UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS, GALAȚI

FACULTATEA ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA CONTROLUL, EXPERTIZAREA ȘI SIGURANŢA ALIMENTELOR

Auditul calității la S.C. Lactalag S.A., fabrică de obţinere a iaurtului

cu fructe

Inginer:

Stoica Florina
Auditul calității la S.C. Lactalag S.A.,fabrică de obţinere a iaurtului cu fructe

Auditul este un proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de

dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt
îndeplinite criteriile de audit.
Conform cerinţelor ISO 22000:2005, auditul trebuie sã se desfãşoare în concordanţã cu
procedurile documentate, rezultatele acestor audituri trebuie documentate, orice acţiune
corectivã rezultatã trebuie verificatã, iar înregistrãrile acestor activitãţi trebuie menţinute la
zi.

Prezentarea fabricii S.C. Lactalag S.A.

S.C. Lactalag S.A. este o fabrică de obținere a iaurtului cu fructe din Brașov. A fost înființată
în anul 2000 ca urmare a necesității crescânde de produse lactate în orașul Brașov și
împrejurimi. Fabrica procesează 5 tone de lapte pe zi. Calitatea şi siguranţa produselor
reprezintă "Cartea noastră de vizită" în fața clienţilor prin care societatea e hotărâtă să obţină
excelentă. Aceasta societatea se angajează să aplice şi să menţină sistemul integrat de
Management al Siguranţei Alimentului, prin care vor fi create condiţiile satisfacerii cerinţelor
clienţilor şi a cerinţelor legale şi de reglementare, acesta fiind ţelul principal al societăţii.

Iaurtul cu fructe este un produs fabricat din laptele de vacă, lapte praf normalizat sau
degresat, stabilizatori, fructe sub formă de gem și zahăr.
Iaurtul cu fructe este un produs lactat fermentat, cu consistență fluidă, preparat prin
fermentarea laptelui, tratat termic la temperaturi ridicate și însămânțat cu culturi care conţin
Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus thermophilus. Bacteriile lactice selecţionate se
găsesc sub formă de culturi mixte cu proprietăţi biotehnologice corespunzătoare pentru
obţinerea unor produse de calitate. Produsul finit va avea caracteristicile organoleptice,
fizico-chimice și microbiologice conform specificațiilor (standarde naționale, standarde de
firmă). Produsul se ambalează în pahare din material plastic și se livrează după o depozitare
de maximum 24 h la temperatura de 2-4° C.

Specificaţie tehnică iaurt cu fructe

Denumire produs: Iaurt cu fructe 4%, și 2,8% grăsime

Ingrediente: laptele de vacă, lapte praf normalizat sau degresat, stabilizatori, fructe sub formă
de gem și zahăr
Prelucrare: produs obținut prin fermentarea laptelui, tratat termic la temperaturi ridicate 90-
95°C, cu menţinere timp de 15 minute și însămânțat cu culturi care conțin, Lactobacillus
bulgaricus şi Streptococcus thermophilus
Ambalare: în pahare din material plastic, cu masa netă de 400 g
Proprietăţi organoleptice:

Caracteristici Iaurt cu fructe

Consistenţă Coagul cu consistență fluidă
Culoare Specific aromei folosite; gălbuie pentru aroma de lămâie, oranj
pentru adaos de caise sau portocale, fistic pentru adaos de
aroma de fistic
Miros şi gust Specific de iaurt, specific aromei adăugată, gust dulceag; Nu se
admite gust sau miros străin (amar,rânced, de mucegai, etc.)

Proprietăţi fizico-chimice:

Caracteristici Iaurt cu fructe

Grãsime, % min. 2,8 ± 1
Aciditate, ȋn grade Thorner 140
Zahãr, % minim 4

Temperatura de livrare: max.8⁰C

Condiţii de depozitare: depozitarea se face în depozite frigorifice igienizate corespunzător şi

fără mirosuri străine la temperaturi de 2-4⁰C

Termen de valabilitate: 21 zile de la data fabricaţiei, în condiţiile depozitării la temperaturi

între 2-4⁰C.

Schema tehnologică de fabricare a iaurtului cu fructe

 Gem de Culturi
Lapte praf Lapte integral Zahăr Stabilizatori
fructe starter
s.u = 96% (g = 3,5%) 4% 0,1%
4% 0,26 kg/5t
S.U = 8,4% lapte
Recepție calitativă
și cantitativă

Răcire 4⁰C

Depozitare

Preîncălzire 45⁰ C

Curățire centrifugală Nămol

Separare
centrifugală

Normalizare
g = 2,8% Smântână

Preîncălzire 70 ⁰C

Omogenizare

Pasteurizare
90-95 ⁰C/ 15 min.

Răcire 30⁰C

Încălzire 42 ⁰C

Inoculare

Termostatare 42
⁰C/ 4 h

Răcire 10 ⁰C

Dozare

Pahare Ambalare

Depozitare 2-4 ⁰ C/
max. 12 h

Livrare
 Descrierea procesului tehnologic
 Recepţia calitativă şi cantitativă

Materia primă folosită la fabricarea iaurtului cu fructe este laptele de vacă. Laptele este
transportat cu ajutorul cisternelor la unitatea de prelucrare. Acesta va fi supus unor analize
pentru a determina dacă calitatea laptelui corespunde normelor tehnologice. Laptele trebuie
să aibă o compoziție normală cu un grad redus de infecție și un grad ridicat de prospețime.
Probele de lapte vor fi analizate sub trei aspecte: examenul organoleptic (analiza culorii,
gustului, mirosului şi a consistenţei), examen fizico-chimic (determinarea acidităţii,
conţinutului de grăsime, a densităţii) şi examen microbiologic. Laptele materie primă trebuie
să fie propriu consumului uman, stabil la încălzire (aciditate de maximum 19° T), să nu
conţină reziduuri de antibiotice, să provină de la animale sănătoase care nu au fost hrănite cu
furaje contaminate și mucegăite.
Recepţia cantitativă se realizează doar dacă laptele este răcit si depozitat la 4°C, prin
două metode: măsurarea gravimetrică şi volumetrică.
Celelalte ingrediente – zahăr, lapte praf, gem de fructe, stabilizator, cultura pură – se
recepționează și se păstrează în depozite individuale, în condiții corespunzătoare de căldură și
igienă, la care se adaugă și asigurarea umidității corespunzătoare 75%, în depozitele de lapte
praf.
 Curăţirea centrifugală se realizează cu ajutorul curățitorului centrifugal.

Procedeul cel mai eficient pentru îndepărtarea impurităților din lapte și care se folosește
în mod curent în industrie este curățarea centrifugală a laptelui. Efectul de curățire se asigură
prin separarea impurităților cu greutate specifică diferită de cea a laptelui, sub acțiunea
forțelor centrifuge.

 Normalizarea

Laptele utilizat la fabricarea iaurtului este laptele de vacă integral ( 3,5% grăsime). În
laptele de vacă nivelul de substanţă uscată este de 8,5% din care aproximativ 4,5% lactoză,
3,3% proteine şi 0,75% săruri minerale. Pentru a obţine un coagul cu o consistenţă crescută
în lapte se adaugă lapte praf (substanţă uscată 96%). Laptele se normalizează la un conţinut
de grăsime de 2,8% şi substanţa uscată de 12,5%.

 Omogenizarea

După ce s-a atins nivelul dorit de substanţă uscată și grăsime, laptele integral este
omogenizat. Procesul constă în preîncălzirea laptelui la 65-70° C şi trecerea acestuia prin
aparatul de omogenizare la presiunea de 150-200 bar. Operaţia de omogenizare se realizează
cu scopul de a împiedica separarea grăsimii şi de a oferi produsului calităţi organoleptice
superioare. Prin fragmentarea globulelor de grăsime şi a miceliilor de cazeină se formează
particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grăsimii se
realizează uniform, cazeina este mai uşor digestibilă, iar eliminarea zerului este redusă.
  Pasteurizarea laptelui

Operația de pasteurizare a laptelui destinat fabricării iaurtului se realizează la o

temperatură cuprinsă între 90-95°C, cu menţinere timp de 15 minute. Operația se realizează
în instalaţii de pasteurizare.
Prin tratarea termică a laptelui se urmăreşte: îmbunătăţirea calităţii microbiologice prin
distrugerea formelor vegetative a microorganismelor, îmbunătățirea mediului de dezvoltare a
bacteriilor lactice prin îndepărtarea oxigenului existent, modificarea proprietăţilor fizico-
chimice ale cazeinelor şi denaturarea proteinelor zerului, obţinerea unui produs cu coagul
ferm şi mai stabil.
 Preîncălzire şi Inoculare

După pasteurizare, laptele este trecut prin serpentina de menținere și trimis în zonele
de recuperare a pasteurizatorului (zonele a II- a, și I-a), unde se răcește până la 30⁰ C. În
continuare laptele intră în zona a IV- a pasteurizatorului,fiind încălzit până la temperatura de
fermentare.
Inocularea laptelui pentru fermentarea iaurtului se realizează cu o cultură formată din
două specii de microorganisme: Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus thermophillus.
Aceste specii bacteriene sunt termofile, dezvoltându-se bine la temperaturi cuprinse între 40-
45° C. Culturile de producţie introduse în laptele răcit trebuie să fie bine omogenizate pentru
a distruge particulele de coagul care pot produce fermentări nedorite şi pot duce la formarea
unor goluri de fermentare în masa iaurtului.
Inocularea se realizează în vane de fermentare, şi trebuie astfel dirijată încât laptele sa
ajungă după inoculare, într-un timp cât mai scurt la termostatare. Trebuie evitată răcirea
laptelui inoculat sau începerea coagulării laptelui în vana de fermentare.
 Termostatarea

După inoculare şi omogenizare, amestecul este repartizat în recipiente care se acoperă

şi sunt introduse în camere speciale pentru termostatare. Această operaţie asigură condiţiile
optime de dezvoltare a microflorei specifice şi fermentarea laptelui. Termostatarea se
realizează la o temperatură cuprinsă între 42-45°C, timp de 4 ore. Dacă se respectă
temperatura, se va obţine un iaurt de bună calitate. Atunci când se produce scăderea
temperaturii de termostatare, se ajunge la înmulţirea streptococilor în defavoarea
lactobacililor, care duce la obţinerea unui iaurt cu aromă dar cu aciditate redusă, deci cu un
gust nespecific.

 Răcirea

Această operaţie se realizează în două etape: în prima etapă se aduce temperatura până
la 20 °C, timp de 3-4 ore, având scopul de a preveni separarea zerului şi întărirea coagulului;
iar în a doua etapă se realizează răcirea propriu-zisă când temperatura ajunge până la 3-4° C,
ducând la accentuarea aromei, gustul devine plăcut şi coagulul mai compact.

 Dozarea
 Este operația în care se adăugă gemul de fructe care este amestecat cu laptele.

 Ambalarea şi depozitarea

Operaţia de ambalare este realizată cu ajutorul maşinii de ambalat, iaurtul este ambalat
în pahare din plastic de 400g.
Depozitarea se realizează la temperatura de 2-4° C în cazul iaurtului cu coagul fluid.
Iaurtul este bun pentru consum după 10-12 ore de menţine la temperatura de depozitare.

Auditul de certificare în domeniul siguranţei alimentare este un proces sistematic şi

documentat de verificare a dovezilor de audit, obţinute şi evaluate în mod obiectiv, pentru a
determina dacă activităţile, evenimentele, condiţiile, sistemele de management al siguranţei
alimentului stabilite sau informaţiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de
audit.

Pregătirea auditului
Se va realiza un audit de certificare, organizat să evalueze sistemul de management al
siguranţei alimentului al organizaţiei în raport cu standardul ISO 22000:2005 cu scopul
îmbunãtãţirii calitãţii produselor realizate, prin identificarea şi îmbunãtãţirea punctelor
critice, măsurilor corective și preventive, evaluarea conformitãţii unor elemente ale
sistemului cu cerinţele specificate. Desfăşurarea auditului reprezentând pregătirea activităţilor
la faţa locului, identificarea surselor de informaţii, colectarea informaţiilor, verificarea
informaţiilor, evaluarea conformării organizaţiei cu criteriile de audit, completarea
documentelor de lucru; raportarea rezultatelor.

Echipa de auditori
Echipa de audit va fi formată din cinci auditori: Auditor șef- Stoica Florina; Auditorii:Sima
Cristian; Petcu Oana; Expert tehnic: Miron Andrei; Observator: Chiriac Ana

Planul de audit
 
Conducătorul echipei de audit va întocmi planul de audit referitor la desfăşurarea auditului,
pentru a uşura programarea şi coordonarea activităţilor de audit. Acesta va fi comunicat
părţilor în şedinţa de deschidere.
Planul de audit cuprinde:
 organizația auditată: S.C. Lactalag S.A
 obiectivele auditului: evaluarea gradului de implementare a sistemului de
management al siguranţei alimentului
 compartimente audiate: merceologie, producție iaurt, resurse umane, contabilitate,
cercetare-dezvoltare, aprovizionare
 identificarea persoanelor care au responsabilităţi directe în fabrică:
Deacu Alexandru, managerul fabricii auditate
Anton Maria, inginer
 identificarea documentelor de referinţã: standardul aplicabil referitor la sistemul de
management al siguranţei alimentului (ISO 22000)
 identificarea membrilor echipei de audit: Auditor șef- Stoica Florina; Auditorii:Sima
Cristian; Petcu Oana; Expert tehnic: Miron Andrei; Observator: Chiriac Ana
 data şi locul în care urmează să fie efectuat auditul:
a. Perioada de desfăşurare a auditului: 1 – 14 septembrie 2018;
b. Sediul central al S.C. Lactalag S.A.
 programul şedintelor care trebuie ţinute cu conducerea auditatului:
a. şedinţa de deschidere: 1 septembrie 2018, ora 10.00;
b. şedinţe intermediare la sfârsitul fiecãrei zile de lucru: ora 16.00;
c. şedinţa de închidere: 14 septembrie 2018, ora 17.00.
 condiţii de  confidenţialitate:
a. datele prezentate, puse la dispoziţie de cãtre auditat, rãmân confidenţiale, prin intermediul
unor contracte semnate dintre audit şi auditat;
b. datele relevate vor fi utilizate doar în scop profesional şi în folosul auditului sau/şi
auditatului, în vederea realizãrii obiectivelor propuse;
c. în cazul încãlcãrii condiţiilor de confidenţialitatea, se vor aplica sancţiunile prevãzute în
contractul încheiat anterior;
 difuzarea raportului de audit şi data estimată a publicării:
Raportul de audit va fi întocmit şi transmis clientului de către auditorul şef la data de 20
septembrie 2018. Rapoartele de audit care conţin informaţii confidenţiale vor fi protejate
corespunzător de către echipa de auditori și de către client. În cazul în care raportul de audit
nu va fi emis în perioada de timp stabilită, motivele de întârziere vor fi aduse la cunoştinţa
clientului şi va fi stabilită o nouăd ată de emitere. Documentele de audit vor fi păstrate în
baza acordului dintre auditori şi client şi în conformitate cu prevederile legale.

Şedinţa de deschidere
În cadrul şedinţei din 1.09.2018, ora 10.00, va avea loc:
- Prezentarea de către auditorul şef a participanţilor din cele două părţi: membrii echipei de
audit şi reprezentanţii auditatului;
- Prezentarea scopului auditului, analiza domeniului şi obiectivelor auditului;
- Pe parcursul şedinţei, s-a stabilit faptul cã echipa de audit va dispune de facilitãţile necesare
în vederea realizãrii activitãţii acesteia: toate documentele și înregistrările fabricii;
- Trecere în revistă a metodelor şi procedurilor care  urmează  a  fi  utilizate  pentru
efectuarea auditului: interviuri; control documente; fișe de verificări; observarea activitãţilor.
În primul rând, s-au  verificat  documentele  în  vederea  obţinerii  garanţiei, a faptului cã
acestea sunt veridice şi încã în vigoare. În al doilea rând, a fost utilizatã observarea fizicã de
cãtre comisia de audit. Au fost intervievate persoanele auditate, activitate în urma cãreia a
intervenit analiza.
- Cãile de legãturã între auditat şi auditori sunt: ședinţele intermediare (discursurile,
întâlnirile echipelor); cele tipãrite (rapoarte, liste de verificãri, observaţii), cele electronice (e-
mail-uri, reţelele de internet, video conferinţe, telefon),
- Asigurarea facilitãţilor echipei de audit: sala privată pentru desfășurarea auditului, pusã la
dispoziţie de cãtre conducerea companiei; asigurarea meselor prin intermediul firmelor de
catering;
- Menţionarea caracterului confidenţial al auditului şi respectarea acestei clauze stipulate în
contract;
- Stabilirea şedinţelor intermediare şi de închidere.
Auditul la faţa locului constã în colectarea informaţiilor relevante, pe baza unei eşantionãri
corespunzãtoare, care constituie dovezi de audit. Acest lucru se realizeazã prin: interviuri cu
operatori; examinãri ale documentelor şi înregistrãrilor SMSA. Informaţiile sunt culese şi
verificate şi din alte surse independente: mãsurãtori, analize, indicatori de performanţã. Toate
observaţiile asupra neconformitãţilor vor fi luate la cunoştinţã de cãtre şeful
compartimentului auditat. Auditorii evalueazã şi modul de realizare şi eficacitatea acţiunilor
corective stabilite cu ocazia auditurilor anterioare.
Fișă de verificare pentru audit:

 Există proceduri pentru controlul documentelor și a înregistrărilor? Sunt corect

întocmite? Când le-ați verificat ultima dată? Sunt actualizate aceste proceduri? La cât
timp le actualizați?(clauza 4.2)
 Politica referitoare la siguranța alimentului este adecvată? Este aceasta comunicată,
implementată și menținută la toate nivelurile din organizație?(clauza 5.2)
 Personalul are cunoștințe si experiența adecvată? Este acesta calificat? Când ați făcut
ultima dată instruirea personalului? Ne prezentați fișa postului? (clauza 6.2)
 Cum se face igienizarea? Ce programe de igienizare aveți? Cât de des realizați aceste
programe? Cine verifică aceste programe? Există proceduri documentate de
sanitizare? (clauza 7.2)
 Care este temperatura minimă de pasteurizare? Care este regimul de pasteurizare?
Este temperatura înregistrată continuu? Sunt verificate înregistrările la pasteurizare?
Unde sunt precizate sarcinile pe care le are operatorul de pasteurizare? Este făcută
mentenanța pasteurizatorului? Sunt termometrele calibrate o dată la 6 luni? Ati
realizat testele cut in/cut out? Cum se dă alarma când t °C nu este cea dorită? (clauza
7.4.2)
 Ne prezentați planul HACCP? Cum a fost alcătuit acesta? De cine? (clauza 7.6.1)
Sunt identificate CCP-urile? (clauza 7.6.2) Sunt stabilite limitele critice pentru CCP-
uri?(clauza 7.6.3) Există sistem pentru monitorizarea punctelor critice de control?
(clauza 7.6.4) Există proceduri pentru manipularea adecvată a produselor potential
nesigure?(clauza 7.6.5)
 Cum se asigură trasabilitatea pentru materialele achiziționate( materii prime,
auxiliare, ambalaje, substanțe chimice? (clauza 7.9)
 Există proceduri documentate pentru corecții și acțiuni corective? Sunt verificate
acțiunile corective? Sunt acestea eficiente? (clauza 7.10.1; 7.10.2)
 Este făcută mentenanța echipamentelor? Sunt acestea etalonate? Se face
metrologizarea? (clauza 8.3)
  Procesul de audit intern ISO 22000 este eficient și solid? Ne prezentați procedura
documentată? (clauza 8.4.1) Este sistemul de management al siguranței alimentului
actualizat continuu? (clauza 8.5.1)

Şedinţele intermediare
Întrucât auditul durează mai mult de o zi, vor fi organizate şedinţe intermediare la sfârşitul
fiecărei zile de lucru, la care vor participa membrii echipei de audit şi ghizii sau
reprezentanţii auditatului dacă este cazul. Pe parcursul şedinţelor intermediare se vor analiza:
- diferite aspecte sesizate în timpul auditului, având ca efect schimbul de informaţii
între auditori, precum şi analiza şi încadrarea neconfomităţilor constatate;
- se prezintă de către auditorul şef reprezentantului organizaţiei auditate
neconformităţile găsite şi se caută soluţii pentru rezolvarea problemelor apărute;
- se semnează rapoartele de neconformitate de către reprezentantul organizaţiei
auditate;
Ultima sedinţă intermediară este o şedinţă de pregătire a şedinţei de închidere la care
participă doar membrii echipei de audit. La finalul acestei întâlniri se elaborează un rezumat
al auditului care urmează să fie prezentat în şedinţa de închidere.
Şedinţa de închidere
După  efectuarea  tuturor  examinărilor  prevăzute  în  planul  de  audit,  înaintea trasmiterii
raportului de audit către auditat are loc o şedinţă de închidere, în care se prezintă
oficial concluziile auditului. Această şedinţă este condusă de auditorul şef, fiind
recomandabil să participe conducerea auditatului la nivelul cel mai înalt şi conducerea
compartimentelor auditate.

Raportul de audit
Raportul de audit este redactat de catre auditorul şef, care este responabil pentru
corectitudinea şi caracterul complet al acestuia. Confidenţialitatea datelor este respectatã de
cãtre membrii echipei de audit.
Auditul s-a realizat de cãtre o echipã de 5 auditori pe parcursul a 14 zile, la sediul central al
fabricii S.C. Lactalag  S.A, în vederea evaluãrii sistemului de management al siguranţei
alimentului în raport cu standardul ISO 22000.
Neconformitãţi constatate
În urma auditului de certificare, la fabrica S.C. Lactalag S.A. dovezile de audit au evidenţiat
unele neconformitãţi ale sistemului de siguranță alimentară raportate la standardul de
referinţă, şi anume:

1. Echipa de audit formată din auditor șef- Stoica Florina; auditorii:Sima Cristian; Petcu
Oana; expert tehnic: Miron Andrei; observator: Chiriac Ana, a constatat la auditul
sistemului de management al siguranței alimentului, în data de 2. 09. 2018, faptul că
la punctul critic de control de la pasteurizare, limita critică de 74°C nu era respectată,
în fișă de înregistrare a temperaturii valoarea era de 73,4°C acest lucru putând permite
 dezvoltarea microorganismelor, fapt ce pune în pericol siguranța consumatorului.
Operatorul de la pasteurizare susține ca valoarea corectă este de 74°C, dar aparatul de
măsură s-a decalibrat, prin urmare sunt încălcate clauzele 7.6.5 și 8.3 și astfel nu a
putut face dovada cu cerințele sistemului de management al siguranței alimentului.

2. Echipa de audit formată din auditor șef- Stoica Florina; auditorii:Sima Cristian; Petcu
Oana; expert tehnic: Miron Andrei; observator: Chiriac Ana, a constatat la auditul
sistemului de management a siguranței alimentului, în data de 2. 09. 2018, faptul că
operatorul nu a putut demonstra prezența programelor de igienizare la instalația de
pasteurizare, lipsind informații esențiale (timp, responsabil) iar neefectuarea
igienizării conform unei instrucțiuni și proceduri poate să conducă la formarea
depunerilor de piatră de lapte pe plăcile de inox ale pasteurizatorului ducând la
afectarea funcționării eficiente a acestuia mai exact la apariția contaminării încrucișate
- fapt ce pune în pericol siguranța consumatorului. Operatorul încălcând clauza 7.2 și
neputând face dovada cu cerințele sistemului de management al siguranței
alimentului.
3. Echipa de audit formată din auditor șef- Stoica Florina; auditorii:Sima Cristian; Petcu
Oana; expert tehnic: Miron Andrei; observator: Chiriac Ana, a constatat la auditul
sistemului de management a siguranței alimentului, în data de 3. 09. 2018, faptul că
nu sunt disponibile fișe cu înregistrări de trasabilitate, lipsind informații esențiale de
codificare ale loturilor de produse, operatorul încălcând clauza 7.9 și neputând face
dovada cu cerințele sistemului de management al siguranței alimentului, ceea ce ar
conduce la neidentificarea loturilor de produse potențial nesigure în eventualitatea
unei retrageri a acestora și astfel pune în pericol sănătatea consumatorului.

Acţiuni corective propuse

Neconformitãţile identificate de către echipa de audit pe baza dovezilor de audit au fost unele
majore, care au un impact major asupra funcţionării sistemului de management al siguranței
alimentului, motiv pentru care au fost propuse o serie de acţiuni corective care să
restabilească echilibrul sistemului, în vederea funcţionării la parametri normali şi în
conformitate cu documentaţia de referinţă:

 personalul necesitã instruire;-cursurile/training-urile susţinute trebuie readaptate şi

revizuite, în funcţie de necesitãţi şi de punctele mai puţin forte; 
 mentenanța utilajelor la intervale specificate de timp, recalibrarea aparatului de
măsură și control;
 revizuirea înregistrărilor de trasabilitate;
 revizuirea programelor de igienizare;
 implementarea practicilor bune de igienă la instalația de pasteurizare;
 menţinerea unei evidenţe clare în ceea ce priveşte documentele cu referire la
igienizare;
 reevaluarea sistemului de trasabilitate.
 Concluzii
În urma auditului de certificare, s-a stabilit cã existã neconformitãţi majore în ceea ce
priveşte sistemul de management al siguranței alimentului. Odatã identificate
neconformitățile s-a stabilit cã, pentru îmbunãtãţirea situaţiilor apãrute, se vor respecta
acţiunile corective impuse.
Impactul neconformitãţilor este unul major asupra funcţionãrii fabricii. Fabrica dispune astfel
de un sistem de management al siguranței alimentului nestructurat, instabil şi neatent
supravegheat.

Auditorul şef a decis suspendarea certificării, deoarece nu au fost respectate reglementările

standardului sistemului de management al siguranței alimentului, prin urmare nu se acordă
certificatul de conformitate.