu
2ml cultur

52

Determinarea numarului de unitati formatoare de colonii /g ambalaj din carton:


2cm3......................................................................................40ufc
X10factorul de dilutie
2cm 3....................................................................................400ufc
100cm3..................................................................................x
X=400x100/2=20000ufc/g ambalaj.

Determinarea numarului de unitati formatoare de colonii /g ambalaj din hartie nou


2cm3......................................................................................28ufc
X10factorul de dilutie
2cm 3....................................................................................280ufc
100cm3..................................................................................x
X=280x100/2=14000ufc/g ambalaj

Determinarea numarului de unitati formatoare de colonii ambalaj din hartie cu faina:


2cm3......................................................................................12ufc
X10factorul de dilutie
2cm 3....................................................................................120ufc
100cm3..................................................................................x
X=120x100/2=6000ufc/g ambalaj.
Imag6.3:Ambalaj de faina umezite cu 2ml mediu de cultura TEGA

53

In urma analizelor de laborator a hartiei de ambalat faina folosita s-a dovedit ca


ambalajul in urma umezirii cu 2 ml mediul de cultura TEGA si incubarea la t=37 0C ,
48 de ore s-a constatat contaminarea cu bacterii si anume 6ufc/g ambalaj.

Imag6.4:Ambalaj de faina nou umezite cu 2ml mediu de cultura TEGA

In urma analizelor de laborator a hartiei de ambalat faina folosita s-a dovedit ca


ambalajul in urma umezirii cu 2 ml mediul de cultura TEGA si incubarea la t=37 0C ,
48 de ore s-a constatat contaminarea cu bacterii si anume 14 ufc/g ambalaj.
Imag6.5:Ambalaj din carton umezite cu 2ml mediu de cultura TEGA
54

In urma analizelor de laborator a ambajului din carton s-a dovedit ca ambalajul in


urma umezirii cu 2 ml mediul de cultura TEGA si incubarea la t=37 0C ,48 de ore s-a
constatat contaminarea cu bacterii si anume 20 ufc/g ambalaj.
Imag 6.6: Ambalaje de hartie umezite cu mediul de cultura PDA.

In urma analizelor facute la ambalaje umezite cu 2 ml mediu de cultura PDA si


pastrarea la t=30 0 C pentru 5 zile nu au fost gasite unitati formatoare de colonii. Deci
nu exista surse de contaminare cu ciuperci in cele trei cazuri.

55

Tab10:Numarul total de fungi si bacterii determinate din ambalaje.


Numarul
Tipul de hartie

Hartie

de

bacterii Numarul

determinata prin metoda

determinate

defibering /g

defibering /g

amablaj

faina 14*10

nd

ambalat

faina 6*103

nd

carton 20*103

nd

de
prin

ciuperci
metoda

nou
Hartie
folosit
Amabalaj
ciocolata

Tab11:Numarul total de fungi si bacterii determinate din ambalaje comparativ cu studiile


Numarul
Tipul de hartie

de Numarul de ciuperci Numarul de bacterii

bacterii

determinate

determinata in laboratorul
laboratorul de microbiologie
microbiologie
prin

metoda

metoda /g

in determinata prin

determinate prin

de metoda defibering

metoda defibering /g

prin /g din studiile

defibering efectuate de Institutul


din Polonia

defibering /g

56

Numarul de ciuperci

din studiile efectuate


de Institutul din
Polonia.

Hartie ambalaj 14*103

nd

1,2*103

2*101

nd

nd

7.4*105

1,1*101

faina nou
Hartie ambalat 6*103
faina folosit
Ambalaj carton 20*103
ciocolata

In urma analizelor de laborator s-a putut evidentia foarte bine


prezenta numarul de bacterii din ambalajele analizate folosind mediul de
cultura TEGA.
In urma analizelor folosind mediu de cultura PDA s-a abservat
absenta ciupercilor in cele trei tipuri de ambalaje,cu toate ca in urma
articolului studiat au fost descoperite un numar mic de ciuperci in
amabalajele din hartie.

CONCLUZII
Prin aprecierea si acceptarea ambalajelor din hartie si carton care vin in contact direct
cu alimnetele se pot aplica regulile si cerintele din Directiva 89/109EEC .
Datele din literatura si experimentele prezentate evidentiaza urmatoarele:

57

-la obtinerea produselor papetare destinate contactului cu alimentele se pot utiliza hartii
reciclate cu grad mare de contaminare numai daca se utilizeaza cantitati corespunzatoare de
maculatura

supusa

unor

procedee

speciale

de

preparare

cum

este

albirea,descernelizarea,decontaminarea.
-microorgamismele ramase in hartie in stadiul de germeni pot sta la baza unor serioase
probleme specifice daca conditiile de germinare si vegetatie le sunt favorabile,astfel in aceste
conditii formeaza germeni patogeni

care patrund la nivelul ambalajelor la alimente

declansand conatminarea si infestarea si implicit imbolnavirea consumatorului.


- atat reglementarile comunitare cat si cele nationale indica absenta germenilor patogeni in
ambalajele papetare destinate contactului direct cu alimentele.
-in urma analizelor de laborator se constata ca ambalajele au un grad mai mare de
contaminare atunci cand vin in contact cu diferite alimente.

Bibliografie:
1.Intenet:www.wikipedia.ro
2.Grant CNSIS 2 Caracterizarea hartiilor si cartoanelor destinate ambalajelor alimentare
3.I.E.Parigoridi,k.Akrida-Demertzi&P.DemertzisA study on the suitability of recycled paper
and board intended for use as food packaging materials (Laboratory of food chemistry
GRECE)
58

4.Triantafyllou V.I.A.G.Karamani Akrida-Demertzi and P.G.Demertzis (2002)Studies on the


usuality of recycled PET For food packaging applicationsEuropean Food Research an
Tehnologyvol 215 pp.243-248
5.Triantafyllou V.I..A.G Karamani Demertzi and P.G. Demeerzi (2002)Migration studies
from recycled paper packaging materials,development of analytical method for rapid
testingAnalitica Chimica Acta ,vol 467.pp253-260
6. Krystyna Gusinka ,Monika Owczarek,Marzena Dymel:Investigation in the
microbiological purity of paper and board packaging intended for contact with food(Poland)
7.ISO 8784.Pulp,paper and board Microbiological examination.Total count of bacteria and
yeast and mould based on disintegration.
8.PN-ISO 18593Microbiology of food and fodder .A horizontal method of sampling from the
surface by use of contact plates.
9.Negreanu Vasile ,Negreanu Violeta ,Rodica Pasa (2009)Cercetari privind puritatea
microbiologica si toxicological a hartiilor si cartoanelor destinate industriei alimentare(SC
CEPROHART SA BRAILA) vol 58 .pp27-34
10..Holt,D.M. Microbiology of Paper and board manufacture in Biodeterioration,Ed DR
BhOUGHTON ,R.N.Smith ,H.O.Eggings ,Elsivier Applied Sci ,1998,pag 493)
11.Negreanu Violeta,Elena Bobu,Rodica Pasa :Tendinte si cerinte actuale in domeniul
hartiilor si cartoanelor destinate contactului direct cu alimentele
12,L.Robertson ,Dr,Gordon:Food Packaging
13. SOPA S:Metode de conservare a produselor alimentare Curs pentru studeni, Editura
Tipo Agronomica, Cluj-Napoca, 1993
14..Jokinen,K,Osmonen,,R.M Microbiological,sensory and toxicological aspects of
paperboards,Paperi ja Puu,nr 4 1995
15.Weber,A. Good manufacturing practice,Metsa-Serla Corporation
,Research&Development ,cost Action E 17 Madrid (2010)
16.Mira TurtoiAmbalarea moderna a produselor alimentare Editura Agir 2006
17. Costel ScortiseanuPastrarea ,conditionarea si ambalarea produselor agroialimentare
18.www .tewingwaste.bacau.ro
59