1

SISTEME DE DOZARE

~I AMBAlARE
lucrarl practice de Iaborator
~i culegere de probleme

('1/CoL!; /1
~u/-: c=::o ilf-/' ' ;-:'
/ r-..f'>_"

Aj

"~
.......

Editura BREN, Bucurestl 2005

'i:f
~ .'

Copyright BREN, 2005 Teate drepturile sunt rezervate Editura acreditata Adresa: CNCSIS.

autorilor.

Cupnns

",
,

EDITURA BREN Str. Lucacesti nr. 12 sector 6, Bucurosf (021) 223 43 47 (021) 224 81 55

-,

l '1 - Cunoasterea unor lipuri constructive de ambalaje ~i a sisternelor

principale de arnoalare. materiale de ambalaj .....

l 2 - Oozatoarc pentru produse solide granulare ~i pulverulente. determinarea

parametrilor dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole de tip ecluza . . . . . . . . .. 2: L 3 - Oozatoare gravimetrice. cunoasterea constructive ~i funcuonata a cantarului pentru iaoite si a masinii de sortat dupa masa individuala pe liniile de sortat ~i ambalat legume fructe l 4 - Oozarea lichidelor. Oeterminarea experimentala a timpului de umplere a recipientelor - ambalaj in conditii statice determinate L 5 - Ambalaje din materia Ie celulozice. proiectarea ambalajelor din carton i a desfa~uratei acestora, in concordanta cu volumul ~i dimensiunile produsului de ambalat L 6 - Ambalaje din stida. Conditii imp use ambalajelor din stida. Cunoasterea principalelor tipuri de ambalaje din sticla. Forme ~i dimensiuni caracteristice. Sisteme de inchidere L 7 - Metode ~i.principii modeme de ambalare. Sisteme de ambalare specifice .utilizate in practica arnbalarii . . . . . . . .. . L 8 - Determinarea parametrilor geometrici ai elementelor de inchidere prin fa" a cutiilor metalice ~i trasarea grafo-analitica a profilului rolelor de inchidere .....

Tel/Fax:

3;;

Descrierea
VOICU,

CIPa Bibliotecii

Nationale a Romaniai
'

4:

GHEORGHE

Sisteme de dozare ~i ambalare : Iucrarl practice de laborator ~i culegere de probleme / Gheorghe Voicu,
Cristian Mieila. - Bucuresti Bibliogr. ISBN 973-648-457-2 : BREN, 2005

se
n
92

, I. Mieila, Cristian

106

Heterenti

~tjjntifici:

Prof. dr. ing. Ladiclau David Prof. dr. ing. Vasile Bendie

l 9 - Etichetarea produselor ambalate. Eticheta ecologica. Codul de bare. Sisteme de etichetare ~i fixare aetichetelor Culegere de Probleme rezolvate (elaborate de Voicu Gheorghe) .........
_ . . . . . . . . ..

123 139

Bun de tipar: 06.04.2005 ISBN 973-648-457-2 IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r.1.

,I

t.ucrarea

nr. 1

"

-,

CUNOA~TEREA UNOH TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBALAJE SISTEMElOH PRINCIPALE DE AMBALARE. MATERIALE DE AMBALAJ Scopul lucrarii

~I

<,

Lucrarea are ea seop cunoasterea principalelor tipuri de ambalaje utilizate in industrie ~i comert, precum :;;ia materialelor din care acestea sunt confection ate. In cadrul tucrarii studentilor Ie este prezentata 0 gama variata de ambalaje utilizate in diverse domenii de aetivitate~i ccncltiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa Ie lndeplineasca pentru a putea fi lntrebuintate, in tunctie de produsul care urmeaza a fi ambalat. De asemenea, se efectueaza 0 dasificare a ambalajelor dupa mai multe criterii, in functie de elementele care diterentiaza ambalajele ~i materialele de ambalaj intre ele ~i se identifica functiile ambalajului :;;iale etichetei. Conslderatil teoretice AmbalajeJe, ca insotitori ai produselor, reprezinta corpuri confectionate din diverse rnateriale avand forma potrivita, destinate a confine produse diverse (alimentare ~i nealimentare) in scopul aslqurarii unei protectii temporare a produsului in decursul rnanipularii, transportului, depozitarii, vanzarii :?i I sau consumului acestuia, precum :?i pentru faCilitarea aplicarii procedeelor tehnice mod erne de transport, manipulare, refrigerare, desfacere, etc., cresterea vitezei de circulafie a produselor :?i reducerea costurilor de dlstributie: ridicarea valorii produselor, inainte de expedierea lor, :?ieliminarea din cornert a produselor de calitate mediocre. AccesoriiJe de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care cornpleteaza sau preiau unele funcfiuni ale ambalajelor, cum ar fi: imobilizarea continutului amortizarea socurilor, etansarea, inchiderea, consolidarea sau identificarea ambalajului, fara C:I constitui insa inveli~ de protectie a produsului (deme, agrafe, dopuri, capace, garnituri,' etichete, etc.). Materialul de embole] este materialul destinat pemtru conte-nonarea ambalajelor ~i (sau) accesoriilor de ambalaj, in timp ee matF;r!Jlul de Jmbalareeste materialul destinat sa Inveleasca temporar produsul de ambalat. Glasificarea arnbalajelor se poate face Qupa mai multe criterii; a) Dupa scopullor: ambalaje de transport (AT) !?ide prezentare - desfacere (APD); b) Dupa pozi(ia fata de produse: arnbalaje directe (AD) (pentru desfacere), care vin in contact direct eu produsul fiind confecnonate din hartle; carton, sticla, metal, material plastic; ambalaje indireete (AI) (de transport), care Ie protejea;za pe eele directe :?i care sunt confectionate din lemn, cartonmaterial plastic; ambalaja auxiliare (AX) (talas. carton ondulat, spume sintetice, lemn), care flxeaza arnbalajele dlrecte in interiorul eelor indirecte avand rei de atenuare a socurllor, a transmisiilor de caldura, de patrundere a umidita\ii. e) Dupa tunciioneldete: ambalaje propriu-zise (Ia~i, sad, cutii, etc); ambalaje - utilaje (palete, palete-lazi): ambalaje - mijloace de transport (bene, containere); d) Dupa forma ge?metrica a ambalajului: lazi (l), cuui (G), pungi (P), saci (S), borcane (B) butelii (BT), flacoane (F), tuburi (T), bidoane (BD), butoaie (BUT), canistre (GS), caserole (GA), filme ~i folii (FF), hartie (H); e) Dupa natura produsului aldbalat. ambalaje pentru produse alimentare (PA), pentru produse periculoase (PP) :?ipentru produse industriale (PI); f) Dupa ,e/atia cu mediul ambiant. ambalaje biodegradabile (AB) ~i ambalaje care nu sunt biodegradabile (ANB); g) Dupa modul de folosire: ambalaje refolosibile (AR) ~i nerefolosibile (ANR);

existe ~i n(lrrn,~ i?i standarde referitoare la aspectele prezentate, la transportut ~i depozitarea HI; .oalaielor :;>i produselor ambalate. Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide. suple; 1<)Dupa materia/ul din care sun! conteciionete: ambalaje din lernn: arnbalaje c'i:1 Dintre aceste standarde un nurnar foarte mare este cuprins in secfiunea .Arnbalaje, materiale ceiulozice; amba!aje din metal; ambalaje din sticla: ambalaje din material plastic; produse ~i dispozitive auxiliare de ambalare" care are subsectiunile prezentate mai jos. ambalaje din materiale complexe; ambalaje din materiale textile.', Ambalaje, produse ~i Functiite ambalajului sunt dictate de produsul care se arnbaleaza i de-mij!oa~ele i [ __ ?ispo~itive auxiliare de metodele prin care acesta este transportat de la producator la consumator. Fufolqii1e de baza ale ambelor tipuri sunt similare, cu deosebirea ca la ambalajul de desfacere se pune un accent deosebit pe functia de informare ~i reclarna. Aceste functii sunt prezentate in tabelul 1.1, impreuna cu eele ale etichetei. ~ne"nta!i ~~ Ambalaje din stich':! La unele ambalaje de desfacere continutul etichetei principale este inscris direct pe ambalaj, existand lnsa alte tipuri de etichete care se aplica pe aeesta (de pret, de timbru).

h) Oupa modul de grupare ambalaje solitare, grupate, coiective, I) Dupa sistetnul de contectionete: ambalaje fixe, pliante, dernontabile:

Jl

TabeluI1.1. F - Functii
-

"I _. balaiului si ale etichet - .

-

Mod de manifestare

..~~

Protectie ~i conservare

Protejeaza produsul fata de lnfluentele vatarnatoare producatoare de pierderi cantitative si calitative Asigura pastrarea proprietatilor ~i valorii produsului ca marfa ~

Ambalaje din cauciuc ~i materia Ie ~balaje hartie din.

Ambalaj

Promoveaza i tipizeaza unitati modulate de transport ~i Rationafizare desfacere de prod use ambalate care Inlesnesc operatiile de manipulare, transport, depozitate ~i distribuire a acestora Informare si promovare, Asigura reprezentarea clara ~i suqestiva a continutului Indica prelul, cantitatea de produs ~i termenul de valabilitate Da indicatii privind avantajele produsului, modul de intrebuintare sau preparare, etc.

Ambalaje metalice

-~.-.----

Ambalaje dinJ--_ materiale

-----

Produse auxiliare de ambalare

I I
i

Conditiite pe care trebuie sa Ie indeplineasca materialele utilizate la confectionarea ambalajelor sunt: ~ sa se prelucreze usor ~i sa nu fie higroscopice; - Eticheta trebuie sa contina: numele producatorului, denumirea! sa perrnita curatirea i dezinfectarea fara deterioran; produsuiui, eventuai denumirea cornerciala.componentete in , sa nu fie prea grele in raport cu masa produselor ambalate; ~fu,m'ffi ordinea ponderii in produs, gramajul, data de fabricatie ~i ' consumator sa nu posede ~i sa nu emane nici un fel de mirosuri; termenui de valabiiitate (sau data expirarii). sa nu reacuoneza eu produsele ambalate; .- Cand este neeesar se indica ~i modul de utilizare a produsulul sa nu se deformeze In timpul depozitarii ~i transportului; - Forma este influentata de particu/aritatile constructive i sa proteieze produsele de once fel de vatamari; tennotoqice i de posibifitetea de uti/izere a tneierielului sa reziste la tensiunile ~izdruneinaturile din timpul transportului; - Culoarea este un mijloc de atragere a atentiei, avand ~i rol marimea lor sa sa armonizeze cu gradul de perisabilitate a produselor ambalate ~i psihologie; pentru realizarea unei armonii este neeesara sa fie estetice. Eticheta Promovare folosirea trei culori Cele mai multe ambalaje sunt confectionate din: lemn, materiale celulozice, produs - Grafica are rolul eel mai important din punet de vedere estetic. material plastic, metal,materiale complexe, sticla. llustratia unui ambaiaj poate fi un desen sau 0 fotografie Ambalajele din lemn eele mai uzuale sunt: lazi (tip P, D,V, C, S, etc.) ~i stelaje de (exprima rnai fidel realitatea), intrucat infali~eaza produsul ~i ii depozitare; palete plane (de uz general, departamental, portusr sau eu montanti): paletesugereaza utilizarea ~i provenienta lazi lii panouri; cosun ~i impletituri; tambure ~i mosoare; butoaie ~i putini. = -~. Prin intermediul etiehetei se deterrnina optiunea pentru produs In categoria ambalajelor din lemn intra ~i lazile pentru transportul conserve lor in in functie de valoarea nutritive: valoarea energetica se exprima borcane sau lazile din placi fibro-Iemnoase intarite eu sipci din lemn. Educationala In kcal sau kJ, iar continctut de vitamine in mg la 100 9 prod us Lazi/a de lemn pentru transportul conserve/or alimentare in borcane de sticla (STAS sau raportat la 0 portie standard 2281-74) seexecuta in trei rnarirni, pentru incarcarea maxima de 25 kg, eu sau tara ~_-=_ '=..:==m-~-=.,,:~_"='-=-""=="'~~===-__ =~ ,...="'""""'-"'-=~='-~~,.,.-.-=='-=~~ capac. Dimensiunile ~i forma constructiva a acestora sunt prezentate in tabelul 1.2 !ii fig. 1. Tipuri constructive de ambalaje ~i materialete din care acestea sunt confection ate Tabelul1.2

vanzare

=......

~-

Domeniul ambalajelor are 0 foarte mare extindere, variatie :?i cornplexitate. EI cuprinde terminologie, materiale pentru ambalaje, tehnologii de obtinere a ambalajelor, tennici ~i sisteme de ambatare, etichetare, etc. in concordanta cu aeestea este normal sa
4

1'~~~~~~~fL-~~n~+~~l-nSl1~~~f7n~ffrme--II-L~~j~~rit~~it~~f-~~1~~~
!

1-- --2

-----1

570
1

380

95 - 127

604

414

129 16-1}88

:~ -3-

I_ _

154

I _._

-.:1

Secllunea

A ~A

-,

..,

Fig.1.1. Lads din lemn pentru transport conserve 1.lamele de capat; 2.1amele laterale; 3.lamele fund - capac; 4,5,6:!jipci; 7.coltare din lemn ,

Uizile din placi fibro-Iemnoase (fig,1.2) se construiesc in diverse variante (STAS 4857-87).!?idimensiuni Asamblarea lazilor se face prin agrafe de con din sarma sau cuie. , 'i Volurnul util allAzilor din placi fibro-lemnoase este de 70, 100,200,300,400, 600 ~i 670dmJ. la capacitati de lncarcare de 20 - 150 kg. .Pentru asigurarea integrita,ii !ili securitatii continutului in timpul transportului, lazile 'din placifibro~lemnoase pot fi balotate cu banda din otel, fie la centrul lazii, la capete sau ~ila capete ~i central. ' Ambalajele din hame ~i carton sunt, in marea majoritate, sub forma de sad sau 'pungi, cu sau fara pliuri laterale (cele din hartie) ~i sub forma de lazi ~i cutii (din carton). Lazile ~i cutiile din carton ondulat au forma paralelipipedica cu dimensiuni dintre cele.mai variate in furicfie de produsul care se arnbaleaza, Se construiesc, de obicei, in sistem pliant pentru ca transportul ~i depozitareainainte de utilizare se faea cat mai u!ilOf.5acii textili se contecnoneaza dintr-osingura bucata de material cudoua cusatun de incheiere. Fileul tubular se utilizeaza sub forma desaculeV prinsegmentare~i capsare. . . ....L~zile' pliante ope vo/um" din carton ((lndulat, compactsau l1'Iucava) sunt folosite ~ntru transportulproduselor pulverulente, granularesau bucaV mici(care nu impun lazi ell c.lil!'lensiuni speciale) preambalate inculli de desfaeere sau in vrae, Aceste lazi ope volum" sunt arTIbalaJedetrsnsport paletizabHe, cu seqiuni .dreptunghiulare ~i cu eele trei dimensiuni modulate conform 5T A5,pentru a cuprinde un anurnit numarde produse (in diverse variante dea~ezare), dar care pot cuprinde produse fiin masa sau numar nerotunde,astfel iricat sa rezl,llte utilizarea ralionalaa spaVului interior. Lazile din carton .pe volum" au forma lji dimensiunile prezentate mai jos.

sa

Marime
1 2 3 4 5 6 7 8

Dimensiuni interioare, mm Volum interior, dm' 1 b h

6,9 13,7 18,3 20,6 27,4 41,1 54,8 823 253 285 380 285 253 570 380
I--

1142 190 253

I----

38 0

Pungile din Mrtie cu burduf, cu fund simp/u, tip BS, se pot conrecnona mecanic ,i in general, la ambalarea produselor alimentare. Forma acestor pungi ,i deS~~urata hartieiutilizata la confection are sunt prezentate in fig.1.3.

8y~t utilizate,

b2

b3 Fig. 1.2. Tipun constructive de lazi din placi fibro-Iemnoase 6

-t-

,
b1 b1
b

I/' b1 b1

Fig.1.3. Punga din hiirtie cu burduf cu fund simplu, tip BS (aspect si desfa!iurata) 7

Tabelul1. 3. Caracteristicile principale ale pungilor din Mrtie cu burdut ~i fund simplu

f .a
::f
I

-~Sapa", C'

tate a de utilizare, (kg) 0 125

. . Lun gtme La Ime I 5 mm b ~ nun

Adancime

Upmebartdiiljpjre longitudinal b} 3 mm

burduf 18fund b, 5 mm ~ 3 fin 25 30 35 40 45 45 30 30 30 35 35

Hartje tr.pu'n'iS1'tx~r1971':~ . '.. ,<' .. :" '.' ., c Til\:l~ji J':AiimCli,boliinei ". (Wl1l7) <;:(mm)

de 248, 274, 350, !ii 380 mm;\in corelatle cu diarnetrele nominale de 256, 294, 370 ~i 400 rnm (STAS 6285-lO). '. '. Aceste buloaie sunt ,prezentate schematic in fig.1.5 ~i au dimensiunile prevazute in tab9luI1.5. i~bel 1.4. Caracleristicile principale ale pungilor din hflrtie cu burduf ~i.fund dreptunghiular
.~..... ..

f2 3 4 5
1--

'

190

75 90 100 125 155 155

30140;:50

0 250 , 0,500 1,000 2,000 3,000 5,000

I(
210 260 295 350 30 30 30 40

. 50..... ...

2'80
330 .370 . 40

__ ..

- ._---_._----"-_._.LAlime b5mm
..

I 4~;50 1150, I '15. ~;'63 11'50 I II' 156;,63: . 56 .. '

Capacitut Mllrime I de utilizar

(kg)

Lungime 15mm
..

__ .... __ ...

_- -_ _60 70

---". Adancirnea burdufului c2mm 20 20 25 27,S 25 30 275 32,5 32,S 32,5 40 375 50 50 375 65 60 50 50

Llitimea benzii de lipire longitudinale d2mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 __ 20 30 30 30 30 20 20 30 30

o.roo
.-

140

---------180 180 f-._-230 260 260 230 80 85 80 90 -100 105 105 120 130 - 180 150 150 180 200 200 260 260

~. I I I I I ~I::I
6 405 35 40 7 465 590 195 265 55 55 35 35 40 50

2 3 .,~

1 1

0,250 0,500

.- ---------

Hartie pentru pungi STAS 7971-73 Masa Tip (g/m') I 40 II 50 40; 50 1 II 50 LII 50;56

Latimea bobinei
nun

II

1 '1>70;'801
~-70

. ...650

s.
1,000

10.000

11[70;80,1
pUrigitip"l

,800
de.10

Exemplu de notate: PungA B5- 511f70 STAS 311112-75 (iMr.mea 5, din Mrti9.Pen\ru

gliTh

--.~

I, II

56; 63; 70

280

Pungile din hrtiecu burduf. cu fund dreptunghiular, <tipBD, sepot. confe<itiQna mecanic ~i sunt utilizate, in general, la ambalarea manuata ~i aut()mataa.produselorin vrac. Forma acestor pungi ~i caracterislicile lor, inclusivtipul hartia.i~ dincare.sUht Ob~nute, sunt prezentate in fig.1.4 !ii tabelul 1.4. .',
d , Vedere din A

~
2,000 3,000 5,000

II I I' " I tl

[]J
[8].
~

~----~~oi

>-.250 230 275 ------290 .. --.---360 360 ------. 400 541) - .-555 660

I, II I. II I 1 1

63;70 63; 70 70;110 80 80

280 300 280 320 330 360 360 390 440 540 530 530 540 680 660 750 750

Exemplu de notare: Pi.mgA B0-311150 STAS 311113-75 (marimea

3; din hartie pentru

pungi tip I de 50 glm2)

I It
I I

I II

Tabelul.1.5. Caracteristicile principale ale butoaielor cilindrice din Mrtie ~ carton

~~tatea aproximativliTdm') InAiiimea interioart h (mrn) Diametrul Grosimea Gresimea interior mantalei mucavalei
dIrnm)
IZ [mm) II, (mm)

I'I

5 1 10 1 15 1 20 I 25 28,51 30 1 40 50 1 60 1 70 I 80 I 90 104 1208 312 I 340 1425 46215\0 1595 1520 1624 1728 1 7101800 Tara aproximativi (kg) J 3 17 22 15 20 25 11 2,3 28

100 890

tI'. _

III I III :~ I '! ll II _ t..J .... .,.,.,.:w " --"'

I
I

I"

248

274 b

tA
Fig.1.4. Punga din hartie cu burduf cu fund dreptunghiular, tipSO Butoaiele cilindrice din hBrtie i carton au mantaua executata-din hartie infa~urata, iar capacele ~i fundurile sun! executate din mucava ~i suntdestinate, in special, ambalarii produselor solide sub forma de prat, crislale, bulgari, etc. Se fabrica cu diarrielre interioare 8

350

3 4 5 35 5 6 35 1--._5_ 6 3.5 6

25 28 38 25 2,8
3,8

1,8 25 3,1

20 29 3,4

20 30 35

22 31 3,8

26 37 45

f..--

380

1--2__ ~-~.

~4- 3.8 2,5 2,5

38

~-

--

3,0 4,3 5.1 -

3,3 4,7 5,7 -

3,6 5,1 6,2

4 I 4,4 5,8 6,3 70 75

4,7
6,7 8I

Mantaua butoiului sa executa prin infa~urarea hartiei sub forma de tub, cu lipire ~i presare. lipirea se face cu adeziv. Fundul ~i capacul buloiului sun! executate din cate 9

I'
doua bucati de mucava, cea dinspre exterior avand forma de taler, obfinutprin presare, iar cea dinspre interior forma unui disc. Discul se sprijina pe un cerc executat din mucevafixat in interiorul mantalei. La exterior fundul butoiulOi este intarit cu On cere din mucava. La cele doua capete mantaua este prevazuta cu cate un cerc de lntarire din hartie infallurata; prinse cu cleme de sarma. -,
!Lt.,.~ t~ r*d 25 ,'.

<,

Bu/aaiele din tabla subtire cu grosimea pane la 0,5 mm pot avea mantaua neteda (IiI>'N) sau onoutata (tip 0). Forma constructive a acestor buloaie ili dimensiunile pr[ncipa!e sunt prezentate in fig.1.6 ili tabelul 1.6. Butoaiele se executa din tabla neagrc'i larhinata la cald calitatea I sau din tabla subtire de otel laminat la rece. Imbinarea buto.aielor se face prin fait dublu, fait simplu intarit prin sudura prin puncte sau prin sudura eontinua. Aplicarea capacelor pe gura de umplere se face prin presare sau prin bercluire. r.-. - -. - -;.--J~!3 ..~Iu! 1;~;~?P~~i.~~~. Dlmenslun! ~i.dimensiunile butoaielor din tabli~ subtire __ acitatea nominata, litri ;0 200 250 85 100 125 440 50 400 450 485 560 605 40 480 550 670 870 860 700 0,45 -0,50 0,50 .--.g-------.--~--.---~--

,}::.,

\11 ""
. ' ... .
~.

0, 60

~.:J' 1. ..~l/

\ 24LIf% t:L-"A

; ~-!-=~it~i4
"
~;

6.

Fig.1.5. Butoaie cilindrice din hArtie ~i carton Amba/aje/e meta/ice pot fi de transport sau dedestacere. Cele de transport sunt, in general, paletele-Iazi, containerele (de distribuve ~i de tip ISO) ~i butosiale, iar eele de desfacere sunt cutiile metalice pentru diverse prod use (alimentare, chimice, c6smetice i farmaceutice, etc.), tuburile deforniabile din aluminiu i staniu, ambalaie tip aerosol, canistre, bidoane, etc. .

EXistlll !ii biJtoaie cu mantauB nervurala executate din tabla decapata prin ariibutisare destinate ambalarii produselor faraacvune coroziva, Asamblarea mantalei pe generatoare se face prin sudura continua in pozftle suprapusa. Exista butoaie cu capacul ~ifundul asamblate pemanta prin fait dublu, cu vane montate in capac, pentru produse litliide, sau numai cu fundulasamblat prinfalt dublu, capacul fiind mobil ~i prevazut cu colier, in cazul produselor vascoase. granutare sau pulverulente. , Cutiile meta/ice de forma cllindrica seu prismatica sunt confectionate din labia de ot~l.co~itotitlll la cald, lacuifa ~i nelacuita, special destinats ambalarii ~i prearnbalarii unor produse aUlt de natura alimentara, cat ~i chimica (vopsele, lacuri, etc.) sau farmaceutica sau din tabla dealuminiu. Cutiile metalice cilindricesunt de doua tipuri: tip A - cu fund ~i capac aplicate separat~i tip 8.- numai cu capac apllcat separat (ambutisate) - fig.1. 7. Lacuirea se poate ~.' face fie numai la interior, fie pe ambele parti. "Cutiile metalice pentru conserve sunt confectionate din tabla cositcnta la cald, .'. lacuita.~i nelacuita, special destinata ambalanl, prearnbaiarf !,?iconservarii produselor ~. alimentsJ:9.
j~ ~'.

rl
H

. I
d

f'j

QI lr,
.
.

?~

i
I -e

.-- fj

! I I I
I
o

.1

([)
I H

\
I

\
i

hI

\
q.------"
D

@
Fig.1.7. Cutii metal ice cilindrice pentru conserve II

Fig.1.6. Constructia butoaielor din tabla subtire 10

l
Tabelul 1.7. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve cu fund aplicat
. Diametrul nonunal 53
f-----.

L
Ciclul de lucru pentru contectionarea unui tub este de circa 0,33 s (frecventa de ~C 200 curse/min). Pentru tuburile cu diametrul de 30 mm, frecventa este de 100 curse/mir Pentru a' pennite 0 deformare usoara la folosire, tuburile de aluminiu sutera, dup, ob\inere, 0 recoacere timp de cateva secunde, la 500C. Pentru a elimina riscul une ac\iuni a produsului asupra metalului, suprafata interioara este lacuita cu ra~ir epoxifenolice sau epoxivinilice.' : La exterior se depune un lac de fond, apoi se imprlrna desenul sau textul in me multe eulori, dupa care se acopera cu un lac incolor. , ArnbaJajele aerosol sunt recipiente in care produsul activ (produsul ambalat) esn introdus Impreuna cu un gaz propulsor sub preslune. Acesta din urrna exercita asupn produsului activ 0 presiune datorita careia, la deschiderea oriticiului de evacuare, produsu activ este expulzat sub forma dtspersata in picaturi foarte mici. Ambalajele aerosol se folosesc atat la ambalarea produselor cosmetice, chimice ca ~i la.ambalarea diferitelor produse alimentare (creme, condimente, maioneze, preparate .pentru decorare in patiserie, crocolata lichida, untul, miere, dulceata), etc. Ambalajele aerosol se compun din urmatoarele elemente (fig. 4.25): recipient, valvi RU b'uton dispersor, gaz propulsor, produsul activ (produsul ambalat).
I

Diarnetrul mtertor d, + 0,2

o
53,2

Inalli.mea cunei h +1,0 0 39 78 58 101 110 118

Diametrul exterior 0 + 0,3 0 . 55,5

lnaltirnea cu Grosimea capac aplicat tablei H 0 -0,5 g 39 78 58 101 110 118 32,5 0,20

-_.- ---- .. Liitimea Raza de Capacitate bordurii racordare emJ b 0 r+ 0-.1 '\ - 0_2 2,6
I---~ 1,8 . .... 165 f--~~

73

72,8

75,5

0,22

2,8

2,0

~)-! 47 . 50 53 60 68 88

47
50 53 __ 6_0 __ 68 88 112 118 280 172 253,4

99

98,8

101,5

0,24

3,0

2,0

-153 153,42
--

~-

._---

118 280 172 253,4

390 425 460 205 300 320 345 400 465 600 800 850 5000

156,5

0,30

3,2

2,0

~-4400

2 3
4 3

TabeluI1.8. Dimensiunile cutiilor cilindrice pentru conserve ambutisate

Diametrul nominal Diametrul interior d, + 0,2 0 lnaltimea cutiei hi +0,3 0 __ 30,0 24,5 325 Grosimea tablei g 0,22 022 0,24 Diametrul de marcare d2 35 Adancimea fundului h2 3,0 5,5 Capacitate em' 110 140 205

5 6

___ lL_~~
989. .o -----~--.-.-9<)

..

50

'

8 - elernentele

Tuburile metalice se folosesc la ambalarea ~i preambalarea produselor alimentare i chimice sau farmaceutice sub forma de pasta. Se confectioneaza din alurniniu cu duritatea 19-22 HB de calitate moale, din aliaje: de aluminiu cu proprietatl de formare la rece, din plumb tehnic sau aliaj Pb-Sb placate cu cositor ~i din material plastic. Tuburile sunt de tip deformabil. Materialele metalice de confectie se trateaza la interior cu lac de protectie in stare polirnerizata, de tip alimentar, cu grosimea de 0,005-0,009 mm. Tuburile deformabile din aluminiu saC! staniu se deosebesc decele din material plastic prin !ap~ul ca, dupa ~e~orm.area I,?r prin. apasare .1~t~r~I~.in ~e~e!ea elirninarii produsului, raman deform ate fara a tinde sa revma la forma Im\lala<~1 deci fara a aspira aer care ar putea produce rnodificari de natura orqanoleptica in produsul ambalat. Pentru a . asigura izolarea cornpleta a produsului de aer, orificiul de evacuare aacestuia este obturat "! cu en strat subtire de metal care este perforat, la folosireaprcdusului, cu ajutorul unui per'orator pe busonut tubului. Aceasfa a permis utilizarea tuburilor deformabile ta ambalarea produselor alimentare lich'de i vascoase ce se pot denatura user la contactul cu aerul, Tuburile deformabile din aluminiu sau staniu se confectioneaza prin filare prin impact; un disc din aluminiu sau din staniu, de diametru ~i grosime convenabile, este , presat de un poanson, intr-o rnatrita. astfel Incat metalul esteobligat sa "curga" prin spafiul inelar dintre poanson ~i matrita. luand forma de tub. Tuburile deformabiledin .staniu cu strat intermediar de material plastic (material complex) pot fi contectionate ~i prin sudare ionqitudinata ~i apoi imbinare cu capul ~i urnarul din' aluminiu. 12

Fig.B. Ambalaje aerosol componente ale ambalajelor aerosol: Lbuton.disnersor: 2.va/va; 3.gaz propulsor; 4.tub imersat in produsul activ; 5.produs activ; 6.recipient; . b - schema de functionere a ambalajului aerosol bifazic: 7.solutie gaz propulsor - produs activ

Exista doua tipuri de ambalaie aerosol: ,; ambalaje aerosolla care gazul propulsor este insolubil in produsul activo Aces! gaz, fiind sub presume, apasa asupra produsului activ astfel lncat, la apasarea butonului dispersor ~i la deschiderea orificiului de evacuare, produsul tctiv iese prin tubul interior ~i, in coritinuare, esle expulzat sub fonma de picaten mici. Pe rnasura ce se evacueaza, produ5ul activ i~i micsoreaza volumul, gazul propulsor ocupa un volum din ce in ce mai mare i deei ii micsoreaza presiunea. Coeticientul de utilizare a volumului ambalajului aerosol este numai de aproxirnativ 59%, deoarece ceatatta jurnatate trebuie ocupata de gaz~lpropulsor comp-trnat. La aceasta.cateqorie de amLalaje aerosol, gazul propulsor cel maioutilizat este azotul, datorita proprietatilor sale: este incolor, inodor, insipid, netoxic, nu se dizolva ~i nu se arnesteca cu produsul activ, este putin sensibilia ridicarea temperaturii; amba/aje /a care gazul prcpulsor este so/ubi/ in produsul activ (ambalaj aerosol bifazic). Contin~ul acestui ambalaj este format din doua faze: una constituita din produsul activ in care este dizolvat gazul propulsor si alta constituita din gazuJ propulsor sub presiune. Cand ariticiul de evacuare se deschide. solutia de produs activ ~i gaz propulsor

13

trece prin tubul interior in atmosfera. Gazul propulsor, care in interiorul ambalajului era sub presiune, i!?i marsste brusc volumul in contact cu presiunea atmosferica !;'i favorizaaza dezintegrarea produsului activ in particule foarte fine, La acest tip de ambalaj aerosol, oe ;il rnasura ce se ovacueaza solutia produs activ ~i gaz propulsor, volumul eliberat este ;} ocupat de gazul propulsor provenit din produsul activ in care acesta est~dizolvat. De " aceea, in acest ambalaj presiunea gazului propulsor ramane constanta pana la evacuarea ~t cornpleta a produsului activ, in aceasfa categorie de gaze propulsoare se include dioxidul i de carbon care este solubil in multe din lichidele ce se preteaza ambalarii in tuburi" aerosol; practic, nu este influentat de temperatura ~i este considerat conservant, ~" antiseptic, prevenind totodata coroziunea rnetalica. Ambalajefe din sticla se pot clasifica in doua categorii: arnbalaie cu gat ingust (sub 30 mm diametrul interior al gatului), in categoria carora intra buteliile pentru produse :icr,ide ~i ambalaje eu gat larg, din categoria carora tac parte borcanele pentru ambalarea produselor semilichide !;'i solide Pe langa aeestea mai exista baloane flacoane ~i fiole pentru ambalarea diverselor produse chi mice !?ifarmaeeutiee. ' . 'r di t'/ t .. t ti t I '1' dri .' d It" B u t e lire in S tc a sun recipren e eu secnune ransversa a CIIn nca sau e a Ct, forma, cu capacitatea de 0,025 - 10 I. Forma gatulu! depinde de modul cum se face " inchiderea: cu dop, prin capsulare, cu capac eu filet, etc., in timp ee forma ~i dimensiunile .;,
w

(:~~i;;;~ii;;t~~ ------.
.--~.--,.... --.-"---'1

Tabelut t.s. Capacitatea ~i dimensiunile borcanelor din sticla cu dop ~Iefuit ----- ..~. ---- ... -.,- -_.--- ..... ...--DOD ....... _... _ .I:l~ro::.'-'!.' __ .... ______ ~._ -- -IJOlllinalA . ";)-III eI, H h h, r, d h, d r2 h2 2 \ em'
,'

~
min.

_.... iOij--S2'r -~-'2;O----7ir'l' .J .'--"50o-"ii6'~-'

"'--S'O'--c-'42;

25

36'

- -.~~33

38
,

min. --- ~2.. --S9:r- ...B.. I--_!.L.. 4 -T'-''- 47 I--.~- .. 2 -..

-9'5,)"

._~L i29'"
-~~
74 196" 100 246"

---1000 '''107"3 -C--- ...------ .-.-,,~--,2000 133

16yr

._'JQOO=: j!I'.R .~-:...__!9.Q..~lr'u

58 80 105 125 159 210

35'40 46

22

55
55

2 25 25 2,5 2,5 25

5 7

6 6 6 8

9
11 13 18

to
15 15 20

19 24 29 345 45 60 85 85

25
33 38 45 58 74 102 102

17 20 22 35 40 46 55

S5

26 30 34 36 52 61 76 76

4 4

6 6
6

. Borcanele din sfc/~ fI'/ t (fi b .. ',.. I cu n e Ig.1.9,) sunt ubhzate, de asemenea, /a ambalarea produselor .chlmlce ~I farmaceutice. Capaeitatea ~i dimensiunile acestor borcane sunt prezentatelOtabeluI1.10. . . Tabei:110 Ca 't I'd' "1 . , . , ." pact a ea ~I ImenSIUOIe borcanelor din stJcla filetate pentru produse chirnice -....... Capacitatea h dl d, h.o nominall! d d2 h, dJ s g r h2 h3 fl
'

recipientului sunt influentate de natura produsului,de presiuneala care se pastreaza aeesta, etc. 3 3 Pe lange aeeste butelii, se mai utilizeaza la ambalarea produselor (de natura ;:; .. ~J 5% 13) 30tl' SO2 6 250 40 66 43 39 133 4 4 7 40 2 Ojj),~ chimica, farmaceutica, cosmenca, etc.) flaeoane ~i butelii cu capacitaf mai mici, preeum ~i --~-c18t',~ . 52t2. 63 81 66 62 4 155 roe= 6 S 10 47 30jj),8 fiole pentru diverse esente. Damigenele sunt butelii de capacitatl mai mari de 5 I. t2 18tl,s IIOB 750 63 62 6 4 66 174 5 II 53 3 ifO,8 52 Borceneie dinstic/a pot aVea capacltaf nominale tntre 0, 12 ~i 15 I, in funcue de tipul t2 18t),~ --:1000 _ __99 120B 66 62 189 6 4 S 56 35jj),8 52 12 produselor ambalate ~i de tratamentul termie la care sunt supuse acestea dupa inehiderea -~ tU 522 12 J .1250 7 63 107 66 62 202 6 4 5 12 60 35<Jl8 18 borcanului. De asemenea, borcanele pot fi construite in diverse variante de inchidere, ',. tJ 672 20tlS ,2000 5,5 SO 125 84 79 231 6 5 15 70 35<Jl,8 14S gura de umplere avand forma adecvata modului de inchidere. Borcane/e din stiel13 cu dop /efuit (fig.1.9,a) sunt folosite laambalarea produselor cblmice si farmaceutice. Ele sa executa Tnopt capacitatt asa cum se prezinta in tabeI1.9,:'~' BOl'Cane/e din stic/~ Omnia i Twist-oft sunt utilizate in industria alimentara pentru Capacitatee masurata pana la baza gatului trebuie sa fie egala cu capaeitatea t"ambalareaconservelor care urmeaza a fi supuse unui lralament termic de sterilizare sau nominata plus eel pufin 5%, Dopurile borcanelor sunt pline la borcanele eu capacitatea de ~ pasteurizare. Forma gurii acestor borcane este prezentata in fig.1.1 o. pana la 100 ml, iar la celelalte sunt go ale la lntertor si astupate numai la parte inferioara, "

~,.
,

---

.a.

d,

~-.
t.,_

D 4

h. h, hz'.

~ ~~
'r
~-

ESl
~
d,

O '

~
90'''''

h,l, I

Ie"

..L-~'

"~I ,.
"<,

s9

(,'.

"'

_.. ,

I.

1
b,j

"
1 I
1

II
I

.,

'

.1_'--i: .

a,

"

I i
f.'

Fig.1.10, Forma gurii la borcanele Omnia ~i Twist-off - cu filet (eu patru inceputuri) ", In functie 'sistemul de inchidere !;>ide diametrul exterior al gurii borcanului, profilul gurji se executa indoua tipuri ~i doua variante de dimensiuni: .' ,tip Omnia - cu varianta I de diametre nomina Ie $48, $52, $56, $68 ~i varianta 1\ cu diametrele nominale ~83. $103;
15

de

Fig.1.9. Borcane eu dop slefuit (a) !;>i eu filet (b) pentru produse chimiee ~i farmaceutice 14

r
, tip Twist-off - cu varianta I avand patru lnceputuri ~i diametrul nominal $66 ~. vananta 1\ cu diametrul nominal ijl82.: ~mba{ajele din material plastic sunt dintre cele mai variate, prezentanou-se nenumarate variante constructive (lazi, palete, cutii, saci, pungi, filme, folii" butelii, pe!icu~' contractibile, borcane, doze, flacoane, canistre, etc.). Ele pot fi, deci, suple-sau rigide,";~': Pentru ambalarea produselor sub forma de bucati se utilizeaza $i platouri alveclares platouri compartimentate sau cosulete din material plastic. '< . Pentru a pute~ fi id~ntificate dupa utilizare, in vederea reciclarii, arnbalajele din matenal plastic sunt inscriptionate cu coduri caracteristice, pentru a perrnite reciclatorilo dlferentle~ea .dlfentelor tipuri de materiale plastice ~i pentru a fumiza 0 conventie uniformj pe care sa 0 Implementeze producatorii din intreaga lume. Aceste coduri simbol identifica tipul materialului plastic din care este confecfiona .:.'mbalajul, dar ,trebuie sa fie cat mai putin vizibil pe ambalaj in asa fel inca! consurnetoru sa nu fie afectat in decizia de curnparare, in partea de jos a ambalajului cat mai aproap de centru. De asemenea, ele trebuie sa nu poata fi modificate in nici un fel, iar langa codu sirnbol IlU trebuie sa apara nici 0 clauza privind reciclarea sau cuvantul "reciclabil". ::11 trebuie sa fie rnatritate sau imprimate pe toate ambalajele care pot accepta rnarima simbolului de 1/2" . Aceste simboluri sunt prezentate maiojos, impreuna cu cateva specificatii leqate materialul plastic ~i de utitizarea lui. . Amba/aje/e ter~oformate.. sunt f~l~site la a.mbalarea produselor, in special a cetor solida sau sub forma de pasta, datonta avantajelor pe care le prezinta: productivitate mare; utilizare :a\ionala a. surselor de .. in~lzire; ~~urin\a in confectionarea formelor; for,marea usoara a. ~uturor tl~unl~r de folll din matenale. pla~tice, chiar ~i impri~at~, ~ara afectarea desenului ~mpnmat, obtinerea de ambaleje de tip pierdut (nerecuperabile) leftine, de forme foarte diferite.
SurS8 de calduf~

it.

~~

!J.6

Cremll

J;?g1"Vacuum ft. Vacuum

J
c.

(erCOrnprirnat

I
~

,Folie plastic

di

r .t]~J 13~
A
PETE

HDPE

-.' 4) ./ ~ 1~' v \". !/"" ~"" . ,~~.(_ 1 '<i_. +< LOPE V

"tZ

.# 2\t

.. ~

I).
-> ~

~~ pp

r D'> '?\ L~j U;J,

PS
Matri\~

OTHER'

1. Po/ieti/ena leretta/ata (PETE) este utilizata pentru reauzarea buteliilor de sue, apa, vin, d. b. bere, flacoane (containere) de uz farmaceutic sau pentru produse cosmetice etc. \ 2. Polieli/ena de inalta densiiate (HOPE) este utilizata pentru reaiizarea a~balajeIO; pentru deterqenf de rufe I vase, produse de inmuiere, decoloranti, lapte, sarnpon ' produse de conditionare, uleiuri de motor, s.a. . 3. Policlorure de vinil (V sau PCV) se utilizeaza la realizarea de ambalaje pentru carne, M8Irit~. supenoerll butelii de ulei pentru gati!, folii ~i ambalaje shrink, containere pentru cafea, etc. 4. Polieti/ena de joasq densitate (LBPE) se foloseste pentru realizarea de filme pentru ;.r=:'::t=':' >/ i / Folie pl81ltic impachetare, pungi, sacose de piala, sacose multistrat, s.a. 5. PO/ipropi/ena(PP) se foloseste pentru fabricarea de butelii pentru sirop, caserole pentru ambalarea iaurtului, folii~i filme pentru produse de larg consum, etc. 6. PO/istiff'nu/.(PS) este utilizat pentru producerea de caserole, pahare, ambalaje pentru' produse de paniflcatie, lavi pentru carne, ambalaje pentru atune, cafea, etc. e. 7. Alie/e. Produselo etichatate astfel sunt confectionate dfn orice cornbinatie intra' ' f. materialele 1-6, mai putin comun plastic reciclat. " ' .Fig.1.11. Metode tip de obtinere a ambalajelor termoforrnate Pungile din pofietiJena (PE) sa confectioneaza din polietile~a de inalta densitate a.formare prin vacuum; b.formare cu presiune de aer; c.fonmare cu vacuum ~iprssiune de (joasa presiune) cu grosimea de 0,02-0,025 mm i din potletllena de joasa densitate (inalta aer; d.formare preforma cu suport; e.formare in mc.tri\a; f.formare prin curgere. presiune) cu grosimea de 0.03-0,04 mm. Oimensiunile aeestor pungi sunt din cele mai: variate: 150x250rnm; 200x300mm; 250x300 mm; 300x400 rnrn, etc. Inchiderea pungilor sef .. .. executa cu cleme sau agrafe speciale. . Pot f utilizate toate bpunle de tolii deformabile ~i tenmosudabile, flexibile sau rigide. Butelii/e din poJietiJena teretta/ala (PET) au dimensiuni foarte variate. Grosirnea maxima prelucrabna depinde de material putand ajunge pana la 1,2 mm pentru Pe/icu/e/e exfensibiJe se utilizeaza pentru desfacerea cu amanuntul a produselor' fO!ii,semirigide i 1;75 mm pentru folii din polistiren (PS). Pentru folii de grosime medie alimentare ~i nealimentare (jucarii, 'bunuri de larg consum, prod use chimice, etc.). (0,15-0;5 mrr.) preluarea foliei din rola se face fara derulare rnecanica, de cele mai multe Pe/icu/e/e contractibiJe se confectioneaza din PE sau PCV cu grosimea de 0,02- qri folosindu-se insa, un brat de intindere basculant pentru impiedicarea derularii libere a 0,035 mm, folosind sau nu suporturi de carton. material plastic, pasta de celuloza, etc. ; foliei ~i pentru rnentinerea ei in stare intinsa.

".

16

17

i.

~~
.8.

e/U ~
e.

~II"

ILl

-"

~T b.

J~ __
f.

-s::.l

-:>
i.
L

Fig.1, 12. Ambalaje din material plastic obtinuts prin termoformare Ambalarea in sistem blister (fig.1.13,a) reprezmta metoda de 8mbalam a; prcduselor solide sub forma de bucati in alveole preform ate .din folie transparenta de;material plastic (PE, PVC, PP) care se pune deasupra obiectului de ambalat a~pe en f suport de carton. Fixarea se face prin agrafare, lipire sautermosudare. ' Aceasta ambalare ofera 0 bunii prezentare a produsului i permite recuperarea, partiala a suportului. Ea presupune, in schirnb, folosirea unei forme pentru confecttonarea:l. ambalajului i nu se pot utiliza decat filme rigide. Se foloseste mai ales la produse del dimensiuni mici ca: accesorii electrice, papetarie, articole de birou, mercerie, cosmetiee. film contractibil

=f;. :~ - \>g:]L _J~:!

-'f
J g.
j.

.c:x:
im.n-~ ..
. ~. ~IW<'I:;;~

J:::U:1.ClQ.
h. k,

d.

00000 a.

~-.) caldura.,

o'ursadel

J.
': ..... _
b.

~,

preforms

Ss prezinta intr-o varietate multiple de dimensiuni de la 5/8" la 2", umpleraa tubului 'fapandu-se pe la partea de jos urmata. de inchiderea prin Hpire sau termosudare . . il'.iii:>Tuburilt;l din material plastic pot fi oonfectionats din doua bucati -corpul sub forma La ambalarea skln (fig.1.13,b), produsul deambalat asezat pe un cartoQ~ytif.!.jt~'6oWnut prin extrudare continua fiind.imbinat prin lipire cu caput ~i umarul, obtinut termosudabil cu microperforatii, serveste el 'jnsu~j crept forma pentruamb~laj (mat~ta)~'pfin: rr\jecji~ in matrita, sau dintr-o singura bucata obiinuta prin extrudare sau injecti~ in Confectionarea aeestuia sa faee prin tennoform.area unui film de PE de ml~. dens'tate,llTl~trila. De asemenea, tuburile pot fi obtinute ~i dintr-o foaie de material plastic sudata (sau dintr-un alt material plastic) peste. produs !?Icart~nulsuport, ~I~ul autoh~lndu-se det"longitudinal ~i apoi Imbinata prin lipire cu capul ~i umarut carton. Se realizeaza, in acest fel, imobilizarea perfecta ~.produsului In ambale], . . ". l "Materiaie complexe. Datorita faptului ca pentru un material de ambalaj exista Ambalarea skin nu necesita forme ~i permite utilizarea de film~ foarte sub~n. Se~~lirite complexe de: rezistenta mecanica, inertie chimica, impermeabilitate la gaze, poate utiliza la ambalarea produselor de. maTi dimensiuni: q~SOriiindU$Jtiale,aparatura~(}iapori, arome sau, invers, permeabilitate (pentru fructe ~i legume proaspete), preteens electronica, ceramica ~i portelan, dar ~I pentru unele sem.'pre~arate ahmentare. Pot~~'20f)Jra luminii, posibilitati de termosudare, rezistenta la trata'nente termice (pasteurizare, afie blocate pesuportu2!stetilizare) ~i la temperatun joase (congelare, .refrigerare), imprimare. pret scazut, etc., ambalate produse fragile sau de valoare ridi~t~ carey~bUle grele ~i rugoase in vederea expedierii i protectiei la urniditate " . ..... '. .'1,,9;;;.~t2fii.,~e a~tf~1 de materiah=:.~u incercat sa realize~e asoci~re~ .mai multor !"1ateriale In fig.1.14 sunt prezentate unele metode de flxare. ~prefon:n~lor bhste~ pes~~rtu~Z~IIJrp,~.c;;lre sa msurneze calitatile acestora compensand propnetatlle lor negative. S-au din carton. Astfel, preformele pot fi lipite pe suport pnn tefrpohplre"fie pnnfn~IZlre,~W:q~tin~r"astfel materiale complexe cu proprietaf imbunatatite de ambalare a diverselor preformei, fie prin lncalzirea su~ortu!ui. De asemenea,. pre!orrnl:l pqate. fi zay?rAta rntr~~Jf[~~~~'ali~entare ~i nealimentare. . _. _ .. . doua suporturi din carton, fie pnn termopres~r~~ fie pnn ghsare sau pnnd~re pesuPo~!$:2~;;~i:M~tenalele ~a~e se pot asocia, an ved~rea crean!. de matenal~ complexe de dublu pliant. Daca alveola (preforma) este hplta pe. suport decupat atunci ea. poate ~f'~mbal~re, sunt: hartia, cartonul, celofanul, foha de alumiruu sau staniol, matenalele inchisa cu 0 eticheta prin lipirea acesteia pe suportul dl~ carton~ ... lpla~tiee. Materialele complexe pc t fi obtinute, in general, prin patru procedee: acoperire Tuburile din material plastic (fig.1.1S) se co~fe~o~e~za, In g~nera~, din P?heblen,; (caserars), impregnare, extrudare, lipire. de joasa sau inalta densitate, dar se pot C?nf~ona ~I din rnate~al~ din dou~ $tr~tu~: .' . Prmcipalele tipuri de materia Ie complexe utilizate la ambalarea produselor sunt: (lrnbracarninte ~i captuseala) pentru protectla. atat a P~USUIUI, C<1t.~1 a rTlatena~ululd6\"complexe pe beza de hartie ~i carton, complexe pe baza de filme celulozice, complexe din ambalaj. Pentru capetele degolire a produsulul pot fi rea~l~teforme diverse (ex. gat lung),~material plastic, complexe pe baza de folie de aluminiu. cu capace adecvate care sa permits 0 stocare convenabila, . f Fig.1.13. Sisternele de arnbalare blister-pack (a) ~i skin-pack (b)

if

"rtW~~~~l~'
tJ
vacuum

.1

C .'

Fig.1.14. Tipuri constructive de ambalaje obtinute prin termoformare .a.preforma blister pe suport din carton; b.preforrna sigilata pe suport decupat; c.preforrna "cusuoort pliat; d.preforma cu suport dublu (agrafare); e.preforma cu suport glisant; . f.preforma glisanta pe suport; g.preforma pentru produse de farmacie; h.preforme compartimentate; Lpreforma cu suport balama; j.preforma duhlu-aqrafata; k.preforma dubla

18

19

''''l!':--

~I-.-l
.I

Aparatura ~i rnatertate utilizate D,

x .~ V
v
<V

in laborator

mAX,

Irlel

'I

Zona
neacoperita

maxima

o, o

"En S

ro

.:J

-&
.:J Gro,;me

::

::i*r ,t

Penlru efecluarea lucrarii sunt necesare 0 rigla gradata de 50 cm ~i un subler. SE utiliza materialele de laborator existente: ambalaje din diverse materiale, de diverse ~J;:djrnensiuni, obtinute prin procedee diferite ~i utilizate in diverse sisteme de arnbalare 's[;J!OfTare - umplere - inchidere, skin sau blister-p~~k, plicule~e! shrin~-pack, bottle-pack if:::: etc.), Ambalajele prezentate sunt arnbalaje flexlblle sau nglde utlhzate la ambalarec produsetor din diverse domenii de activitate (pungi, plicuri ~i pliculete, saci, sacose, cuti .:ik ,de carton, platouri alveolare, cutii de conserve, capace pentru borcane, capsule de inchidere pentru butelii, butelii, doze metalice pentru bere, preforme PET, etc.).

"

,;t- -, vor

I
11

,,~f Modul de lucru

,~"',

'k~>i:....'~ ..

Corp

,..---.--- * ~-r L
~,'~r:::'I:I,:"I~

p~r(!te

'

1. Sa vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucrarii, se vor examina materialelE

:t:,; din care sunt

Zona de

. Fig.15. Caracteristicile standardizate

lipire ' . ' '" . . ale tuburilordeforrnabile dm matenal plastic

confection ate ~i se va realiza 0 clasificare aambalajelor dupa mai multE i\';\lcnterli: rol, material, pozitie fata de produsele ambalate, etc., identificandu~se elementelE diferen1iaza a~balajele ~i m~terialel.ede ~m.balaj intra ele. Se va intocmi un tabel ci ;~",:,d~s\ficarea ambataletor folosind slmbolunle ammtite. , :~h:,' 2. Savor identifica functiue ambalajelor i aleetichetei ambalajului respectiv.

:~;1'c: afE:

. ". _ ,'. . 3~~;~I! .. !:,3'\Se va analiza un ambalaj i se v~ identifica scopul fi~clirui ~Iement al arnbalejulul Matenalele complexe tIP TetraPak pe baza de carton. suntdestinate ambal~~?j"seva examina materialul (materialele) din care este cornectionat, I se vor trage concluzi lichidelor alimentare (lactate, sucuri 9i ap~ !llate,vi~, unele bal,lturi~ICool.ice) ~i se p~q'M)t];ref~ri!Oare la designul ambalajului, preeumst motivele care au condus la alegerec in coua variante: pentru am?ala:e aseptlca. (maten~1 <;:om!llex.reahza~ din 6 .stratun C4ll:t.'!:,n1at~rialelbr respective. .. .. . include .carton, folie alurniniu ~I 4 stratun de.pohetllena)lmatenalcomplexpen~lF;': 4,; Se vor analiza diferite tipuri de ambalaje, identificand materiale utlhzate la arnbatajs ambalaje sistem n. or~al (realizat !ara f~lie de .. al~':!1iniu ms .. ~tra.turi"':.r::olietil~na icarton)[~.:.,.::. ~i~ ." .~ . .... vorscne scoPu.rile pentru care respec.tivele. m. a. teria.,e a. u fo~t alese; se vor analiza Aceste matenale au 0 rezistenta mecanrca deosebl~ GOnfenta de tlpul de celuIO~~\jpr~rietatile acestcrasi se vor formula ipoteze referitoare la motivut ~entru care fiecare folosita la obtinerea cartonului. .)")~',ml:dedala fost seleetat pentru a servi scopului de ambalare a produsului. . La ambalarea aseptica terrnenul depas.trare a produselor este de erca 6Iunlf~i:l::" .. 5.. Sa'. vor analiza diferite tipuri de. ambaleje pentru acelasl tip de prod us. Se vc condifii normals de ejepozitare, material\jl de ainbalarel;ivand .proPrieta~Sl,lperioare9!:;.;compim~ masa fiecarui arnbalaj cuoantitatea ceproous trnpacnetata, pentru a determine bariera la apa, va pori de i:!PEl ~i~a~e... . . '.' ,,:. <,:, ,;J\::;dire alternativa de ambalare produce cea mai redusa cantitate de deeuri. Produse!e aUxi!iare d~~~I.l~/a~s!-!flt~,~~~rg.),I1,,~~!l.e;~I,p~p~ 'oP"9.tecti~ m.~k;:;--:6.,Se va incerca un raspons Is intrebarea "Hartiesau plastic?, in pers~~va une buna a. produselor (ta socurt, II\1pc>triy~curg!:!m~a;$p~~glm .I)e,conp:ql~~,etc.l. ~;:.:,~b6rdari .prietenoasa mediului inconjurator. Se vor cerceta fabncarea, utlhzarea sau asemeneevpentru a ,rnElIi flm~~ gepr~z~n~re.~rrecla!)1;;ta, amb~I?Jpl~J~u~ folos,t~~/ind~partareahartiei i punqtlor din Mrtie pentru desfacerea ~:oduselor la punctele accesorii .deambl'~rt:; diriqiv~~rnat~n~I~C\l,!, ~r ~:~\Jle~e; ..pla1oun, benZ!.capa~~~'cbrTlerdale .~i, se vor trage conduziile referitoare Ia impactulgeneral asupra mediulu capsule, dopun, Ciemi3,.('ongele ~i mele, aQr~re,lega!un. etl!'le.te~ etc;; . ;'.v. ..' . "W0' .. pentnlfietare material. Capacete metallce pentru b()rC8neSl3cor.fl3g,on~az? din tablaGOsltonta la cald s~~f electrolitic, din tabla de aluminiu, tabla crom~tl3.~~ t~blaneagra din ot~L.... '. . ReferatL!llucrani Capacete.dinalurniniu tip.OMNIA(~TASp2~1/91)sunt celemai utlllzate,~1 mal detlc.
v '. . .. . .. ". ; .:

intalnite i se confeqionea ..... z .- a indquavariante:., va .... rfa~ ... t~;'~..:-..pentru ..~orca ... _ SUPu,~f{.;.','1 .. 'Oefiriitia operatlei de. amb.alare ~i a ambalaju~uj" Q ~. " "'/ fJ.II.'J(('>/c sterilizarii i varianta P- pellUV borcane supuse past~unzant Fiecare.v~~anta s~execL!!L_ 'Iii lof){}o_ &.M "c.D~, r. I~. 'I/CP<rt<-JPJ2.eP,-; 'r an --I in trei dime,nsiuni:$56 mrn, ~68r:nrn ~i $83 mm. Termenul. de\garan~e (I.~ special pen~;,.~~ .tJ- . . 6.J;t~(' r:./!fl{d .(t:tl Cth ct'M.J.!-1iYiJ,~~ masa.de.etansarej-este de 121uOl. v.. fE' r;~~; mtf'....\{V-l'!.>uJ.{-),tt.{ clqt"tJ:lI.{- C.,-/',', ( Masa de etansare se exepu.ta.ln.mal multe sorti,mentEl:.:rez ..Is.tentaJagraslml,'la ~CI{;\.,( ... .. , ",~,.... ' .~., . 01 ce>.J.. , (":y.. MJj;,0 I, .: ". ~1.j'J.t~~! .. ' Y"'" ,., 0 I ' .' . ) . II . M . Ap';:,-Cl.J , \ JJ..'~ L, r 0 la.temperaturi ridicate.:(100 C la umPI.erea la cald1 130 C. a.s .l.enhz.ar~ .... , '.'~. "'%.;~ .. '.:.:..O\.' ..' ',I <I, rUJ)' rrxdl. w. '1.1.1.t.. , ('/J (> !8!,.[( Capsulele din etummiu cu ronde/a de tupere pe~trubut~JI! sunt pr~vazute~i~ll be \ ~ - cJ{ul\..&:3" ;JC, -~_, /) l,. gar .,itura de etansare din pluta, pluta aqlornerata sau plut~ :a8DP~m~ c:~ film din ma~en~,c ~d.I?~ dJU/J..( yp:;;( MA ~ Met j-.:;e;;::;:,_(/iX ('/.." cr 1.0 .rJ/ /'i..-! J plastic,in limp ce.capsulele pentru produse lactate nu aUQrnltura de etansare; Groslm.~l . '.:hc.e.b\. -QJ'uJ...lY\rcJL)--c.<l't:o. (w.nt.. {\Uh benzii de aluminiudin care estecqnfectionatacaps~la ~,ste deO,OQ -9!pSmm la butelll,IV 2;'Materiale plastice utilizate pentru contecnonarea ambalajelor - simboluri grafice pentru produse lactate i 0,1 - 0.22 pentru celel.altel~chl.d~. .'. . . Capsulete de inc,hidere Pilfer-Proof s~nt folos.ite:ln s~e<:!<illa Ill1bJ,Jt~hereabautu~ll 1 spirtoase (coniac, lichior, vodca, etc.), dar ~Ipentrulmbuteherea .apelor mlnelClle!sLJcunlor~. uleiului, otetulut, vinului i chiar a unor siropuritarrnaceutice. ' \t ~ ~

n~.

VA

'.

>. ,,~ .:

:.,'t;;,t!21~(ff;~L
JJ!,

-t L',
e-;

o:
'.

.~

11-.

I!-\<
.

J.p', :!uc
.-

;t};-. '

hI dim

J.;1~..9---<:i')

<,-.j),,,.

!t;.'./

..' ~'.

r
20

Q o ,to t~-&! tiJ L~ ~!J

~

r;::>c-n:::

-I-l~1'e V

ft'PE

?p

Material ~~ ) r: l'-"I " "-I Lt::

Fonna ._-f-geometridi J ~", Lo..~

I ,..... ~tlllzare I

("<;,

amo~lat

ClrCUla\le\

V"":

,~m7o,u"'!1'

Lucrarea nr. 2

-(j}.c.T .
(2W~~Cf __ ~

-_
rCVQ' ~

W!/'f

I~,

IF//)

71

~Iit(t;(JIWlf.:'!i'I';'HI~"c
In

cJieioi
1'>-9.'d.;Q\.J-_' ""

~'!:lO tho au. 0

. (..

kambalarea

~,;,lYc

,.'J!'

vC"

\W .

-er

(o.Ct'<ar1samblu c.
.

nlru matenalelede eafunctiei , ~_, .. __ . -" , , ~ _ .. ,..

industrie. una din cele mai importante operatii este dozarea produsetor, acestora, atunci cand in ambalaj trebuie pusa 0 cantitate determinatA,.sau Comp~nentelor unor retete, ~tunci ca nd produ~ul finit este alcatuit din cantita~ dife~e ( . ,matenale care se omoqenizeaza corespunzator. Procesul de dozareconsta dlntr-l de lucrari prin care produsele sunt m~surate cu precizie ~idebitate portiona! at in flJ,iXcontinuu la organele de lucru ale masinilor de ambalat sau omogenizat. Lucrarea de fata urmareste determinarea parametrilor constnictivi ~functionali ambala . . ...' ,:c~'T.Ji,.;~ozatOll.illJi volumetric de tip ecluza, precum ~i posibllitatea de l'eglaj a acestueln veoen Cennte pentru'!'8,~enalelede >;;;~:c,~ ~Qi)tineriipreeiziei Irnpuse.operatiel de dozare, indiferent daca dozatoM Iucream in fit . amtiBia .' " ":'.:;; e';:::'c;ontlmiusau discontinuu (cu organ de inchidere a buncarelor icicloanelor);
.... . .'n .. -:, .'

;(:'1)!\t:S.:
.

.'1' ;i!":<Elementeteoretice

. .

-r

,Hf Metodele de dozare pot f~directe, atunci cand cantitatea masurata se determl! .):ir::~j;,direct. prin citire sau prin compensare, sau indirecte, atunci eand mas a masurata I S;;,;:k:(:'comparcl cuunitatea de masura. Totodata, dozarea se poate face static, in cazul dom ... )~;tf.'unor mass sau volume singulare, sau dinamic, in cazul in care se dozeaza produse
~::..u~"--...I.--'.....:~I0.~~i..2~~_~:...-~----..:-L.-:. __

" ;::.,:it ~:~'~,i}',:':"':!""'

5. Scheme constructive ale catorva tipuri de ambalaje prezentate in eadruilucrarii

f
.

=>-:~
..

"~--~.. ---~
~~
'""'--

........:..----..:.:......c.~---:~~cii1:\J.'t;;.; . ,.. l' Dupa metoda de transfer a materialului in vasul de dozare, dozatoarele pot fi: '?~~:'~'. ..... . dozatoare gravimetrice;

J! ~:~i,; tnl,c:are..

'.

'

ii/':' . dozatcare

"

/ (

k
.~~

'?u'qcJasQ \J '

'-_ ....

r-

'~.,\i:.

f\

~,. 0)
..
/j
"'"'------"'"

---.J

~~~-

'~?I'

;~:>:

voiumetrice; '. dozatoare mixte; La m9inilEi de ambalat produss granulare i pulverulei1te, :,recum iatunci car EiCEi~tea sa dozeaza in scopul formarii unor amestecuri tehnolagice, se utilizeaza at ~!~?d6z8toare volurnetrice, cat ~i dozatoare gravimetrice. ~::'> ." .:..:Ca dozatoare volumetriee pentru produse solide,granulare sau plilverulonte, se p ~:::.<.utilizatoate tipurile de transportoare cunoscute: transportoare cu banda sau cu raclet t!:c;'ti8nsportoare elicoidale. elevatoare cu cupe, dozatoarecelulare (cu alveole), etc. ~,"''; la. aceste dozatoaredebitul se regleam, iii" general,fie prin modificarea tura~ei, 1 };;'ponmodificarea coeficientului de tncarcare. ..... .' ""fAstfel. la dozatorul cu banda,prezentat schematic in hg.2.1, debitul de alimenta pOate mod ifica , fie prin modificarea inalvmii stratului de material de pe banda, fie pr

f.

t:,:; sa

r';~

~ . :m~ificarea

ben~Zii lransportoru,ui.

r>
f
t, MR~~--~~

.:~~~U~
~.Fig.2.1. Schema 'de priricipiu a unui dozator
23
5 4 3 v

6. Observaui ~i concluzii asupra lucrarh i modalitaf de trnbunatatire a acesteia.

1
r

22

volumetric cu banda t.cos (palnie) de alimentare; 2.~ibar de reglare;3. transportor cu banda; 4.reductor; 5.motor electric ..

:t

Capacitatea de lucru (debitul) a dozatorului se catculeaza cu relatia:

Q = b- h . v . P

[kg/s]

unde: v este viteza benzii, iar p - masa volurnica a materialului transportat. in cazul in care b, v, p sunt constante atunci, debitul Q = f(h). ',\ ' ; Din categoria dozatoarelor cu functionare continua face parte ~i dozatorul cu: sp~ elicoidala, a carui schema este prezentata in fig.2.2.

"

Fig.2.3. Schema dozatorului cu disc rotativ t.palnie de alimentare; 2.tub telescopic; 3.ra~cheta fixa; 4.dise rotativ

Fig.2;2.'Oozator cu spiraelicoidala

M - motor electric; V - variator de turatie; R - reductor

Capacitatea de dozare a aeestui dozator poate fi, calculata cu relalia:
~J
4

Q=1r(D2_d2).p.p,nokuka 4 . '

[kg/s]

in care: D, d reprezinta,diametreleexterior ~i ,interior ale spirei elicoidale; p - pasul sPire( ku - coeficientul de umplerea carcaset spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului~'

Pentru valori constanteale 'IUiD, d,kU ika, debitul dozatorului Q = f (n),ceea Fig.2.4. Oozatoare cu tambure rotative cu rifturi (a), cu palete (b) sau cu caneluri (c) ara13 ca' poate fi reglat' piiiirtlOQificarea turatiei' spirei,lucru care sepoate realizaCIJ~~.; t.buncar de alimentare; z.etapeta de reglare; 3.cilindru cu rifturi; 4.rotor cu palete; 5.cilindru cu caneluri ajutorul unui variator~etIJratie V. '" " " " " , ", ,~~~,; Pentru manilla precizieila aeeste dozatoare sepotfolosi spire cu pas sau/~C diametru variabil, reali7.Andu~$eastfel o pompa volumicaeu rOlf dintate~idin~elicoidali. j',- ",Cilindrul canelat1, se roteste in interiorul carcasei 2. Materialul din pal " siJperioara, intra in golurile cilindrului (sau paletele rotorului) i este transferat in partea DOZ8tOfU~ cudisc n).tativ,prez~nta~in s6hema~in.fi~:2.3,est~, de ase~enea,u~ jOS a carcasei, razultoru! 3 asigurAnd 0 umplere constanta, Action;..rea cilindrului earn dozator cu functionare contll1UacarE! tunqloneaz8 pe pnnepn volumetrice, , Oin figuraseobserva ca', in situa~a in care tubultelescopic 2 'este ridicatla 'sa face prin reata dintata 4, pe care 0 cupleaza in cursa activa, clichetul 5. Aeesta mat ina~ime h fata de discul (otativ4, materialul existent in palilia de .alimentare 1, sevS]' 'unghiul <p, fiind actonat de parghia 6 ~ de sistemul biela ~ manivela 7, de la arborele dispu~e su~, un ~n~hia cu orizontala care este aproximenv unghiul de taluz natural IjI comanda 11. matenalulUl.De alCl, rezulta: .' \

r:l;

'l~

9~

~Wt l.
',~

R=-+-'-'f.' 2 ~~

'

~
6

Prin deplasarea pe verticala a tubului telescopic 2,se poate modifica raza R a bazer conului de taine format cu discul rotativ 4. Rascheta fixe 3 evacueaza materialul cuun.~ debit care,' pentru p, n, (X - constante, depinde de raza abazeiconului de material Dozatoarele pentru prod use granulare ~i pulverulente pot fi construite ~i sub formar unor tambure (cilindri) cu rifluri, cu caneluri sau cupalete radiale care se rotese inl interiorul unei carcase cilindrice, asa cum se prezinta in fig.2.4. Aceste dozatoarepot fi cu mi~carea continua a tamburului sau cu mi~carel intermitenta. La dozatoarele cu mtscare intermitenta reglarea debitului se faee prini reglarea unghiului de rota~e a. Astfel, pentru 0 rotane complete ,a atborelui de actionare Cl!l 3600, arborele rotorului - dozatorse roteste numai cu unghiul a<360o. Pentru unghiul~ 360-n, rotorul - dozator statloneaza. " ln fig.2.5 este prezentat un dozator intermitent cu rotor cu palete ~i clichet. "

R:.t@

~7

:c

11

Fig.2.5. Dozator cu mi~care intermitenta cu clichet t.rotorulde dozare;2.carcasa; 3.cu~t razuitor; 4.roa13 dintata; 5.clichet; 6,7. parghii; a.bolt; 9.piesa de reglaj; 10.orificiu alungit; 11.arbore de comanda cu exeentric

t
r

25

l.. in zona de actiune a clichetulul, exista piesa de reglaj 9, care se fixeaza, la carcasA:f' in pozitia dcrita, prin surub pe orificiul alungit 10. Aceasta piesa (carna) prezinta doU supratete sub forma de sector de cere de raze Rl !ii R2. in anumite pozitii clichetul esti impiedicat prin boltul 8 montat lateral pe clichet, sa vma tn contact cu roata din1ata ( seetorul de raza R2). Cand clichetul se mi!ica in dreptul suprafeteide raza Rt.t atinge dii rotii ~io cupleaza. Prin asezarea piesei9 in diferite pozitii prin punctul de raCordare.intra1" segmentul de raza Rl ~i R2, Linghiulde reglaj q> poate fi impartit in coua ).mghiuit a~:k unghiu.1activ !ii 13.-. unghiul de alunecare. Cum a. +13= <II = constant, dozatoruIPoatefl.,fi reglat intre doua limite: \~, - doza maxima (100%) ; 13 0 ~i a <p " :~ - doza minima (0% ) ;13 q>~i a Ecuatia generala a debitului unui astfel de dozator se poate serie astfel: ,5:

I
in cazul in care dozatorul funetioheaza in flux continuu, pararnetrii de reglare capacitatli de lucru sunt lungimea fereslrei de alimentare sau turatia tamburului eu alveol iar in cazul in care lucreaza in flux diseontinuu cantitatea de material dozat debitata es proportionale cu numarul de rotatii ale tamburului sau cu timpul de functionare ,.dozatorului, la aceeasi sectiune a ferestreide alimentare.

-,

S",cfllJ"",o

A-A

5ecfiunec

8-8

61-! 3 __
"

= O.l,

~-~

o-k Q=V ,rY.

n~ 360.,

'1{

'1.

4--_,

8, .. ' 6 I~~{-,<s<'f)<'ss:~ <2 ~

unde: Vreste volumul de material corespunzator onei rotatii complete a rotorLilui cu palet~;fl (a ec\uzei); ku -coeficientul de umplere; n - turatia axului de comanda, '. .!~K, Variante constructive ale dozatoarelor CU' tambure seconstituie dozatorul cu dOIJ~tl' tambure ~i dozatoflJ/ celu/ar. Oozatorul cu doua tambure (fig.2.6,a) este alClituit. dintr"o.~f carcasa in care se gasesc doicilindri cu rifluri sau-caneieri carese rotescln sensllli~l contrare. Unul este action at de un motor electric prinintermediul unei transmisii ClI curele~, jar al doiles cu.turatlemal mica; este actiOnat printr-un reductor de primulcilind~M Turatia diferitaa celor doi cilindri determine 0 afmarea materialului ce urmeaza afidozat;~1 Oozatorul ceune: (fig.2.6,b) alcatuit dintr-un rotor cu mai multe patete care s~l roteste intr-o carcasa prevazuta cu ferestre de alimentare ~i evacuare a produsului.:~' .::'~~; .

Is

:{

5ee,riun.", 2M
3':'0 .. ".~

c-c

-r

.... ~.'-. ~Tl

Fig,2.6, schema constructiva a dozatorului cu tambure (a) ~i a dozatorului celular (b) t.carcasa; 2.rotoare cu alveole sau palete

-~-.

"

S'

,..... I'

".' ,,' - '~I~i

"

',}

Oozatorut cu tambur i atveole E-20/28, analizat in lucrare~ de laborator, este un dozator volumetric care poate fi folosit ca organ de inchidere ~j extragere la buncare ~i:~ cic\oane, precum ~i ca dozator volumetric in flux continuu sau discontinuu. Buncarele sa descarca in functie de necesitati, ceea ce face ca ecluza S~i~' functioneze lntermitent, sub propria greutate materialul patrunzand in alveolele tamburului.'~i prin rotirea Cliruia acesta este debitat Clitre instalatiile de ambalare sau in recipientul def omogenizare (atunci csndse dozeaza componentele unei reiete).;~~' Cicloanele tunctioneaza concomitent cu jnstalatiile de transport pneumatic. ~i:~i realizeaza separarea materialului transportat(granular sau pulverulent) de ageiltul transport (aerul). Ecluza serveste la impiedicarea ie~irii aerului pe la parteainferioaraal ciclonului, la evacuarea materialului din ciclon ~i debitarea uniforms a acestuia.

#'~ v . ,Q-_

, -I. ::
"i

t,

de:,::

1,
l

,
26

Fig.2.7. Constructia dozatorului volumetric cu tambur ~i alveole tip ecJuza 1,carcaBa, 2.arbore, 3.rama, 4.geam, 5.capac,6.inel de siguran\A, 7.flan~, 8.rotor, 9,f\Jnib M6, 10,panA paralelA, 11.~urub M12, 12,~urub M1:2, 13,rulment, 14.~urub MS, 15,ine , de siguranlA, 16,~ti1tconic.

"

27

Capacitatea de lucru volurnetrica teoretica a dozatorului se deterrnina cu relatia; Q", = n . 60 [ni3Jh] in care: V, estevolumulla 0 rota tie completaa tamburului, in m3;

Vr.

Modul de lucru 1. Sa urrnareste constructia ~i tunctionarea dozatorului cu tambur ~i alveole. . 2. Se reprezinta grafic schema constructiva a dozatorului, cu indiearea pan componente I?ia dimensiunilor principale. . 3. Se cornpleteaza tabele cu parametrii masura\i sau calculati. . 4. Se traseaza caracteristicile dozatorului pentru cele douacazuri de utilizare I?ipel fiecare din parametrii de reglaj. la materiale de dozat difarite. . a. La functionarea in ~arja, atunci cand se cunoaste masa ~rjei M. ~i sa imp: :determinarea pmametrilor care se cer a fi regla~ in vederea obtinerii acesteia. MasS: ~arjei depinde de numarul de rotatii n, Iii timpul de ~rja dupa rela~ile:

1" Vr=[~(D2-d;)-b'S'zlL

[m

''',

unde: D este diametrul tambunilui cu alveole; do - diametrul arborelui tamburului (diame~~ interior al alveolelor);b, s - la~mea, respectiv grosimea, unei palete; t- - nurnarul ai" palete; L - lungimea tamburului cu alveole; n - turatia tamburului, in rot/min. . Capacitatea de lucru volumetnca reala se determina astfel: .1, .p Qvr = ku . Qvt [m3Jh]

:"r

unde: ku = 0,7 - 0,9 reprezinta coeficientul de umplere al dozatorului.. Capacltatea de lucru rnasica, atat cea teoretica cat I?icea reala, se determina pnf inmultirea eapacitatii de lucru voturnetrica cu masa volumica a materialului de dozat. .'fe. Forts de frecare dintre furajul antrenat de tambur I?i stratul de material sit~: deasupra tamburului se poate ealcula cu relatia urmatoare: :~

M.!
M. (kg)

= M.,(n,)
L=cst.

= Qm . n,

Ms = Ms(t)
M,(kg)

= Qmt

ts

L=cst

FJ

= q . Ao . tg 'l't>

[N].

. .

i!

PI> P2 >P3

....

unde: q este presiunea medie verticals a materialului de dozat asupra tamburului, in NJm~: (q = pgh); P - densitatea materialului, inkg/m3;'g - acceierana gravitationala, in m/s2; inaltlmea stratului de material de dozat in cosul cie alimentare, in m;Ao - aria orizontala.li:' . sectiunii de descarcare a buncarului, in m2: \110- unghiul de frecare intema materialuluL* Puterea necesara actionsrii tamburului cu alveole sa ealculeaza cu relatia: .

hi

n (rotlmin) t (s) in eare: kl este un coeficient ce ia in considerare rezistenta materialului la despicare' (pe~t':U matenale pulverul~nte I?is.ub.forma ~e granul~ - kl~1, i~r pentru cele sub forma =( n Ms=(~) 3600 . Pv.i Is bueatl - kl=2); k2 - coefieientce ra In consl~~r~re ptercente pnn freeare ale organelor M~ 60. n PV.I r lucru (kr1,2 ... 1,5); I'lt- randamentul trensmisiei (11t = 0,85 - 0,9). .;'. ". . Actlonarea dozatoarelor tip ecluz8 sa face,fie prin intermediul unor reductoaret, b. La functionarea in flux continuu, atunci cand secere un debit constant de mate meleate, fie p~n intermediul unor reductoare cicloidale, care sa conduca -la turatii 5cazUt~~. :.itrebuie conoscuttperemenf ce trebuie modifiea~i pentru o.b~~.ereaa~stuia .. ale tamburuiui cu alveole. of " '. . DebituLd.QZatn[uluLestELdependent-de-lul"Ig~mea-sestlunll-fert:lstrel de ahmentare I de turatia tamburului cu alveole n dupa relatiile:' .. " Qm = Qm(L) Qm = Qm(n)

P=.

Fj . D

OJ kl

. k2 . [W]

2 'II

df

~t . fr'
'f

Qv_).

..

M
1.-----.
I I

Qsm (kg/s) .

n = est,

r-Z-i . -~.. IJ.2-'RM

1

I.:

+-

rm '

;t2
~

RM

11

l,

..

IT

t Q.m (kg/s)

L = cst.

P3 > pz > PI

!-.Ilr~j.._.L

Fig.2.8. Schema de actionare a dozatorului tip ecluza cu reductor melacat Aparatura folosita in laborator
;

Pentru efectuarea lucrarii se foloseste standul de laborator eare este un dozator dej tip E-30/28, cu turatia n 23 roUmin i capacitatea de lucru volumetrica reala de circa m3/h, in cazuldozarf de cereale boa be. Pe langa acest standse vor mai utiliza ruleta, riglaf gradata, sublerul, instrumente de ealcul I?istroboscopul pentru determinarea turatiei reale! a tamburului cu alveole.

1S\

.w

(m)_

n (rotimin)

..

'Qm _ ( L .3600 Qv ) . p vl ' L c

7'

Q ( Qv ) p n . m = tt : 3600 . v.i ' c

\ 29,

28

unde: Le. n, sunt lungimea sactiunii, respectiv turatia, de calcul (reglaj). ,

Referatullucrarii 1. Tipul i destina,ia dozatorulyi cu tallJb~r i alveole E 30'28 J.}J'{\ ck;~ot1.f1 r\'l~lt.~0\J.U1U {fA, Oft
<l.X:U.l, .. , IO~i".1

~~

[)~,e:l:'tllOo.~. i..Q'!Jt'i~C{)~:~,' IC/c1!&CWf rdJ:j~

<.

fCU( O/.tM}.()td., 2, Schema functionala a oozatorutui cu tambur ~i alveole E 30/28

.(.fY1 UJtU'

c.

r.u...v

dl r :;t

.f

u/,/)'

d~

;udc,( at-Li
-,

::u

(-

"

-~~

.:~-- . 1- --{I ,'I .", ,

-+-_ .. ~-. -.; ... 'l't7.i'~'IOI'

,... , I ,

.1.,; ..I..~ ..J..~..l).J.;'. iliilhirt , ~' I '

-{ ..
,

.~j-- -. ~ ~--

, ,

, ,

, ,

~/
\)} ,.;. 1.. : .J.. ~.. ~.. +..~..;..\..:..\..~.. 1..~.,~ .. ; .. \.. :..
I I I
0

Parametrii de reolai oentru functionarea in flux r. continuu :,;::,,:;.=:;::. +r+r-~.r-o--,-......,..~r'

I I o. - '1'-

"~iJictciJ.ili

J.J:ttti . . . . . . f ' I'

, 0 0 , 0 , , t, , , ,

, I ' lot .
_'_~ ,
,

,__

__~-I
0 ,

-- ~-o

I--~----~-' j , -+-, f -i- I-t' I--~-+-7-' f --~-' I--;-.

, 0 0 0 0 0 , I , ,

f .

__.
0

'~'.

1 .' 1 .. , f '
.
,

~.--,-,o ,

.. __
I

, ,

, ,

I'
,

, ,

..: ..... ~ .... t .-:.-. --r-- --;_. o

, '. o 0'1 ' --~. .:.-~-.

I ', I .
f
0 0 0 0

..;..I..;..l..;..! .. ~.l.; ..I..;..J.. ;ubd; :.. LLU.. I..:.. -- _. -.~-- --- -- --~-- -, I I.

--r-- --r-- -- -- .--~". ---f"- - -- --t-,. " Ij

--~-I
_

oooooo

_0

__

._

_.

Ik2 l'1t

+:.. :r --i-- .. {--. -t-- -r-- --to.

I I I I

.L; o'

-;-:_

:_ ~_

~_

:.--1--'--

1-: 1._: I:
, o
,

--...-- --p-- -- -- --.,-- --.--- -- -- -- .-..:..L~..L.:.t.:. 'f 1 ~ 1 ~.. _..,, f ,. 1._6,' __

I I ," , ., .,. " .,

.,

.,
0

I I' j i' I' ' f --~-' I --~---~- f .-~.- 1.. ~--j --~-. -.i---!--.'
o . -t---~.0 I I I

. ... j . j --~-. --~--j --~ .- 1--~--+ --~"-f'--~-.--~-0

:
0

:
0 ,

:
0 I

:
0

, ,

, ,

,
0 ,

Of' --~-- --t---:-- I

"

.,

I'
,
, ,

,
0

--1- -.~-- ---:--- --~-- -d-0 0 0 ~ '0 , , , , .. ". ,

.+.. 1 +...~ .. _At -- I - -f-, , ,

o 0 0 o 0 o 0 0 ,

i ..

.
'

1- -~- - j -~.(-.

.
0 , 0

i .' f .' I ..
---;.- - --}-I ..A ,

--;--

,
0 , , ,

,
,

Of' --~-- --!-- - .~---:.- 0 , , I

1 '

+_"!"'-- f - -~-. 1-- ~-0 I , 0 I I

.',
,

-. ~-- -.~-- -...;... --!--,

, 1 lot

, 0

t.

f . ~- ' 1 -~. 1- ..:-,

--!--Of' --~-- f -- ~-. .

o
0

_t.

trtc.b iJctct

..~ .. L!.. L.U .. L U ..L.LJ..L

-.1.-- _.~
o o
o

, ,

f '
, ,

!__

,::::,

::::

\
"

'1

v,
m Ql I c1J'13

011I m3/h '}(9) \..1

a ...
m /h
3

.Ii 13~

,I II ~,~'O .I.iL:23
30

ami
3

a .
m
3

/h

/h

Fr N 1.11.>

p W

.7, Observa~i ~i concluzii

I'U

20,~))
31

r
celule de cantarlre pentru masuraton in industrie sau in comert, a carer calibn oesteverificata la intervale de 2-3 ani ~i care asigura abatert-maxime de 10-3 -10 Lucrarea nr.3 DOZATOARE GRAVIMETRICE. CUNOA~TEREA CONSTRUCTIVA ~I FUNCTIONALA A UN OR SISTEME DE CANTARIRE MECANICE DE PE LtI\lIlLE DE SORTAT $1 AMBALAT LEGUME - FRUCTE ' .... Scopul lucrarii
y'

Proeesul de dozare consta dintr-un ansamblu de lucrari prin care produsele sunt rnasurate eu preeizie !}i debitat,e portionat sau in flux continuu la organele de lucruale masinilor de ambalat sau omoqenizat, i.ucrarea urrnareste cunoasterea constructiva !?i functionala a unor sisteme de cantarire ~i a unor dozatoare gravimetrice, precum ~i modalitatea de reglaj a acestorain vederea obtinerii preciziei impuse operafiei de cantarire (dozare). Se fae calcule estimative referitoare la sistemele de comparatie ale sistemelor de cantarire mecanice.

Fig.3.1. Sisteme de cantarire: mecanic (a); electronic (b); combinat (c) 1.buncar (palnie), 2.mecanism de suspendare; 3.cantar; 4.doze tensometrice; 5.aparatura de afi!?are, inregistrare si reglare Orice rnasurare a unei forte statice poate fi inloeuita (prin transformare) rnasurarea unei deptasari sau deformatie a unui element. Sunt cunoscute diferite met de convertire a deplasarii ~i detorrnanei intr-o marirne electrica propornonata, cum E metode capacitive, inductive, rezistive, etc. Alte metode de masurare a greutatii "., , bazeaza pe influentele ad use de aceasta asupra unor efecte electrice sau neetecn cum sunt cele giroscopice sau electromagnetice. in fig.3.2 sunt prezentate schemek ..principiu utilizate la dispozitivele de cantarire obisrunte.

Consideratil genera Ie
Preqatirea produselor !?i materialelor pentru desfacerea pe piala sau pentru livrare ca materie prima in alte industrii prelucratoare presupune efectuarea unor operatii de dozare ~i ambalare a acestora. Utilizarea metodelor ~i tehnologiilor de dozare automata aduee eu sine 0 crestere a eficientei economiee ~i are un impact imediat asupra evidentei materialelor livrate, cresterea cantitatii !?i calitatii produselor, dar ~i usurarea i calitatea arnbalarii Dozarea automata este un proces prin care se elirnina interventia factorulul uman din operatia propriu - zisa de dozare cat !?i simplificarea operatiilor ulterioare de prelucrare, afisare !?ifinalizare a rezultatelor obtinute prin dozare. Dispozitivele de dozare automata suntsolutii tehnice ingenioase ce cuprind domenii, atat dinrnecanica, cat !?idin electroruca, ~i sunt caracterizate printr-o precizie ~i sensibilitate Inalta. Dozarea gravimetrica automata presupune existenta unor dlspozitive spectate, monitorizarea procesului de dozare !?iasigurarea unei precizii ridicate.data de aomeniul in' care functioneaza dozatorul. S-au conceput astfel diverse elemente decantanre care sa poata transforma forta de greutate a masei materialului dozat lntr-un semnal electric. proportional cu masa materialului. Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare a functiilor dozatorului si, daca este nevoie sunt afisate, Inregistrate ~i corectate prin bucla de reactie inversa a sistemului. Dozatoarele gravimetrice asiqura a precizie relativ ridicata (eroare 1-5%), indiferent de gradul de a~ogenitate al produsului, insa, sunt mai compli~ate din punct de vedere constructiv decat dozatoarele volumetnce. " . Oozatoarele gravimetrice pot fi eu functionare discontinua (cantarind portiile de material livrat) !,>icu functionare continua (rnasurand debitul rnasic al f1uxului de material livrat). in cadrul procesului de dozare, operatia principals 0 constituie cantanrea. Frincipaleje sisteme de cantarire sunt prezentate in fig.3.1. Ele pot fi mecanice, electroniee sau mixte. Sistemele mecani c.e de cantarire sunt rnai ieftine !?ise utilizeaza in cazul capacitatilor reduse de lueru, atunci cand este nevoie de un singur cantar, Caracteristicile rnasinilor de dozat gravimetric (prin cantarire) sunt determinate in principal de tipul ~i caracteristicile dispozitivelor de cantanre, care sunt definite de precizia ceruta !?ide concitiile de folosire. Putem distinge urmatoarele tipuri de celule de cantarire: celule de cantarire pentru rnasuratori faarte precise, cu timp de reactie foarte scurt si eu 0 precizie peste 10-5 (industria farmaceutica):
J .

A 2

I,
'";

'I
0., G

BJ
&
b,

1
A

~.

~3

!I,
I'

ii

c.

d.

Fig.3;2. Scheme de principiu ale unor dispozitive de cantanre a - dispozitiv de cantarire mecanic (1.platformA mecanicA;2.transrnisie ~i afi~ar' mecanicl!l);b - dispozitiv de canmrire electromecanic (1.platformirlmecanicA;2.ce electronica de cantArire; 3.procesator de semnal electronic ~i afi~are); c - dispozitiv de cantarire electronic (1.celula electronica de cantanre; 2.ger.erator camp magnetic; 3.bobinA); d - dispozitiv de cant3rire pneumatic sau hidraulic (1.platforma de incArcare pneumaticAsau hidraulicl!l;2.celulA de cantarire, pneumatica hidraulica: 3.regulator de presiune; 4.aparat manometricde afi~are) G .- greutatea masurata: A - semnal de ie~ire afi~t (valoarea greuta~i) Dozatoarele discontinue de tip gravimetric reanzeaza portionarea materialelor proCluselorincantita1i de greuta~ stabilite, numite doze sau portii, Metodele de baza de dozare gravimetrica discontinue a materialelor in (granulare, pulveiiJlente) sun! prezentate schematizatin fig.3.3. 33

'.,

I
Aceste sisteme tuncuoneaza in flux cu echipamente de alimentare cu material i eehipamente de preluare a materialului dozat in vederea ambalarii. Dozatoarele gravimetrice cu tundionem continua sunt impuse de procesele tehnologice moderne care necesita elemente de rnasura i' control precise. Acestea cornbina procesul de extragere a materialului ~i transferul acestuia intr-un alimentat.or etans de forma sirnpla.. ~"\
I \

, ..

+/
~ .: \ I

~,

2 2 ,.. : .....,., .... ::.

"

Pentru fiecare doza se stabileste astfel un numar de turatii necesar pentru oblin,~re.a ei. Alimentarea eu ~material in buncar este diseontihua ~i sa reanzeaza la deps~irea unui nivel minim in ouncar, indicat fie de un senzor de nivel electronic sau optic. fie,e!?timatpe baza senzorului de cantarire a buncerulul .,' Dozatorul cu tunctionere continua ell sustragere de material (fig.3.5,a) extrage materialul de dozat din buncann de alimentare 2 cu transportorul cu melc 1, acestea fiind . prevBzute cu legaturi f1exibile in zonele de evacuare respectiit de intrare a materialului. c~\BiJricarul se aM suspendat pe sistemul de cantarire 3. Dispozitivul de reumplere 4 este l?'prev8zut cu 0 clapeta de inchidere 5 care asigura umplerea buncarului 2 pana la un nivel maxim de greutate Gmax. Celula de cantarire 6 mascara greutatea buncarului 2 cu un I~'interval de esantionare de ordinul fractiunilor de secunda. ~i comanda corespunzator elementele de executie reprezentate de motoarele electrice ale transportoarelor elieoidale de Ie baza buncarelor, asiqurand dozarea dorita a rnatenalulul,

l,'

,.,:.::.'':;',:

Fig.3.3. Sisteme de dozare gravlmetrica discontinue a materialelor in vrac a - cu adaugare (introducere) de material (1.buncar pentru material; 2.celul~ de cAntArire; 3.dispozitivde golire a dozei de material; 4.dispozitiv de deschidere i inchidere a a1imentiiriicu material in vederea dozaril): b - cu sustragere de material (1.buncar pentru material; ~.celuiA de cAntarire;3.melc transpo!1or . al dozei de material;4.motor de antrenare al melculuitransportor) Dozatorol gravimetric cu male (fig.3.4) dozeaza materialuldin blincarul de. alimentare prin intermediul unui traductor de gr:eutatemontatpe buncar. Pentrua realiza 0 dozare uniforms prin asigurarea unei' curgeri cudebit cat mai uniform; este.necesara evitarea compactarti materialului ,iformarii bo~i1orstatice la orifieiul de evaeuare,precum ,i asigurarea unel curgeri demaSa a materlalululln interiorul bunearului astfel ca acesta, trebuie sA fie prev8zut eu agitator actionat de un motor electnc M1 ce u~ureaza umplerea melcului eu material;--Melelll~esteaetlonat~de-1lllmotorelectrie M2 conectst la $istemul de reglare automata a dozarii. Turalia motorului electric M2 este reg lata tn fun~ie de valoarea dozei de referinta pentru sistemul de reglare automata.

Fig.3.5. Sehema unei instala~i de automatizare a unui dozator continuu cu mele, eu . '. sustragere de material (a) liIi aunui dozator cu placa defJectoare .(b) .A'"'- dispozitiv dedozare; B - dispozitivdecantBrir/3; C - sistem de control al dozarii; Dststerrtpentruaetionarea dozatorului. . 1.dispozitivde dozare; 2.buncar dealimentare; ;3:sisteinde cAntArire;4.dispozitiv de reumplere a .:buncArului;5.organ (dapetA) de inchidere; 6.celula de cantArire;7.dispozitiv de calcul (diferenliere) ,81 Semnaluluide scadere a grelltaW bun~i1.ilui; s.slstem de contrrl al doz8torului; 9:dispozitiv de .:..stabilire a velorij de intrare (referintA);10.Sistem de reglare 'a motoruluielectnc;11.motor electric deantrenere a melcului; 12:traductor pentru rnasurarea tura~ilor
I~; .

'VI

Fig.3.4. Schema tune\ionalil a dozatoarelor gravimetries cu mele (a) ~i eu banda (b)

Cand dispozitivul dereumplere 4 esteopritslsernchide supapa 5,dispozitivul de ';'caICllI (prin diferentiere) 7, stablleste d'e~itu/ de material; Prin compararea valarii date de sisternul.de control al dozatorului 8 cu valoarea stabilita careferinta (introdusade utiiizator) prin intermediu/ interfetei utilizator 9, sistemul dA reglare 1Ova regia sistemul dp. antrenare 11, asa lncat debitul de dozare stabilit sa fie . mentinut cat rnalaproape (cu 0 eroare acceptabita) de valoarea impusa la referinta prin 9. ~ Traductorul dp turatle 12 transrnite un sernnat sistemului de reglare 10 al motorului electric ~' 11, pentru reglarea turatiei necesare. La atingerea nivelulOi minim in buncar Gmin dozatorul !;i 4 este action at cu 0 toratie constanta ~i se reumple buncilrul 2 pana Is obtinerea nivelului maxim Gmax. Dupa stabilizarea sistemului de cantarire 3.5e. rein cepe dozarea gravimetrica. 35

34

in lirnpul reumpleni se calculeaza cantitatea totals a debitului de oozare. De regula, ~e pot etectua 10-20 reumpteri pe ora, iar limpul de reumplere nu trebuie depaseasca nwi mutt de 20% din timpul total de dozare. Frecventa reumplerilor arecteaza U$Q( precizia globola a sislemului. Dozototut cu banda (flg.3.4,b) realizeaza allrnentarea ell material discontinuu similar cu alimentarea dozatorului cu meIe sau eontinuu daca materialut ajuf"\jO'pe banda de transport direct din buncarul de depozitare, ( Controlut dozatorului se realizeaza eu un traductor de greutate Poziiiona~pe rolele ' , -de sustinere a benzii 9i un traductor de rnasurare a vitezei de transport a benzii Materialul S8 dozeaza in strat cat mai uniform pe banda prin intermediul unei placl. Valoarea greula\ii G este transrnisa de catre senzorul de cantarire ~i indicata conform cu debitul de malerial dorit, iar sistemul va trans mite 0 turatio conforrna motorului electric M pentru antrenarea benzii Dozetorut cu'placa deflectoare (fig,3.5,b) alimenteaza materialul cu ajutorul unui me Ie transporter ~i directioneaza curgerea materialului pe 0 placa de deviere pe care este montat un traductor de greutate. Acesta sesizeaza greutatea fluxului de material deviat de placa deflectoare, iar sisternul de control reqleaza valorile in functie de semnalul prim it, marind sau micsorand viteza melcului. Dozetotut rotetiv cu evacuare centrlfugala (fig,3,6,a), functioneaza similar cu dozatorul cu placa deflectoare alimentarea materialului realizandu-se prin intermediul unei ecluze acuonata de un motor electric cu turatie reglebila in functie de greutatea do file care este masurata.cu traductorul de greutate rnontat pe 0 tija care sustine prin intennediul unui rulment rotorul centrifugal de evacuare a materialului.

sa

vneza reglabila $i a unei clapete. La cerere, echipamentul mecanic se poate construi din inox alimentar. Se utilizeaza in domenii, cum ar fi: industria chimica: industria alimentara: industria rnaterialelor de constructn, industria cimentului, etc. Centetu! oenu laC/ite face parte din categoria sistemelor de cantarire i esta utilizat pe liniile lehnoloqice de sortare ~i ambalare a legumelor ~i fructelor in stare proaspata. .Schema tuncuonala a acestui dozator este prezentata in fig.3.7. Principiul de functionare este urrnatorul: operatorii de pe linia tshnoloqica de arnbalare in ladile, 8!?8aZ8 0 Ii:ldi\a pe placa orizontala a cantarului ~i incep umplerea acesteia cu fructe sau legume (bucata cu bucata), La inceputul umplerii, parghia 8 a contaclului electric mentine becul 9 (de culoare verde) aprins datorita lensiunii din arcul 5 care pastreaza ~i contactul parghieiinferioare a paralelogramului deformabil cu opritorul superior 4, La umplerea definitiva a laditei (cu 0 abatere de cateva grame constituind, de fapt, greutatea minima a unui 'fruct), tensiunea resortulul 5 (reglata pentru greutatea maxima a unei ledi\e prin mecanismul surub-piulita 6) esta depa!?ita i mecanismul paralelogram 3 se deforrneaza fac'and ca parghia de cornanda 7 sa apese asupra parghiei contactului electric 8, stinqand becul 9 de culoare verde ~i Inchizand circuitul becului 10 (de culoare rosie) care se va aprinde. Pentru pastrarea paralelogramului deformabil in limitele greutiWi unei ladite pline i pentru a rnicsora solieitarea resortului 5, pe suportul cantarulul este prevazut opritorul inferior 4', . 2~--"-L-_--r, __ .~ I 9
5
10'

'-r'1'\

,.. 1 ~B~l, .
.;

:, .:.~.

'::J .
.. - .

,.~ ....,./

:,:,"~

Buncar /'
ciintanre Clapats _ evacuare in sac Sistem ,/' prindere sac

I~
rv

Fig.3.6, Schema tunctionala a dozatorului cu evacuare centrifugala,(a) i a unei instalatii de lnsacuire cu doze tensometrice (b) " Dozarea automata rnasica realizeaza dozarea !?i pentru materiale deosebit de coezive cu diferite caracteristici reologice, asiqurand-o precizie buna chiar !li pentru debita mici de cateva grame pima la 30 kg/h ~i avand 0 durata mare de funcfionare buna. instala(ia de lnsiicuire prezentata ill fig.3,6,b se poateutiliza in orice domeniu unde este necesara lnsacuirea in saci de 25 ...70 kg, a materialelor granulare sau pulverulente. Echipamentul are unitate centrals cu microprocesor. Cantarirea se realizeaza pe 3 celule de sarcina. Se poate lucra in regim local sau la distanta, In cazul intreruperilor accidentale ale tensiunii de alimentare, datele se salveaza ~i se mernoreaza, Acnonarea esta pneumatlca. Dozarea se realizeaza in palnia de cantanre prin intermediul unui snec cu 36

Fig.3 7. Schema constructiva i functionala a cantarului pentru ladite 1.suport vertical; 2,placa de asezare a IMitei; 3,paralelogram deformabil; 4,4'.opritoare; 5.resort de reglare a greutc'3\iiIMilei; s.mecanisrn ~urub-piulita de reglare; 7.parghie de cornanda: a.contact electric; 9, 1G.becuri de culari diferite pentru sesizarea umplerii ladilei. Pe liniile tehnologice d"'~sortare si ambalare a fructelor ~i legumelor se utilizeaza sisteme de cantarire - dozare din cele rnai diverse, atat din punct de vedere constructiv cat i din punct de vedere functional. Vatarnarile mecanice ale fructelor ~i legumelor in timpul sortarii pe rnasini care au in cornponenta sistema de sortare dupt masa individuala a fructelor ~i \(:,gumelor sunt mult mai reduse comparativ cu cele de pe masinile de sortare dupa dimensiuni. Soctarea dupa masa individuala se efectueazape masini speciale care au 0 mare diversitate constructive, oar a caror parte prlncipala 0 reprezinta sistemul de cantarire care realizeaza separarea produselor peprincipiul cantarini individuale a acestora. 37

toloseste

Sistemul de sortare cu can tar mobil de tip MOBA de fabricatie olandeza, care sa pentru sortarea castravetilor de sera, esle prezentatschematic in fig.3.8.
11
6

Sensibiliiatea ~! precizia de cantartrs sepot

trusa de greutali cu greuta\i cunoscute.

determina experimental, folosind

.,\.

~~
J.

/' Dozatoarele gravill1etrice cu slstern de cantarire mecanic (fig.3.9) se compun, in :;. general, dintr-un recipient suspendat pe cutite de cantar i parghii, care se poate echilibra . cu a'jutorul unui sistemde cornparatia (cu brat variabil sau cu unghi variabil). Le

'"
I

3 ~/
7

'~---,l'
F'

Hli

-1

oo../""

-,

\,
\e
,'-\,

~~

f'
I i g.3.9. Sis

10

i i

C05(l-R

Fig.3.B. Schema constructive ~i functionala a sistemului de sortare cu cantar mobil de tip

MOBA

t.suport; 2.mecanism de tip paralelogram deformabil; 3.cupa suport pentru frucle sau legume; 4.contragreutate; 4'.limitator de pozitie a contraqreutatii; 5.mecanism de zavorare; 5.tija de cornanda: 6.arc elicoidal; 7.contragreutatiie cupei; a.suport fix; 9.opritor de comanda a descarcaril cupei; 10,11.cai de rulare; 12.lant; ts.role de sprijin; 14.amortizor hidraulic. Sortarea fructelor 9i legumelor dupa masa individuala a acestora se reallzeaza pe principiul canteririi individuale a fiecarui element din' mul\imea considerata 9i descarcarea sistemului de cantanre care este atasat unui sistem de transport, in zonele corespunzatoare fractlllor considerate, de unde aceste fractii se colecteaza in vederea arnbalarii, Sistemul de cantanre MOBA (fig.3.8) este alcatuit dintr-un mecanism paralelograrn deformabil 2, pe care se rnonteaza articulat cupa 3 pentru asezarea legumei sau fructului, mecanismul de zavorare 5 al descarcarii cupei, arcul elicoidal 6 de revenire in pozif a intiala a tijei de cornanda, contragreutatea 4 a mecanismului de cantarire, suportul fix 8 al opritorului 9 de comanda a descarcarf cupei, atunci cand masa din cupa corespunde fractiei respective, amortizorul hidraulic 14 al oscuafiitor sistemului de alimentare a produselor i un limitator de pozitie 4' a contraqreutatii 4. \. Aceste componente se afla montate pe un suport 1 princare 'se fixeaza elementul de cantarire pe slsternul de transport al masini: format din lantul 12, rolele desprijin 13 ~i caile de rulare 10 9i 11. Parametrii functlonaf principali ai sistemului de cantarire sunt: inaltimea HI de montare a opritorilor, grosimea h a opritorilor, timpul de amortizare, timpul de cantarire, viteza de deplasare a elementelor de cantarire in timpullucrului masinii, sensibilitateade cantanre i precizia de cantarire. . inal\imea HI a opritorilor corespunde limitei inferioare a masei fractiei respective, iar grosimea h a opritorilor corespunde domeniului de variatie tom a rnasei produselor fractiei, Timpul de cantarire tc este durata din momentul allmentarii cupei cu produsul de cantarit, pana in momentul stabilizarii oozitiei tijei 5' de cornanda a descarcarii cupei.

'~i

Notatiile utilizate in fig.3.9 reprezinta: G1- greutatea recipientului de material; G2greutatea sistemuh.ii de comparare; G - greutatea materialuTOidin recipient; Ll, L2, L3, L. _ !,Iungimea de calcul a parghiilor sistemului de suspend are, respective de comparare. " Urmarind figura, se poate scrie ca mornentut de comparare Me este egal cu:

,
',deund~

Mc==(G1+G).L]==FL2
rezulta ca forta F aplicata sistemului este:

F ==(G1 +Gf)~

it! dalculst cu

:'11

Conform aceleia~ischeme, relatia:

momentul indicat de sistemul de comparare Mi poate fi

--------c--

M, :::: G"9,-,-L2 = &L'1-3 Forte

.

F preluata de sistemul de cantarire, este egala, in acest caz .cu:

F==G2--'

L3

. Egaland expresiile fortei F, din eele dOUB relatii, rezulfa la echilibru, gteutatea ;.f'';-matenalului care trebute dozat:

G==G2 ._Li_~-G,
!!lii~;cfe:UJide S9 obtine ca G == f(L;) deoarece Ll, L2, L3 = constant, .deci, .pentru diverse greutc]ti r: '~aleimaterialului din. buncar sa. ob1iii (se .citesc) lungimi difel ite ale bratului greutatii :I}p~si$temului de comparare L,. Pentru sistemul de comparana Cll unghi variabil, momentul indica! este egal cu: M, == G2(R2 cosa - R1) ==2 pOR1 ,de'unde rezulta greutatea materialului G care trebuie dozata:

4'~

.
. GJ~G2

R2cosa'- R, L2 2R, LI -GI

39

38

(In acest caz, greutatea materialului din buncar este data de valoarea unghiului u care-t face bratul sistemului de comparare cu orizontala. Acest brat estelegat rigid cuae de rotatie al sistemului care se roteste diferit in functie de ,greutatea materialului di buncar: G = f(u). (i:> Majoritatea dozatoarelor cu sisteme de cantarire mecanice a:u as\azi sistem d comparatie cu unghi variabil, prevazut cu sisteme de amplificare a unghiului a, care poat fi citit i~ gradatii proportlonale pe un cadran circular,direct in unitati de mas~.... . In fig. 3.10 este prezentat schematic dozatorul model lndependenta - Sibiu, prevaz cu sistem de comparare cu unghi variabil. .( Dozatorul este format diritr-un recipient de dozare 1, alimentat pe la parte' superioara cu ajutorul unui transporter elicoidal 10, care este pus in functiune la comand operatorufui, dar se opreste automat atunci cand sistemul de comparatie este echilibrat d gre;;ta~ea materialului din recipient. Tn momentul evacuani materialului prin deschidere clapetei 7, de la partea de jos a recipientului, la partea superioara a acestuia se formeaz o depresiune, care antreneaza prin conducta de legatura 8, aerul din sectiunea inelara fermata prin dublarea tubului de evacuare. Prin aceasta se impiedica prafuirea mediul lnconiurator. Pentru dozarea atternativa a doua cantita\i de materiale diferite, aparatul s doteaza cu doua traductoare depozitie i doua butoane decomandii. 0 golire siguraa recipientului se asigura atunci cand aparatul este dotat cu un sistem de vibrare a tremi~i de evacuare." Dozatorul se utilizeaza, in principal, pentru dozarea cantitatii de faina pe fluxurU' tehnologi~ de panificatie.

.- -,
D
j

.:Sr'urinaresc ,schemele constructive ~i de functionare a sistemelor de dozare ~vimetticacunoscute i prezentate in cadruuucrant 'if/\' Seanatizeaza constructe ~i functionarea cantarului pentru ladite din laborator ~i SE re:tintll schema constructive aacestuia, cu indicarea par\ilor componente, impreuna Cl a~notiuni despre functionarea acestuia. . Y' ~efap determineri experimentale demonstrative cu ajutorul cantarului pentru IMitE e precizeaza reglajele principale pentru obtlnerea preciziei dorite. 4.1..s~ anajzeaza construqia i functlonarea elementului de cantArire MOBA dir reaJal;loratorului $isefac detel"mineri experimentsle demonstrative. ~. :S~l,irm.aresc pe stand everitualele reglaje care pot fi efectuate in scopul obtineri Preci~ij"(:orespunzatoare Iii a unei bune function~ri s elementului de canmrire. !"ii$~J~pr~zilJta.graficsChema de furictionarea elementului de cantarire MOBA, CI . iJriiiljls ~al1il(jrcOrripdherite ipreciz8r'eareglajelor functionsle. 0,7.' Se,determinae)(perimantal, prinetonometrare, timpulde cantanre pentru diferitt ro-a:~ej~I,~,fru.qtUIJII' difetite inal~l'ni de cad ere pe cup8i diferitegrade de amortizare ah am-drtizo{Uluihidi"aulic. , 'St!. r~aUzea~ rea ihaltimii. opritoarelor de oomands ~i a grosimii lor peritn ",teimpusesrractiei sortate Is opritorulrespectiv (ex; 150 g.. :.250 g, ~.a). ,S:}safaccaleule de verificare a telatiilor de calcul de la sistemele de ~ntl~rire cu bra '~abii,r~spectivclLunghi variabil

,,. 8;

regia

tla,siti~re, aelstemelor d~~ntari~e

b~~ .~7'"</we.he,.
.
. .

sau dOZ, a, re

QiE- vim~tr.'ca.,

,-Ii:". -"

\" W
Qv.

" . '.~
I!Y\/
\

~0.c.OY'Y.)!"Lt()

egvj)V)~V

~'Jt~ch
, , .
. .

<?J:~cW~~ ~~.fr;<e..
\\ Qh0l-'\J Q....
fY'N )<l)

,+

t~~ l,'
,'.,

'~ema ~. .

'constructive a cAntarului pentr~ ladite cu denumirea ~riricipale ~iprincipalele reglSje ale acesteia.

partilor components

~
" ~ V ( \ Fig.3.10. Schema constructiva a dozatorului Independenta - Sibiu 1.reclpient de dozare; 2.tub flexibil de legatura (ciorap); 3,4.parghiile sistemului de dozare; 5.cuplaj de legatura; 6.sistem de cornparatie: 7.clapeta de evacuare; a.conducta de legatura; s.secnune tnelara; 10.extractor de celula; 11.puncte de sprijin ale recipientului Aparatura utilizata in laborator

\~l::~:(::

~i':':':"

r-,
I
j_

.,~

()V \'J(}JtA

.o '\-' .. l't 'r.f'J<fl'f9"< I

2 ..-S1,,",,~
-r'''"'V'

.oS-. i' IJ.J ~'-;V'

. Pentru efectuarea lucrarii se utitlzeaza standurile pentru slstemete de cantarire i ',1; dozare gravimetrica din dotarea laboratorului, cu element de cantanrs MOBA ~i de tip/i~t cantar pentru ladi\e, hartie milimetrica, trusa de greuta\i, cronometru, ~ubler, riglc'L"\

l
~ ~
-~

9?o~\-L \ \ < ~""~~~!}.\/}~ ~~bJ( 1l7'- ,J\,}J ' . I -..J.fW~-..}" " '. ,'\ l '., .,', -Y" cYfV:I"\I:-' !; -c: w.~ \h M ' , () CiW; ",9. '\f (;.( G!. ~/tQ. ~ J~I~ ',n~'::tt\ ~"hoib _oCl-.';.;1(i,b. . +- ~ d'J/\ I~_r. l' rIA..
~

ei

C ('(rv-;

I 41 ,~ n ':::: . JJ I j,}:(" {)rn(j,j}., CP>-I0-01"-,.

mo.l , 'J' 1Q) ;. ':J.I..CJ.-.I../"!.; K \' i)~ \

,I

... ,~

'f", t""11

1,":

0~

'f' '
3. Schema constructivcl a sistemului de cantarire MOBA cu indicareapartilorcompone ~i a reglajelor sale principale. _ . ~l ,2. (r>-RQ,

~r

ch:
Lucrarea nrA DOZAREA UCHIDEl.OR. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TIMPULUI 0 MPLERE A RECIPIENTELOR - AMBALAJ iN CONDITII STATICE DETERMINATE

2 -e1'~ p~ f)v ~~ Q,: 1-('g~I~ , ,;Y:R I'd,' ol. _~ ....

nl/'r ... ~,

~~9ftd ... ~. ~ '\\. . ~~.\ .~~.~;~~~1

r : '-,.0

r
50

" _.\;.h-... pX.lI'(......

'.
lucrarea are ca seep asimilarea lji utilizarea unor cunostinte legate de sistemele d zarea lichidelor, prin realizarea unor incercari pentru un sistem hidraulie care are c mente principale doua rezervoare in care intra !}i ies anumite debit de lichid. Sisterm e rolut de a asiqura un debit stabil de ieslre in cazurile variatiei presiunii de alimental la intrare. Experimentele sunt utilizate pentru studiului comportarn sistemuu racterizat, in principal, prin nivelul lichidului, pentru anurniti parametri constructivi nctionali, precurn ~i pentru determinarea timpului de golire - umplere a ambalajelor. Oe asemenea, in cadrul lucrarii sefae deterrninari experimentale pe un stand d borator care functioneaza pe principiul dozarii la nivel constant a lichidelor. '. :onsideratii generale

b,' .5' -(f,,~c. d.i

itiilPtoiU

51.. b;():. ~ ~d iJ - okc'J Q,.1hQ..y'0b9.?1-=.,~1. ,t,~ c~ .. '6; -~v

r;' , ,{". '.~.-0-0>\,< 'PI \ (Jv\ -...;....\/'" \. r,. I'
.~'U>

CO<~~j,.:<t\~ " o.,0@n(l;!,I\)

)O/~\ -CD:'; '~' ',,~

. 2. _ Q~' "L'S_c~""
1

~,
"';Mt"

J~

.)(;:1-, ':""',: . 'D~: -:\~'" "'.' , t -: GflJ<cPJ Y'i:'P' .H; '..

o
1'\

';.;'~.' :.:' .. :: ":p . .... ,.e. r.mite .. liC.hid.U. lui ~~~iis. loeul. Totodata, prinextragere~ forta~a ~ ae~ulu~ din recipientul ,~\. ;,\l:imbalaj se creaza posibilitatea transportului pneumatic al lichidului pnn conductele o '/!!'lgatl,!ra dt~trerecipiente. ~,~)'i1i"la5lirriplerea recipientului mic este necesar sa se realizeze 0 astfel de dozare 4. Aplicatii de calcul pentru sistema de cAntSrire cu brat variabil ti cu unghi variabil. ';~;;.Ui~hid. Ulu~ .incat acest~ sa umple ..coresp~~z&tor recipientul. Dozarea lichidelor esl >iFi';;necesara In cele mal diverse damenn de activitate. L,2-, , ~.1 Z J@K5 i ~:C, .."'Oebitul de d.ozar~ depinde, in general, de viteza de deplasare a !ichidului pn :7,/1 ,b ,./.' II q I . l'f) ,.'~' ';l 99nq.",cte, preeum I de diarnetrul conductelor. i ~.:11': \'" Dozarea lichidelor se realizeaza, de obicei, pe baza a doua principii: I..., C/ln I'" . .\ . 1- 2. I' .I ~%y;iJ:!'.. dozare la nivel constant - cand in rezervorul de alimentare se mentine un niv. I I I _ 'c ~1 J)' Ct'" ).J, It:'o' Constant de liehid pe toata durata proeesului de imbuteliere, iar in recipientul d c" - . " ;+, DCil )-; umplere se face umplerea pan", la acetast nivel peritru toate recipientele; " 7: J. P t"' .. ~ !) '\; "= 60 D, ,;.(';:; ~'.l c {okS '. 18vqlum constant - cand din rezervorul de lichid (de alimentare) se preiau cantit!! ~L-' " l1 <0 'v .1) de lichld agale in volum eu volurnul recipientului de umplere. I'fl 0 r: '1 ;;. (ttl " '.:('L- f1!l,L 'rI(i)~':PnhCipiul dozarii la nivel constant se foloseste.Jnqeneral; numai pentru dozare \ // '2;" , l-: , L'{ ~L "'11~hi(jelo(in limp ce principiul dozarii la volum constant se utilizeazapentru dozarea, atl J ,L {:$.. Uil:!;!r!):o fJ",!, CJ/itJ~!!,~_'3/!!.!?.~ S) 'a.Hc~id~loi:cat ~i a produselor vascoase (gemuri, dulceturi, inghe1ate, paste de legume K ~ !). V / 5' . 2 ';),?I ~fltftf~r:~mpon, produse cosrneticesi farmaceutice,.etc.). Rrif'lCipiul dozarii la volum constant constatn preluarea unui anumit volum de lichi e o - (1<.,-,~ L" L 2.- -~/ __ 2\'" OJ _ O,~9(..aJ '1-1-._ ).J) ~ ..__ ' .. volurnul ambalajului) dintr-un vas de alimentare sau de rnasura ~i trecerea lui i LI . L~ @ I) '0,ytr c.: jJ L, RJ ~I la$ui'cte arnbalai. Vasul de alimentare poate avea volumul mai mare decat volurrn ..__ :' '-LI' R. _I - Q)cC' CSh(2 ;-0'~ '~r; o I . 0.,,).; (Je,'J1) ,Q I _,_c~ !v.J, J, ~ip~~'~iu"UJsau poate avea acelasivolurn cu ambalajul (vas de masura). <: -'. -L_ ""-2. t ; ;~"') <"1Jj s' -r::.2." "<,pozar,ea ~i umpterea la nivel constant se utilizeaza, de obicei, la umplerea buteliih <:. dl/I 2.'~ J8~ ~.1J')~9irirde imbuteliere complexe cu carusel (rezervor si aparate de umplere eu miscar 2 1!2..,90iJ 5. Observatii ~i concluzii, q~I~Q}~ti~} 9i consta in trecerea lichidului dintr-un recipient care se mentine ni.ell :cp"n~tanfintr-un alt recipient mai mic pana la atingerea unui nivel prestabilit in acesta. 0 lO+'iJ ~~~'-%l';:;,;,I!ls,WI?tiile de dozare - umplereau in componenta un rezervor principal de Iichi DiD};, "", ... __ .. -, + 2. . (),C~ ~) Q. ) ,0 c;!. -r (tanc,,':~ntainerJ din care liehidul este trimis spre capetele de umplere a recipientel< 2f)}~' i 't '::,--2. .. 2 Xbutl3li,iIQr) pnrl diverse procedee: gravitational, pneumatic, sub presiune sau combina!.

L__ 1;1T
~*
F.

\\'.;J~';~
J <~

'Pentru ca lichidul sa poata fi transvazat dintr-un rezervor mai mare in aitul d '<I}~\t,~padtate mai rnica este necesar sa fie scos aerul din recipientul de umplere pentru

/> _. /

c-'

;~i.J.~;''
"I;

l\ f

\J
\,

,g-...Jcf;

.'./ ~

4. _ (}

-,;LL

.''',+'.
. l.

~g~r c~

-.J

{I

11~.

G
f}

,..I'

'--,

e, /

..

in

"1

L.) G 1,-=~3!
'I"

.I

A (.''2, t:? "Q 4/

J,t"
'V

42

43

f:
Exista j~stal~tii pre~~~ut~ cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pent~;y La instalatiile de umplere rotative care utilizeaz8 principiul combinat de transport .i crearea centrahzata a pos,b,IItat,'or de transport allichidului ~i aeruiul extras din recipien~ ,aJimentare "gravitational-vacuum" a recipientelor ambalaj (fig.4.3,a), pompa de VI' sau cu pompe cu plunjer ~i supape adecvate de admisie - evacuare pentru fiecare cap di.t,5ilhtroduce aerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal, lnsa, de aici, lichidi umplere. . J,h,'PR8teie~i pe Ie partea de i?s a acestuia, atat gravitational, cat ~i datorita suprapresiun aerului.transmis de pompa. Intreruperea alimentani capetelor de umplere se poate face d, 3 fa robinetul cu doua cai 8 sau de la robinetul de inchidere de sub rezervor 10.
I

'I

r-=hh
4

9\
7

2
'I II

I"J;l7t"

1,

II

2
.
.~.

a
6 ~
,.
I,

'/ '

'I

I? /~.~
.

II

\\
o.er-

'\ \\

a'

\\

\ 1 ! I

-...
e

Fig.4.1. Principiul dozarii la volum constant (a) ~i la nivel constant (b)i, 1.vas. de allmentare (masura); 2.robinet cu 3 cai (supape); 3.sesizor de nivel; 4.conductat de allmentare rezervor; 5.gura de alime~tare recipient; 6.recipient (ambalej): 7.centrator~

~nstalatiile comp,'exe de. u~pl~r~ c~ I~chid sub vid au in cornponenta 0 pomPif:'-. '. .. .. _ .. . centrala de vacuum utll,zAnd trel pnnclpu pnnClpale de umplere: . l,l'" .' . Flg.4.2. Schema unei Instalatu de umplere cu transportul hchldulUl sub vacuum a. tran.sportul p~eumatic ~I'ichidului catre capetelede umplere ale instala~ei, aeesta fiin(jt..iL~pete de umplere; 2.conducta de vacuum; s.pompa de vacuum; 4.~mera de eva.cu~rE ~eahzat cu aJutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumaticiBi'fW\'aer(5.cohducta de aer compriinat; 6.racord de golire; 7.conducta de allmentare cu lichid; hchi?ul este depla~t atat subinfleuntadepresiunii cat ~i a suprapresiunii ae.:u'u~f!0{. 8.robinet cu doua cai; s.conducta delichid; 10.robinet de "nchidere reahzate la eele doua racorduri ale pompei, fig.4.2); . )).i., . b. t~ansportul.combinat ~I li~idului catre capetele de umplere, atatdatorita gravitatiei ca?" -. ,In ~z~1 i~sta/~tiil~r. de umplere care folos~sc ~rincipiul com~inarii vac~umului, ~ ~I pneumatic la fel ca In pnmul caz (figA.3,a); . '~\:,sIJPtf!preslUnll $1 graVltatlBI (fig.4.3,b), acestea mal au. In componenta, pe langa poma dl c. tran~po.~ul co~binat ~llichidului catre ~petele de umplere 'sub influeh1agravitaVei, (jtj,.;.Vid:.3 ..~j 0 ~o~pa de lichid 11 am~la~at~ sub reze~oru.' ~i'incipal al.in$tala~iei. Lichidl pre~lU~u aerulUi cream de 0 pompa devid ~i a presiunii lichidulu; realizata de 0 pom~N:,ajlinge gravlta~onal la pompa de hC~ld, lara~e~sta II tnmlte ~u presume pnn co~duC!, de h~hld (fig.4.3,b). .i~'~tr'e Spetele de umplere 1. Totodata, aerul trimis cu suprapresume de pompa de vid 3 II . . F~ecare:dintre principiile de umplere amintite depinde in particular de proprietaVIQ~1Tb:incOl de alimentara ajuta lichidul sa circule mai repede spre capeteleda umplere ~i S~fI liehidului de uf!:lplere, de tipul recip~entelor utilizate ~i de posibililatile disponibileimplicate: q~~liii I~ unelecazuri pornpa d~Ii.Chid 11 poate fi scurtcircuitata prin conducta d~ ocolln . Instalatlile de umplerelOtative cu vacuum (fig.4.2) au irhcomponenta 0 pompa dS~\)~12;. 'llchidul trecand fie gravitational spre capetele de umplere fie sub Influent vid 3 care.trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite ihtrarealichidului in acestea;~jsuprapresjunii creata de pompa de vid.

1'1

~petele de umplere 1 fii.n~ a~tf~1co.~~truite i~.cat sa permita, pe de 0 parte'ie~.ire~aerului:~'. i . ;.;., .... ~.' ..;;f;;Z.; .... ~~st~la~iile de umpl.ere su~ ~i~ .se fol~sesc, in. .9:neral, pentru asigurarea une la~ pe de alta ~arte admlsia hchldulUl In butelii, Aerul extras de pompa din arnbalaje trecii1;n)rot~1 a lichidelor sensibile la oxlda (~mbutehere asepbca). . . pnntr-o camera de transfer. 4 de unde 0 parte este evacuat in atmosfera, iar alfa parte este'?"; Inslalatiile de u(,lplere cu plunjere pot fi, de asemenea, construite In diverspreluat de pompa ~i tr~~sportat pnn ~on~uct~ de aer comprimat 5 in interiorul tancului de,j.7rv~rh:mte,in functie de firma constructoare, de ti~ullichi~ului, etc. Ele sunt prevaz.ut~, la fe ahmentare al IOstalatlel deasupra hchldulUi pentru a crea suprapresiunea necesara\~':C$'~i primele, cu rnai multe capete de umplere dispuse Impreuna cu rezervorul principal d. transportului ~i alimentarii capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. In caz del"',;IiCtlidPe 0 masa rotativ8 pentru a realiza dispunerea ma~inii intr-un flux tehnologi. necesit~te ~ poa~e int~erupe alime.ntare~ ~pete~or de umplere prin inchiderea i'Obinetuluh~ . .iCO. " ..t.i.nuu. In timpul unei rotafii, complete. a .caru.selului instala~e.i. ~e .realizeaza asezaret ~ doua cat 8 ~I gohrea tancului de hchld pnn deschiderea robinetului de golire 6.';;'; buteliei sub capul de umplere, dozarea lichidului, umplerea buteliei ~I retragerea acesteu Allmentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7.t'; de"~bb capul de umplere pentru a reintra in f1uxul tehnologic care continua cu lnchidere: fe, buteliei ~i etichetarea acesteia.

44

[.

--

. l

I
,t:*i~ti!l'instala\ii cu plunjere la care rolul supapelor de admisie-evacuare este prelua 'ob,jn~t!3,tipcanaeu doua sau trei cai sau se pot realiza plunjere eu degajari vertical! ,,4:4;b) prinintermediut carora se realizeaza legatura dintre eele doua vase, in anurnits ,~,1,1ii ale plungerelor, sau intre rezervorul de liehid i cilindrul de dozare. ""',, 4 II~

Aeeste instala~i pot fi cu piston vertical ~i supapa de admisie-evacuare pen fiecare cap de umplere ell mi~carea pe cams atat a pistoanelor cat sia supapelor, mipi comandata i sincronizata Cu mlscarea pe verticals a recipientelor de umplere. '

-,

"
x

2
~3

<-

".8 9

\
')

,,~entru dozarea ~i imbuteli~rea lichidelor nealimentare (ex. ulei de motor sat lc:arburan~i lichizi) se pot utiliza instalatii semiautomate ca cea din fig.4.5. ,,'" Instalatia serniautomata E-100 are un singur cap de dozare i presupune alimEmtarea manuals de catreoperator. Comanda 'de,executare a procesului de 6uteliere 'ElsfEl,data, de operator, ,eu, f1aconul 901 ce urr;neazaa fi umplut., Operatia dE i.,~~,u.~ieseface automat. instalatiaoprindu-s~,~utqmat dlJP;l,cea.J~fectuat 0 dozare .1!;:PtocesuVded6~re are toe ciclic i, anume:sea~azsUnrecipienn;IOI'in dreptul guriidE :itd9~(l:fseapasabutonul de cOmanda;areIOcprQGe~urde dQzatein carei,,'stalatia umplE ~f'~p!~btlJlinfr-o doza prestabilita i sa oprete~.lJ.t9T~t;"dup~CcJFeF-~ul se reia ciclic 'J:XQIOmulde'lichid dozat se rElgleaza electronic din tastatura,eontorului pr;ogramabil.

f'~"

Fig.4.4. Scheme de dozare a lichidelor eu cilindru de dozare ~i pistoane verticale ,1.rezervor de lithid; 2.cilindru de dozare; 3.piston vertical; 4. plunjer; 5.conducta de umplere; 6.taler; 7.recipient - ambalaj

t
1
5
:"4

~:%
rtJ<

tD;, ,

..
"

',f' :ifL~ ,
)'l?;:~"'
)~.,
iI
~,~;,' ,01,;

11-0 ", 12

" ~.~

,_,5,

\ ~

Fig.4.3. Umplere vacuum -gravitational (a) i prin suprapresiune -vae _ 'ta' J:,.:y; "'u '. " .' 1.capete de umplere; 2.cond.ucta de vacuum; 3.pompa de vacuum; 4~~rr:n ;~~~ e~~:a~!:t~L~I~:4.5. Schema d~?~lnelplua m:tal~llel seml~utom~t~ de Irnbuteliat eu .un cap de.dozare aar; 5.~nducta aar co~pn.mat; 6.racord golire; 7.conducta de alimentaJ; a.robinet cu !-i\'?;)'i\i. ,yezervpr h<:tlld,,?~Dq~yt~.ahmentare Ins~latle ..3.masa ~e .I~C~, 4.lnstalatle dOUBcal, 9.conductade ftehld; 10.robinet inchidere; t i.pompa lichid' 12 d a' . :~,',."',",',;,se",'";',',,fIl,,',',' ,!f!J,rt ",of'!lata ,o"eI,mbut~hat ~1 00: ,5,co;n~Clr proqrarnabil ell afi~aJdigital,. 6:taste de setare , ' .con uct ocohre j:ilirsmetn; 7,buton pornitlopnt at instalatlel; a.buton de comanda al urun cictu de dozare; s.buton de STOP avarie: Hi.suport ventil; t t.ventil de eliminare; 12.recipienl 46

fl",

('

, -, 'i

.'

. Tn fig.4.6 sunt flrezentate ventilul de urnplere al m.a~inilor carusel de um. Ple.. re l,a ..... l/.. ,..... b .. u .. te.I!!lor. lnstalatia ~re .in comp?n~nta:. ~'pompa de vid pentru extragerea ae!'llui din mvel constant la presume atmostenca ~i sectiune prin capul de umplere al ma~inilor de;~,;. butelu pentru a pernute mtrarea hchldulUl 10 acestea; capete de umplere astfel construite umplere izobarornetrica, in cazul imbutelierii sub presiune a lichidelor. .. . .~ :nncAt sa perrmta ie~irea aerului ~i admisia lichidului in butelie; a camera de transfer a ... aerului - vidului de catre pompa de vid, fie in atmosfera. fie in taneul de alimentare; tane allmentare care creeaza suprapresiunea necesara transportarii ~i alimentarii; conducte .ellchid. . .... .r .' Cilindrul hidraulic care actloneaza talerul de ridicare al sticlelor exerotao fort~ l.care poate fi reglata in funqie de tipul buteliei (sticia, metal. plastic etc.), precum ~i de < lnAltimea acesteia.
,I.:.

de

7 ~~9

ir.'~.
s_

/'

10

'.

8Q

f.;i?'!b~1iiitr)i~}~f;~JJ~\~~f;::'i

Fig.4.7. Instalatie de dozare - umplere lichide de tip carusel MA.fESTIC 1.arbore de antrenare a caruselului; 2.cilindru hidraulic de ridicare; 3.sistem de dozare 'r!-Y4.eonducta de umplere; 5.rezervor de Iichid; 6.plutitor; 7.rezervor tampon de aer ~ 8:conducta dealimentare cu lichid; s.conducta de evacuarea aerului; 10.butelie; t t.taler

Fig.4.6. Ventil de umplere pentru ma~ini de umplere la nivel constant la presiune atrnosferica ~i cap de umplere izobarornetrica (Ia impregnare cu C02) 1.con de ghidare; 2.gamitura de etansare ~17x24x1,5; 3.bu~; 4.teava de umplere; 5.pflrghie inferioara; 6.parghie superioara; 7.disti:intier; 8.are cilindric elicoidal; 9.teava cu piulita este prezentata 0 instalatie de dozare - umplere a lichidelor de tip caruse\. lnstalatia de dozare Majestic (fig.4.7) este 0 instalatie tip carusel destinata umplerii sub vid eu uchide.: calde sau reci (bauturi. inelusiv eu continut scazut dealcool), a

.;. Elemente teoretice Pentru un vas de sectiune transversala S in care se ga~te lichid la a inaltimE irii~ala H ~i din care lichidul se scurge printr-un orificiu de secflune s atlat la partea de jos < vaselui, timpul de scurgere completa a liehidului din vas poate fi calculat cu retatia: :r=

In fig.4.7

de

2SH _.-== u- s . ~2g.H

49

48

I
in care: it este coeficientul de debit, iar produsul S.H

-,
Timpul de realizare a unei operatii (i) se poate calcula cu relatia:

'I B~~~~= I'

t
5

rii ~
_- t
dH

= V-

volumul de lichid aflat in vas.

.-----'---,

~"
'",

Coeficientul de debit ~ are valori, in general, intre 0,5+0,7 i depinde ajutajului ~i de vascozitatee produsului. ~aca nivelul.lie~id~lui in v~s se mentine?Onsta.nt, .iar vol~mul. V de lichid se seurgefl~ sub acnunea preslunll hidrostatice a coloanei de hchld de Inaltlme H (care ramAne; constants), durata scurgerii 't1 se caleuleaza in acest caz cu relatia: 1"1 == V S .H

'c.'

/.I.s.J2g.H

/.I.s.J2g.H

'i,.'. ir
~f

evacuate

blileliipluw

nlirnentarc eubut.liigoalc

..

..'

Fig.4.8. Ciclograma procesului de umplere a recipientelor la masim de up carusel 60 a,

I:

I:
,

Se ~nstata ~ daca .nivelul in v~s s~ m~nti~e co~st~nt, ~celai velum de li~hid se i == --;; 3' 0 [s] scurge din aeesta intr-un limp de doua on mal rruc decat 10 prirnul caz. Este deci foart~J:~ ". . . 6 . ., . . . I ruselului entru importantii rnennnerea unui nivel constant al lichidului in vasul de masura, respectiv deJ~ncare. 0 este turat~~ caruselului (rotlm~n), iar ~I - unghl~1 de rotatie a ca p alimentare. . ,t'~xe<:utareaoperatiei n"). respecnv unqhlul zonei de lucru I. . V S. H~~'{,~Avand in vedere relatia capacita\ii de lucru a rnasinu, data de expresia; 1'1 == == Q==60.mn [buc/h] . /.I.s.J2g'!I. /.I.~.J2~.H _ _ '. . . . .~~nde m este numarul capetelor delucru (dozare-umplere, inchidere, etichetare), atunei sa ceea.ce :.epre~l~ta de doua on ~a~ PUtl.~decat In pn~ul caz. De al~l, rez~lta Important~".l\-Pcatescrie: mentlnerll urun nivet constant allt~hldulUl rn vasul ~e rnasura, ~espectlv de ahmentare., .3600, m aj Astfel, pentru scurgerea dmrezervor a urun volum de lichid de 1 I (sau 0,5 I) pnntr-I?" t, = ---[s] un orificiu de sectiune circulars s = 1t.d2/4, timpul de curgere va fi: ,IF).;' .Q 360 .. . . . .. . , 4 -10-.3 ."... :.'.... . Marimea unghiului de efectuare a operanet prtncipate a rnasmu <4 (vezi fig.4.6) 1"1 == . (see) "';poatefi dsterminat cu relatia: 2 '~H }". /.1-1(' d v~gJ1.>lfi 360-/4 unde: d este diametrul interior al conductei de evacuate (m), iar H - inaltimea lichidulul in'~~,}"":. r a4 == --T. . . vas (m). .. _ .. . . _ . _ Ji!unde: Teste perioada rotatiei complete a caruselului, lar 4 - nmpul necesar pentru . Majontatea Insta~atllior d: d?zare-umpl~re .cu lichid au ma~a carusel !otatlva ~.~;efectuarea operatiei principale a maslnil. . fun~loneaz~ dupa .0 clc~ogra~a bine determinate. Pentru rotate completa .. a nwsel AStfel, la maslnile de umplere, unghiul minim de rotatie a caruselului neeesar pentru rotative rnasma reahzeaza un ciclu complet. de lucru format dln mal multe operatn, fieeare;,umplerea unei butelii" este dat-de relatia: realiz~ndu-se int~-un interval de timp dat, corespunzator unui anumit unghi de rotatie al; ~\<j'" V- H Q mesei carusetului. ";\ a4 == 360 [ ] astfel de ciclograma arata ca in fig.4.8, in care s-au notat unghiurile caracteristice:f' . 60, m -n -/.I'S' ~2gH 3 ale functionsrii instalatiei: a1 - unghiul zonei de stationare a mecanismelor de dozare 1:~in.cSre:N este volumul de lichid care trebuie transferat in batelie (m ); H - inaltimea capetelor de umplere; a2 - unghiul zonei destmata ridicarii bu~liilor de catre talerele cu'h"ei6ioanei>delichid de deasupra sectiunii de umplere (m), considerata constanta; s - aria 2 miscare pe. carna sau cu actionare hidro-pneumatica; U3 - unghiiJl zonei de deelansare "SeqiiJniide umplere cu lichida buteliei (m2); 9 - acceleratia gravitationala (mfs ) ... operatiei de dozare-umplere; <4 - unghiui zonei de umplere a buteliilor; <l5 - unghiul ZOnEW~.;' :"'; ;!Ungl:1iurile de r~tatie a..c:aruselul~i ~e parcursul rid~carii ~i coborarii_butelnlor pot ~ de tncetare a operatiei de dozare; ae - zona de coborare a talerelor cu butelii pline. .4iJ'calculate pnn diferenta, neglijand ul"'ghlunle zonelor de tnceput ~I de sfarsit a umpleru I,'arimea zonelor U3 ~i as se determina din considerente constructive ~i au 0 manrne 'f'butElliilor: mica in raport cu celelalte. Marimea inte:valului <4 se determina din calculul hidraulic de)'~r;;, . a2 + a6 == 360 - (a4 + al) _ umplere a buteliei cu lichid. in co~d~iile speei~c.e fiec:arei metode de urnplere ~i e.st~, ~n.,~;; .. ",,;;,. T.iinPUInecesar ridicarH ~i coborani ta~erelor masinii de lucru pe care se aseaza general, seetorul cu cea mal mare lntindere. Manmea intervalelor U2 ~I ae se deterrnina din' Hluteliile se calculeaza cu relatia: . co!,~iderente cinematiee ~i de realizar~ a interdependentelor miscarilor. ~ste n,?cesar ca' ',:':; " T ,(a2 + a6) manmea acestor sectoare de lucru ~I, In special, eel de dozare-umplere sa poata fi reglata .'r,c =. 360 [s] astfel Incat sa se asigure un proces de functionare coreet. !",' .' -". f In general, timpul de ridicare t se ra egal cu tirnpul de coborare ~, ~I atuncr

;f;r,

,f'..

'eke

a'...

,.'. r,
I

50

51

Ie

= t;

t; c =-'

Pentru rnasinile de dozare-umplere cu lichid, in exploatare se urmaresc. in gene urrnatoarele caracteristic tehnice: capacitatea de lucru (recipiente/h); numarut capetelor umplere; tipul procesului de dozare (Ia nivel.constant sau la volum constant); capacitat buteliilor (I); presiunea nominata in rezerv6rul (tancul de lichid) de alimentare (Nt puterea motorului electric de actionare (kW): masa (kg) i dimensiunile1-,de gabarit rnasinii. in fig.4.9 este prezentata schema functionala a sistemului hidraulic cu d recipiente utilizat in cadrul lucrarii de laborator ..

-Tr

ru Dil

-----

Co:nduqta alim.ent""",

!
?:
c

Asigurarea unui debit irnpus 0.2, stabil, la iesirea din robinetul R3 din rezervorul oferior, in care se aflfl un nivel de lichid H2, se reatizeaza prin utilizarea unui rezervor ainpon superior in care exista un anumit nivet de lichid HI cu rolul de a compensa pentru .riati,edata, a debitului de intrare DI1in rezervorul superior. ,"'\Echiparea standului se poate face i cu duze calibrate sau conducte, mantate pe lndul'i'eiervoareldt care pot avea diverse orificii de evacuare, precum ~i diverse lungimi, ~~te~inlocuind rezistenta hidraulica corespunzatoare robinetelor lnlocude, R2 !?i/sau R3. 9bin~tul Rlare rolul de pornire sau intrerupere a atimentariicu lichid. :,;' Pentru reallzerea modelului sistemului hidraulic, se considera pe rand fiecare iZervorinparte.Variabilale primare pentru sistemele hidraulice sunt: presiunea, masa !?i ebitulrnasic. Pentru ariee vas care tontine 0 anumita masa de fluid M, rata de modificare "masei'trebuiesafie egalll cu rata totala de admisie a masei Qi, din care se scade rata 'eJi!vacuarea masei Qe. .' fn descrierea starii de echilibru dinamic al sistemului se utiiizeaza bilantul de mase. dM

I~=~. ,..
!JIoa

Tt=Qi-Q.,

rio.

.,

IHI
Duza e vacu.are
Re2B%V'O:t' inf"el.w:t'

;est$

Masa f1uidului este calculata in functie de densitate cu relatia M = P . V, unde p iar V - volumul ocupat de lichid in vas. Pentru un fluid ,c:dmpresibildensitateap este constanta, astfel ca: . ,"~ -: dM . dV

densitatea lichidului, -=p.-

R2

=::::::_____...

dt

dt
.

D l=Di2

Pentru un vas cu suprafata S, masa M de lichid se obnne cu relatia:

M=pSH

Dr2

"'7'

-D.,2

"';.,' '.Oaca vorn considera 0 curgere tarninara a lichidului, putem exprima debitul masic \f~i:cle'i~~ire,Q., care.este dependent de presiunea hidrostatica de la fundul vasului astfel:

,{~:f;;

.'

Qe = ~

\
\

P3

r=-. 1

!H2
Duza eVacual'e Cad%u
,~re

It~;<,:paca
,~:~,:,.:

',~~;,rn~~eR ests rezistenta la curgere a lichidului. . se cunoaste debitul masic de intrare Q, (ca functie de timp) !ili se doreste ~~l(~spmarea cornportarii sistemului in functie de inaltimea H a lichidului, se poate sene:
ii!'.,

Sa.introduce asttel debitul volumic de intrare 0; Qil p. se consldera ca temperatura i densitatea lichidului sunt constante, bilantul ; ~,d~,rnasesetransforma in bilant de volume. Fig.4.9. Schema functionala a sistemului hidraulic pentru dozarea lichidelor ,;,~l'i":l~i Vanatia volumului de lichid din rezervor dVldt reprezinta diferenta dinlre debitul de , ,~.ntrareD, !?icel de ieire De. Ecuatia diferen\iala pentru bilantul de volume este: Acesta este format dintr-un rezervor cu diametrul Dr1 !n care se gasete apa I~ 'I~'}\ <. nivelul H,. In rezervor intra debitul Oil prin robinetul Rl.montatpe conducta de intrare\n,~:~r?~t dV ==S. dH = D (/)- D (I) care presiunea de alimentare este Pi1, Presiunea hidrostatica la fundul rezervorului Prl'~ ~bii,':,' i" dt dt .1 e p.g.H1. Din rezervor prin robinetul R2, iese un debit Del printr-o conducts in care presiune~',~&inc.arese expliciteaza nivelul H allichidului: este Pe i\' k~~'f;i;;'il' . ')ebit~1 de ieire: Del ?in robinetul R2 este i.ntr~rea ~i2 in reze.rvoru'.cu diametrulp~\ I~W,"'~, dH(t) == ~(D (t) _ D (I) (m! s) . In care se gasete apa _Ia nivelul H~. In rezerv?r Intra debitul Di2 pnn roblnet~1 R2, mo~ta\,h'<,. dt S I e pe conducta de intrare In care presrunea de altmentare este Pi2. Presiunea hidrostaticala ',:I'd' ' S t . t.... '1' d'nc - S =1t. 02/4 . 0 i (I) - d e bit "In . .. . . 'Ii, un e: es e ana sec lunll rezervoru I' UI CIIn I uI de intrare I fundul rezervorului Pr2 = p.g. H2. lesirea din rezervorul cu diarnetrul Dr2 este De2, pnn 'If"':,..''' ' intermediul robinetului R3.~t~eiervor _ D (I):: K Il .J P, (I) - P (I) . 0 (t) ., debitul de iesire din rezervor Langa rezervoare se afla indicatoarele de nivel de lichid, prevazute cu rigla gradatik!:i". I I,." e

Rigla g;radata

;~f" ~\"' ..
,

~;~t!,:,i* .. ,Qaca

~"'.)

dH Q,-P p ..S -= . dt R

It~ rezu a

S .-=---dH Q/ oH dt p R

pentru citirea acestui.a. Robinetele. r~pr~zi~t8 rezistente hidraulice i pot fi inlocuite CU{:~W.(/) duze de evacuare calibrate, de 11Inglmidiferite. .8i'I'

=.K Rl..JP:ft) -

P.(/)

. KRI i KR2 _ coeficienti de rezistenta ai robinetelor R, ~i R2.

5)

&

53

'--r' ----r .---,Acesf coeficienti pot fi calculati cu relatiile:

-r-'-

~'-----,-=:--,--, --La angajarea miscani in sensul umplerii recipientului, butelia asezata ell baza pe .. taler, se mi~ca in sus spre ventilul de umplere fiind centrata pe acesta prin intermediului .~ unui inel de centrare. Prin impingere se realizeaza etansarea gurii buteliei pe un element din cauciuc, se deschide supapa din varful conductei de golire i se initiaza seurgerea liehidului din rezervor in butelie, Dupa trecerea unui anumit interval de timp, in care lichidut se scurge din rezervor prin teava de umplere (12) catre ventil, se obtine umplerea buteliei. Dupa umplere, parghia actionata prin manerut (5) este reaousa
i

Kill ~ KVlt
unde:
KVI
.:

. '.,,,
"
,i.~.

'

',- ':.f!;\L<

$i KV2sLlnt eoeficientii de deM:9i robijjete,or~a;;{~itR~!W;,,;I;i{i,,,.;(,, -, "f,;,:::\.d";, .. '#f'r}~J;'~:J,. ;;"\,~,,,,_, e- / ..... ..;' .. ,./,~_ ,,\:-, ~ Presiunea hidrostatica la fundul rezetyo[t!I~~Pr p'p_~,te~!9UI~'qlrrelatia: .

Pr(t)

= 10-

o- g. H(t)

.'

bar,','

:!e. .'.

,',,' ;,.. ,,";;.

,',' ',>;t;;"';:'1

<

"'.

Evidentierea umplerii buteliilordin sticla'lg"'nivel~@Hst~~t ~efa6e peun stand de laborator prevazut eu un cap de umplere-si rezerJOf(ji:Ji~ii.iliental:~:(~g./r;10).
~ '1'.'::'-. -~, >;,> ~,

la pozitia initiala, iar

datorita mi~carii descendente a buteliei, ventilul se inchide sub influenta resortului de revenire ~i alimentarea cu lichid tnceteaza. in acest moment, operatia de dozare -umplere , sa constdera

lncheiata.

In cadrul deterrninarilor experimentale se utiuzeaza un stand de laborator cu doua recipiente montate conform fig.4.9 ~i un stand de dozare - umplere eu un singur dispozitiv il>(cap de umplere) pe principiul umplerii la nivel constant (figA.10), cronometru, hartie ,t':miliinetrica pentru grafice, instrument de calcul.

.1. Se examlneaza standurile existente in laborator i se lntocmesc schitele acestora. 2. Se vor evldentia rezistentele hidraulice montate pe rezervoare ~i eele din trusa de f'::,I.l,Icru~ise vor nota parametrii constructivi ai acestora. ..,3, Se vastudia comportarea sisternulu! de dozare pentru lichide pentru unele din 'fi(';urmatorul experiment: . . i' ;~::: - se umple cu lichid vasul inferior,avandobturat orificiul de golire; . -se elibereaza oriflciulde golire ~i sa lasa'sa se scurgaJichidul intr-un ciundru gradat, citindu-se niveluHichidull!i cotectat laint~r:vc:lIeegalede'tiri1p (ex. 5 see); - sa noteaza intr-untabel. corespun~tcir ~rechile; d~ date: timp - nivel (volum) liehid colectat; '. . : " . '. . ~
"c .

Fig.4.10. Schema standuhn de laborator cu-cap de ',\Jmplerl9 laniY~1 constant Standul este alcatuit dintr-un cadru de sus~nerEj{1):Pe;cafe

seschlmba diametrul oi'ificiuluide

golire~i,se repeta experienta.

.:~ '.'1t'PQ'!Ipa ': ,........... 4 ;.~ .. S7. stu. ~iaz.c\i urnp ..le.reaeu hi.. d. .:a...av~n9: .r ..e~.e . rv.:. o. ru ..ll,JiSUP.~. ri.?r 1, continuu primr-o hldrauhca sau direct de' taliC. retea, obturat.orificiul dealim~ntat gohre a rezervorului ~I se 'sa ~f18 amplasat un i '~: note$z8 niveluUnvas laintervale d~tirn'p eg~fe, . ' rezervor de lichid (2) 'prevazut eu ventilulde umpler~':lahiVelcOristant(3) care este piesa Sedeschide bruscevacuarea piio:;rob,n'etul R2 ~ise cronornetreaza timpul de " ~.: umptere arezervorului 2 paoa ta athigerea; H2m~~i valon intermediare ale lui H2 pentru rnobila principala care asigura patrunderea lichidului. in butelie. \ /:I{;\::\ii'\t~!Ya,e.de citireegale{3 secunde );.' .. ' .' .' ,.; '. Parghia de cornanda a umplerii (4) este acponata pUll)snul3rprih parghia (5). La J.,.,!;~i .. ' .:0.>'~;; Sa co~st~iesc~rafi~'.~d. a.v~.nati.ea n.ive.lpli.liH2~i H3 (in citindrul gradat), respeetiv actionarea manuala a parghiei, aceasta se rote~tefat~~ de~artieulatia (6), iar prin ~' :~{:vOJU.l1lele delichid Vi ~I Vj, In tlll1P~r sa compara. intre ele, intermediul camei (7), afiata -la capatul parghi~i,. se comanda miscarea de, transtatie a ),""lr<'~7; "SSmOdifica rezistenta' hidtaUfiq8;~l rezervoru,luisuperior 1 (se rnareste diametrul :'QrifiCiuluideg,olire) ~i se refa~' 11Iti:nulexpe(iment,panadmd se obtine 0 variane a talerului (8), care este incastrat in bara impinga~of (9) i $ustinut centrat pe ventilul de votu!i1iJh.'Ji scurs.asemanatoare.cucea de'gql,ire a rszervonnui 2 in cilindrul gradat; in aeest umplere prin intermediul ghidajelor (10). !>()8tepastriiun~iyel r'l~fantjnr~z~.iVoruI2in, \iniplJl golirii. sale in cilindrul gradat lija impingator a ta/erului este prevazut~ in:zona de eont~ct a;acesteiacucama de ':;;\:8:. Se utilizlai:arezervo~re.deliGhi(fde Volume.egale~i se aleg astfel orificiile de cornanda, cu un palpator (11), care permite mi~carea derotati~in 'jurul propriei axe g6lite in~tsa se'asigure ISJezer\i6rti!:.z: un debit dealimentare egal cudebitul de lesire '19'rificilil delal'ezervorut' 1'va.aVe.~i'un di'ametru.mar mare decat orificiul de 90lire al centrale (paralela eu baza standului), aiutand asttel latransmlterea u~oara a mi~carii de la '~~etV6rului 2). GiJcele-douao~ficii'deg6Iir~o6tiJrate'se umplu cele doua vase cu acelasi carna la tija. \~pli!n;delichid. Se elibereai~ihstanfanelJorificiiIEf~isecolacteaza Iichidulde la rezervorul .i~f~iior 2 in cilindrui grad~t piliia can'cl"re.ier'iiorUl superior 1.se gole~te. Lichidul care se

1,1' ,;~,'

~se

54

55

'-r-'

'1
2. Etapele parcurse pentru experimente

.curge in continuare se colecteaza separat. Se noteaza volumul de lichid colectat in :illndru pentru intervale egale de timp ~i se traseaza graficul de variatie. 9. Se stabilesc .. din datele experimentale. timpul de evacuare a aceluiasi volum de ichid (tin rezervorul 2 in cilindrul gradat. pentru cazul'in care nivelul lichidului in vas scade le la H2max la 0 ~i pentru care nivelul se mentine constant la H2max.! " 10. Se repeta experimentele pentru aile diametre ale orificiilor de golire. preeum :;;i ientru alte valori ale lui H2 (de pornire). ... 11. Se inlocuiesc orificiile de golire eu conduete de diametru :;;ilungime cunoscute :;;i se 'epeta experimentele. 12. Se traseaza pentru fiecare experiment graficul de variate a volumului de lichid zolectat in functie de timp. 13. Se stabileste diferenta dintre timpii de golire in cazurile analizate i. se determina 3ce!}li timpi pentru diferitevolume de lichid colectate la diverse nivele de pornire in vasele fe alimentare. 14. Se urmaresc in continuare parametrii standului de dozare - umplere a buteliilor la nivel constant (diametrul rezervorului, lungimea :;;i diarnetrul tevii de urnplere, elementele constructive ale ventilului, cursa buteliei I talerului la umplere. etc.), . 15. Se ahmenteaza rezervorul eu lichid (apa) pana la nivelul Hm"x, corespunzator inal\imii maxime a aeestuia in rezervor. se aseaza butelia de sticla de 0,5 I pe talerul standului :;;i se actioneaza parghia de cornanda prin intermediul maneruluf;pana cand teava de umplere patrunde in butelie, iar aceasta se reazema cu gatul pe inelul de centrare alcapului de umpler.e. 16. Se continua cursa astfel lncat ventilul capului de umplere se deschide ~i lichidul incepe sa se scurqa in butelie. Se rnentine in eontinuare apasat !}i se cronornetreaza timpul necesar umplerii buteliei. Se urmareste indicatia referitoare ta nivellJl lichidului in rezervor prin intermediul rig lei gradate. precum 9i nivelul pana la care se ridica lichidul in butelie la sfar:;;itul umplerii. 17. Se determine debitul de evacuare a lichidulul prin teava de urnptere si. prin analogie cu relatia de caleul a debitului. se determine coeftcientul de debit u. 18. Se reiau masuratorite in scapul asigurarii unei trecvente mai mari de citire a nivelului in rezervor, cu 0 precizie ridicata. 19. Pentru fiecare experiment realizat se scriu rezurtatele obtinute ~i concluziile care decurg din acestea. Se pune in evidenta masa de lichid scursadin rezervor la intervale scurte de timp (3 - 5 s) sub forma grafica. Referatullucrarii 1. Schemele sistemelor de dozare a lichidelor utilizate in cadrul lucrarii

3. Schema constructiva a dozatorului de lichide la nivel constant, cu partile componente

4. Calculul coeficientului de debit ~i al timpului de golire a unui volum de liehid cunoscut .

5. Tabele eu parametrii masurati ~i calculati

6. Graficele cu variatia volumului de lichid in functie de timp

r-

-.~.- .-~.- ---!-, I , I

,I .
I
I

j .
I

r .

,. ,. .0._.-f
,. ,.

t . f . I . 1 . f ... I ...
I I I I I I I
, , I ,

f-.:-r~"":-"-r-'-'-'-r~"--'--'r-'"-'-~r-r-'
--~ -- . -!. - --..:--

--~-. --~-- --! .. -~-- --~-- --~-- --! -.

",. I,.,. , _...
"'" ".

__. __ .
I ,

0._

.. , :...

I .. j .. .. . . I_:._ . I..~._1.~L.....

, ,

'.

iliUiUJJiJ1Li I. .i. . I .. I . i . i .. . t ..
. . , _. f ~ . - - I--~-. j - .~.. -- I -- ~~-. - 1 . - -~ .. .. .. . ..'. _.0_. ._. ... _.. .... __.......... . f .. f .. I .. I ... -._.~ I . 1 .
, , ,
,

--~-. --~-- --+.. ~ -..I --;. -- 1--i-. .. .. 1 . 1 . . --p- --.--.. -- .-. . I .. 1.- ~---i- .. ;-..
-- ~-- _. i- - -- ~-. --.;..,

--t-- --~-- -+-- --~--L-!-- ~;.- t - ~;~---;.. I . j ..~.. --!-- t --;--.. I-t-.. . . f .. I --!-., 1-.~-., f . f" . , . : .: : -+. f --~-. +_A:. f ~. I ;.,__ .. I--~-. .. 1--+-. ,
_0

. -+- f --~-.. I--;-. f -r. f -i-+. . ..

, I

I I

. -!--. --~-.

.z.,;

--~--

--!--

-- ~-- -- ;--

,.

I . .. j .. t .. I .. j . ... j --,.... .z,; 1--,- f --~---p-. . I. .I. . . j .. 1 .. f . ! . I . . ..

--~-- --1--

--i--

- -j. -,

--i--I

- -~-

-- ~-,

--!---~-, , , ,
---: ,

--.!.-

--~-- --~-- --!--

t .. I . . f --r-. . . I . --~---T- .. . f --r-. f --r. . --r--

--;...-- --~-- -- f--

~~

..l.cl:.;..U ..tLl.l .. l-.j.-j..i..J..L.l.~ .. I..;..

--:.----~-. --!-- --.:-, , ,

--r-- -- ~.- -. .;. ---{----;-- , ,

".

--i- - -. -- -

, , ,

__ __ __

I . i .t . I .. I . j .. - I--~-1. -- --.:... I ... I . . ~... ~ . . . . . .. i .. f I-~~----~-.. 1 .. +--~-.. f --~-. I--~---~-. . . I-.~-. ---:--.
--~..--~---~----:-, , --.;-.. , , --~-- --t-, , , , ,
,
,

--~-.

, ..

7. Observafii ~i conc\uzii 56 57

r
pulverulente, lapte, concentrate, etc.) se utilizeaza sistemul cu punqa interioara (bag-in;' b9x),prin care punga in care a fost ambalat initial produsul se introduce intr-o cutie de Lucrarea nr. 5 ;:...carton protectoare. Punga mterioara poate fi confectionata din hartie netratata sau tratata AMBALAJE DIN MATERIALE CELULOZICE. PROIE(:;TAREA AMBALAJELOR!Vfoliedealuminiu sau material complex, cu posibilita1i' de termosudare. ' DIN CARTON ~I A DESFA~URATEI ACESTORA, IN CONCORDANTA ClJ,.VOLUMUL:'.Tr .. Ambalajele din carton pot servi ~i la ambalarea produselor lichide, cazuri in care $1 DIMENSIUNILE PRODUSUlUI DE AMBALAT t;;Mate~ialul de ambalaj trebuie sa fie impermeabil, iar inchiderea trebule sa se faca etans " r,Penjr.tJ aceasta se utilizeaza, in ultimul timp, rnateriale cornplexe din carton cu folie din Scopulluerarii'( ,'aliJminiu pe interior ~i polimeri sau lac pe exterior. Acesta permite 0 ambalare aseptica prin ~'Csterilizarea terrnlea atat a produsului cat ~i a materialului de ambalare. Ambalarea Lucrarea are ca seop cunoasterea principalelor tipuri constructive de ambalaje din!, .\produselor lichide se realizeaza prin sistemele Tetra-Pack, Tetra-Brick, Combibloc, Puremateriale celulozice, in special, cutii din carton, a dimensiunilor pr~ncipale ale ~cestora~ Pack, Tetra-Rex, etc. modul de simbolizare conform standardelor In vigoare. Se face proiectarea unui arnbale] ,1 din carton, respectiv a desfasuratei acestuia, pe baza dirnensiunllor calculate ~i stabilite in Tipuri constructive de cutii din carton concordanta cu volumul i dimensiunile produsului de ambalat. Se stabilesc datele care e. . trebuie rns.cris~ pe ~Ie ~ase. fete ale ambalajului. Se realizeaza croirea desfauratei/' . "........' In fig. 5: 1 - ~g:5.3 s~nt prezentate un.~I: varian~e c:>nstructive de cutii din carton de ambalaiului proiectat iol se stabiteste modul de asamblare a acestuia. ",lnal\lme rnedle, mica (taVI) saul mare (cutii malte). iar In fig.5A sunt prezentate unele ;""modalitati de inchidere a cutiilor din carton. De asemenea, in fig.5.5 sunt prezentate unele variante constructive de ambalaje conslderatn generale intenoare din carton utilizate la ambalarea ioi protejarea produselor solide. Mate/iale celulozice utilizate la ambalarea produselor sunt hartia l}i cartonul (STAS Cutiile Obif1u;te cu 0 deschizatura (fig.5.1,a) au clape de lungime egala, atat la 5845/3-87). Ele S8 utilizeazE! pe scara larga, pe de 0 parte pentru ca indeplinesc condifiile partea superioera, cat ~i la partea inferioara, indoite spre interior. Clapele se intalnesc de protectie la 0 mare parte din produse, iar pe de alta parte pentru ~ nu contera lust sau . numai la cutiile cu baza un patrat. inchiderea clapelor se poate realiza prin lipire eu clei, mires, au pret redus, nu intra In reactii eu produsele, sunt usoare In stare goala, ocupa/.banda adezivii sau prin cusatura metalica, volum redus, pot fi pliate, permit conrectlonarea complet rnecanizata i au rezisten\iLv .Cutiife cu deschizatura centrala speciala (fig.S.1 ,b) au clape la partea superioara i corespunzatoare la variatii mari de temperatura fara a se deprecia. ' ,'fa partea inferioar'a de grosime dubla. Ambele clape laterale (sau numai una din acestea) Hartia i cartonul sunt aqlornerart de fibre celulozice ale carer Insusiri depind de?~:suntmai seurte decat clapele de la capete, astfel in cat toate clapele se intalnesc pentru a procedeul de extragere a fibrel?r din lemnul utiliz~t. ca m~t~rie prima. Fib~ele .se pot:,,,,du~la part~.a superioara ~inferi,?ara. . . extrage prin procedee mecaruce (pasta mecanica). chimice (pasta chirnica) sau /' CuMe cu deschlzMura acopenta (fig.5.1,c) sunt eficiente cand produsele combinate. .c . impa<:hetafe pentru expeditie necesita inchiderea eu agrafe, cusatura sau banda. La
~ .e

~r
'I:

'I"

;";

Pentru elirninarea permeabilitatii la apa, materialele c~lul?zic~ de ambala.J. se pot~ 1 .. a .,~... ... s.te ..c ..u . tii. lapele .Iaterale se suprapun partial pentru a man rigiditatea. atat la partea impregna cu substante plastice topite (parafina, cerun, ra~ml sintetice), se pot lacu. ~u~< sllperioaracat ~i ihferioara a cutiei. ra~ini, esteri, polirneri vinilici sau acoperi cu foite din aluminiu, celofan sau hartie. ~;{- '. Cutia cu aescbiziiiur acoperita complet de clapa (fig.5.1,d) are 0 constructie foarte pergament. . . . .,~rigida, deoarece clapele laterale au lungimea egala cu la1imea cuuei, iar clapele de !a Cartonul utilizat la fabricarea ambalajelor este de mal multe felun: .duple~, tnple~::: ca~t~ seintalnesc,' astfel incat dupa inchidere ele forrneaza trei straturi suprapuse de sau ondulat. Cartonul duplex (tip X - Extra i tip 0 _. Obisnuit) este format din doua stratun. "material atat la partea superioara cat ~i inferioara, diferite de material fibros, in timp ce cartonul triplex are trei straturi de material fibres, unite,:': '.Cutia cu 0 deschizatura i capas (fig.S.1 ,e) peate fi utilizata in combinatie cu diferite in stare umeda prin presare. Cartonul ondulat prezlnta caraeteris:ici supenoare cei,?rl~ltej J"suporturiin situatiile in care capacul este necesar sa fie scos ~i pus in mod repetat. doua tipuri de carton, in ceea ce prtveste stabilitatea, rezistenta la mcovoler~ I masa, fil~d: ,:' f Cutia cu deschizatura i pereri dubl; (fig.S.1,f) este utilizata pentru expedi\ii, obtinut prin suprapunerea alternativa a 1-4 straturi netede cu 1-3 stratun ondulate din. ')8~igurand 0 rigiditate sponta i protectia ceruta de expedierea in siquranta a produselor hartie, unite cu adeziv., ; ,':grele. Este confectionata din carton eu peref dubli ~i pcate fi de diferite marirm Hartia se utilizeaza, in general, ca ambalaj direct (de desfaeere), in timp ce cartonul, ';i.constructive. . se foloseste rnai mult ca ambalaj indirect sau auxiliar. .' .' ." Cutia specia/a cu capac (fig.S.1 ,g) se reanzeaza prin capsare ~i este economics din Amba/aje/e din hSrtie sunt, in marea majoritate, sub forma de sact sau punqr, cu',punctde vedere al spatiului. Are peref de capat dubli ~i este utilizata la expedierea florilor sau far{j piiuri laterale, iar cele din carton sub forma ~e lazi ~i.cutii.. .,. paiate,;toroane sau produse similare. :..8zile ; cutiile din carton ondu/at au forma paralelipipedica (sau pnsmatlc:a) cu::,' " .-Cutia din doua but;ati (fig.5.1,h) prezinta un surplus <.:e grosime al cartonului ondulat dimensiuni dintre cete mai variate in functie de produsul care se. amba~ea~a. Se~,:-peper~tii laterali i la capete, asiqurand 0 rezistenta buna la stivuire i 0 protectie sigurii a construiesc. de obicei, in sistem pliant pentru ca transportul I depozitarea inainte de'..;'eo~tinutuIUi. utilizare sa se faca cat mai usor. . ..' _ ,~. Cutii/e cu doua capace (fig.5.1, i) sun; utilizate, 'in general, la articole care nu pot fi Pentru ambalarea produselor solide se pot folosi cutii din carton avand forme ill:' ambalate in cutii standard. La dimensiuni mari, aceste cutii sunt folosite uneori ca un posibilita]! de inchidere l}i asigurare din cele mai varia~e. . ._ . ~;sistem unificat da paletizare. ' In cazul ambaliirii unor prod use care necesita 0 protectie s~onta la apa, vapon.. ;', ..,Cutii/e' captuite, simple sau dubie, cu capac c/apa (fig.5.1,j) sunt utilizate drept mirosuri, arome, care nu poate fi asigurata numai de arnbalajul din carton (substante.,:oontainer interior sau pachet postal pentru expediere pe tren (cele simplu captuslte), sau
r.. ,.. (.... C.

58

59

acolo unde se cere 0 protectie sporita a produsului (cele dubliJ l\19.ptu~ite), deoarece sum alcatuite din trei repere care asigura agrosime dubla pe taate par:tile. .

Cutiile glisante (fig.5.-1,k) au doua grosimide carton cu doua fete pe toate partile (cutii glisante triple) sau numai pe doua parti (cutii glisante duble) ~i sunt ideaie pentru expedieri postale sauexpres. . . ') Cutiile realizate prinindoirea in cinci palfi a semifabricatului (fig.S.1,I) sunt pnmite la utilizator sub forma plata ~isunt utilizate laambalarea sticielor,a umbrelelo,r sau re~erelor subun ~i lungi. Fiecare capat are eel putin trei grosimi asigurand rezistehta acolo un de este eel mai mull nevoie.

>
/~

--

~,...
~
1

1;1/
b

/~

~~.
h

k
Fig.5.1. Tipuri constructive de cutii din carton
a.cu a deschizaturi3; b.cu deschizatura centrale; c.cu deschizatura acopenta partial; d.cu deschizatura acopenta complet; e.cu capac; f.cu desehizatura !ii pere1i dubli; g.speciala eu capac; h.din doua buca~; i.eu doua capace; j.captusite: k.glisante; I.pliabile Fig.5.2. Tipuri constructive de cutii din carton (continuare) a.eu clape "acordeon"; b.eu muchii verticale intarite; c.eu capete ingropate; d.telescopice eu capac ~ clape; e.cu doua capace autoblocabile; f.cu capac glisant !ii ctape duble; g.cu doua capace !ii piesa centrala glisanta; h.dintr-o piesa tnoona; i.din doua piese; j.din trei piese

60

61

,I

CUTII JOASE (TAVI)

CUTU IHALTE

"hl!'

!'ii>

"

"

t5fr:n~
~
PIIu"'"",
Plluln".,... B~ArthtJr
~ bIoAlf'e 81oca -nutu -

81oc.n

~ trILI"ghl

Tav!

eu colll11111plle ~ ~pac

cu pllurl

CutJ. eu c..apac: cu pllurf .

,.~t.

itch_pIc

EV l!J~ O~
Fund.mom.a '"8 .,. Inrold" "11-. otdI"oId"

&

/1~>

"llriglrtwaocl"

~//~D~
./ C(}.

~
TavA eu coll\lr1

j
blocat. (ee1uzate,

Lf
Pllunl. d. ("chid . a f\:i1dulul ~',

~0
Mlnecl C.hal.

~
Exteriol fn panou

cutillO!"Inalt. (d fa~u"'llil

f>"~""'" Lf I'; ~
~
TavA dou~

#~~' .
I
.11'

A~

--,--L L.

.'"
i"

""' str~ transp.,..,t~

-------.~-----.,--"'-

Coml>ln~II. d. Inchldola pllurt ;1 clot d. oclm. (d 1~IPJrat~1

::f:..~J0
'.

:;/ ~~//

-- i i
..
'.-'

_ ..-r-;-

Carton t'..omblnati COI'IPMtft"" lorn' Iibori

crraJ .fa ~
Arip6 Ep;ti

D.""",,

AripAcutad

eoqSlroplagpii

CoIIUri stropl

no/ipila

Fig.5.4. Modalitati de inchidere ~i asigurare a cutiilor din carton

\\ .... i ,~/.~ ../

...-..j
........

""< <.

..--'

T.vll~ramldaiA eu ,,0I1tl:r1 !lpll" ~I 1IRP$urt d4tlnc-.blder. eu b~<tC:v"fJ

I
62

'-~'

C ,;1. <:U ..: ".1"1Ilpl', :~ capa<: cu MlP~

._JI_

Fig. 5.3. Scheme constructive de cutii joase sau ';nalte din carton utillzate ca ambalaje

Cutiile cu claps "ecordeon" (fig.S.2.a) sunt construite dintr-o singura bucata dE carton ~i se inchid spre interior dupa doua linii crestate pe lateral, prin impingerea cia palo in jos, imbinarea acestora facandu se cu t:.anda adeziva. Aceste cutii asigura 0 buni protectie la scurgeri, fiind utilizate la ambalarea prod use lor granulare sau pulverulente. Cutiile cu ,nuchii verticale infante (fig.S.2,b) ofera 0 buna rezistenta la stivuire ~i SE utilizeaza mar mult pentru ambalarea in vrac a unor prod use cum ar fi: explozive, carru sau produse cu greutate concantrata.

63

I-,
[1't

~ E)
l" <,
<,
C8p:u~ealii oeschisa

AMBALAJE :NTERIOARE OI~ CA:ON

<::.~ //'> \ ~0'"

"

Coo'" cu col\unlalale ,ferestate

1,.JW \-~- :::'':''''"'Q =:::r.:".

C8~:eala
\

~I":"----

<8>/ so.
Proleclie cu colt crapa!.' ~

<>:~ ~,-m/~
I

0:
SUfXlrtcolalalndOl.l ;

/' /' ,,/ . Suport indoit

/'./

exlens;billi. : Palt;\ie cu singurn celuta

0

"",

.\ ~

'

deSCh.isA

--~---:::-..:..

.---

~l

..

l,~W ~
"",./ .

cap! ",ealS ancolti

,""'0,""''''

.. ~. I I .. ..
. QSUfXl

SUfXlrtfndO. n

.'.

\.

..

Com mente~ umplutulii ~

/?! "''''".~.

rtfndolt

capl~eatacompartlmenl

de6C~hOO"

C-Spt",ealacompartlmenl deschiM I

capt~aliicompartlmenl
deschlsa

('.apt~sl!l

__ -0- ~~. . i~'.'.". . " t$ . ~ Q~ .... 1lJ ~ ~ 7l1 ry 0

!';:,
I'
Aparatoarede ; . Compartlmenta19 protec\ie~I flxere; ~lndOn e.x!ens. IblliI pt. 2.4cu.IUIe .~~

~::--F\~-" :'
I
capt~ata sncortl cu n""re In.t.:l.letu.ra Aparatoarede colI . ~ . ~ ~.

i.,;:.. ..
! celule

..

..

ntarern 36

-:;/;

I
'

I. ;

Cutiile cu capete ingropate (fig.5.2,c) sunt alcatuite din trei piese: 0 foaie pentru partile taterate ~i ooua piese sub forma de flanse pentru capete, astfel in cat prin modificarea lungimii foii pentru pariile laterale dimensiunea cutiei se poate modifica in vederea arnbalarii a cat mal muller produse eu aceeasi sectiune dar de lungimi diferite. Asamblarea pieselor se face, de eele mai multe ori, prin capsare. Cutiile fefescopice (partiale sau totale) CIJ capac i clape pe ambele parti (fig.5.2,d) sunt atcatuite din ooua piese, ambele in. varianta cu 0 deschizatura, Peretii dubli din carton ondulat asigura 0 rezistenta mai mare I,i umflare i curbare, precum i la stivuire. Curia cu doua capace autoblocabile (fig.S.2.e) este alcatuita din trei piese prevazute eu borduri marginale. Bordurile capacelor sa autoblocheaza prin apasare peste bordurile existente pe cutia propriu-zisa sub forma tubulara, Acest tip de cutie se utilizeaza mai mult pentru expedierea pe cale terata a produselor grele. Cutia cu capac glisEJnt i gros;me dubla cu clape pe ambele parti (fig.5.2,f) se utitizeaza mai mult Ia ambalarea in vrac a produselor eu densitate mare (ex. suruburi, piulite, saibe). . Cutia cu doua capace i piesa glisanta cu clape(fig.5.2,g) se utilizeaza, la fel ca ~i eutia anterioara, mai mult la ambalarea produselor grele supuse la rnanipulari multiple. Arnbalajul dintr-o piesa indoita (fig.5.2,h) prezinta partile indoite cu lungimea speeiflcata de utilizator. Este usor de realizat, depozitat ~i inch is, ambalarea produselor fiind deosebit de simpla. Sa utilizeaze in diverse situatii, pentru ambalare de colete postale, carli, aparate ~i articole similare. Ambalajul din dOUBpiese tnaoiie (fig.5.2,i) este alcatuit din foi erestate pe liniile de indoire. Lungimea pariilor indoite este specificata de utilizator. Ambalajul asigura 0 rezistenta mai mare datorita grosimii duble a eartonului pe partea superioara i inferioara. Ambafajul din trei piese lndoite (fig.S,2,j) difera de modelul anterior prin aeeea ea are capetele formate din doua piese i nu din una singura, utilizandu-se la ambalarea produselor lungi i late. Prolectarea ambalajelor (cutiilor) din carton !Iii a desfasuratel acestora

suport Indon

. ComparllinentareextenslbilA in 12 ceiule c.uextrafant~

'1 ~

Aparatoom cu flxare <:

.C

Apar.noarede cap!lt

Suporl indon

. .'

..

de dellmitare
<-;

,~_.'"'~o

~,,,..,""~'~",

(i'j

su po"....

~.~
;:J3
TAvlcreslale;;1 iooolla

I~
GafA"'}88la Indclts

~1},iJ

-'
I
Comparlimenfare In urnen Inall; cu piesachela

y/f \~~' I ",JV _~

0/

Apartilonde con

Suport 100011

v ~ Comparlimentarein patrucelula

v.

Fig.5.5. Variante constructive de ambalaje interioare utilizate pentru protejarea produselor ambalate

. Prin forma $i dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de manipulare, sa protejeze produsul arnbalat ~i sa contribuie la comercializarea u~oara a aeestuia. Estenecesar ca prin calita\ile estetiee pe care Ie contera ambalajul, aeesta sa determine impulsut de cumpsrare a produsului, Proiectarea ambalajelor este unul din eele mai importante elemente ale . comercializani .produselor. Ea trebuie integrata procesului de productle a produsului de .ambalat, numai asa fiind satlsfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare, . informare, prezentare. Pe baza conoitulor pe care trebuie s~ Ie indeplineasca ambalajul se poate trece la determinarea ambefajului optim 9i apoi la alegerea metodei de ambalare. Ambalajul optim este aceta care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica un consum minim de material !;li manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare, inchidere, etc. necesita utilaje cat mai putin costisitoare, eu efort minim (eventual sa permitB automatizarea procesutui). i este, evident, economic. . Etapele generale aleproiectarti ambalajelor sunt -? explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei ~i sa fac schite cu privire la dirnensiunilesi aspectul exterior al ambalajului; alegerea variantei optime de ambalai ~i punerea la punet a elementelor grafice; rnoditicarite finale, eu ineluderea speclticatiilor tipografice, a ilustratiilor l}i a altor implemer.lari grafiee; finaliza'rea, din punet de vedere al productiei, ~i preqatirea imprimarii. lndtcatorf de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:

64

65

indicatori tehnico-economici: caracteristicile functionale ~i tehnico-constructive, materialele, economicitatea; . indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozine, influenta psihologica. Estetica ambalajului este subordonata econornicitatll; obiectivul nu este de a clt)tine ambalaje frumoase, ci ambalaje care sa raspunda optim cerintelor activitatil practice: protectia produsului dar i vanzarea acestuia. '-, Croirea cutiilor de carton se poate realiza lnnurneroase forme ~i modele asacum lie prezinta in fig.5.6 - fig.5.8, respectiv in STAS 11309-80.
, , -1 , ,
,

_J

I I

kl

l
0.

Rt

hr
A
N B

Rf
I
j

I bl

Fig.5.6. Cutii ~i casete clasice din carton

:c

~tR~
---~-~..:.----.:-

Croirea cartonului pentru cutiile de ambalare se face prin stantare, iar liniile dup care are loc plierea laturilor ~i a clapelor deinchidere se realizeaza prin presare cu ctitit, cu lai:;; neascutit (operatia sa numeste biguire) . . La noi in tara, STAS 11309-80 reglementeaza codificarea, modul de asamblare materialul :;;iprocedeele de imprimare a ambalajelor din carton :;;ia anexelor interioare al aeestora. Astfel, dimansiunile sunt notate cu literele: L, I, h - lungimea, respectiv latimea ~ inaltimea, ambalajului; 11 i 12 - latimea cia pelor superioare laterale. respectiv de capat, la latimea elapelor laterale inferioare; 14 - latimea c1apelorde capat inferioare. Clapelelaterale sunt capetele paralele cu lungimea ambaiajului, in timp ce clapel de capat sunt clapele paralele cu latimea ambalajuluL Ultimea clapelor laterale i de cap! poate fi egal<1cu h3timea ambalajulul, cu Y2 din latimea luj sau pot fi de dimensiuni diferitl at&t intre ele, cat :;;ifatlli de latimea arnbalajului. Simbolul tipului constructiv al unul ambala] din carton este format din patru citre c urmatoarea semnlficatie: primate dOUB cifra reprezinta tipul constructiv ~i sunt separal printr-un punct de urmatoarele doua cifra care reprezlnta varianta constructiva in cadr tipului. Tipul constructiv sa simbollzeaza prin cifre de la 021a 07. Materialele din care sa contectoneaza ambalajul au urrnatoarele simboluri: 0- mucave: 1 .- carton duplex; 2 - carton ondulat tip II; 3- carton ondulat tip III; 5 - carte ondulat tip V; 7 - carton onculat tip VII; 8 - alte materiale. Simbolurile pentru executia Bsamblarii au semnificatia; S - asamblare cu elame; T asamblare cu benzi adezive; G - asamblare ell adezivi; M - asamblare manuala. Procedeele de imprimare sa slrnbohzeaza cu cifre!e: 0 - ambalaj neimprimat; 1 imprimare prin flexografie; 2 - imprimare offset; 3 - imprimare prin cromolitografie. Tipul constructiv al anexei interioare a ambalajului este simbolizat prin grupul ( cifre 09 urmat de alte doua cifre care reprezinta varianta constructiva, numarul anexelor ( acela9i tip fiind scris in cifre. Simbolurile tipurilor constructive, prezentate in STAS 11309-80, sunt: 02.01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul 9i capacul realizate prin rabatere suprapusa a douB clape laterale i doua clape de capat:

1f2li

I
/
L

NB

=r-I
;&
!oi

h 1f211 \~'
l

\1...-.-...4

b bl d

0.

Fig.5.7. Cutii din carton cu fund automat s ~ _" b 0.

;~" b

02.12 - cutie plianta dintr-o singura piesa, cu fundul i capacul realizate prin rabaten
suprapusa a cate 0 singura clapa laterata :;;icate doua clape de capat

~:

bl,

I',

"

I '

i~
B

I .__ ~

I ._

~u

,_u:.__
66

'10~50~hfo~00100l

~~)\

'I'

Fig. 5.8..Cutii din carton cu 4 - 6 colturl lipite

67

,._-'
1/2 I
h

03.20 - cutie plianta din doua piese de inaltirne eqala, eu fundul ~i eapaeul formate prin 02.16 - cutie plianta dintr-o singur~ piesa, cu fundul ~i ~apacul realizate prin. rabatere:;a'!~i .raoaterea suprapusa a cate doua clape laterale $i doua clape de capat. suprapusa a coua elape laterale ~I doua elape de capat. Clapele laterale ~I 'de capaq:l inferioare, prin forma decuparf se blocheazii, formand funduL .. ;;f, ~)i~k.\'!!T,c.

.....

hI

~ Sf'--f;f3, ~-. .-

;
!

. E-~lt:f
, II!_ .....

........--.-l,..J..1>J..~_l _

03.04 - cutie plianta din doua piese, care formeaza capacul ~i fundulseparat gliseaza una pe cealalta.

~i care 04:01 - cutie plianta dintr-o singura piesa, ell fund inchis, cu peretii laterali i clapele .iaferale~i de capat mobile i in prelungire. Se caracterizeaza printr-o inaltime mica fa\a de cslelalte dimensiuni.

~tCillt12LI
h L h

-----------

;:J--=~' I -II-~~t-J
.t.J-Jj-'

I ~j
,

-],
a

---------.---

,,
I I I

-'1 r

-ill

=-----------.-.-~. , ,
1-

Cutie cu c!ape de capat dubre

I -------------

.Q4,1O- cutie plianta dintr-o singura ptesa. Clapele laterals i de capat se rabat i se .~uprapun. Secaracterizeaza printr-o Inaltirne foarte mica in raport eu lungimea. .

~~-.
03.12 - cutie plianta din doua plese, care gliseaza una pe cealalta, Piesa inferioara se,,;~ii\i asambleaza pe 0 singura generatoare. iar piesa superioara se asambleaza pe cele patru] generatoare.!:. }..,

j=::==I ,tj
_ __

-- ~
_--t
L h

.211- cutie ptianta dintr-o singurj piesa. Se asarnbleaza pe douil laturi inferioare. cu indinchis ~i capac format dintr-o singura clapa, prevazut cu 6 prelungire (ctapa) care la inctiidere intra' complet in corpul cutiei. Peretii de capat sunt dubli 9i se asarnbleaza prin fixare de fundul cutiei.

68

69

(-0934 - anexa de protectie ~i ccmoartimentare tip fagure

..... ..{

_. P
h

1-- ..

_H. ~
(
[

b
h h

II

-~-h l

) )

'-

1
h h

"
tara

0945, 0946, 0947, 0948, 0949, 0965, 0966, 0967 _.anexe de tip perne amortizoare

tr
a
h

[2]~
d

04.30 _ cutie pllanta dintr-o singura ptesa, cu fund inchis ~i capac. Peretli later'ali sunt intariti prin dublare partials. Se asambleaza pe patru laturi, prin rabaterea semic!apelor de capat ~i a celor laterale. Pere\ii de capat sunt prevazuti cu manere decupate (~tantate). l .h "

QIl.bJ
c

f_
e

.. -1

,0,
.---.-,
F=='..

1 h

06.08 _ cutie rigida sau plianta torrnata din trei piese, a parte centralacare corpul ~i doua capete separate.

fotmeaza.

h
I ,

. . Avand simbolurile pentru cutii ~i anexele acestora, un ambalaj din carton se . $imbolizeaza inseriind in ordine: tipul constructiv; materialul; executia asarnblarii; procedeu: de imprimare; nurnarul de anexe interioare; tipul constructiv al anexelor interioare; materialul din care se confecti'oneaza anexele; dimensiunile de gabarit (L x I x h); tnmm. ".Astfel, simbolul 02.01; 3; S; 2; 2; 0934; 2; (600x200x'100) reprezinta 0 eutie plianta djntt~ Singura piesa, cu fund ~i capac realizat prin rabatere suprapusa a doua clape daterale ~i doua clape de capat, din carton ondulat tip III, asamblata cu clame, imprimata p,~Il,procedeul offset, cu doli a anexeinterioare tip fagure din carton ondulat tip II, cu (ungiinea de 600 mm, latimea de 200 mm i inal~mea de 100 mm. La un ambale] din carton este necesar sa se determine raportul optim al laturilor.
(\j

'h

-,

hl

-I h I~

7'

~~
Anexele interioare pentru protectie sa simbolizeaz8 dupa cum urmeaza:

:<:1

0906; 0907; 0908 ~i 0909 - captugeala interioara de protectie (fig. a, b, c, d)

t:zj~~~~~~~~ 0
Cutie cu patru co~uri lipite
<"l <, - I'

@~~,@
a
b

~~
71

70

-11

Considerand ca unul sau mai multe elemente dirnensionale ale produsului decid alegerea tipului, formei i volumului arnbatejutui, desfasurarea acesteia are forma generals de mai sus, Astfel, suprafata desfa~urata va 'f!: S == (2a1 + 2az + maj + 2naj)

Xh

unde: aI, a2 ~i h sunt dimensiunile principale ale ambalajului; m - factor de imbinare~re depinde de tipul imbinarii i de dimensiLlnile marginilor de lipire, determinat in functie de 31 . (in general, m = 0,1 - 1); n - gradul de acoperire a clapelor (n= 0.5 pentru clape ca~ S9 acopera jurnatate, n := 1 pentru clape ee se imbina). Daca volumul ambalajului este: V ::::81azh, atunci suprafata S exprirnata In funclie de velum va fr

S = 2 -+-- +-. -4-!l-a, aj a2 a2

Prin dilerentierea acestei relatii in raport eu variabilele 81 si a2 rezulta un sistem de .. doua ecuatii din care S9 obtin relafille de caleul pentru eele trei dimensluni ale ambalajului: .
01

/v

V) m-V

+2\m-l1ai + 2,n-aJa2l

(?

=--

a2

02

~(2+ m)2 2 V
4n

h=4n-aj

'I+m
Valorile rezultate laturilor ambalajului proiectat va fi:
81: 82:

7. Se traseaza, in continuare, conturul elapelor superioare ~i a clapei (Iaturii) de -irichidere eu latimea necesara (-1/3.1) astfel rncat aceasta sa corespunda tipului de inchidere (cu adeziv sau eu clame). 6 r. Se ingrOa!}8 eu ereionul forma destasuratet eutiei din carton. :';)};':'iJ Se tree intr-un tabel coneeput individual dimensiunite desfsuratei, atat eele care ,~!t~f!n desenul STAS cat i eele stabHite defiecare pentru lungimea, h:i\imea ~i eelelalte ,>"f ', ale ctapelor, inferioare i superloare, sau latimea elapei(elapelor} de inchidere. 10. Se decupeaza, eu foarfeeele ~i cuterul conturul exterior al desfa~uratei. dupa care, euajutorul riglei sa indoaie formatul obfinut dupatoate colturile eutiei, astfel Incat aeestea sa se poata rabate usor, 11. Sedefinitiveaza croirea desfa!}uratei dupa liniile de contur ~i, eventual, sa rotunjesc Cu.foarfecele colturtle clapelor, Se taie, eventual. i numai acolo unde este cazul, elapele ,.,,, 'superioare in locurile unde aeestea sa imbina. pentru blocare in vederea dasfaeerii , sCcldentalea eutiei. . "f;:;;' 1~.Seanalizeaza continutul textului ee trebuie scris pe fetele cutiei (desfauratei), apoi . ':86 asambleazaln vederea Identificarii aeestor fete. dupa care se dezasarnbleaza. ~\:'13.~e tree in craion pe desMurata elementele constitutive. ale textului (eventual :.contiinitul etiehetei i prospectului interior), in conforrnitate cu normativele in vigoare. Desfa~urata astfelobtinuta. croita i tiparita, se ataeaza la referatul lucrarii.

ti;

9:

cote

OJ.

:>

eu aceste relatii satisfac conditia de minim, iar raportu! optim 131 ::'Referatullucr~rii h

= (2+m) : 1: 4.n

;,.;.;;,~.~tapelePrOiectariiarpbalajeIOr -ry. ~~0.~. .. o- G-taf~'" ()o.~o... '@"- ~qJ{ft ~r~,

Aparatura tolosita in taborator Pentru efectuarea lucnarii sunt necesare: un format A4 de hartie cartonata, crelon, rigil3 gradata. com pas, instrument de calcul. Sa vor utiliza materialele de laborator existents: cutii din carton de diverse dimensiuni pentru diverse produse de ambalat, in vederea determinarii elementelor care trebuie trecute (sense) pe eele sase fete ale eutiei. Modul de tucru In lucrare S9 va face proiectarea desfa~uratei l}i croirea formatului unei cutii din carton pentru care S9 eunoaste volumul produsului ce urmeaza a fi ambalat. Pentru aceasta sa parcurg urmatoarele etape de lucru: 1. Se stabile~te mat int~i volumul cutiei, in concordanta eu volumul produsului de ambalat astfel incat aeesta sa fie proteiat corespunzator, fara spatii libere prea mari ~i nici

;!",:, .:~ .~.J~

.' . "i

J~~lA.~

~1~boS'~O .fl~l::!~ .. J(}

C'~c'V\"",
/"f

i;;l;t,g..:'\t~ "
;>"l_ ,::,.,

OM-. "1~

:' If'M1o",,..,

y{~~

.Q0f. J-u.k.w

J.-""*M . r'\~d' oL I);""",~.&i\ ..~ ,~ r- e;1,g J~ at OVt"'W~,vk .

SCheme ale desfa~uratelor principalelor tipuri de ambalaje din carton (minim 5 scheme)

---\ ... -.
.

---

-- \'~.
.....
i I:';

I},
\.1 ~
.-.1

prea strans. . 2. Se stablleste, in continuare, tipul constructiv care satisfaee cel rnai bine nscesitatlle de protectie 91 acoperire a produsului, eventual tipul constructiv al anexelor interioare .. 3. Pe baza volumului produsului 9i a dimensiunilor acestuia, presupuse cunoscute, se stabilesc dimensiunfle interioare (sau de gabarit) ale cutiei din carton: L, I. h. 4. Se stabllesc lungimile elapelor laterale, superioare !}i inferioare It i ls. !}i ale ctaoelor de capat, superioare ~i inferioare b 9i 14, in corelatie cu dimensiunile principale ale cutieL iJimensiunile caracteristice ale clapelor se stabilesc individual, conform schemei de principiu a desfa9urate:i STAS a eutiei, iir;and seama de modul :Je inchidere i de legaturile .;!jIi.!2'I.,:;i" dintre ctape, 5, Se traseaza pe hartie cartonata A4 conturul exterior al oesfasuratei (desfa9uratelor) cutiei ~i liniile eorespunzatoare eelor sase fete ale acesteia. 6. Sa traseaza (deseneaza) apoi forma elapelor inferioare, laterale ~i de capat.vpe baza dimensiunilor stabilite ~; a formei date de tipul constructiv al cutiei.
72

;-~-"j1 \i, . --..-..-J___ . '. ."",,,, ..,,~.r . ..__--,.

"'~-.)~

1
cu.

',~

~~

".

~cJJ...{60I1./],~

~i J/
~

2..c..o.rPii

)Iw-M.Q~-~:v(-!d

tfi~

73

f
Desfa!,>urata STAS a cutiei pentru care se face proieetarea !,>i croirea formatului (simbol

I.

;i dimensiuni caraeteristice)

-u...J{C

'f

c.cuadi ~

r.b... (1),(

Lucrarea nr.B AMBALAJE DIN STICLA. CUNOA~TEREA PRINCIPALELOR AMBALA.IE DIN STICLA. FORME ~I DlMENSIUNI CARACTERISTICE. iNCHIDERE. CONDITII IMP USE AMBALAJELOR DIN STICLA. $copullucrarii lucrarea are ca seop cunoasterea unor tipuri constructive de arnbalaje din sticla ~i profilul gurii aeestor ambalaje cu dimensiunile constructive principale. Se prezinta, de asemenea, principalele sisteme de inchidere a ambalajelor din sticla !,>i par\ile lor ptincipale. In cadrul luerarii este prezentata 0 gama vartata de ambalaje din stiela utilizate in domenii diverse de activitate ~i conditiile specifice pe care aceste ambalaje trebuie sa le lndeplineasca, in functie de produsul care urmeaza a fi ambalat. .Se efectueaza 0 c:lasificare a ambalajelor din sticla, in funqie deprofilul gurii i modul de inehidere. 'Consideratii TIPURI DE SISTEME DE

-~.--

.',

"

generale

4: Tabel de dimensiuni ale desfa!,>uratei (clItiei) in concordan\a Cu volumul produsului

~~t,A

PT'

c~~)

+-+-- f

I f2j

-:-\ 1A

II)

. L .. ~/I

"f

too

40 I~.-fl~

1 t, '. . I 1, I t""-Qk' 17-~LJo-~I~~ . / -----; t~.. I .

5. Se anexeaza I'ormatul crait al desfauratei ambalajului proiectat, pe care aufQ~t textual elementele ce trebuie sa apara peun as1fel de ambalaj

6. Observatii $i concluzii asupr"llucrarii

i modalitati de imburiatatir~

a acesteia.
~

. Sticla (STAS 817/77) se utllizeaza, in general, pentru ambalarea i pastrarea produselor lichida, concentrate, pastoase ~i conserve, dar ~i a unor prod use salide sub fOrma granulara ~i pulverulenta i chiar sub forma de buditi mici (medicamente). , Folosirea reeipientelor din' sticla la ambalarea produselor afimentare prezinta i:i.vantajele: sunt transparente, perrnitand examinarea conunutului, ceea ce da 0 siguranta mal mare cumparatorului asupra calitatii; sunt mai igienice decat alte ambalaje, se pot '~p!!la ~i dezinfectausor, procesut de spalare putand fi eontrolat;prezinta utilizari repetate, ,.adica pot fi recuperate din reteaua de comert.sunt inactive din punct de vedere chimic, nu \,':se corodeaia chimi<;:Jl)ateria prima din care sunt confectionate se gasete din abundenta !!i!',.iJ'!efiind necesara folosirea materiatelordeftcltare. '/:'i;~ Ca dezavantaje ateambalalelor.dr' sti~lasunt amintite: greutatea mai mare decat a ,~;::qe(orlalte ambalaje, costul transp()rtlilui' ~i cu manipularea fiind i el mai mare; sunt fragile :L""' trebui~ luate ffiasuri de. precau,io in timpul transportului, \-.oduetiei, depozitarii, I:;~)cp.e~\tiei;preziflb3.conductivitate termica ..redusa ~i.stabllitate mica la variatiile de "Je.rnp~ratura(sterilizarea se face in apa); ocupa un apatiu mai mare de depozitare: 'j)~duclivit$tea muncii este mal h1iciidatoritapre~utiilorce sa iau. ,,;:;;.z,Ambafajele din sticfa' (butelii,botcane}~unt decele mai multe ori refolosibile, ,~i~iid.operatli de recuperare i~pl:ltiimari dedepozitare; precumst operstn complexe :::;9~;sp~l~re,curatire ~i dez,infectare;tlainte de reutilizare .. }".\'(J( ..... Formai dimensiunileambalajelordin Stipliisuntdeterminate de natura produselor semilichide,solide) care. sa arnbaleaza, de cerlntele de a prezenta aceste produse ,lri~rl,In.rnod eat mat atragator.precumioe presiunealacare sa pastreaza liehidele. !;Qrn;la.9a,tu1ui (gurade alimentare) depinde de modul cum se face inehiderea: eu dop, prin ~psuI9re,cu' capac, etc. " .. Fabricarea arnbalajelor din sticla este. un proces tehnologic care cuprinde: prepararea -amestecuhn de materii prime; topirea; fasonarea (formarea); recoaeerea; Inscnptionarea; ambalarea. , Pentru aeeasta amesteculde materii prime seintroduce in euptor ~i se topeste la 1'50<l-'160QoC, cu formarea de jsilicati ~i topirea treptata a cristalelor de Si02, Dupa lini~tir,e? li omogenizarea materialului topit (prin iesirea la suprafata a gaze lor) , sticla se aaucelao \emperatura de prelucrare mai scazuta pentru cresterea vascozitatu. in vederea u.n.e!.formanfarad~forrnare proprie a obiectului format.

::?WChlde;

75

74

-, --, -. -

--r
~ d, d.
j

Ambalajele din sticla se realizeaza prin suflare. pornindu-se de 13 0 pieatura (cantitate determinata) de material topit din care se obtine. in prima taza, un baton preformat ~i apoi produsul dorit (butelie. borcan) prin suflare intr-o forma final21.In general, buteliile de stic\a se obnn prin dubla suflare - la care balonul suflat in forma primara se intoarce la 1800 ~i sa reintroduce intr-o adoua forma unde se sufia din nou pf.u:j3 ta. ob\inerea buteliei, in timp ce ambalajele cu gat larg se obtin prin proeedeul de presare< suflare __la care balonul preformat prinpresare tntr-o forma primara este reincal(lli reintrodus totr-o alta matrita unde prin suf are este adus la forma finali:i. .. ln ultimul timp se realizeaza ambalaje din sticla nerecuperabile (de tip pierdut); ieftine i cu masa reousa, rezistente chimic, impermeabilitate la arorne, etc., utilizate mai., ales la ambalarea berii, vinului, uleiului sucurilor, produselor atimentare conservate. Pentru evitarea spargerilor est~ necesar, i\isa, ca raCirea ambalajelor 'in autoclava sa.fielenta'+~i'~ . (se!!~11 sa fie sub 350C), iar la umplere sa fie lesat un .spa,ili suticient pentru ca in proCesul;#;~' de sterilizare presiunea interna sanu duca la spargerea ambalajuhJi. . .. . Buteml. din sticl a trebuie $atI,!acli o serle de ~"nte pentnJ. putea ft"IIi;ste.i~ji?)~ mdustne. Se dlstln9 cerinte pnvltoare lacapacltate, forma, dlmensluOl,matenalul dlncaret-/ sunt confeqionate, in funciie de destinaiia acestora Stabilitatea .i re2'.isten~a sunf'j; influen\ate de aceti faetoricare devin astfel condiiii esen\iale pentru utilizarea buteliilor din<;f!.~U;;\ . sticla in produqia de serie mare. !'rin standardizare distingern mai rnulte tipuridifbuteliide:::.:YI

df d. dl
,

'T-

-:D
I I

..~

J.

-J

+I

~I

:-"--'-i

_ - ..... - -'J -.-.-.-

a)

.__ ._._ ..1

i=-:J
.
1-'-'-'-'

b)
df d.

c)

<~

s'

..)i;;i:h;lf. .

-.l

s:

Ii

~
i
(il

.~

sticli!l ~iaccesorii specifice. . .. Astfel in fig.1 este prezentata forma gatuluipentlU. butelii inchisecu dopuri de plutai;;! sau din plastic (fig.6.1.,a) ~i cu capsule metal ice nervurate (fig.6.1,b). precum i:i!!!1~ dimensiunile caracteristiee ale acestora, In timp ce.in fig.6.2 este prezentata forma gfttUll:Ji;9;~; pentru butelii inchiso cu eapsule deruper. din,'uminiu sau material plastic. "'~ In fig.6.3,a,b,d,e,f, suot prezentate forme ale gatull,li pentru butelii inthise cU.;;;Wil f capsule filetate (diverse variante), iar in ng.6.3.,ceste prezentata forma gatului pentl1r::c.~i butelii tncnise cu dopuri mecanice.
de d. cl.

.~,r~

_._._,_._._.d)
e) f)
Fig:6.3. Forma gatului pentru butelii de stich'i inchise cucapsule filetate (a,b,d,e,f) ~i cu dopuri mecanice (c) .triChidereabuteliilor din sticla se poate efectua prin mai multe moduri; cu dop de it4;cucapsulemetalice tipcoroana, cu capsule ce rupere din aluminiu,cu capsule ~tate,cu dop rnecanic, ate: . . . .. . .. ..... .. . i~'e<,JnChidereablJteliilorcqdopde plut~(fig.e.4,a)seutilizea~, deobicei, la inehiderea :eliUotumplute cu vin. Dopurile de pluta ay forma eilindriCA, sunt usoare, elastice Iiau 0 npresibilitate excelenta. Ele. au tnceput: sa fieinlOcu.ite,insa, cu alte sisteme de ~idere;Diil pluta sa mal oonfeqioneaza inele de gamitu~ pernru unele tipuri de r. $l!I~,metalice (ex. capsule de nipere din aluminiu). . ".- .... .. . ,,;~,;~eclpientele din stiels pot fi butelii sauborcane de diverse dimensiuni, forme ~i ,~~it4ti,otili~tela anib~,area ~i Tmbuteliereaprocluselor lichide,concentrate; pastoase, iUi(:QI"iSerV9, 8uteliile din stiCiasunt recipients .cuseqiune transversala cilindrica sau de ":-fOi11:I~.cucapacitatea deO,02>-10 I (STAS.584Se174).Pentn,l prOdl,lse alimentare se ;fi~ buteliidin sticla ca.lco-sodicA Cu capacitate de OJ1";';2.1 ($tAS 11598 I 88) '-~$ accesorii de inchidere, marcare;sigilare ($TAS58459 186). Borcanele ae'Pentiuambalareaproduselor ~Iimenu.reau capacit$\inominale .de 0,12-15 I .. "11599188) ~i prezint8nenumarate:formEl~idimeflSitini, 1n functi~ de produsele JI.mbi:iieaza,destinatie itipulde .inchidere utlliiat. .' . h'tabeiul 6. 1 suntprezentate catevacanictensticlale accesorulor de inchidere, ;;~isi~ilarea buteliilor din stida. . .. . 'pchideieabuteliilorc.u capsule metalice tip cproanif (fig.S.4,b) se efectueaza cu uriei masini de inch is ell m~i rnulte capete decapsutatto maina cu 12 capete .,urtg~l~ o capacitate de butelii/min) .. Elut~liile destinate acesteimetcde de inchidere au un profil special, prezentat in . ,~ff.l86,iarcapsuleie sunt contecnonate din tai:lladecapata lacuita, tabla cositorita bl~dealuminiu cu grosim'eaO,27-0.33 rnrn, in lntertorul lor gasindu-se 0 garnitura eu

. :id

a)

b)

Fig.6.1. Forn\a gatului pentru butelii de sticla inchise eu dopuri de pluta (a) i eu capsule nervurate (b) dg

cu

~---~_ell

de

~\

1
!

,
,
I I

....!
_._ .

,
_.--'

-.-1

~.~

i_-YO

.
_1 __

~ ~
. __ ._.,

;',' r:~' l"" ~::::: .:

_ -

_1

.. .

roo

Fig.6.2 Forma ga\u\ui pentru buterti de sticla inchi:3e cu capsule de rupere

-u.

77

polirnerizata

diametrul de 26,7 0,2 mm din pluta simpla, pluta aglomerata sau material prin incalzire in cuptor.
6

8 4 5~ 3 2' 3 4

'dlf~ O;22pehtru

fnchiderea buteliilor cu cClpsule d~ rupere din/:lIUminiuSl;l apliea la butelii cu ettul gurii de 26,7 0,2 mrn, capsulelefi.indprevszu(e.cU liinbadertJpere, sau la liiu44,S 0,3 mm (pentrulaptep8sieuri~O;i'98 :i:O;:4~r:rim.(penti1J. pi:lx\qie lactate) . ..... :Caps~lelecu rond~lade rUp.eresuntprev~i4e~'S~rniU.iradee~~~re din pluta, a:agiomeratc'i sau plutaacoperit8:U,(Jlm '.din<m~ten~l:plastiC,}ntiinp,_ce capsulele ,,,,jfu,,p'ioduse lactate fluaU,QsiTliturad'e e~ilpr~,'~fQ~im~abe'nZiid~a{ufl'liniu din. care ;'/isftrCO(ifectionata .~psula este de 0,05.~ O,08.mm Is bliteliile 'pentriJproduse .lactate ~i

reallzeaza pe ma9ini e~,omat~prev~ute cu diSPO;l;itiV(:l'speciale:deJrinI~f':~lrolu'itcap$Ule: 0 asttelde ma~ina. esle;al~tuilii clin mal r'nui~capete(/a rO.I(jlre~:fJXlit~p&acelli~Fsu/)9it;laf~lcaIS mS~ini~ Ci.iitibuteliat, cumi~csreder6tatieinJun.ilaxlJjurrria~hiil(ti~catusEi~).

calelSltelichida: ... " ..... ..lncliidereabufeiiilorCl,lcapst,JlemetsiiCfJ

.> .

..

filetflte"(fig .. e;'5f se

2'

~'2

'-.;
Fig.6.4. Inchiderea buteliilor cu dop din pluta (a), 9i cu capsula metaliea tip coroana (b)i".: 1.butelie; 2.jgheab de acucere a capsulelor; 2'.ccin (opritor) de ghidare; 3.man~on conic de presiune; 4.dop (capsula); s.resort; 6.tija de centrare (apasere): 7Jixator;8.rtlClndrina de" presiune
i

TabeluI6.1.
Accesorii

Accesorii de inchidere, marcare :;;i sigiiare pentru butelii de sticla

Definitie. c;aracteristici

Denumire Dop Buscn

Pentru inchidere

Capsula -coroana cu bandilde rupere (tip Alka) -cu inel de siguranll:l (tip PilferProof)

iOurubare pe ormci . Forma concava, prcularli, 9U marginlle rasrrame, lnchidere etansa pnn strangers pe b~ orifieiului de umplere~ golire . Capsulil din tabla de otel, cu margin~ ondulata Capsulil din tabla de aluminiu, cu marginea raSfn3ntaciJprelungire ce faciliteazil deschiderea Capsula dil) tabla de aluminiu cu parte cilindri~ filetata prin rolare. pe gatul buteliei prolilatcorespunZator ~i 0 margina rl:lsfrantl:l, redecuoata. detasabiljlla defiletare

Formli ciliridri~, cufilet interier; inchidere etan~prin

de umplere';" golire .

I II

13

P t ~ Eticheta de en ru rrarcare .~te-...-. Etich t d a I e a e UIll r Eticheta de gat Caei r I apison p rsa :ie~~~
g

A. pllcata pe corpul buts/iei, opusa etichelei de corp; contne infonnalll 5 eciale caracterizare, mod de fo",l",o::.sl::..'re=:,~e:;,l",c:;-" 1:.., .. -;----'-c,.---. Aplicatil pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp; contine marca rodusului $i dale speciale ~ Banderola aplicatil peste maleria/ul de inchicere, in scopul sigiliifii. Accesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru butelii inchise cu dop; : forma de disc plisat radial, hat prin eticheta de gat Accesoriu din folie termor~ractibila; fix~re r:")r'::in::'t';;e<=rm"-oco-n-I-ra-ct-a-r-e--~-""
..-... _--_.-_._-

11..

'12

..'. - ... '.' .' Fig,a.S:Oi$Pozitiv d~iridbjs:b!Jt$lii UCclpsUlefiletate . g~~Ii~~2.qlp$U~ cleiri(::hidere;.3~~mpp~;'.i'~i;"d~:#hida~;~5;i9ledefil.etare; 6.tampon; -~HtQt. ft~r!ilt61e rol~lor.~.arC~ri'd~ teY~l')i~r10. t91~dea.ctionar~; 11. earns; 12. arbora

':.

.... .....

. .... tiipularfix; 1;3:~'q~tO~ti~Cti:tamp6n .

~~~i~:~::actibil' Capi:;;onmetalic

L._..

..AcceSO.~~ din metale moi, Ob\i~~~in

extrudere: fixare.~._ri_n_ro_. 1_8_re

:,.."

ibtatalOt8ale rOle/or 5; ... ' .... .. -.. . .: ;::L$:.ridi~reabuteljeide catre talerulma~jriji; capciciJlasta dejaa~ezat pe gura
sf~ia::'Piiri,ridiCare :bufelia apasa .asupra tamponUlui .3 fixat peaxul 13, pana cand

~i~are'disPb:zjtiv de raluit are cOrtlP;nenta un ~rbofe tubular 12 cu rniscare de ;'Pf3Qa.reeste:fixat~,;OLJ~a(~ma):C()riica 1tpriri i'1terrriedilJlcarE~ia se aetioneaza

ih

7&
/

79

acesta se asaaza pe tamponul 6 prevazut cu rulment axial i ghidat pe arborele tubular 12" cursa de ridicare continuand pana la opritoru17 (de asemenea, fixat pe arborele 12), Pe masura ce butelia se ridica rolele de action are 10 apropie roluitoarele 5 dEl"" capsula oetormand-o chiar pe zonele ~antuite de pe gatul buteliei, pans cand butelia l'i~' aseaza pe conul de ghidare 4, dispozitivul (caput) de roluire executand inca 2-3 rotaui jurul buteliei (care ramane fixa) pentru fixarea corespunzatoare a capsulei+pe gatHI buteliei. ': La coborare, resoartele 9 readuc bratele roluitoarelor in pozitia initiala, Ac~tea sun) fixate la nivele diferite pentru a executa deformarea capsulei, fiecare pe alta zona a gatul' butetiei. fnchiderea buteliilor cu dop mecenic. Dupe. 0 perioada de regres, utllizarea dopurilo mecanice s-a accentual. in ultimii ani, mai ales dupa ce in Germaniaau aparut cateva; breve~"l de instalatii .autornate de tmbuteliere i inchidere a acestor tipuri de butelii;in fig.6.5 este prezentat dopul mecanic introdus de mai multi ani in Germania si Elve1ia; Acesta este format din ,dopulde portelan 3, care de putin limp sa conrecuoneaza din material plastic, iar pentru asigurareaetaositatiieste prevazut cu garnitura 4,. suportul dopului prevazuta cu p~rghia pentru tnchldere 1, Acest sistem de inchidere s-a introdus sl in Franta, Dopul mecanic poate f folositpentru inchidere i in cazul buteliilor lnchlse cups imbuteliere cu capsula-coroana. Astfel, dupa tntaturarea capsulel-coroana la deschlderea: buteliei, se poate utiliza in continuare dopul mecanic p~na Is consumarea totala a continututui.

a. inchiderea

borcanelor

prin presarea capacului

(inchidere tip Omnia)

ln aceasta calegorie inlra tipurile Omnia, Pano.. Eutocap. Romcap, etc. Borcane]
'[:)mnia'se prezinta intr-o mare vanetate de forme. capacitati $i diametre ale gurii d, "i,cl;iaere, La acest sistem de inchiderese utilizeaza capace din tabl~ de aluminiu, gun ')(canillui putand avea diametre de. 38; 43; 48; 56; 58; 63; 68;74; 83 mm (fig,6,6,a,b),

10

.
~

.. ... ..

Fi!).6,6, Sistema de irichidere a borcanelor omni~,EurOcep,.Her";'etica~iGarda .Profilul gurii borcanulut prezinta pe I~ngapartea defixarea capacului, 0 coronit "clrculars Otilizats $i ca sprijin al dispozitiveloi'de desctiidere(monede, varful cu~tului Tipi.d de inchidere Omnia asigLirli fiX8reB capactilui, pe partee laterala. a gur ,~rcal'!ului $i etansarea pe partea frontaiA a aCesteiai, J)l'in inte~ediul une; gamitu .\!J~a.te; Sa ctinosctipurile de capace OmniaS .i P. Variants P sa execu~fara nervuri ! Hie,.fol~tela produsece:se conserva ca atare (matmeladA, inu~tSr,maioneza) sau.can ,;~~paSteurizem Is tell'ipEfratiJri intre 95~105C (compot, gem; du~t8, conserve in otet). ..I?tineipiul,de. tnchidere cOnstain r~sliza~eauneianumite. depresluntln interion :Qf.~i:l~iui;.~paculavAnd folul. unei 5upapecare dAPosibilltatea eliminani aerului i Jimp~lpfQcesul,li,tefmi.de $tsrilital'e 8aU pasteurizare. . ... ...: . "I''.Va,rial'l~~'iS, preiint4,ne.vuni se,util,izaazi .18 prOdLise care sterilizeaza I ~m.lunde peste 120C(conserve~Jeguine .api.bulion;.ulei). Prin presare ~j~:ah,eluh,1i ,d~ Eltariare p,egiJra. borca"ului;cap~cUl Qmnia inchide,fi~ndu-s J!tgl,.recipientUliJi.prinnJlarea:rnargllJifihferioare;. Etan~rea efecti~A se face in faza d ~'a'procesuILiide sterilizai'e priiicrearea linei snumite depresi . tjiin ..recipiente. Dae ;f.~le cUgrU~, capacul peats fir:af9,O$it.datoriuhiastici~~i .metalului. ;<\:J~'~zuijnChid~iii EurOc8p;:l)Oreanele!aud~~etre.,a1egunr ~ 48; 52;56; 6~ 14; ,62; 1QOnirtl, Guia boI'c8nolui areprOfifulasern4nAtoi: eel'9mnia. Capaeele pot ~}~iipe~orcanele CufiletCUdo~iriCe,Pu.tur[ Partea $ntraiA'8.caP$cliIuie&te piaU :atata in terase;i8r partes <Iaterali' eate previZutA cunervuri.laterale care confer, ~;~u~ei'coroane:Masade!ltanpt~~~eapl~tA.peSteo ~urafrontali. Se aplic :Ja;jprQduse .'C8re;se s~eriliZeaz4Cit il8)itte ca~r deproduSEi,Rezisten~ "'IQresteg~rant8fa60 de rtiinutela130"C. filchiderea.sefaceprin pr8$8rea frontal riitsrea .~i1ii,lStei"ale; rasfrAnt8 capaCuluiCu ajlitOii.Jl 'unut ..cap de inchider, !ticut:n8nOri(fig~6~6;b);<. .., . -. . . . . J?iin,presare; :capacul $8mul~ pe ,profilul gurii .bc>iainuILiii asigura 0 inchider, .t~rigidA; Aceast.l irichidere poatei-ezista I~Q:pr(siune interioarade pans la 1, .:sterilizarea. putandu-se realize ~ ffira contrapresiune stiplimentara .celei -, realizate \. Jftiiuraderegiii:i; .., ~. ..' ....., ...... '. . }S{IQch!d~rea :,Rcjmcapeste esem~n2.toare .eucea EUtOcap,dar cepacul nu ar' .,!p~'inferioara.rolata$idecupatA, Se f6Iose~~emCli Clles'Ia'conservele dinpeste. ;'fji5Bff!B G.apacu!ui, la'aceste sistema de- iOChidere; .sa' f~ cu ajutorul une ,:ifiye:,sP.eclale,cl,ibseuii Prin apssareaioan~onuiurcapului de Inchidere pest, ,.~.~j',~plrcatpeborc8ri/ . . . . . .

_enei,

i)::,;;

in

sa

,sa

\l'H

cu

+ 4:3;

i
Fig,6,5, inchiderea eu dcp mecanie Profilul gatului buteliei cu dop rnecanic. Dop mecani l.parghia pentru tncbidere: 2.suportul dopului; 3,dop din portelan sau material plastic; . , 4.garnitura Pentru inchiderea borcanelor din stlcla se cunosc circa 36 sisteme de tnchidere. Aceste sisteme trebuie sa asigure 0 buna prindere a capacului, etansarea propriu-zis fiind asigurata de garnitura acestuia. Se aeosebesc trei procedee mari de inchidere: mecanice (sistemul SKO, Phoenix, Ryol, etc.): prin vid (sisternul vapor-vacuum); mixte (Omnia, Garda, Keller, etc.). Cele mai utilizate sisterne de inehidere sunt: Omnia, Keller, Twist-off ~i Euroca Herrnetica, etc. Exista mai motte metoda sau principii de tnchidere a borcanelor din sticia'!

so

81

Capul de inchidere (fig.6.7) poate avea: 11 bacuri - pentru diametrul gurii $ 43 mm; 15 bacuri - pentru $ 68 mm; 18 bacun> pentru $ 83 mm.

~
.,;1
fi

f ., ~i~ .L
~A

~onnnnnoonnn~

"......u_u

Fig.6.a. lnchiderea borcanelor de stie/a in sistemul Keller TabeluI6.2. Dimensiunile(mm) Dimensiuni, mm A B C D capacelor i borcanelor Keller Tip 83 1.40

~l
.. "1' "'1
~\

Tip.68 '. Tip;~3 . Dimensiuni, mm .Tip68 68 57,10 71,12 . '5,25 83 72;20 86.~12 5,95 F 1,40

):1 Fig.S.7. Dispozitive de inchidere a borcanelor tip Omnia ~i EuroCap 1.gura borcanului; ;2.diSCde presiune; 3.capac: 4.masa de etansare: 5.lamele cu pinteni; 6.b9rcil-!racapacului; 7.din~ de presare; a.pinteni; 9.cotpuldispoZitivtilui; 1D.uruburi de fixare; t t.ax; 12.piesa de prindere; 13.buCa; 14.piulita; 15.tija Operatia de inchidere se realizeaza in doua etape: in prima etapa se face presarea puternica a capacului pegatul botcanului, astfel incat salse imprime porfiunea plata a gurii in lnelul de etansare.Jar In faZa a II-a are loc su-angerea'par\ii rolatea capacului lapartea de jos a profilului gurii,la intervale regulate, de catre bacurile capului de inchidere. Distants dintre discul de presiune i capacul borcanului trebuie astfel reglata incat sMaca 0 strang ere suflcienta a capacului pe gura borcanufui fara ca acesta sa se sparga, dar sa asig~reiotu~i etan9$rea (nid maijos, dar niei prea sus). ln general aceasta distanta esta 9,5 ~ 10 mm. ." . De asemenea, este necesaraqhldarea mai largaa borcanelor, pentru a permlte autocemrarea in timpul inthiderii, astfel incat etansarea sa se faea pe intreaga circumferinta fara spargere:' . Exista stat msini rnanuale de inchis, cat ~i maini automate care realizeaza inthideride tip Omnia. Etan~rea propriu-ztsa se realizeaza in tirnpul operatiei de sterilizare ~i ractre, Prm incalzirea produsului, subacnmea presiunii interne formate, capacul funcfioneaza ca 0 supapa ce pennite eliminarea a~l'4lui .~igazelor. Dupa racirea re;=i~ien.\7Ior,capa:ul revi~e . la normal, in inteporul bOrcanulul realizandu-se un vacuurn, a carui valoare estem functie de temperatura atinsa, Etansezarea se poate realiza ~i prin turriarea fierbintea

G
H
1

6,65 7,05 67,6 :1:0,4 82,6 :1:0,5 65,6 69 80,6. 84

.~I

1,00 :1:0,1 too :tO~1

b.inchiderea pritt defomiare laterala. a capa.celor $i deschidere cu instrumente . La .acest principiu de inchidere (tipurila SKO; Phoenix, NEO, Ryol), borcanele ptezlnta 0 proeminen~ laterala (eoronit4}'de forma ~imarime variabila, pe piofilul carela J8~rndteaza capaculprin'defotmate'wajutorulunor,rolespeciale, cu garnituri din cauciuc .:_cv.tjlcsnizat aplicatne~derent pe capac (fig.6.9)~

.."", ... .. .

I~.
PI...

-....

...

.1'.'.
-j .i
'~

.f=ig~6.9-.PrinciPilil de ii1chidere

produsului, urm.a1.-3. de inthider.e dasica, gradul d.e vacuum depinztind de tempe.ratura de -.'1'.'.'. ... inchidE'~e:pentru t~m~raturEi de inchidere 9 :: 93,3C, diferenta depresiuneretalizata aste ' ; Pa-p=419 mm cbloana Hg; pentru 9 = 82,2C. P.-P:: 330 mm Hg; pentru 6 ='60C, P.-P ~. r.. = 178 mm Hg; pentf,U 9 :: 54,4C, P.-P :: 127 mm Hg. . Borcanele cu inchidere tip Keller au dirnensiunile gatului prezentate in fig.6.S ~i tabelul 6.2. Filetul este cu doua lnceputun, . , Capacele sunt confectionate din tabla de alurriiniu cu grosimi cuprinse intre 0,180,22 rnrn. Au pe partea latera Iii proerninente care au rolul de a-t intari ~i pentru afavoriza formarea filetului, iar la interior sunt prevazute cu inele de etansare,

a borcanului.la

sistemele SKO, Phoenix i Ryol

;'i

Capacele'de Eicesftipsunt diil~bl~cOSitorita (g=O,28-0,3 mmjconrecuonate prin arTibutisare' cu profilsirnplu,lnchiderea capacelor la.tipulSKO se.face cuajutorul ma~inilor aut0';"8teprin rolarea (rastrangere~r.rilargillii .inferioare.a capaculuicpe coronita borcanului ~i'stitlngerea aeestuia" priniiitermediulgar'rliturii :de' cauciuc, Desehiderea este greoaie ,6eea cefaeeC<.iacesttip'deinChidere&a fie foloSit'fOalte rar. '., ' l"iplil:deihchioerePhaenixse eVidentiaza,prihaceea ca portionea ambutisata a capaCOltii patruridein gun:i borcanului.Borcanul.are inarginea superioara plata, prevazuta 83

82

..'1i

cu un canal circular in care este presata, prin strangere, garnitura de cauciuc, mentinuta pe supratata de etansare de catre partea verucata a bandei exterioare ~i de' arnbutisata a capacului care patrunca in borcan.

zona

Etansarea capaeului se realizeaza prin rolarea partii inferioare a bridei cuajutoni unui cap de inchidere cu role, asernanator cu eel de la SKO: Dib = (0,8-0-1,2) mm +, Dec. La tipul de inchidere Ryol, gamitura se aseaza pe partea superioara a unei degaja a gurii borcanului, portiunea ambuttsata a capacuiul fiind orientata in sus. ... in momentul inchiderii, capacul ~(gamitura, prinse in brida, sunt presate pe gur~ borcanului, pentru etansars, dupa care procedeaza la rolarea (indoirea) oartii inferioars a bridei prin presare laterala, Diamatru] interior al capacului DI este cu 0,8-1' mm mai mare; decal diamelrul exterior al borcanuluiDe. ,

se

c. inchidere prin deformarea taterataa capacelor l?i desfacero prin..rasucire La acest procedeu (tipul Pilfer-proof), capsula este confectionata din tabla de alur'niniu prin arnbutisare adanca, fiind prevazuta pe partea laterala jos, cu 0 banda' delimitata la partea supertoara printr-o serie de perforatii (fig.6. 1O,a).

o -

~~:~~
-i

=n .~
- -ff.'

.: -tt~.

<-jj ..

1=:
a) b) c)

5 .

fJ' ... ~ -: )~:~I

,
" ......

"~Capacele sunt confectionate din tabia cositorita, lacuila pe ambele fete, tara .c\~f.lte,cu fixare rnecanica pe recipient, cu marginea inferioara rolata spre interior. lof, pe partea frontala (periferica~i laterala), capacelesunt prevazute cu rnasa de ~'!p~'baza dePVC,elastica sicu proprietati autolubrifiante. p;fimpul inchiderii, filetul lateral al borcanului este presat in masa de etansare. {ilea masei se reallzeaza prin incalzirea de sturta durata, in momentul apfcarii. cu 'uriui jet de vapori, careasigura ~isterilizarea capacelor, Garniture se Inmoaie ~i . :i:lieaza, rnulandu-se pe filet, pedurata tratamentului termlc, . lnchiderea prin vacuum are .IDe la sfal'itul tratamentuluitermic, dupa raclre, cand ;(:,J~'etan~ars selntareste, Datorita acestul fapt, aceasta inchidere seutilizeaza tara nnumai cand instalatia de sterilizare poate rnenfine contrapresiunea la 2,3 bari la e. Sa utihzeaza, in special, la conservele pentru copii. Deschiderea sa realizeazii prin desurubare, capacul putand fi reutilizat. f, inchiderea prin in~urubarea capacelor ~l deschidere prin de~urubare ;,., Se intalneste la tipurile Twist-ott, Deep Twist-ott, Twist-cap-R, etc., unde se -, .r; capace cu filet sau cu jxoeminente .care asigiJra fixarea rnecanica prin bare. Acest procedeu seaplici'3la procusele.ambalate la cald ~i inchise sub jet de . Tipul Twist-off (fig.6.11), cu variantele TWist-cap, Euro-Twist, lldico, este toarte in seetorul de prelucrare a legumelor i fructelorcapacul retolosindu-se.

~sc

D,
Il,

'1

~.

D'.

d)

~
De
:

..

~I~

.....
+ +

..

Fig.6.10. Sistemele de inchidere tip Pilfer-proof (a), PT-51, PT-53 (b,c) i Prie-off (d) inchiderea se realizeaza cu un cap de inehidere cu 2-3 role care prin retire {,\; presare pe partea laterala a capsulei produc deforrnarea tablei dupa profilul borcanutuidand forma filetului ~i roland sub profilul gurii, caoatut inferior al capsu/ei. Etansarea se face pe parteafror1tala a recipientului cu ajutorul unei garnituri din; pluta prevazuta cu spat din polietilema sau din rnasa de.etansars pe baza de PVC. Prin desurubare, la deschidere, partea superioara a capsulei se ridica in sus, in timp ce banda inferioara Sa detaseaza. d, inchidere prin presarea frontala a capacelor ~i deschidcrea cu instrumente Din cadrul acesnn procedeu de inchidere a borcanelor fac parte sistemele Prye-oft Deep Press-on, Silavac, etc. . Tipul Prye-ott (fig.S.10,d) se caractenzeaza prin aceea caprofilul borcanelor e drept, iar inellil de etansare este fixat in partea interioara a marginii inferioare a capacului (din cauciue vulcanizat). inchiderea sa realizeaza prin presarea mecanica a capacului dupa evacuarea prealabita a aerului, din spa~ul liber, cu ajutorul jeturilor de vapori. Inelul de caueiuc intra fortat pe partea exterioara a gurii borcanului, asigun3nd etansarea in momen1ul ap/ic:arii. Aceasta inchidere este foarte rezistenta IJutand suporta presiuni exterioareridicate ~i la un regim termie de pana la 120C. Este obligatorie, insa, sterilizarea sub comrapresiune. e. inchiderea prin presarea frontalii a capacului i deschidere prln desurubare La aceasta metoda (sistemele PT-51 ~i PT-53), borcanele se executa cu filet rnarunt pe partea laterala a gurii, avand 10 inceputuri la varianta PT-51 ~i 12 inceputuri Ia PT-53 (fig.6.10,b,e). 84

'" a) b) c)

:~F.'ig.6.11. Sistemele de inchidere Twist-ott (a), Deep'Iwist-off (b) i profilulgurii Twist-off . ..,';" . Prin presarea manuala ~irotirea cu' 90~ pe gurabbrcanului, prevazuta cu filet, se :itfhide~i sedeschideborcanul. ..::, Capacut estediri tabla cositoritaambunsat, C;U rnarqinea laterala relatala interior in faze, ceea ceface ca pe langa cale3 -4sau6proeminentede fixare pe borcan, "'~';inuteJa prima-rolare, sa aiM pe restel Circumferintei o bOrdura'cireularacare mareste rte mult rezistenta marqinll. Partea Iaterala a capaculuieste neteda sau cu nervuri usurarea prinderii ideschideriL .J': Etansarea se reaiizeaza printr-o gatnitura pe baza vinilica in functie de natura '?iifodusul~i ce.urrneaza.sa fie.ambalst ~i de tratarnentul termicla care va fi.supus.P sau S. :'..;. Inalul de etansar 3 este apllcataderent lnfr-un ant frontal profilat in zona periferica .::!~j~pacului, ', .. . ". Inchise sub vacuum realizat in atmosfera de vapor; supraincalziti, reeipientele devin ;-~~n~ .in momentut aplicariicapacelor; Inelul rnulandu-se perfect pe.supra(ata gurii bOrcanului.La ternperaturi de peste 100C tratamentele termice trebLiiei'eaiizate cu 'contrapresiune. . '. ..' : Ma9inilepentru inchlderea Twi,st-off(fig.6;12) au lncornponenta un..mecanism de ::inchidere montat intr-o camera de abur. Recipientul este dirijat spre zona'dednchidere 3

~9,:9J~. ,. ntru

85

I
prin inlermediul a doua curele de fixare 4 care au rolul de a-I ghida in timpul operatiei de, lnchidere, Soreanul patrunde in camera de abur unde prirneste capacul prin intermedllilf' unui jgheab de dirijare, alimentarea fiind cornandata printr-un disc magnetic. .' In,;f:!ep/asarea sa, borcanul cu capacul 5 ajunge sub placa 6 care are la part4; infer.ioara.doua benzi: la centru 0 banda de tefton, iat in partea stanga directiei de depiasare 0 banda din cauciuc. De 0 parte ~i de alta a placii6se aM dispozitivuld inchidere tormat din doua benzt in parteadreapta 0 banda din cauciuc fixa, iar in stsrw '.. banda continua antrenata de tamburul8 i dirijata de rolele 9; Datorita tor1elor de fre ce iau nastere, are loe Insurubarea capacului.: inchiderea se- face in atmosfera de vapori, eliminano 0 parte din aerulcontinut de prodl.lsf'i iar dupa slerilizare i racire, in interior se tormeaza un vacuum satisfacator. 10

<: Re~istenta

butehilor

la ocuri mecanice, tjocurl termlce

,I

preslune internl

.~'" ~oGurile mecanice apar pe intregul traseu transport, la alimentare si la scoaterea ijiQ,m~$ina de spatat, la inchidere,la rnanipulare iildepotihtc. ';: ~$Ocul termic ce spare ta spalarea bLitellilo~ atinge maximum 3SC. '" 'Presiunea interns apare la pa~teuiizareabLiteliilor inchise.omplutecu bauturi cu .'hH.t d.e dioxid de carbon sau a ~tellilorumPlute CusUCUri.defiucte. Metoda de 'I:iizare ili butelie consta in meil~her~ buteliil~rumplliteicapsul8te Is temperaturi intre 58 i 70C, tlrnpde aproxirill~ti\i ojumatate-de ora.tntimpulpasteurizSrii in ... ~, .901 din gatulstidei sa degajaC~ care sedilatB din caUz.aincilZirii. Astfe!, in sticI8 -8p1!teo presiune lnterioara care, potrivit ecuatiel Vand~r Waalspentru gaierealepdata fi 'calculat~ cu relatia: -'

de

p=----

RT . V --b

a V2

_.tneare: pesta preslunea, in Pa; R- constanta gazUilli (C~, in J/(kmotK); T 3 :,' temperaturaabsoluta a gazului; in K; V -- volumu\ gazuMin m /kmol. . . Din relatia lui p rezulta ca presiuneaihteoosra depii1dede temperatura, spa~ulliber V "eXIstent deasupra lichidulUi irnbutel~at.capacitatea but~liei,'gradulde saturatie allichidului "cugaz (exemplu: here). . Ptesiunea intemadepitlde deaCE:)~tifaclori astfei: . . presiunea creste proPQl1ional cu temperatera, d8Ca Yolumul9Olului din gAtul buteliei ~mane Constant; , ., .' presiunea scade dacAtemperatura rarriane-oonsbintS, iar volumul gazului cre~te (continutul de lichid dih bufeliescade); . pentru acelasi volumal spatiului liber din butelie preSiuneacre$te data

r "

Fig.6.12. Schema de principiu a mainii de inchidere a borcanelor tip Twist-off 1.recipient; 2.banda de transport; 3.zona de inchidere; 4.curele defixare; s.capac; 6.placa; 7.curele de frictiune: 8.tambur antrenare: 9.role de ghidare; 10.arcuri de apasare a platii in tabelul 6.3 sunt prezentate dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere eu capace filetate, iar in tabelul 6.4 sunt prezentate dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere Omnia. TabeluI6.3. Dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere

gradul de satura\ie creste. .'. .. .' . . . . . '... . ..' _ lncele. aratatemai inainte nu s-a ~Iuat in considerare:dilatarea liChidulul, deoarece 'cr8lereadepresiunedi:ltofit;l dilatarii Iichiduluip.ste neglijabi~, in cOrnpara~e cucre!jtere8 P@iiuniiClatorna diiatanigazului din gAtulstideL ." .' .' ..', . ,( . Tn dorneniul de 'temperaturi de pasteurizar'e cuptinsirilte 62 $i .6SC, ptesiunea poate fi calcu!ata curela~alui Caron: . .'

intemA

cu capac

filetat
f4

22 28 31

d, 5 max S 117.85/16,15118.35115,01 9,0 .120,5111 5110,416,3511.61 2.5 I '13.5/2:54/0.85/ :0.411.0. 0.4, s 121.7120,0 122,2 119.0112 nl .,,, n-11" ~I1" Q~I 7 n 11RI ., ~ I _ h ,,1.,'o;..:.ln R~1.n" 11 n 0.4 S 127.4125,2 !28,05125,Q116:iI3o:o!iti:sI1s:6;la:6Ii:01;:0 1- 14:013.6311.11 0.6 11:2 0.8 L 127.4/25.2128.05125.0[16;2130:0 118,5119.6519,612.01 3;515.514:013.6311.1 1-.0:611.2 0:8 LI30,5128.3131,15128,0117,5133,5120,5121.65Is,612,ol 3.5 15,51 . 013.6311.11 0.6 11.2 0.8
L

J ~ I d3Im~xl~i~ Im~xl d71 h, I h21hal ~ 1~lhel

I r1.1':~xl ra

teste temperatura (intte62 ~i 68C)iin. C; A ,;;.constanti ce depinde de ;,.',eajla(:itatea bUteliei(tabelul 6.5);, ""ConstantS .'Cie,ciepindedeg()lliL existetlt deasupra , '\;', liChidUIiJi$ide gradul-de ssturatie Co CO2 8'berii(tabelule,6); .'

>In care:

.'

p=9,S).}O

t-A .., .: .
~(pa),

B"-t ..... " .:

'

'.

,'.,.,

..

VOIumufilital albuteli8i' COllSUlntaA

Tabelul 6.4. Profilurile si dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere Omnia
, Oimensiuni, mm 48 52 52,OO,3 48,8 40 7,5O,25 0,85 Varianta 1 56 68. Varianta 83 82,2O,6 79 69 8,2 0,25 1 /1,5 :~ /I 103 102,2q,6 99 88

TabeluIS:6. Valorile constantei B

... ..

--"

... -.

,
2 78 75.5 2,5 84 77.5 3 89 80.5 3,5 93 84.5 4 96 89.5 4,5 98 95.5 5 99 102.5

47,7510,25 44,3 36

56,15 O,3 67,35#1,35 52,7 44 64 55

D,
d h

stabilitatea bUteliilor dinsticla. influenteaza asupra perpendicularita~i

Pentru 0 capacitate data, dimensiunile buteliilor !Ii stabilitatii lor. 0 butelie anormala in ceea ce

~ 86

,]

~7

{
."jo.

priveste perpendicularitatea nu arestabilitate suficiemta ~i produce o funcfionare anorm~18 la rnasinile de imbuteliat ~i inchis. Perpendicularitatea se exprima prindevierea axei.. buteliei fata de axa verticala; devierea este diarnetrul cercului descris:de.axabutelieipe .. '.,.0 planul orizontal aflat la inaltimea ei, atunci cahd b~telia se rote~eiit14NI~ei ~~~'C:U.:;:~~, 360C: Aceasta devlere depinde de inalpmea buteliel, De exeniplu, 'pEiritto bU~elia CU (\~)[~i' inaltimea de 230 mm, deviereaadrnlsa este de4 rnrn, .' , ,.' ', .. , . ','.;,:;ii1 Stabilitatea buteliei influenteaia asupra vitezei adrnlse pentnitransP6rtoli~releci:i:.y.fo' placi care leaga utilajele sectiei de imbuteliere ~i deci asupra proauclivita\ii~ectiei.:\!~% Coeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime i diemetrul buteliei; pentru a aveaO~\i~ stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depaeasca 3,0-3,2. '" ':~
"5.1 _'_0

.l2i,t~c:u

~~hn68u~li.trflabdnitor:I8,ambila~'~'

Aparaturi ,i materiale utillzateln laborator

,
. ", ~ .
.

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare 0 rigls gradata de 50 em, un ubler i 0:, balanta etectronica pentrumase de pana la5 kg, cu precizia de O,1g. Se utilizeaz8trusa ... cu ambalaje din sticla existente in laborator (profil.e diverse aleguriLde ulliplere pentru f. 'c' borcane i butelii), precum i plan~le ~i panopliile exister'lte. '" . Se urmarescfilrne demonstrative pe calculator(O~uri) pentrufluxUri iehr'loiogiCe . de ambalare a produselor lichide in butelii ~i borcane din sticUi. Modul de lucru 1, Se vor identifica ambalajele din sticla din laborator ~i se va face 0 clasificarea acestora dupa criteriae stabilite in cadrul cursului sau allucrMi de labo('Stor. 2. Se vor determina manmile constructive pentru diversele ambalaje din sticlA identificate (se vor verifica dimensiunile determinatecu dimensiunile prevSzute tn extrassle standardelor specifice ambalajelor din sticla; existente inlabcirator sau tabelele . din anexale la lucrare. C . '.' Se vor urmari i determina urmatoarele dimensiuni: diametrele gurii ambalajului .,.... diametrul interior, diametrul exterior, diametrtil benzii inferioare, diametrulfiretului, site' diametre, etc., rnal~mea gurii, inaltimea pecare are locingustarea, pasul filetuluii,. ina~imea ambalajului, grosimea sticleidin care este confectionatarnbalajul.: . 3. Sa lntocmeste un tabel cu maiimile masurate. 4. Se va identifica ~i preciza pentru fiecare tip de ambalaj analizat slstemut inchidere utilizat specific acestuia, . 5. Se vor reprezenta .grafic profilul gurii lji sistemale de tnchidere pentru mai multe tipuri de ambalaje din sticla (in principal borcane). 6. Se determina prin cantarire masa ambalajelor din sticia ~i se va verifica aceasta cu . datele din tabelole oxistente., . . 7. PentrU ambalajele care permit, sa determine. analitic capacitaVle nominale, Tn. mililitri. Se determina capacitatea totala, capacitatea nominals - prin~umplere cu apa; se cornpara cu cele.obtnute analitic, precom ~i cu eele prezentate intabelele de date. Se vor face reteriri la gradul de umplere a buteliilor ~i bOrcanelor analizate. . 8. Se urmareste cum infllJenteazs destinatia ~i capacitatea ambalajurui din stic1a marimile constructive ale acestuia. keferatullucr~ril 1. Clasificarea ambalajelor din sticlii dupa diverse criterii

..
',;"'

,.i
,,'

.'

'i:~t. dttjnCh~
., ,J."

'. tMeliiklf'.tiboial"

dinltiCrA.L~1Chtmatice

.:

.-;".

-:". :.
-:.:.

.c.
".:

','.'

.'
"

:"

:~ :: ::
..

. .

.:

~
:".

,;.,-

-.",.

.......

:.

'.

'.'

';".:;'.,

':

.~.'

..::;"

..t1t(:'~~~~~~~~~~~
'::~~Obseniatilgi-:iOncIuZii asu~lucriiii.
;,.. :

'..

88

89

ANI:.Jl.E
A 6.1. Accesom pentru butehl din stiCla pentru b8utun spumoaee
_ . _H __ .~_ " .~ _. _ _ H -'

--------------n---

AG.7. Tipuri si capacitA\i penttu bOIl:aOeledinsticiAcaIcosodiCA iml'

.PentN ccpiI T ..... 80rCane Obi~ Gax

I.
1 1345. .

120 190 198

Capioo termocontractibil CapiOflmetalic

I Accesonu . di foil' termoretradibili!i fixi!re n e ;

,
1

. t .. tract pnn ermocon are ACc8iiOriudiri 'metlileitiOi. obtinutprin'exti'udare; fiX8r'eprinrolare

A 6.2. Caracteristicile buteliildr pentru bere

.

.1 .' _.' ':311

. Mass, 9

...
.r

1' .-:
300cL

nominali!i Eure Caramel

soo 330

Csoscitatea ml realA. I I 5bo 7 Ia 50 mm de oIanul aurli I 330 7 la.45 mmde Dlanul aurii

380. 275

Borcanetrialte Botcana

. O.51~ 11

500 1000

Irill'igtii ...

"

I
180

330

A 6.3. Caracterlsticile buteliifor din &~cl6 pentru b8uturi ~coritoare

Capacitalea ml I reali!i nomlnali MeBa. g ReziStent3la presiune InteOOarA
".;'

.. 2(iO
~.

250 1000

1270 I 1040:t2O

380 275

Mln ..10 bar.

>"-

1ijOO

A 6.4. Dimensiur\ile (rnm) profiluluigAtului buteliei inchise cu capsule SlELCAP: ., .;.'" '.' "~:--'-" '; ,--.-- i . sau'SUPAlUCAP . " ' ... ..
.

__ ...... ..........
..:

Eeu
Tip
1 tOler~n\8:

Feu
toleran\S: +Q

H
PoIIgOnaI

....... ":::1
...

2qpO ..

1----19,8 24.9. 24,926;2 26,2 26,2 '27,9 27.9

A Di~en siune 21.6

HI"
21,9

Clpaa,;
IItIaX .

":";~':;7C-::-_
"." ,"0

22130 28/38
26144

- 0.4 .
8,5 9.5 9.'5

-0.4
15,7

Dimen-1 siune Toleren\a :to; 15 :to.2

"IToIerarita D~':-IToierenta
:to.15 :to.2

:lO.1 io,1 '19.3

Q,15:tO.3

19,7 19,7 15.7 21;7 15.7 21,7 21,7

30/35 30144 30160 31.5144 31.51601

9,5
9,~_

9,5 9.5 9.5

:to.2 :to.3 :to.2 :to,3 :t 0.2:t 0,3 :t 0.2 :to;3 :to.2:1:0,3 ..

27;3 27.3 28.8 28,6 28.6 :t 0,2:t 0,3 30,3 :l:0.2:tO,3. 30.3

.:t 0,2 :to,3 2r,6 *0.2 :to.3_ 21.6 :l:O,2:i;0,3 .2M .. 28,9 . :to,2 :ta.3 *0.2* 0.3 28.9 :i;0;2 :to.3 30,6. l:t 0.2 :to.3 30;6

~s

.:_A~:tt Ca(8Cten8tiCIje~~~:pentN~~

#).15:t:O.3 25 O.15:lO.3 26,3 :lO,15:1:O,326,3 8\ :to,15 iO;~26,3 ',,8'., ltD.15tO.3 28 8.,',' 8., :to,15 :lO;328

ct~.~.!?;;~~~;.~
1IftJ' .

120 ,. . 1~:t3r

5t.
.:
....

63
~. .;

71j:1J

.. ,,. . 11.26

..~~.-L
198.
34$'.

190;t.5 1198:i6

52

J'

83.,

t9fJj:1r.;1145

. TIP

O~51~'-:'l-' 15%og~s:::~ .~ ..:-~~:

__ ~_-._~J
..~-.,~'''
............. ...,..--'-'-, .... Diametrul nominal

--l:~-I

A 6.5. Caracteristieile bOrcanelor malte pentru conserve steriliZate'

. Capaci1ateDiarnetrul Vananta nominal~. ;nlaA1erior.

.. ~ l
. mm
I

1 .. 34,51:10.

68.
'~':I

.15 ...

J 78~'1
J1~5tfl1

.-1180

.75- ,.. '

230

'.'345

TT:3'4s10.

. ini!iI\ime8. ,,\mm .

">leef.
.:~: 1. :.

1OOO~1

48

~L,912
01

..': I:;:~:::Jc ;: I22H:1,51

\
.

:~l,,6&

5S0

I.

. :~ J '82' ~~i'i~,. 1820' L82(h1S ~~it:~,;," ... 1000, L. lOOO:t:20: . ;83., .. 306O_~C r-'3OII6:t100 -83: ,J; .. '~

74'"I:t1k1 f~t230 '. 18" 1130~11:~._:L250 T12U1 r1:zit~'1250 -, '- -t: 78: .. .104-.11h:1.ST.t.ch1.5I"OO

:1~n7i.i2r152

..I ..eo

..

1235:141 "

..1980

A 6.6. Proftlurile s! dimensiunile principale ale gurii borcanelor cu inchidere TWist-bft'

~.,-------.
I 0

--

... oy=

_ n.1jj}

61';3 :to,5

i .. . _=
I

Dz .

'

6S::lO;5 80,7 i{).5

. ..'

'1

Lucrareanr. 7 METODE ~I PRINCIPII MODERNEDE AMBALARE. SPECIFICE UTlLlZA TE IN PRACTICA AMBALARU Scopullucrarii SISTEME DE AMBALARE'

.
ambalare, precum Iii cunoasterea constructivA ,Juerarii studentilor Ie sunt prezentate diverse productie, prin vizite de",documentare .Ia units,i filme pe casete video sau CD-ur! seu modelare Consideratil teoretlce

."

.,1.k:.::.o. ::,

Lucrarea are ca scop cunoasterea principalelor metode de ambalare utilizate.rn praetica (industrie. comert, etc.), a principiilorcare stau la bazas.istemelor mOdeme;:de'
~i functionals a aCEistorsiSteme.lnC8dl1J\. 'linii tehnoJogiee de ambalar'eutiliZate:tn.: de productlereprezen.tative, prezen~r~~ ~Isimularepecalculator. . ,'

Ambalarea produselor cuncaste, in practlca, 'diverSe sisteme,1 'rriet~,:b caraeteriZate epecifice pentruun anumitprodas saupentru oanllmita gai:nA deptodu8e~::: Astfel, pentru 0 game variata deproduseS$utilizeazj.metOde,i sisteme:d~ embalareprin trnpacnetare. la care ambalajulse decUpe8zA, peloC' din foUe(h'~;; material plastic, material complex) ~i invelel1te petOate. f~ele prodl.iSulsLibfOi'rnAd~ bucata. insistemul formere - umplere - inchiderese amb8laazAatAtproduS8 solide"" stare granulars, cat~i produse lichide, pastoase sau produse s()lidesub,fom\~ de buCi1l; amMlajulfinal. format, deaeemenea, dinfolie poate fi linamb8t$j flexibh s8!Jsubtorm. de caserotetsrmotorrnata ...., . . ..." . . .<. '. .... .... Ambalarea prinimpachetare este un procsdeu foarte r~Spandit,pentrU cea mai' mare parte a produselor (alimentare~i nealimentare delarg. COris\Jm);il'ldiferent desi8rea fizica ~i destinaVa acestora. Astfel, in functie ~e starea fizic4 produSelor care ambaleaz~, sedlsting urmatoarele situatii: .: ..... -.'. . ..... ' ambalarea produseldr solida sub formA de bucati(tigan,. biscuiti, dulci\irijet9.); '. ';." arnbalarea produseJor sondetn stare 9ranularA.~i pl.ilyertilerit8 (zahAr,sare, calee;cereale, fains, etc. );. . . ambalarea produselor pti$toase(unt, mar9aiina,mafmelad~,c:6ainetiee, etc.): ambalarea produselorlichide(bautiJri, sucuri alilT)entar~,l~pte,etc;J; Dupa modl.1Icum.se realizeaza inchiderea ah1balaji.JIUi,sf'~isting: impachetare simpls; " - impachetare cu lipire(cu adeziv lichld -clei; prin termosudare,combinat). . . ..... Carnateriale de ambalaj pentriJ impachetar.e sepotutiliza: hSrtia deambalaj;/'31 celofanul.foitade stanio"folii~i filme din mateiielplastic; etc. ". . -... . ';,,":$ Arnbatareaprin impachetare SI:\U invelire (wn;lpping) .'(l()nate i'l.rnfal.irareafoli~i'); peste produs sauo matiita cere.sa dearorma prQdu$ului,impstudres '~petelor~ilipireif sau sudarsa acesfora . .' ." ." . . . . .;;' impachetarea se poate realiza manualsau mecaniceU'Bjutoru' ma~inilor autOmat~ de arr.oatare, Exists mal rnulte variante derealizare a infa~urarii, Tn fuiic1ie defortTu:i '. dimensiunile produsului dar, principia], e!e sunt asemanatoare \ In fig,7.1 - fig~7.2 suntprezentate catevsmbdalifati ~i principii de ambalare a produselor prin lrnpachetare: . a. La impachetare8 prin pliere progresiv8 cu un capet blocat, ambalajul sa infS908ra sub forma de tub in jurul prodlJsului(fig.7.1,a), marginile laterale ale aCEistu~' petrecandu-se la partea de jos, dupa care se pliaza partea din spate 1 in lateral, pesl~i' produs, ordinea de pliere .' a marginilor .de capat ale ambalajului (foii) fiind eeledin. figu~,!: ..~

Exisla diverse varia!ii ale acestul principiu in care pliurile executate se suprapun par1ia Cele mal utilizate rnaterlale de ambalaj sunt-narna, hartia cerata ~i celofanul. Sigilare. pachetulul format se faceprin termosuoaresau eu etichetede capat peste pliuril, 8uprapuse, Pot fiobtinute diferitetipodimensiunicuminimum de schimbSri de echipamenl b. La itnpachetare8 prinpliereacapetelor tn doufJ pfJrfi (fig. 7.1 ,b), tubul format I 1mbinat prin infa~urarea foiiin jurulprodusului se pliaza mai intai pe marginile opuse 1 l 2,' iar apoi pe inarginile 3 Ili 4 (in sans Opus). La prbdusele subtiri Ili plate (sau pe SUPOI pial, tipai'it sau netiparit), capetete pliurilor pot fi rasfrante ~i in aeela~i sans, sub ambaia ',;'" Sigilatea se realizeazaprintermosudare saulipire cu adezivsau etichete. Plin acaast \,metodil poatef ombalatil toats. {J8m!f depachete cu forma patratA sau dreptunghiular~ y ethipamentele de lucru putand fi \Jtilizate pentru mai multe tipodimensiuni. Camaterial dl z';.ilMbalaj sa folose~te Mrtiesaufoffe transparentadln material plastic. ":',: .' c. In C8zulfmpschetrii cu pfiufihsl dedesubt (tfpda('amea) (fig.7.1;c), tUbuJ forms :priii infii~ufaree.ste 1mbinat prin suprapvnerea calor doua margini laterale. Ordinea d, '/exeeutare a p/iUrilOr de Jacapete.esta ceaprezentata infigvra.Ultimul pliu .(eel de JOE ...nt:4) esteiild6itsub pachet, la~ndsuprafata de susa pachetului libera. Laaeeast ;;n1Ert~ds,pl'Odusele.$l.inlu~orde impachetat~i despachetat. Pachetele formate pot ramslll ':'I'l!!sigilatesaup<jt fisigiiateprintermoSlidare.Mainile care lucreaza pe acest principiu d< ;;'.slnbSlare pot M impachetezed'iverse pfoduse eu mici variapi ii1grosime.
""::~:;':-;>.

sa'

a)

'if;

c)
Fig, 7.1. Principii de impaehetare a produselor sub forma de bucali a.Impachetara.prin pliere progrE'siva cu 'In capat blocat; b.impachetare prin plierea capetelor in douApal1i; e.impachetare cu pliu finaldedesubt (tip caramea).
I .. ' d.'Laiinpachet8re8cu pliere/ateralA in rriafrit~ (tip 1:8r) (fig:7.2,a), prinimpingere~ pi'Odusului catre foaie; iintrareaimpreunarn matrita; foaia sepliazadupa cele.patru fetE

92
93

'Iaterale. Coltulile pliurilor sunt indoite apoi pe fete Ie opuse 1~i 2, in ordinea din figura(~.1! 4), dupa care piiurile rezultate suntitldoite pe muchiile verticale din fata (ordinea 5ft~6.t Ultimele pliurl sunt ~~doi~edup~ mu~hiileoriz0.ntale di~ fata (7. i 8). ~ot~ ii11pach~~','.; produse de forma clltndnca, pnmaphere 1facandu-se In partea supenoara. Forma.~~~\ este datll prin lndoirea marginilor2 ~i 3 in jlllill produsului, dupa care lnchiderea seface prinindoirea pliurilor4lii 5., ..,... .' .,;','" I Sigilarea ambalajului sa poate face prin termosudare sau priil etichete a~a cum este indiCl:lt in figura. .'1;., i . 'j:' e. fmpachetaiea au pliereTiI m8tri~ stIbProduS(COntrolata$8u~l~l/: (fig.7.2,b). Ambalajul se 'ihdoaieTri fOii'nA UintorS pesteprodus. COI\UI1Se:.pIi~A~'; jos, urmand apoi pArVle. opuse. 2 ,13 carese iillpaturesc ,I' sesuprapun aco~~" capstele produsului. Dup' aeeasta se pliaiA rn.arginlle 4" 5, iarapOi 6I}iJ~> . suprapunere,.~u\:) .prO~Os.'La ambalareac:ontrOlatA, embillajul,fmpreuna teiJ pi'Odusuf" .; introdue in rnatri~ pentruase reaUza incloirile de la ambe'eoapete alept;J'Chelullii tPI~) la un unghl de 45. Matri1S'(je tmpachetare modificatA .se utiHzeam in cazulfOliei de,~~: ,';,; pentru caaceastanu PoateficontrOlatA ca eelofanoi. Matti\8 este. sirnilara cu di ambalarea prin inipa~etare in doua' par\i dar ere toatG dispozitiiiele de sudarepnn,::; incalzire Ia partes inferioarA.creAndpOsibilitatea de vizualLzare. aprodu&Uluipe .Iapatt~~;i~ superioarA"i prinpartilelaferale.Produsale Bstfel ambalatepOt tAmanenesigilate$8U'~,~ pot sigHs prlntermosudare. .' -. ',<.j"i

com_

de ~

....

de

cea

.Ia':

4.
8

4...,

""

8
_"

5_ 6

__~ .' I

'011'1;~
/.
./

el)

, f. La impachetarea tip pachet de tigarete(fig.7.2,c), produsul se impinge central ,fj)aia de ambalaj form and un U orizontal. .Se ,pliaz8 mai intai capetele ramase in afars !.~rditiea 1, 2 ~i 3.dupa carese fac'mpaturiril.e 4 ~i 5, urmate de 6;;~i 7 pe fats laten Wpera. Exista variante lacare rnarginile taterale suntmatintai-suprapuse ~iapOi are I )ipdolrea sub forma de triunghila.,ambelecapete.La acestprocedeu de ambalsre, exil :J;Cbf'ltroluldeplinal foii sau foliei intimpulimpachetarii, vitezade 1I,ICtus mainiieste rela .il'iate, iar contorizarease realizeaza. usor, Pot fiClmbalate astfel. pachetede \igl ;:i'!lQmboane, zahar cancel, prodesefarrnaceutice-etc., prin \Jnirea niaUnultor repeie la (.qQ(:. Pentru arnoalare sa foloSElSC:'MrtietertnosudabUa, hUrtle ceratA, folie din plasl ~~"celofan, care se pot termosuda sau Iipi cu adeziv. '. ".:. ExistS ~i alte sisteme de amcatsrepnn Jmpachetare, in funqie de. tipUI i ton 't'prOdusuIUideanibalat, precurn si in fune\ie'de construqi8ma~niL. ". :i,. . Produsefe sub for~ de pastA (unt, margarina, etc.) pot fi ambalate p ;; impachetare in matrit8 pe rna~ini cu flux liniarsau de tipcarUSeI (00 miljC$re derota~e). i-':.-,. . Procesul de lucru al. me~inilorcu tiuxliniar (fig. 7 .3) are urmatoa~1e opera~i f~baza: forma rea !}ipreg~tirea ambalajului (A,B,C;O); dozarea (pOzi1ii1e (1;tI;lIl;IV); inchider }.srtibalajului (poiitiile IV.V,VI.VlI). HArtia de ambalajse derl,lleazade pe 'I:)obina 15p i;;lijtei'mediiJl fr~nei 14; a rolei26~i reazemUlui 16.fiindaotl()nat~de ro1ile18~r24pana )poii~a D, .unde co ajutorul cutitelor 19 ~i23ar~16c~ierea urlor bucA1i~Mi'tie~ )rmArilunui paehet. Sub aqiuneac:oordonat8 a roler6r23 !}i 17 are.locinscrip~onar Stelor de pe ambalaj. care se poate 'facepiin tlpaiire$auinttlpare C;U'. un set deal ..latOi'iulrolei 20, ,Isistemului dePA(ghii 21 ~22 fcilia de ~mbalaJ tt_apqi in pOzi1iaiV formi!irii pachetuluL Carititateadepasta ceurmeazA sfi irnpclchetata ajunge \;,Pciii\i8N. Parti.irgane! etapele'lntermediarel, 11,111. Prodl!siJl.sub fori1:\A:de pasta. prove ?dio'f1uxul tehnologicde fabrica\ie,estetransportat (penoC!fcS8ucOntinuu) in buncarul :';a,iirilenf8re 2de unde prin rotlrea me/cului 3 esteintroduSincameraspecialA de doza ~ta inJ>laca rotitoare 5. Prinrotirea~.placa5transfei'a doze dematerial'inpozr lrdeUnde .pi&tonoI4.o transfer~' rnecanismulul11 (pozil/a IU}, ma~rlalulajungandapoi 1OZI,aIV. De aici; pistonul12preiadCizade m~tenal~ 0 impinge tn eamera 6 de fotms ~Pachetului> La cursadEi ridicare a pistonujuVtiarlja de' ambal$j 13e$teantrena~oda ,.CU'dOza demaferial.dupA care urmeaZi fo~1'88 ,ilnCl:lidareacOITIPlma'8,pachetUlui {ajutorulunui si&tamde parghii cuaC~Orie&incr9nA(pOzi1iji 'n.ln pozi~neVI ~V11 pacOO .':asta uor ta$at astfelincAt sa capeteoforma e$teti~adecVatA qom;;;reializAril. .:.,.... .

lyederea

b) 11 , ..": lr 17~ 16 14 ~ l~ 20 21 ~ ~ /6

c)

5
.~ ...

Fig,7.2. Principii de impachetare a produsalor sub forma de .buca~(continuare) a.impachetare cu p,iere lateralaln rnatri\8 (tip zar);,b.impachetare cu pliere in matrit8 sub prod us; c.impachetaretip pachet de tigarete 94

t~:
!

~2 cu flux liniar deimpachetar9a 95 produselor pastoase

.Fig:7 ;3;Ma~ina"automata
.

1Ambalarea in sistemul formare - umplere - inchidere se poate realiza atAt~i instalatii cu flux vertical cat ~i cu flux orizontal; materialul de ambalaj prezentandu-seiil~ili' ca un material flexibil termosudabil (folie de material plastic, . material complex, M" .... tarrnosudabila, etc.). . Instslatiile cu flux vertical se utilizeaza atat la arnoalarsa produselorlichide,tat . celor solida (granulare sau pulverulente), chiar !ii sub forma de bucciti mici (mai mlilte~ pachet), avand in componentaaparate dedozare corespunzatoare. .' .: .:; ~ In fig.7.4 esteprezentata schema unei instalatii de ambalare cu flux vert~I.d8:; form are -urnplere -inchidere a lichideloralimentare. " . transversals (Is formarea intermltenta) care au' in acest caz, pe langs miprea de .' ap,ropiere Ili 0 mlscare pe verticals de sus in jos. ,"'l Separarea ambalajelor pline Thd1ise de eele care urmeaZC\a fi umplute sa face cu 0 ,';,1I1101a taietoare sau cu fir cald. Mi$csrile alternative ale capetelor de sudare transversale i{~lHonOitudinalasunt i'ealizate pneumatic, hidraulicsauchiarmecanic.. . '<i~i!.'. Parametiii regimuluide lucrual uneiastfel<~ ill$taJ,aWsunt .dimen~unilepUngii for'li1eaza; volumul de lich\d domt; vitezade" antrenate (tragere) a foliei (care '\~~pinde de productiVitalea impuse ama:;inii);timpul1}i temperatura de 8udare afoliei (care d~pind de natura foliei, grosimea ~lprdprietAtile fizico-mecaniCe alefOliei); viteza (timpul) ;difiiipropiere ~i departs'tea C8Petelor desudare; . .. .'. F' Ainbalarea pe m8ini de fortrrare - umplere - lnchidere cu flux orizontal, se .. ":Htiliieaza, in special; pentru ambalareapi'bduselor suI) fomu! de b~ti mai msn i mai pOlin pentru prod use grariulare SSu pulveriJlente.,

~resa

0-----~;:;-;--...,.
.! 2
3
4 i

_5

, , , , , ,

6~

:"
.:

8
"
I

"

' ,
I I

o
8

10~

I' ~9 1'+ I

:',.:1
,I ",I

I:

11~~

13~~

W12
.
.

'I ~! ,I ,;
Ii
,i

: I-

:1

Fig.7A. Schema unei instalapi cuflux vertical de formare ~umpler'e - inchidere inpungi.din materiale.flexibile termQsudabile 1.rezervor de liehid; 2,indi~tor de nivel;3.supapa electrocomandata; 4.conducta de umplere ambalaj; 5:rola cufolie (film); 6.banda de franare; 7.foliedin material flexibil termosudabil; 8.piesa formaretub; S.tub format; 10;capde sudarelongitudinala; t t.capete de sudare transve~la;12.bandc1i d.e evacuare ambalajepline; . 13.punga cu lichid ambalat; 14.benziantrenare.fulie

. Fig.1.5.Ma~iha <f~ambatat in arribalaje flexibile BMF 106 trola de film; 2.prodl,Jsele de ambalat; 3.rolede. trage~; incalzire ,I ptesate; 4.dispozitiv de t~iere; 5.proeusul ampalat; fi.~tid~ transp<jrtoare In SClast caz, co Sjutorul u~ei l>ies~de forrha S~18 .'$8 f0rmeaz4 un tub co :.\~i.1/1e rectangulara prin lri1paturirea.foliei pelungirn~i,maini~ ~ flux orizontalrealizand "2!,~~~io~ratiica"ma~ln ile cu~i.Ix~,ve~~I: ~forrriare8' ambalajlJlui. umPktrea cu produs, '/;;i~ider~a IOi1gitiJdin~l~ a srllbalajului, inCtiider~ 9i lJ.eparar8f;lti"ansversalAa J)rOd~lor ';'i~8mbal~te,nl,lmal ca 'tt~ger'eafolieiSe face Jntt-ujt plan QritQnt8k .' . -: '.' " .Mafeiialulde; amblillare;; $uJ)fOlina de:.f6Iie. ~;derul.iAde .peo t)objna (~) ... _. a#ltafied~~8l!pr;l.planOluf de f6rrri,are~ umpler.~k,il'lhidefet,~ d8desubt(fig.7.5). Cu ~tijliJtQrtjlunElipiese de f;:>rmarese realizeaza un tub care ~. inc:hide longitudinal in j!JroI q~)rpdiJsti'ui,urlnaridc:a'$udarea 1~l1giw.dinala~, albalOc .dupj CEi. pt'9dusul,se af\8 deja in ; <ti,lQ. Unitatea de Jilchidere 'lpngitudinall1h3$te $lcatuitB,dlri;Jole (:f~.tr8gere: disPOzitiv de ,""i~liireariuiirginilorfbli~F~i rolede presace in"ed~re~,~d4ni. ...... .. ". . . '. ".Alim$htarela'~ produs$, a:ma!iinii pQafereali~;pe direc;tiSfllP<Ului de' fqrmare9i ::':;$9da~ saupeodireCfjeperpEmdieularll pe aCeas~ .cu ajuiOl1JI unW transportor' cU raclete. 4rhpingerea pi'odusuluiiritubulfurmatse efectueadChiar Is formarea seestuia. de catre raCIetele transportorului de alimentare sau co ajutorul u.nui piston pneumatic,

'

Rezervorul delichid 1 poate fi prevazut cu plutitor denivel !}i ventil sau cu douB' traductoare de nivel (pentru nivelul inferior ~i superior). Laevacuarea (descarcarea)ii lichidului din rezervor in punge. rezerverul ests prevazut cu 0 supapa (ventil) 3 cornandat'" de capetele de sudars transverSals 11. Transformarea foliei 7 din film in. tub se realizea, cu ajutorul unei piese speciale 8 peste care trece filmOI din material plastic.S8\pot utilizl:i' materiale plastiee de tip PEJD, BOPP, PCV. materiale complexe, folie dealuminiu,cu' grosimeade 0,02 - 0: 1 mm. Sudarea longitudinalaa tubului se realtzeaza cu ajutorul capului de sudare 10 pnn .termopresare, acesta fiindde tip barS sau de tip role. '. Antrenarea tubului se poate face fie cu ajutorulunor benzi 14 ce sunt cuplate interniitent (Ia forma rea continua a ambalajelor), fie chiar de capetete de sudare
o

sa

96

Ii"

97

lnchiderea transversala apachetelor (pungilor) se etectueeza, de.obicei,cu

aj",tQr.i': aimulte fire, in acest caz rna~ina fiind dolats cu mai multe capete de sudare rlgitudinala~i transversals (eventual capete multiple). . f. In sistemul boato-pack lucreaza l'l1aina Tomado (Italia) cu formarea plicurilor din oj termosudabila (fig. 7.7). Plicurile sa formeaza din dintr-o singura folie fiinc;l.sudate pe ,~!ecele patrulaturL .

a doua falci de sudare cu miscare de rotane, dar poate fi realizata slcu capetede.,uf'
de tip bare cu miscare altemativa (ou-ts - vino) care realizeaza ii ti"agereafuliei#E piesa de formare a tubului. .', .' .: .' ..... Formarea prizontala a pschetetor asigurn un bun raportintrevolun1ul. produsu\~, ambalat ii mBrimeaambalajului, ma~inile prezentand,o constructie rel~tiv<simpl~i materialul de ambalajpoate fi atat folie din materialplastic,catii materiale~'com~l~x~ . h8rtie innobilata terl'l1bSudabiis. ProduCtivitatea uneimaini poate .varia Jl'it~4<H pachetezmin, modifjcareadimensiunilor ambalajului fac:Andu-secuuil,lrihta. .... ,',',.' Sistemulde ambalare bosto-pack (in pUculete)realizeamEimbalareaprodu$e~ tot prin formate - umplere - Tnchidere, fluxul de fortnare a pliculeteloi"paailte. fi~'( asemenea, pe direqie' vertieahl c:Atlori~ontala(fig.7.6). Plicurilesuntutili~t& . ambalarea uneigaff,le variate de produse: granulare, pulverulente; . paste'iP~~~ gelatinoase (zahBr, sare,condimente, cafes solubila, ceal, 'Iapte OOricentrat,ketcnuPi' sampon, etc.), dar ~i produse sub forrnade buca\i.
11I11 III 111111111lIIi 1m

T()RNA[)()

i'l
.,~

.i>:

F~)lmnrel~)Il!icit\Jdui(\lfi

3 .5

~.

I.

Latun.:

./ /'" Formore ('l'Izl.'lltala

, .. . . Fig. 7.7. Ma,ina, de ambalat in sistemul bo8lo-pack TORNADO. 1.bobinAde film;2~capete de impteuna~;3.roladederulare a bobinei; 4.1"011 glisantA; .,5;di~pozitiv detai~re filmului; 6.celuIAJotoelectrica; 7.ro'e actiol'iz.te;. f};di$Pozltjv de . djvizare apungilor; 9.role de~LidarelateraIA; 10.bared$'sudaretransversaIA; 11.rol& de tr'agere;'12,di$pozHiv de tBiere transversala

Fig.7.S. Formarea verticals $i orizontala a plicurilor

l' '. .

Plicurilepot obtinute dintr-o singura folie {film) prlnlndolrea I0l1gitLidin~1 sudarea marginilbr acesteia pe tl'eilaturi (una langs alta), sau din d~u.a folii suprapL . inchise pe toate cetepatrulaturl, . . . ", .' Funqionarea m!3inilorde formare apncurnor este asemanatcaracu .~ ma~inilor deformarea pachetelor,indiferent de directia fluxuluideformare, dispozitlVL .' formarea tubuluitransformandu-se intr-un dispozitiv de impaturirea foliei(laforrri verticala). .' \ In cazul utHizariia dous folii, sudareaambalajului trebuiess sa reaUzeze pel cele patru laturi alesale,prin folosirea adoua capete de sudarelongitudinala.. "., La ambalarea prod use lor pulverulente in plicuri,exista posibilitatea cainc::hidel, . sa fieafectata de aceste produse,deoarece urnplereast sudareasefac inacela~i IOc.. Exists 0 gams foarte variatadema!j;ini de formare ~i ambalare .in plicuri din mate lermosudabil, unelecu un singur fir de plicuri, pe ortzontala sau pe verticala, iar alte'lal~ 981

fi

Sistemulde . amb8laI't8hrink~P'Ck (in folie c:onttactibill) se utiI\ZeQS atAt ambaJarea col~vAa ,proolls.;llot .CAt ,i a unorproduse individuale(ex ..castrave~ .~). Pentru ambal~r8 sefol6sescfoUi dinmaterialpJastiC (poIiProPiIeAa,poIietilenA, lpiura de vinil)cu gr6simea de:O;03 ();2$mm;Ob~nubl,prinbiorient8r~alantului de .~IEtJpiaxial) astlel inc:Atcqntractla,s! aibA.loe dupa cele douA directii,Iong;tudirnilA ,i ~la~SCheflla'~~balarii 'coleCtive aprodoselor estep;-ezentatiiQ Jig,7JJ. .. p~nJ>/'Oc$d~~ld~ a.mba,areshrin~ pot fi)II'l1t)8lateChiarlegume'.';. 'fnIIe., in sUIre li'lta(Siligulare'saoincsSei'Oletennoformate)iCQntractif.lti. strangere~,fQJieiJr)jurul ~I,or .se.p~t&realiza, flecu u,neurentde,aercaldadus .dii'tafarAsau ,rncAlzit co :!~n@EtI~.~ce;,fiecilapa'fie,?intEf: -: .... . .... .' . Sistemele'de atnbalare<bllsbu""j'.lack ,jskin"packlJtiliz~~iCa de """lare. a ... alripalajelor. .~Ie' . f()JoSeSC. maipuUilla Clm~lar.prodUseIor -hf8r8,'at'rriaiale,saaparatel()r,.Cb$meticelor~ia:pi'oduselordetargC()l1$Um . , .... '.l.8.sm#al'ilf9a bliSter (fig;];8)se formeazarnai. iritAi;oalveola,din'foliefransparenta material plastic (PE; P\1C,PPH::$re sa puoedeasupraobiect~l~ide anibalat 8ezatpe .suportdecarton.Fixarease face prih agrafare, lipiresau termosudare.
">

' .'ro

sa

QQ

.' .:

'.. 8 '-7

i;'\;, Pot fi ambalate proouse fragile sau de valoars ridicata care trebuie sa fie blocate pe ';t~uporturi grele ~i rugoase in vederea expedierii ~i protectiei la umiditate. rncal:ziroa filmului

:L"itt mrm.
i~('

,"

~~""E 0~p,;;~u.
~ ~ 4; ~ ~
ambalat carton cu microperforapi

............~~

1 Fig.
Uransportor

de ilIilllerttar8; 2.pJ.stDnhldraulic; 3;4.bObine (roIe)CUrolle CiOtI~> 5.capete de sudare Iransvera8IA;B~bandi de ~: ttu~ef de~:8,4uZrld8. . ..tere.ld . . . . ':,_

71. Amb8Iare& coIectlv6 a prodti$eiortnfoll8

rn a

termocOntrBdibiii

""'.
,
~rodUS

~;;

~ ~ ~ 4r..

8mbalat

Aceasti amb8lare oferi .~bui'IA~i')tare Pr'od~S!JIUi .fI~_ ~~: partialil supol'tulu/; Eapl"e$Upune, 8Chirrib, foloslrea unei fOi'ineper.w con~ti(' ambalajU\ui nu sa pot realiza ddt filme rlgidf1l~$efOlos$Jte numal I8prodli88' ~~. dimensiunimici ca : ~i electricej papetlrie, $l'ticOle debiroU; inerc:elie.~:':

F.ig. 7. 9. Principiul ambalarii skin-pack a produselor Sistemul de ambalare "strech-film" ',utilizeaza la fel ca ~i eelelalte sisteme terioare pentru a permite vizualizarea odusutui ambalat. Filmul din policlorura de lii sau un alt material plastic transparent Ie infa~urat strans peste produsul de balat sau chiar peste gata ambalate, in derea formarii ambalajului de transport lstlzare), Se utilizeaza, in prezenf. pentru .Jnberea una igame foarta vaste de produse.

,i

-~.J,,\

!-~~\
'\-

~.

!~~~:

i~

... _ ~O(I- I ]<~~-:::---...

~:z,..
..r)

... 9

r<J '-

"'"r-..

: ""

...,.

---"J.~

__ ~

... Sistemu! de ambalars baHia-pack presupune ambalarea produselor lichide in lelli din material plastic care sunt obtinuta la loculde imbuteliereprin suflara la cald in dlcl a unor preforme obtinute prin injecVe de firme procucatoare de ambalaje_ Fatade utilizarea recipientelorcJasice din sticla, metoda'deformare a ambalajelor <materiale plastice prin sutlara de . aer are avantajul realizani uner game variate de ~. . .SUiSA~~.

Fig. 7 .8. Principlul

'...

' . -".

ambaJAtii blistet~k

.'..

a prod~S8Ior'.' .

.........

'.

La fixarea La

pEi

suport de cartOn; .seesta poaw'fj aeoperit CU\U1str8t-din

.fri~lc\i.,

teimosu~recu~ s4'fie cafrnal sigu~ (fig.t.6~c 'proclusul :de arTlbal8t~t "pe'unc " termr>sudabil cu microperfora~i, serv~te et inSIJ~ drept rorm.lpentru ambala~. '.' Confeclionarea a~ia se face prin tennoformarea unui film de PE de_ denslt8t$ p$$teprodus,icartonulsupOft; filmul :autolipinQu-sa de carton; Se'~li: ." acest f$J;imobilizarea.perfeCfia prodiJsuIUiTri$mbal8j; ..' ,,: ..... Amb8larea nuneceSitil'rormEi- 9i permitltUtiIii8r:eade .1ilme s~~~~;Se . utiliza Ia smbalarea produselor de msri' dimenslilni~ aCCasQiii'iridUstri~I$; If electronial; ceramial i por18l8il. dar ~ pentru samiPreparate alimentare. termopiasticpentnJea,lipirea'prih

ambaiarea s/(ifli;!aCk (fig.7.S),

:~e

Tehnologia de formare a ambalajelor de tipul: butelii, tlacoane, bidoane din 'fi3riale plastice, depinde de materialul din care acestea sunt confectionate_ Primele tialaje s-au reanzat din PVC dur ~i, mai apol, ~i din PEID (polietilena de inalta sitate) ~i PP, pentru produse ca; ulei, apa minerals, lapte, vin, sucuri de fructe. . .In prezent se utilizeaza, pe scaralarga, PET (polletilena tereftatata) pentru itelierea unei diilersita\i de produsa lichide sau sub forma de pasta: bauturi pgazoase, lichide imbuteliate la cald, sii'opuri,. bauturi alcoalice,sueuri naturale de " bere, produss chimice de uz casnlc, prciduse farmaceutiee, etc. Tehnologiile de fabricare a ambalajelor din PET pot realiza chiar butelii rezistente la ,eurizare ~i la umplerea cu lichidecalde (88-9SG), care pot fi re.l!tili~te de panli la 20 ~ ..deori, precum ~i butelii rnulnstrat folasile laarribala~ea' aliri'leiltelor usor oxidabile ,chiJp)"sau buteliide volume relativmidfolosite in industria chimica sau farmaceutica . c. )' 'Formarea arribalajelor din aeeste'materiale S8 face pnn extrudare sau injeqie ~i, ~Pbi,sutlare cu aer, in diverse procedee (fig. 7.10). IOJ

100

,
Se axtrudeaza materialul plastic sub fo,:",a d~ t.ub cu sectiune in~lara a ~11J,i,{ ," La exirudarea continua cu fransferul semifabrica(ului (fig.7.10, b), tubul obtnut prin lungime se catculeaza in funclie de rnarimea oblectului !il de groslmea perefilor acest~la.:~ 11exlrudere continua esle taiat la lungime !?itransferat prin rotatie in matrita de sufJare.Acest Portiunea de tub extrudata se inchide in fon:na !?i s~ sufla cu ae.r.. ?btur?rea_ tubului 1&.,::, trprincipiu are avantajul ca se deplaseaza mai usor un semifabricat decat piesa fermata. partea interioara deterrnina umfJarea tubuiui care ra forma cavitatli, aSlgurandu-se ~I Ii"~ . In cazul extrudBrii continue cu transferul matrifei in plan vertical (fig.7.10,c), imprimarea diverselor tncrustatii. Dupa racire forma. se deschide.~I.iber~n~ ~mbalajul: ' . ,:~@'sem'ifabricatul obtinut prin extrudere continua este pia sat in rnatrite care se rotesc Deoareee aerul comprimat vine in contact directcu pere\1I mtenort al ambalaJulul I~f ~l~tangentialsau se deplaseaza perpendicular pe directia de extrudare, capatand prin suffare care se va introduce apoi produsul alimentar, acestia trebuie dezinfectati inaint~ ~~"j !~;formadefinitiva. . utilizare. Astfel, aerul de sutlare este filtrat inainte de utilizare in pro~:s~1 tLe fabn~~~.;; if' La extrudarea continua cu transferul matntei in plan orizome; (fig.7.10,d), matritele pentru a se opri irnpuritatile !?i reziduurile din procesul de tratare asepnca, iar ambalalele, I:, V'schimbabile sunt deplasate in pozitlile caracteristice procesului tehnologic (extrudare, daca nu se umplu imediat dupa torrnare, trebuie spalate inainte ~e ~mplere: . . .i.; suffare, racire, ejectie), Principiul prezinta avantajul accesului usor la matrtte, In momentul sxtrudartt-tubul are temperatura de 150-230C, In funet,e de matenalul utilizat. Din acest motiv se obtin butelii practic sterile, imbutelierea imed~ata fii~,/ capac cu inel avantaioasa din punct de ve.de:re al conse~~bilita\ii 'pro~us~lui care P?ate fi 1mbu.~eh,at~,;~ de re!inere reee, fenomen care duce la eiiminarea operatiei de racire din ciclul de.obtmere a butelulor. l'

--

scoalera. ~tr;\n9re3

.
~co:tte,...a;i exnudare

bllteliei\

m:.trilei
(' tubului

tr~rn;t.n.d ~fin~.~~

butwh.,

/
I

1 '=:::::=J
I
I

C-

.. r:=-'J
L.

c=::J

c=J

o~?[ ~
.':Ai'... ~
suftare in ~ matri\lI
,~},

.-~

locas de prindere

"""\

~lIfl:lI' ~in

"",tri\ii injoc"' .

rn ""'~

mecanism de transfer

A:~
~

Lilt.rill
.1.

Fill;'

Spate

'i"\ ,.:

Fig. 7.11. Forma constructiva a unor butelii din material plastic cu milner Aparatura ~i materiale utilizate in laborator

.r- calma
~

exnudare scoaterea ~

~....E..JO bllteliei~",

c::c:::;:J

(~~~idarea
\.JITJ
~

1}

suflare

~~ ~ ~" ~
\-----' 'suftareIII matrita .

'1,
~ ~

Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza planse cu scheme tehnologice de masini de '~I'iiambalat in diverse sistema, CD-uri !?i casete video cu filme reprezentand fluxuri ,1 :",tehnologice de ambalare a unor prod use din industria alirnentara, chirnica !ii tarmaceuuca. " I~.: Se utilizeaza, de asemenea, prospecte !?i carti tehnice de rnasini de ambalat, cu j '.prezentarea schemelor tehnologice de ansamblu, .precum !?i pe subansamble, .~~fcaracteristicile tehnice ale acestora, alegerea parametrilor regimului de lucru, in functie de ~:prbprietatile fizico-chimice ale produsului de ambalat, materialului de ambalaj l}i tipul 'lil~'mal}inii de ambalat.
:-,1

--=1
'

.j.

rollre

,,~ {:I,

1~ "

1:

. . . e anahzeaza diverse slstem~

~I

..

. ~a~lm. de ambalat, prezentate in prospecte, car1i

Fig.7.10. Procedee de obnnere a buteliilor l?i recipientelor din material plastic ,:" ,tehmee, planse cu s~hem~ constructive. ~I functlonale. a.injectie in matrita ~i suflare cu aer. b.extrudare continua cu transferul semifabricatullli;tt~~i!2. Se anahzeaza m~' mu~t~ fluxun tehnologice de productie cu secuunea finala de c.extrudare continua cu transferul matritei; d.extrudare continua cu transferul matritei iil~jf,~,~mbalare apr~duse~or ~I con.dl\lonarea produselor ambalate inainte de comercializare. plan orizontal'1: 3. Se reahzeaza 0 clasificare a slste(Tlelor de ambalare in functie de. principiul !?i ;<i:,metoda de ambalare, precum i in functie de caracteristicile produsului de ambalat.

Inject in matTit i suffare cu aer (fig.7.10,a)este ideala pentru flacoane !ii bui~jf\ '~;4. Se stabiles~ caract~risticile tehniee ale mainilor de ambalat analizate. ia foarte mici. Semifabricatul cu gatul finisat, oofinut prin injectie in matrita, este transf~t:' .It'~'; ~. Se ~etermtna (stabjtesc) pararnetrii regimului de lucru al unor rnasini de ambalat lntr-o alta forma unde se obtine prin suflare forma corpului Complet finisata faraa)~i' ~l~~nallzate~I preze~ta~e, fie pe plan~e schematice,fie prin prezentari video pe calculator.' neeesare ajustari sau debavurari ulterioare.)~j!: %i; ~'. Se mcearca ~Imularea pe calculator a procesului de lucru al unor sisteme tehniee !?i 'A. )",./ll8!?tnl de ambalat diverse produse (solide, lichide, pastoase),

102

103

411~nprinCipiilor d.e ambal~re a p~uselq.r. . . .., :'~.'.':' - (p rrr--e /'I'-.}' ~ e (Dnbdhll{ puf)) )O/J'YlWaAl {/VI ,:>,!~ t:CV\.J'>"Y'aN -a ~J'.~~ ~ ~j;-/Q }fY',Q,.~dJr\.c' ; iJ..,t,) OllO"W\~V . ~g..; p.t)j~~~.\i . it h..-ll. ~...J. I. (L' ) n ~ .h ..... /lY1}yl"(f"" ClJU. K ",7, (,.AA j)rr-A ~ ';YJ' ~ 1\ . 0t).~' .~'J,ii.; .' 'lJ _ ~ J t ~.. ,) '. ~. r .' -.! .'J.t.L . '. .t."

Referatul lucrarii . . 1. ClaslfiC8. r~a met.~d.~

Pararnetrf regimului de lucru al unor ma9ini si instala+ii de ambalat J~ \ y ~ \

r.~-,
',.)

)..::

J'v~~N..
\

eJ"hQlJ'
-

\.

"I

rJ'
. '

~d

(jJ.

ole'

e~J . ct~
C9-u-.

Jv-

d()\J~(,j

.....

~.'ynaJ'"
~. tt(,('.h:?
' 1

o KJl!'( 1 (\
U'/

v.,

.\'

pG)..{.!"

11\~.I~(1.'.l'l{'J..

nv'-'''v'

.' \ v. . ;J:;trvr::,y;_.f4f'j:.., V .
'-'"

dA
.

J .,,,,'
I

OJ

''-\,

~\J.}". rv .. 1 J :! " ,r ~) 1\\ I <: /II).()JI ,a.,,) ;\ , 'Q-'(Jl}..,: .: ,\ ,0.'-"00,\ ,.... ().. '- . \'---.... ,!,t no... Yn"~~
Q
1 /:Y
-

r.1J/"r",

v
.

ILo

"t.~:;

~ ,.1) ,. VtJ../

!Ii;,.j ', . ,J...

'"::l.-(.~WI

,~,'}.

J." .. "-r

-!;).

r'fM0V

. .

. -. /~J "I;.;;

.:: ... '.' .... ...., . f\:/i. 1\", '.., -. (T' UY'(V'
.

":".

r.

eo?Jj~

A . ~

~)"O-b;.u\..l
~ ,""
1

I)~-'.

,~dcn--

rll l-V.

.-~:
'

...

,(}i'U~. U

J.

\'"(.>'xp r'l't., ~ \

.' ?"

(0.,

{,!

2. Sisteme reprezentative de ambalare a prodoselor, .. ambalajului ~i produsului de ambalat - scheme de principiu.;:~'

i,..

-e.a

funqie

de caraCteristk:i~{li

I~

\
J?-J}..~Oi'&
,t"'\--f ,.

/ l'..... ~'"!/.'
r

//'/

/-----

+...7'

U;'

/ . !,' I!

. "[]' /Wi / 1/
/

.y -:
v'

}'.l
~~:

_,',

cr.

q.aarr~ cteri~tici tehnice ~Ie maipilor de ambatat analizate.

.. j"l

'

.rr.Iffi~= ,~

i'td~ (\(~f7u- -.f::O

o-a
~_ '[YO.. _ 'or i. \

S . (~, ;'~ f.t.S ~I~~~~~'} 'r' . cl"'-1--::'' ,,6.\ r:J'-"-. ,.'.

'. ~

. -\

i';~'

\ .'

\ \'\'-v:fru..yio

c~,.... l.

t~;;i':~")'
\
.

{,,"".-.. ~ .. ", .. f~""("

~; ~.}:."([ru.
,~. j; ')' r- U"

.,~ J ;'&\ . ~r~ J

n..~

aU/yJ.

-..0

~J~c,9(n'\"" r. . ,..../ :b 1",,\\ d.A.~""t' v,rS{j!h __ I r- d _." '-.,1" 'Q'lA.. 0.~ . r.;/ fdYl/'1"'!).

pol G"-

il.l..CU.y;P" I)\:t,?

" ,,-, ,-, ~r

/'lYO/\,:\

0'

<l(}.'

A" . ,.' ,,' p .-. "'}~ "

~J,J

\ I--"AW \}D\(',J,Ct

"

J; rQ

/I.A.A~t;,-

GJ

t-~S'-)-):')~ ~~"
..1

/ ~~
i:

kLr-T"-~ -r ~ ]:'~' /, _----~.~ ~ 1~ J; ~ .

i'.utkrJ..
t.U

r",,..--_ ..J4 ~
'1"
p'\..&~

'.
~

J,-~ '.'. -'i'l~ .

~n

-~t-~-~-~ .. I
-L - \
II- "'

--'-

[-I

tw' <fl)&!')VL

~\~~sct;{\A

1; t~
I

'-r

0-,1\

'

104

105

Lucrarea nr.B
-. -~

-;

DFJ~~
d

dETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ELEMENTELOR;DE:, iNCHIDERE PRIN FALT A CUTIILOR METALICE $1 TRASAREA GRAFO-ANALITIC.H' PROFILULUI ROLELOR DE iNCHIDERE Scopul lucrarii

~
---------

cJ

~I

Luerarea are ca scop cunoasterea procesului de inchidere prin fall a cutiilr'I~1 metalice cilindrice (in special pentru conserve), a elementelor principale participante dfl H proces ~i a parametrilor acestora, precum ~i a modului de proiectare a profilului rotelor ~~ ~ inchidere. In cadrul lucrarii studentllor Ie este prezentata schema tehnologica a procesllhil:t.I H de fabricare a cutiilor ~i capacelor metalice, organele de lucru ale masinilor de in( , participante la procesul de imbinare a cutiei cu capacul !ji determinareadirnensiuni I geometrice ale acestora, precum ~i metodologia de trasare grafo-analitica aprofiluluiC~I.,2!,:I.l. ;'.fi~i ~ig 8 1 F '. doua role, faza I ~i faza II de inchidere. ,~~,j, '" orme constructive de capac (bordur~t ~i bordurat ~i rolat) ~i cutii din doua ~i trei ',;" partl

:'~i~

'I

I I

.,. .... 9

Conslderatil

generale Cornpozltla unor asemenea solulii este urmatoaraa:

Cutiile metalice pentru conserve sau pentru produse chimice pot fi confectionate dt9; ~o~~tj.ede cauciucin benzma: cauciuc- 7,5%; benzina - 92% ; fuxina _ doua parti (cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mica ambutisate, sau din treip8~" ",. ' Yo: (fund - corp cutie - capac), in cazul cutiilor de inal\ime mai mare. In acest caz cOrRffi' ~~;._ sol~tl.e epoasa; cauciuc - 63%; caotma - 10%; caseina - 3%; amoniac _ cutiei, obtinut prin rolare ~i inchidere (sudare, lipire, faltuire) longitudinala esta in1biriatp'l' 11 Yo".apa -:- 13%; C~lorant - 0,1-0,3%. fal\uire cu un fund ase~anatorcu ~pacul in?ii de la fir!:la co~struct?are.. . .;\:~ A Procesul t:hnol~!c deobt~nere.a cutiilor metali~ din tabla este atcannt din doua _P~nt~u.confectlonarea. cutiilor metahce se ubhzeaza t~bl~. cositorita _s~u ta~~' ca~e se desfa~oara; In p~ral~1. fa~ncarea ca.pacelor ~I fabricarea corpului cutiei. neagra lacuita, cu conn nut scazut de carbon pentru a avea propneta\1 bune de mtlndere;.~)~:;. . E~ema tehnologlca ~lmphficata.aacestUi proces este prezentata in fig.8.2. deformabilitate, fara pericol de fisurare. Grosimea foii de tabla este cuprinsa, in'!nQ!l! eme~tele construcb:,eale ma~jnilor de Inchls cutii metalice, comune la toate obisnuit, intre 0~22 - 0,3 mm. Ea ~e obtine pri.ntr-o lami~are la C?ld pane I~ grosime~d~ :1;:d~~'le,sunt rolele de IOch!~ere" ~refaca~r~far~a (fal(uirea) corpului cutiei cu capacul, ,1,8 mm, urmata de 0_ cufundare In bale flerbinte de ~cld ~u~ur~c dll~at ~I de 0 a 'q~y~'l~f ~ ..lntrodu~.rea,,~rodusuIUiln cU~Je, ~pu~ de ,tnchJs;care centreaza ~i preseaza capacul lami~are la re:e, dupa care se face recoacerea tablei. EXlsta ~I sortirnente de tabl~:~,:~f.01~lc.utlel r~tlmpu.!,"~rocesuIUl de fal\wre; talerul, pecare esle asezatacutia ~i care a groslme redusa de 0,12 - 0,15 mm. .1;t;.,~,:?pnJIR 10 tlmpul ,"chldem. .

~.4er1
f)n\"

:;r

il ..'
r

D~?a felul pr?tec:tiei~ int~rioare ~i/~au. exte~oa.re, cutiile metalic~ ~ent~ ~n~rlr poi fi: nelacuite, partial lacuite ~I complet lacuite, Lacuirea pentru protectia mtenoara poa1.e. ~;( emente teoretlce referltoare laorganele de rnchrdere a cOtiilormetalice fi acidorezistenta sau sulforezistenta. Lacurile pentru protectia intenoara trebuiesa fi~,/.~~ .<'.. . tip alimentar ~i avizate de organ~~e sanitare. La exterior ~e poat~ realiza ~i 0 Iito~rafiEtre' ,,' ~~)" ~Olele defnchicte~!allprofile $tandar~izate in functie de tipul cutiilor ~i capacelor tab!ei co~form .u~~i. model st~blht de aeard. cu be.n.eficl~rul. Lltografierea trebuie sA.~ ':%4:' . ) entnJc;(Illa(;9.r~tund~, bordu~te_~1 rolate;schemell:! procesului de agrafare rezistenta la soltcitarlle rnecaruce de la arnbutisare ~I I~ehldere.... f2,c,~re, '?U(I cubeLsuntprezenfate In fig,8.3, ,.corespurizafor celor doua faze ale In fig.8.1 sunt prezentate unele forme constructive ale cutiilor ~I capaculul.,f, ~ Pc' su UI ~II). ..'.' .' ... ' Capacele cutiilor eilindrice se bordureaza ~i se roleaza, intimp ce capacele cutii,ldrl1~,/"Infaza4:.<:aPUI de Tnchidereapasa. capacul pe c6rpoicutiei ~iJl centreaza, fixandu-I nerotunde sunt numai bordurate sau bordurate ~i rolate pe zone,le drepte, in timp ~.JO;~!i~at~nt\faPtul~',~ are s~pl'afa~a decont8ctcu capacul profilaf8i randalinala. zonele de curbura sunt numai bordurate. Cele mai utilizate sunt capacele rotu~e,,~/,,;; ... ,.~l~.fa~I,i~~~~SC~lrol~atabOrQura capaCI,IJuiintrodLicahd"a SOb bordura cutie; bordurate ~i rolate. Cor~u~ cutiei pre~inta in ~~na.de inchid~re 0 bordura .simpl.i. ."~;}, ;~:,~t"':lareafalt~IUI~> ,P~~ul sa d~sfa~arafiepii~r~tireal:!nsambluluf eutie - capac, in Forma constructiva a bordunlor cutiei ~I capacului sunt perfect deterrmnater.~' .,' "11'ce. rOI~_~?epl~~~zA n!JmCJI radl~l;fienumaJ pnn rotirea ~i deplasarea. ansamblului dimensiuni care se inscriu in campuri de toleranta precise. . or lntlrY1p~CU~!~'I,~pa~ulsel1)~ntInin pozitie fixa. . Bor~ura cutiei trebuie sa fie la.ta de 3-3:~ mm, iar raza ~e. indoir~ ~ fie de 1,20 -1.:5{ IFazaan~a a procesulul deihchidereesfEi faza de presare a faltului rezultat dupa mm, la cutiue pentru conserve. Unghlul bordurii cu peretele cutiei trebuie sa fie de 90 t')' -"/v, <" ", . ". ,'.:_'. . .: . ~entru asigurarea.eta~~ei~atii cutiilor d~ conse.rve, int~e capacul i corpul cutiai;_ :.:t~ldRO!eleq~<lnF"idefE! sunt; Jngen~~I,defiflite.prin profilullor,care estediferit de la In interiorul faltului, trebuie sa eXlst~ un maten~! elastic (masa de etansare). .. ,j ;/. ;. :~Qrar.ar! lafa~ II.Celel~ltepartl~nstructlvealeunei role sunt specifice fiecarel In metodele actuale de fabricare a cutiilor de conserve se folosesc SOlutu.d.e~,~0~'m ~.rQ~til~fnfu~ctle ..deSOlullaadop~ta deJabricant. . cauciuc, in solventi organici sau in apa care se aplice in interiorul partii rOlate;~~~~y .,FOITT)a'CO,!1structivEi~a unei role dE!inchidare faza I cu dirnensiunile sale geometriee capacului ~i se usuca intr-o incinta calda (20 minute la 100C).~: If.~~e prezentala In fig.8.4, Jar a unei role faza II in fig.8.S. . .

1\> ' .. '.

'~j,',. .'.' '.,"."..' ,'.. ".

~r~"

.::rg

.!\~:,;~~e

;:ika

106

107

I
[Sorta~ea tablei -]

~
Tiiierea tablei pentrucapace
I

(_ .. [TIiiffea tablei pentru corpul cutiei

-.

[Stantarea capacelor pe presa

Rolarea~i imbinarea longitudinala acorpului

"
,)

~
.....

--~

--~--,,-

I Aplicarea maseide etansare 1

Uscarea(ptmerizarea)

I Bordurareacorpului cutiei

L-l , t
I Aplicarea fundurilor I

C \
,~~
I

_S'-~

ji;rificarea

cutiilor ~

Fig.B.3. Fazele procesului de inchidere prin faltuire a cutiilor metal ice cilindrice
"'2.2h7(-0.025)

--5

,-------

v~

I Depozilarea I
Fig.8.2. Schema procesului tehnologic de obtinere a capacelor ~i cutiei Pentru alegerea unui profil corespunzator al rolelor de inchidere se iau in considerare mai multi factori, printre care: forma capacului (rotund, nerotund); grosimea tablei cutiei ~i capacului; - forma bordurii i latimea bordurii capacului (lata ~i ingusti:j); - diametrul capaeului sau rnarimea lui; - forma rularii capacului; tipul lipiturii longitudinale a corpului cutiei; - tipul de 'etansare dintre capac i cutie (masa de etansare injectata i polimerizata sau garnitura arnovibila de etansare): - tipul rnasinii de inch is (viteza de inchidere). Formele de baza ale profilelor rolelor sunt foarte asemanatosre indiferent de constructor, la aceeasi inal\ime a fal\ului. Profilul actual al rolelor (profilul american preluat si de europeni) este conceput pentru faza I prin imbinarea a doua arce de parabola, iar pentru faza II prin imbinarea a doua arce de parabola cu doua arce de cere. Aceste profile dau cea mai buna inchidere, cu un grad mare de suprapunere a faltului corpului ~i capacului, cu eele mai reduse soticitari la rnasina de inehis, formarea . faltului facandu-se fara socurt
I .

"7.5

Fig.B.4. Forma constructive ~i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza I Rola de inchidere faza Ieste definim de dimensiunile a, b, c, d din fig.8.6,a in care este prezentat profilul acestei role. Pozitia punctului U, determmata deraportul dintre dimensiunile d ~i a, da tipurile de role ce se pot construi. Pentru tipizare acest raport a fost stabilit Ia valorile 0,15; 0,20; 0,25; 0,30; 0,35; 0,40; 0,45. In functie de valoarea acestui raport stat profilul rolei, cat ~i forma agrafelor (falturilor) rezultate sunt diferite, asa cum se prezinta in fig.8.7.
109

108

,
e46.6 lrii

Ij (

:,etermina inal\ime.l Iaitului, deschiderea profilului fiind mai mare decat aceasta cu circa ,2 mm. Astfel: V = I::!!~imealablei capacului 3 3

+:!.d

'."l!l" ~

~.
0.8.1'1

~O.e3 _42.2.2h7
147.5

Fig.8.5. Forma constructivi.i 9i dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza II

10

c
D "5

Ax.

direct0i I U

. I I Parnbola2 I--~

/
c
.1 _

} <;:
o \.. o
IU

Q.

-Flg.8.7. Profile ale rolei faza I de form are a f~ltului ~i forme ale faltului obtinut
GrD9imeo fal\Ului

"I~_

I
A-~

Ii

':-...i!;'-

=-"",

IB

_~i::t:or<2

a)

b) 1>01.;- ~

-, :2

Fig.8.S. Caracteristicile dimensionale 9i modul de obfinere a pr~mul~irolei faza I . ~e. co~stata ci.i pentru un raport d/a = 0,45 forma faltului (agrafei) este aproape clrculara, In tirnp ce pentru un raport d/a = 0,15 forma faltului este eliptica. ' Pe baza cercetarilor experimentale efectuate in strainatate s-a constatat ca cea mai redusa fo~a de presare laterala (circa 50 - 60 daN) estedata de profilul ralei la care raportul. d/a este ?e 0,30, deci punetul de racordare la 30% dinfnaltimea (deschiderea) pro~luIUl, acest up de rota fiind utilizat la majoritatea masmilor de inchis, deoarece realizeaza i 0 repartizare uniforma a eforturilor laterale, precum 9i 0 uzura minima a profilului. Deschiderea buzelor rolelor se calculeaza, in fJeneral, de la acest raport d/a 0,30,

J
~." Fig.8.B. SchemJde calcul a lungimii tablei capacului, respectiva

>I~

;t

inaltimii profilului rolei

precum. 9i .de la rap?rtul dimensiunilor faltului obnnut cu acest tip de rola. Astfel,raportul .' . . ..... .'. dmensiuniior faltulUlla rolele cu d/a 0,30, este: grosimea fal(ului /Iungimea faltului 0 8 Pentru groslmi dlferite de tabla la cune ~I capac sa ta media celor doua grosimi: (fig.8.7). .' : d=(dl+d2)/2. Deschiderea profilului rolei se determma pomind de la considerentul ca forma: . DetChiderea profilului rolei faza I are valori uzuale cuprinse intre 2,4-3,0 mm 9i fa1tului oounut este 0 elipsa Cll axa mare inclinata cu 30 fata de verticala ~i raportul celor deplnde ~ lungimea tablei capacului dupa agrafare l1i de grosimea tablelor eutiei ~i doua semi~xe egal cu 0,65 (determinat experimental). Din rezolvarea geometrici.i a elipsei capaculUi. ". . . rezultate 91avand in vedere c<'3 spatiul neacuperit este circa 4.d (sau 4 grosimi de tabla) sa . La nOI 10 tarA, eele mal multe role fazal au deschiderea profiJului in limitele 2,4 . 2,8mm.

110

III

,
Analizand fig.8.6,a se constata ca profilul rolelor este definit de dimensiunile a ~i d, din care cauza firmele straine au tipizat role Ie !?iIe-au notat cu un indicativ literar (de firms) urmat de patru citre din care primele doua indica inallimea profilului in zecimi de milimetru, iar urrnatoarele doua citre indica raportul d/a in procente. Astfel, indicativul LV 2530; 'l" pentru 0 rota faza I, reprezinta; LV - Lubeca Vorrole; 25 - im31limea fallului de 2,5 mm; , ~' raportul d/a := 0,30 (adica 30%). k\l< Constructia grafica a profilului unei role faza 1 se poate etectua conform schemei din fig.8.9, in sistemul constructiilor grafice de parabole, in care curba rezultanta ~rofilul) reprezinta infa~uratoarea tangentelor. b=U9
f!=

------- ..-.-~---.-.~---.---~-..--- ..- .--....

Tabelul 8.2. Diametrele caracteristice ale rolei de lnchidere faza I cu raportul dla = 0.30

Diametrul de fund al Diametrul exterior al ,Diametrul exterior al buzei _J~rofiJ~Jy~(:!.df!!!:0.L_._ .__ ._. ~r52!}1!:!!ui dd~.!!'L._ ..__... inf~!i()are,_~.J:0L 40 .. ..... .- _._-_._---_._-----------,48 40 + 2.c ----_ ....-_._-_._-_.----_._---_._--45 53 45 + 2.c 50 58 50 + 2.c -.----.-- ..----.--"--.-.--~--,".-, _._ .._-_ _---_._---_ .._-- -----------------55 63, 55 + 2.c

,_ _ ,.------_ _-_
... ..
..
,. _ ..,_ _ . ,.

..... ....

_ __ ._--_. ._--------...
__ __ --,-----_._---_

..

_ __
,_"., _ _.

____

_.

__

__

"

.0

~-=====~]l=~~~~~~_ ~~=~~~:~~==::=~rt=:=:~~~~=-=I~=~-=-~~-:~ __ .~~ :;~=_--~~~~

13
&

.,

/,

li
~ ~
II ~
<rI :::

..
::J,

;'\I~'
II.
I

~j

Fig.8.9. Constructia

profllului rolei de inchidere faza I

Din punet de ~edere at dim.ensiunii b, se con~tata ~ ~ceasta ~te, in practlca, circa:l. 90 - 100% din inaltlmea profilului (fa\a de 132% cat se IndIca teoretic). Atat la parte~ de, sus cat ~i !s partes de jos, profilul este inciinatfata de orizonlala: la incep~tul ar~uIUlde'''~ parabola in partea de jos, acesta esta inclinat cu 1 - 1:3 pentru 0 constru~tle mal u~oara (: a profilului; la partea de sus inclinarea profilului poate 8Junge la 5 fata de onzontala.'.: " Unele dimensiuni ale rolelor faza 1 propuse pentru tipizare la noi in tara, pentfl\:;' raportul d/a := 0,30, sunt prezentate in tabelele 8.1 ~i B.2. ~ , :' , "

'I':

Tabelul 8.1. Dimensiuni ale profilului rolei de inchidere faza 1 cu raportul dla Inaltimea profilului ___ a (mm) 2,4 ---2,5 __ 2,6 _~ Latimea arcului superior b tmrn) 2,4 ~_ 2,5 2,6 1---2,7 . Latimea buzei inferioare c (mm) 1,32 1,375 1,73 1,485 1,54 112
rVLI\'~ ~UII"LUIUI

= 0,30

II

R port I d/a

-----V-

de racordare U d (mrn) 0,72 075 0,78 081 0,84

a (o/c ~
0

=j
!clc

Rola de inchidere faza 11intervine in procesul de inchidere dupa actiunea rolei faza I ~i are rolul de a presa faltul - agrafa pe corpul cutiei. Forma faltulul este data de profilul rolei faza II ~i de profilul capului de inchidere care centreaza capacul, cu care face un unghi de circa 4. Din punct de vedere matematic profilul rolei faza II (vezi fig.8.12) este 0 cornbinatie de doua arce de parabola cu doua arce de cerc, astfel: segmentele AB ~i CD - arce de parabola; - segmentele Be ~i DE - arce de cere. in punctele de legatura curbele sunt tangente una la cealatta, astfel ca se obtine 0 curba continua. Ceea ce defineste profilul unei role este lnal\imea lui, restul elementelor constructive fiind proportionate cu cele ale unui profil de baza determinat. in general, prin lncercari . Din punet de vedere al inal\imii profilului, aceasta este a := 2,5 - 4 mm, la cutiile me~alice pentru conserve, la celelalte tipuri de cutii din alte domenii (chimic) Inaltimea fiind mal mare. Dimensiunile fal\ului obfinut depind de dimensiunile profilelor celor doua role de inchidere ~i de grosimea tablelor Imbinate. Lungimea faltului este egala cu deschiderea profilului rolei faza I plus inca 0,4 mm, in timp ce grosimea faltului presat este egala cu doua grosimi de tabla pentru cutie, plus trei grosimi de tabla de capac, plus 0,1 mm pentru masa de etansare. Capetele de i'nchis au rolul de a centra ~i fixa capacul pe cutie in timpul procesului de inchidere. ~c:st~ piese f~e sprijina cuti~ ~i capacu! sub apasarea rolelor de inchidere, faza I 91faza II. r-orta de apasare este de circa 50 - 60 daN. De asemenea, capul de inchis are ~i 'rolul de rotire a ansarnblului cutie - capac in cazul masinllor carusel, adica la masinile la care pozitia rolelor este fixa. La ma~inile la care ansamblul rolelor se roteste in jurul cutiei ~i capacului, capul de inchis are rolul de fixa,re a acestora contra rotirii datorata eforturilor de deformare in timpul roiMi. Forma ~i dimensiunile geometrice ale capetelor de inch is sunt prezentate In fig.8.10. Unele din dimensiunile capului de inchis cutii de conserve sunt fixe, celelalte calculandu-se in functie de primele. Dimensiunile recomandate au valorile: r) = l,I ~.05 f3 = 4" h] = 1,5 "'.0' - pentru toate capacele
112

30 30 30 30 30

= 3,0

-- pentru capace $53 mm

_____ ..1.,.L_L-_. __ ~

h2 = 3,3 - pentru eapace $13 mm, $99 mm ~i $153 mm In cazul diametrului sculei de rnatritat d7 aeesta depinde de diametrul nominal al capacului ~i are urmatoarele valori: - $52,7 mm - pentru capace cu diametrul nominal $53 mm - <p72,2mm - pentru capace cu diametrul nominal $73 mm 113

4>98,2mm - pentru capace cu diametrul nominalcp99 mm 4>152,11mm - pentru capace cu diametrul nominal cp153mm d2.
d2
(ll

De-Df
----"
"

..

,,"

--

"

--~--

\R
_____ .._, 19,,
5
6 7

_
8 9

!Ole

______ ---1_

111
'-<
I

d~ ----~~--,,~--------~-~

d~

d d-

hi

ds
,~dlV-

~ \'
/

'

i'"
.

",

"

"

111,,\

d4

Fig,,8,10. Caracteristieile geometriee ale capului de inchidere Dimensiunile care se caiculeaza prezinta urmatoarele rela~i de calcul: h,

I
I

I
C _

Rl

= h2
'(

+ 0,1

'2 =',
a)-a,

+ 0,05

h6 ='2 . sin h =h - h

l12

=r21-cosp

4)

11. ='2 - h6 a, = n5 . tan

a2

=(h -h ).tan/3 a.,)

- ,_~~'

1",',

FIQ,8.10. Trasarea grafica a profiluluirolei

de inchiderefaza

d; = d, + 2 a) + 0,05 d. = d2 - 2 a4 )~'.-. sa unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare de pe cele doua segmente i se Unele dimensiuni caracteristice ale capetelor de inch is i ale rnatritei de ob\inere~ilf~~enbfic~ .mijloacele seqmentelordintre punctele de intersectie ale acestora in sensul de capacelor sunt prezentate in fig_8.13 i tabelu~ 8.4... . _ :~;parcurgere ales (0-1; 1-2; 2-3; .:: ) P,Omindde la punetul U; Teleru' este piesa pe care se aseaza cutia 10 rnasma de lnchis. Are .forma u~~';'~~' ,se unesc punctele Identl~cate cu arce de cere, parabola rezultata fiind disc cu desenul asemanator fundului cutiei sau de 0 alta forma, care asigura CUII~, ;i]\:rnfa~~ratoarea tan~ent~lor respective; se ingroaa parabola care face parte conturul stabilitate in timpul inchiderii. _=;1.1 fqs,upenor al profilulUi rotet; . . it 't,!' Trasarea parabo/el supenoare U - c: ~;. :.~: -. se .procede~za in acelasi mod i pe traseul U - A - E, impartiridu-se segmentele Trasarea grafica a profilului rolelor de inchidere "'~:; {,;UA" AE In acela~1 nurnar de parti egale;

.";i~

Trasarea grafica a profilulu; rolei de inchidere faza !;,'W; ~se numerotea~ capetele subsegmentelor determinate parcuroand segmentele Pentru trasarea grafica a profilului rolei de tncnidere faza I se porneste de ~" ~;;.,l',IaO'In sensul U ~ A ~I A ~ E; dimensiunile a, b, c, d cunoscute, reprezentandu-se pe hartie cu lio!e subpre un dreptun~' rt',,'~, "se unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare (cu acelasi numar) de pe cele cu laturile a x.b _ ABCD (conform sehemei din fig.8.10),la scara 50: 1;" "k,~d?~A laturi i se marcheaza rriijloacele segmentelor dintre punctele de intersectie in _ se identifica pe latura mica a dreptunghiului punctul U, ~~t de.raportul d/a; . ,7'\,l) .4~,ordlneacrescatoarea numerelor (O~1; 1-2; 2-3; ..,); _ se identifies pe conturul dreptunghiului margin~a buzei I~fen?are ~ pro~luIUl,~;, ~i;.;' - .seunesc pun~el~ ~arcat~ c~ arC? d~ cere ~i se ingroa~a parabola rezultanta; data de dimensiunea c, ducandu-se in punctul determinat 0 vertlcala subure, I punct\Jl~~ ,'\Y)" ' '. Obs. Daca.se mdlca unghlun de incllnare pentru dreptele directoare ale parabolei luat pe oozontata fata de punctul A, la distants e (posibil ca e = d);4;~;s~p?no~re, atunci se va proce?a astfel: , Trasarea parabolei superioare U - C: ., ., ;:';~, din punctul U, respecnv C, se duce cate 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul _ se impart segmentele CD 9i DU in acelasi numar de pa~ egale !jl se numerot~~ ~~,i::~lficat (q>, respectiv o) fala de verticals, respectiv orlzontala, pana cand acestea se eoraspunzator, conform schemei (parcu~ere~ segme!'tel?r. I numerotarea ~ fa~;I~ ..{i{-I~lersecteaza; acelasi sens); (Obs. Pentru 0 preeizie mal buna se vor Impartl segmentele CD I DU.~~~ ,:1&', - ,pe dreptele ast!~1 rezul~ate UD', respective D'C se vo: lua acelasi numar de parti un oumar mai mare de subsegmente)'''''k:)!eg~le ~I se procedeaza 10continuare dupa metodologia amintita mai SUS, " ", Definitivarea comutului inferior.

f!', ,..

:)'.:';:r:

114

115

se duce pornind din punctul E 0 dreapta subtire inclinata cu unghiul y (1-1,3) fala de orizontala pana la verticala buzei inferioare a profilului inferior (cota c); .. :.. :.1. ' se face racordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R1 (circa 0,3 mm)':~l~ la scara aleasa; .',: . din punetul de racordare de pe verticala se duce In jos un segment de dreaptaij lnclinat cu unghiul E (circa 15) fata de verticala; , se ingroa~a linia conturului inferior astfel determinat; Oefinitivarea conturului superior. ' ~ din punctul C se continua eu 0 dreapta subtire (orizontala sau Inclinata cu unghiul ~) pana la 0 distanta data de diferenta dintre diametrul exterior al profilului l1i diametrul de,(ti fund al acestuia, stabilita printr-o verticala subtire; se faee raeordarea celor doua drepte cu un arc de cere de raza R2 (Ia scars> aleasa):lI , ~. din punctulde racordare de pe verticala se duee un segment de dreapta, in sus; inclinat eu unghiul 8 (0 - 5) fata de verticala: se Ingroa~a conturul superior astfel rezultat; Oefinitivarea desenului profilului rolei faza I: se tree pe grafic cotele corespunzatoare (a, b, c,d, e), razele de racordare.fiOi unghiurile de inclinare ale dreptelor caracteristice;c,,: Se vor determina, in continuare, inaltimea faltului ~i a elipsei (sau agrafei) rezult8t$~ dupa faza I de inchidere V (V = a - 0,2), lungimea tablei capacului care trebuie obiinut~; dupa ambutisare ~i deeupare pe matrita, inainte ca aceasta sa fie boi"durata ~i rolata, din'I' relatla (de mai sus). ' Trasarea grafica a profilului rolei de lnchidere faza 1/: Pentru trasarea qrafica a profilului rolei de inchidere faza II se porneste de Iii ;~'(; , dimensiunile a, b, e, d, h, e, f g, i, j, R1, R2 eunoscute, reprezentandu-se pe hartie culinie . subtire un dreptunghi eu laturile b x h - AXYZ (cant. schemei din fig.8.12), la scara 50: 1;., .. se i~entifica axele de simetrie ale parabolelor ~i varfurile acestora (parabolele aceeasi axa de simetrie); " . se yaseaza, dupa metodologia prezentata la trasarea profilului rolei faza I, ra. mu.. r.~. ... ' ;'~.' h supenoara a parabolei 1;;i /, . se identifica centrul eercului de racordare R1 i pundul de legiHura al parabolei1.6J> ~ arcul de cere corespunzator (prin dimensiunilee, f, g) ~i se traseaza cu linie subtire cere~ti,~ .. de raza R1; se deterrnina varful parabolei 2 9i S8 traseaza eu linie subtire verticala prin aces(~' punct':.:l , se prelunqeste orizontala ia distants h i se deterrnina centrul M2 al cereuluide'{ racordare de raza R2 (prin dimensiunile d i R2), trasandu-se cu liriie sublire un arc decerc;~:i' corespunzator; .' - se traseaza cu linie subtire ramura inferioara a parabolei 2lprin puncte, Cunosca~d:i: ecuatia acesteia x2=2.p.y, la care se cunoaste dlstanta fooala p/2=c, deoarece focarul';: parabolei 2 este in punetul F de pe grafic (pentru uurintf~ se reprezinta tabelardatele(xI'i' Yi)), marcandu-se punctele; ';~;I .. se identifica punctul de legatura al parabolel 2 cu arculdecerc R2 i se marchea~I.';"1 acest punct (afla la distanta i de axa h a cercului): . ., se traseaza in acelasl mod (prin puncte) 0 portiune din ramura superioaraS"'j:" parabolei 2, pa~a cand aceasta d!;:pa~.e~tepunctul.de legatura cu cer~ul de.raza R1; .... se identifica punetul de legatura al parabolel 2 eu cercul de razt R1 iii se mareheaza.\ ',' acest punet (cota 1<); ;. se ingroa~a eonturul profilului rolei faza II astfel determinat l1i se tree pe desen:,' cotele utilizate ~i determinate grafo-analitie.

S~

b
C___________

X,
9
8

f
1 2 3

j1lr tj,MI
H

7 6

.>.
Rl \
Ie

>

)9 2

.~
0.

aUII"~"

I.

i'
J .

rM

I.....

I)~

2 Fig.8:12. Trasarea graficaa profilului rolei de inehidere faza II 117

lJ6

r
. Tabelul 8.3. Valeri Raportul Parametrul fata de a .a 1 0,69 b 0,584 c 0,285 d 0,24 e 0,44 f ...B.. 0,385 1,3 h 0,24 .i 0,35 0,2 RI 0,454 R2 . t ti ntru gama de dimensiuni ale profilului rolei faza II onen a rve pe

11:

~ uliliza materialele de laborator existente: capace ~i cutii meta lice de conserve de diverse dimensiuni ~i in diverse faze de elaborare (fabricare). doze ~i capace pentru bere ~i ~i prelucrate in vederea deterrninarf

cutii <b13 si <b99 '),~bauturi racontoaro, cutii rnetalice section ate pentru cutii iP53 cutii 11>153[; I;;caracteristicilor geometriee ale fallului 26 2,7 2,8 2,9 3 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 ,j 1~94 1 863 1,932 2,001 2,07 2,139 2,208 2,277 2,346 2,415. Modul de lucru 1~184 1'577 1 635 1,694 '1,752 1,810 1,869 1,927 1,986.2,044 I... ', 0,741 0624 1'144 '001 I, ~8 3,.) 0:710 0648 1:188 1 040 51 0 ~48 0:198 0672 1:232 1078 64 0672 0,821 0,855 0,884 0,912 0,941 ~69 0,696 0,72 0,744 0,768 0,792 0;816 1,276 1,32 1,364 .1,408 1,452 .1,496 1 117 1,155 l,i94 1,232 1,271 1,309 71 3,9 4,03 4,16 4,29 4,42 0 ~96 072 0,744 0,768 0,792 0,816
0,998.[

:3

':3

:3

0,624 , 5 <> 98 0,91 0,94 0'56 0,52 0,54 12" 1,180 1,226,

1'015 1'05 <> 58 <> 6 13" 1,36'

'l'

d3
I ." d
4

d7 d8

. ,.J. S.e vor lnsusl elemen~~le teoretice legate de proce~ul tehnologic de obtinere a 0,84 .f!' culillor ~Icapacelor pentru cutii de conserve ~I doze pentru bautun ahmentare; 1,54: ',. ~.. S~. vor ln~u~i ~Iemen~ele teoretice .!egate de .o"rganele principale ale masinilor de 1,34$I,t. ~"nchls cut II metahce pnn fait ~I de paramatn] constructivi BI acestora; 4;55 t} ".;.3. se determina, folosind sublerin, dimensiunile principale (diametru. inaltime) ale .0,841.;: l~r~utiilor, dozelor metalice 9i capacelor corespunzatoars: 1,085 '1,12 1,155 1,19 1,225 ' 4. Se vor determina, folosind micrometrul, grosimile tablelor utilizate la fabricarea 062 n,64. 0,66 0,68 0,7.j.,) ,Cutiilor ~i capacelor metalice, precum ~i dimensiunile bordurilor acestora; 1,407 1,453 1,498 1,544 1,'" " .:5. Sa .~.~'" daca luogim:a.labl.i capacul~i se iocade~,. in Iirnita prezantara in ")ucrare, ubhzand relatia pentru maltlmea faltulu! (I = V + 0,2), If) care d este aproximanv ,(:,~ ~9rosimea table; (media grosimilor tablelor capacului ~i cutiei); , ..'. ' ~ .. ; ~:Se face verifi~rea etan~eitatii ~i C~ritrolul~fallului dupa Inchiderea cutiilor meta Iice ~... [(asamblarea corputut cu capacul superior) In urmatoarea succesiuns:

..

".. ';!~,'~l.,';~ .. .. .~~1\, t~ '1:.,.

..,. .... !~ ~ .' I",: 1 ,

-iz: .~),

,:' ~V';::'

sa fa~ co.ntrolu,1e.xl, erior al faltului (forma, starea suprafetei, existenta defec\iunilor mecamce), se verifica dimensiunile exterioare ~i incadrarea lor in carnpurile (pentru 1- O,OS rnrn; 9 - 0,02 rnm; i - iO,OS rnrn);
_

"'-.'-'~"1,,

',1"

r'1~.' <.11';

- r .- ., <'J;~
dg
e(

I.,":"

"~;;';'j
'.
,!-

"

d11

\',&L!. 1,\'
'\.
1"
,

1i ,i ..

de toleranta

,j

1i:

',:.: .' ::n':':.o.':/6,,/8

~i:,Obs. Notarea
:t,:>8:

.f

'~ }~diversediametre ~i tipur~ de cutii metal ice;

din ciecumf.eiolB ,i se exammeeza vizual); Obs. Se .vor determina pararnetrii seometrtci ai faltului in diverse secnuru. pentru
. '.

d6

'

,\"'1

profil~luirolei

faza I sau,faza II se face In mO,dulurrnator: R1 _ ~6~~ sa.u

...:::::5~______ .: ~inm. Indicativul complet al role lor, faza I sau faza II, mai cuprinde in fata notatiei .. .. ' . .d b tisare a capacelor (a) i~~pecificat~tipl,Jlma~inii de Inchis pe care se rnonteaza rola respective. Fig.8.13. Dirnensiuni .caractensllce ~Ie m~tntel e a~t u(b) ,.j:'; ,Pentru dilnensh.mi cunoscuteale profilului rolei faza I se va trasa grafic profilul ~I negalivul unu, fait bme execu a":'J 'r~ces~eia' pe un format A4 de h8rtie miJimetrica (se va aprecia mai intai dimensiunea e care . .. . . I . d chis i rnatritei de ambutisare ,:::llOQte fi egala sau diferita de dimensiunea d), la scara 50 : 1; TabeluI8.4. Unele dlmenslur1l caractenstlce ale capu UI e In I 9 :i" )c',,9 . Sevor determinadimensiunile caracteristice ale profilului rolei faza II, pornind de la . trul Diame G rosllI~ea . d3 d4 d5 d6 d7 527 72,2 98,2 15211 d8} d9 dIO dll ,.r:' h;d,e,s,cpiderea acestuia se va ";:'~iTenSiunilor stabilite, a la 9i scara 50 trasa : 1; grafic pe hartie milimetrica profilul corespunzator

;--

,id~2...; ~860, care reprezinta: R1 (R2) - rola faza I, respecuv rola faza 1/; 26 (28) _ inaltirnea "'~. !:)ro~lului in zecimi. de milimetru; 55 (60) - diametrul interior (de iJnd) al profilului rolei in

nomm,"
53 ~~ 153

~b;;'
0'24 0'26 0~8

672 62,1 &8,7 &3,35 115,2 109,67 170,64 164,86 in laborator

61,56 53,5 &2,79 72,91 109,7 98,95 164,1 154

48 5 44 5 40 5 65 60 55 90 85 80 143 133 123

"', vor trece dimeosi""iI. rnasurats ,i calculale, referitoara la eele doua role ,i 30 J,,: If''!',etete de lnchls, Intr-un label concep~1 special de fiecare slude.ol; . . 38,3 .f,.,;;1.1. ~ev~r concepe ~I.completa doua tabele cu datele de baza ale profilulUl celor doua 52,7 4, de.lnchldere, faza I ~I faza /I.

t~'I~.S!>
~~

~~~~!~

")

Aparatura folosita

'I:

Pentru efectuarea lucrarii sunt necesare doua formate A4 de Mrtie milimetrica,. :';" . creion, rigla gradata, compas, instrument de calcul, subler, micrometru 0-25 mrn. Se vor#!

I,;?

118
119

Referatul tucrartt 1. Sinteza privind procesul tehnologic de obtinere a cutiilor metalice !?i capacelor

\.

2 Destmatla, constructia !?i dimensiuni1e geometrice ale organelor de inchidere prin fait

3. Schemele constructive ale unor cutii ~i capace metalice inchise prin fal\

'i)~J:t~

4. Tabela cu parametrii masuraf sau calculaf pentru trasareagrafica a profile lor rOleJC1r~ inchidere (se anexeaza la referat cele doua grafice ale profilelor rolelor). ...'l!;

5. Principalele defecte ale faltului (enumerare)

6. Observatli !?i concluzii asupra lucrarii ~i modalita\i de imbunatatire a acesteia

120

121

l.ucrarea nr. 9
, ETICHETAREA PRODUSELOR AMBALATE. ETICHETA ECOLOGICA. " ,:fOEBARE. SISTEME DE ETICHETARE ~I FIXARE A ETICHETELOR CODUL

Lucrarea are scop cunoasterea principiilor de etichetare a produselor ambalate, a [.infOrma\iiloree trebuie inscriptionate pe etichete, atat in cazul produselor obisnuite cat ~i in :di!'cazulprod use lor chimice periculoase, pentru 0 alegere a proousului, in cunostinta de :?uza, de catre consumalori, in concordanta cu exiqentele ~i nevoia de moment a lcestora. Sunt prezentate principiile care stau la baza etichetarf ecologice, precum ~i . principiile care stau la baza irnprimarf pe etichete a codului de bare, modul de citire a ')f'8Cestuia, inf~r~a\iile pe care Ie furnizeaza case lor d~ marcat. Sunt prezentate schemele '-'de calcul a cifrei de control a codului de bare pentru sistemele EAN-13 ~I EAN-8. r,;'i De asemenea, sunt prezentate cateva sisteme de etichetare a produselor ambalate :!!~isistemede fixare a etichetelor pe ambalaje.
~~\';

;,~)

Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc un produs ambalat sau 0 ~i care sunt, de regula, inscrise pe ambalaj ~i care ofera consumatorului detaliile j!:~~,Pn.vind caraeteristicile produsului cum ar fi: masa, lista ingredientelor, numele ~i adresa . I 'producatorului, instructiunl de utilizare, data de expirare, etc. ~ Este foarte important sa se ofere consumatorului aceste intormatii, deoarece, numai !:cJQ"urma cunoastorn caracteristicilor produsului respectiv, consumatorul poate lua 0 ~hbtarare: sa cumpere sau sa nu curnpere ace I produs, ~i sa aleaga acel produs care !~iespunde exigentelor sali dispozitiel lui de moment. ..'" . Eticheta reprezinta orice material seris, imprimat. litografiat, gravat sau ilustral care t~ntirJeelementele de identificare a produsului ~i care insoteste produsul sau este 'aderent !7Jla .. ~cesla .. Scopu/ etichetarii produse/or esle de a furniza consumatorilor toale lnformatiile verificabile ~iu!?or de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in , .~Jil.lta. de cauza 0 al~gere corecta, alegand acel prod us care corespunde eel mai bine Jvdia ~i exigenta lor, :tu posibllitatea lor financlara sau cu interesul.lor de moment. . Totodata, '.eticheta trebuie sa informeze consumatorn asupre riscurilor la care 'tisar putea fi expust. .. ' . . . Consumatorii au dreptul de a fi informaf cornplet, coreet ~i precis asupra eristlcllor. esentiale ale prcduselor.si serviciilor, astfel incat decizia pe care 0 adopta g~tura eu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor. Informatia inscriptionata ~ie sa fie de. asa natura rnentionata tncat sa fie usor de lnteles de catre oricine. efen~orla acestea, legislatia interzice nOlarile prin codificare . . ,,':;':: breptu/ de a a/age este unul din eele 5 drepturi fundamentale ale consumatorilor, .U).:i..~.d..-: .,r .,..e .... ... p ..l.pa.re a fost Cti$tig.at in urma cu mai multi ani i, de aceea, consumatorii sunt rugati sa !,;, <'nU'i~ibatajoc de acest drept. ~t;i. ': . lnforrnafiile caretrebuie sa fie ineluse pe etichetele produselor sunt: denurnirea produsutut .nurnele ~i adresa producatoruun, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in Romania data de expirare cantitatea neta

J';I';';

!U;' "'itnat:fa

!~ii .'.

~~re,

.. !

122

123

1
conditille de depozitare ~i de folosire (dadi este cazul) ~onsuillatorltlui sau ~aracteristicile optime ale produsului, chiar daca acesta a fost pastrat locul de origine (daca este cazul) . 111 condiui corespunzatoare: coocemraua aleoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1 2% ( b) data durabilita\ii minimale, pentru produsele mai pu\in perisabile, care reprezinta lista ingredientelor folosite 'data \imita de comercializare. Produse\e mai pot fl consumate 0 vreme, neatectand cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este:; sanaiatea, dar nu mai .pot Ii comercializate, intrucat procucatonn nu mai qaranteaza cazul, exista ~i exceptii) 'J ca\ita\ile ftzieo-ehimice !?i pe eele gustative (dioxidul de carbon din bauturile rikoritoare se i. instruc\iunile de utilizere \'~ pierde, painea se usuca, etc) k. men\iunile suplimentare pe grupe de produse. " Termenu\ de va\abilitate se compune din formularea clara a zi\ei, lunii !?i anului (in E\ementele a, c, d i g se inscriu in acelai camp vizual, excep\ie facand produsele; aceasta mdine, fo\osind sisternu\ ZZLlAA) in\r-o forma necodiflca\a. Da\a este precedata ale caror ambalaje sau recipiente nuau nici una dintre fete mai mare de 10 cm2.i~ d~ rnentiunea clara "Expira la data de ... ". Dupa caz, se poate indica doar ziua ~i luna sau In cazul produse/or chimice periculoase comercializate sau puse la dispozWa.~. ziua, luna ~I anu\. . publicului i etichetate ca foarte toxice, toxice, coroswe, nocive, extrem de inllamabile sau.~ Data de durabilitate minimall? se marcheaz8 in aceeasi 1ormula. Da\a es\e foarte inflamabile, recipientele care contin astfel de preparate, indiferent de capacitate, : pr?c~data de rnentiunea clara "A se consuma de pretermta inainte de I pana la trebuie sa fie prevazute eu un insemn tactil de avertizare a pericolului. ' sfarsitul ... ". Oe asernenea, se pot mentiona doar ziua l;)iluna, luna ~i anul sau doar anul, in Preparatele chimice periculoase pot fi introduse pe piata numai daca etieheta'. funclie .de durabilitate. ambalajului confine informatii ~i indicatii lizibile, care nu pot fi sterse, precum: "'''. _ In amb~le situatii, men\iu~ile cu privire la indicarea datei sunt urmate de condltiile a) denumirea cornerciala a preparatului chimic periculos sau denumirea princare'i de pastrare ~I eonservare, ~aca este cazul. furnizorul identifica preparatul chimic periculos; .' Este de recomandat sa nu se cumpere produse a carer data de expirare nu poate fi b) numele, adresa complete ~i nurnarul de telefon ale persoanei cu secliul in Romania,:, lnteleasa. w responsabila de introducerea pe piata a preparatului chimic periculos; "Exista unele produse alimentare scutite de indiCarea datei durabilita\ii mir.imale cum c) denumirea chirnica a substantei sau substantelor chimice periculoase prezente in a~.fi: fru~tele ~i legumele proaspete neprocesate; bauturile cu mai mult de 10% alcool; preparatul chirnic periculos; ; pamea ~I produsele de panificatie, patiserie ~i cotetane care se consurna in 24 ore; otetul d) simbolurile de pericol si indicafiile de pericol; de fermentatie: sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate; zaharul ~i mierea de albine; e) fraze de rise - fraze R; . produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat: guma f) fraze de prudenta - fraze S; de mestecat; portiile individua!e de inghetata neprearnbalata; vinurile ~i produsele similare g) cantitatea nominata - masa nominata sau volumul nominal a continutului in caiul'" obunute din fructe, altele decat strugurii; bauturile nealcoolice, sucuri de fructe ~i nectaruri preparatelor comercializate sau puse la dispozitia publicului.. . din fructe; bauturile alcoolice in recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv. Oenumirea produsului se retera la natura, genul, sortul ~i starea produsului. Citind'l, Cantitatea netatrebuie lnscrisa in unita\i de volum, pentru produsele lichide, :?i in denumirea produsului, consumatorul ii face 0 impresie irnediata asupra naturii acestuia";',, unita\i de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul ~i Nu intotdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumil'ea~ grarnul sau ktlogramuL reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare:, Ca ~i in cazul durabilitatii minimale, exista unele produse a carer cantitate neta nu fermenti lactici. De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care;'. este obligatoriu a fi lnscnsa pe eticheta sau ambalaj. confine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata. Produsele care contin~ Lotul. Pentru a putea fi identificate cu u~urin\a, toate produsele trebuie sa poarte 0 indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub seinnuII indicate referitoare la lotul din care fae parte. Sunt exceptate de la indicarea lotului obliga\iei de a include mentiunea .cu indulcitori" alaturi de denumirea produsuluL . produsele pe a carer eticheta este specificata i ziua in data de durabilitate minirnala sau Denumirea produsului trebuie sa includa, sa fie insotita sau sa faca referiri la: termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare. intormatii descriptive ~i, daca este necesar, informa,ii referitoare la utilizare; .; , Usta ingredientelor (cornpozifia) trebuie sa fie rnenuonata pe eticheta in ordinea starea fizica a produsului sau tratarnentele. specifice la care acesta a fost supus:: descrescatoare a cantitatii componentelor produsului. (refrigerare, congelare; afumare, etc.); . In cazul aditivilor alimentari, acestia se Inscnu in lista ingredientelor cu denumirea mentiunea "tratat prin ionizare" sau "tratat cu radiatii lcnizante", daca este cazul;~ . categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori. etc.) urrnata de menpunea "ambalat in atmosfera protectoare" da~. s-a utilizat peniiu. ,denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidiftant: acid citric sau E330. conservare un gaz avizat sanitar, .' ';, Pentru a fi mai atragatoare, prooucatorii accentueaza prin desene sau texte Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumireao~'". anurnite ingrediente (vita mine, proteine, minerale, fructe). legisla\ia obliga specificarea produsului, iar termenii "mod", "tip", "gEm" ny ppt f fp!g~iti i31~turide denumirea specifica, ":':'; cantitiitii ingredientelor, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la _~enumi~eawI?rgglJ@I~rtf@tam' tf@bli~ ~ fi~ w~fjgi~Rt @@ g'~!a pentru a "perm~e',:. , etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor (aromele, cumpar~!gnJ'YI it llflljaca f1atUfa j5f6alJuIUi ~i iI d@Ej@6@ElSl ~@ i!lt~ produse cuj:. cum ar fi: condirnentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea nu este 9af!Hlf p!:lt@a fj OOFifUndat". . ' " , '.:' relevanta)... . jjrddusul nu poate inClude in denuiTiirea sa fflen\it.1l1ea "fabflcst dul' fflEHOO@,' . Men~llInlle sup.llmentare pe grupe de produse. Exista 'rnentiuni suplimentare de tfaaitiOriale" dacii nu indepline~te aceasta conditie. " etichetare pentru diferite grupe de produse, in functie de categoria din care acestea fac Data de eipirare, PenffU 6ata de expirare a prddlJSelor' se folosesc 2 termenl: ; parte: alimente, medica mente, produse chimice, produse toxice, prod use inflamabile, etc. a) terrnenel de valabilitafe, pentru produsele foarte perisabile, care repfezihta d~tal w Informat!a inscriptionata pe etichete trebuie sa fie de asa natura mentionata incat limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza san~itat@~! sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba e. f. g. h. i.

i'

~!" ..

124

125

romana, lizibil ~i inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii ,;; Eticheta ecoloqica se acorda, astfel, pentru: rnasini de spalat vase, aparate in limba rornana rnarcile de fabrica sau de cornert, denumirile de firme i denumirile" frigorifice, rnasini de spalat rufe, deterqenti pentru vase, deterqenti pentru rufe, lacuri i arhicunoscute publicului larg (exemplu: pizza, chips, snacks, croissant, pop-com, etc.). vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior !]i lacuri, produse textile, incaltaminte, Totodala, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin :i ienjerie de pat i camai, becuri, hartie pentru copiere, nartie penlru servetele, hartie de alte indicatii sau desene. inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte rnodificar] :~ toaleta, role de hartie pentru bucatane. computere personale, computere portabile, saltele (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul.;', .de pat, amelioratori pentru sol si mediu de crestere, produse de curatat pentru uz general Este interzisa reetichetarea produselor. .', '~i produse de curatat pentru instalatii sanitare, deterqenti pentru spalarea manuala a Informatiile inserise pe etlcheta nu trebuie sa lnduca in eroare eonsfunatorii la ,veselei. achizitionarea produselor, in privinta: .,. Codul de bare. In conditiile aparitiei supermagazinelor, pe ambalajele produselor a) caracterlsticitor produsului, a naturii, identitatii, proprietatilor,compozitiei, cantitatii; .cornerciahzate se aplica un cod cu bare, care este eel mai simplu i eel mai ieftin sistem durabilitafii, originii sau provenientel, metodelor de fabricatie sau de productie; ,de identificare automata a unui produs. EI se bazeaza pe reprez-entarea printr-o asociere b) atribuirii de proprietatl pe care produsele nu Ie poseda: bare (inchise la culoare) ispatii libere. La ora actuala exista mai multe slsterne de c) suqerarii ca produsul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate,. : simbolizare prin coduri cu bare, dardintre toate acestea codul EAN (European Article produsele similare au aceste caracteristici. (Atenfie! Sub incidenta acestei litera' : ,Numbering) este singurul standardizat international. intra i menfiunea "Fara colesterol" lnscrisa pe prod use de origine exclusiv <1 . Termenul EAN semnifica un sistem de codificare cu structure precisa de codificare, veqetala, colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala). ... fohTlata din 13 sau 8 caractere, eel mai utilizat tiind EAN-13, un procedeu desirnbolizara Elementele de etichetare a produselor alimentare nu trebuie sa faca referire la :(coclulcu bare) ~i asociatia belgiana "International Article Numbering Association EAN" proprletati medicate, precum: "ejuta la reducerea riscului de .. .". "ajuta la intarirea -,'catese ocupa de difuzarea i supravegherea respecters normelor i a utilizarii lor. sanatatii\ "ajuta la intarirea sistemului circulator .;." , "este un aliment sanatos .. ." etc., :.". Sistemul EAN-13 se nurneste astfel pentru ca numarul de cod al fiecarui lucru este aceste menfiuni putand fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor ciJ *~Iootuit din 13 cifre. Prima cifra a unui asemenea nurner se scrie separatca un nurnar anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate ~ '.' la stanga codului de bare, in timp ee celelalte 12 cifre ale nurnarului se scriu in doua avizate ca avand proprietati medicale speciale. . ,:subc8mpuri Qumatati), unul la stanga !]i unul la dreapta cu caracterele codului de bare. Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt '., lrifnale spte cffra indica (ara de provenienfa i fabricantul obiectului (elementefe 2-3 i, reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modlficata i cornpletata prin H.G. 953/1999..\ !ff1Specliv4-7) in limp ce cefelalte cinci cifre din cele ase ramase indica tipul produsului. Eco-etichetarea. Produsele care intrunesc criterii ecologice stricte, precum ~i de' '~:Ultim8cifr8 esie cifra de control, cu care se verifica daca calculatorul "a citi\" corect codul pertormanta, pot avea inscriptionat pe etichete semnul etichetei ecologice (floarea), care ~debare (fig.9.1). poate fi prezentat ca instrument de marketing pentru a arata consumatorilor ca produsull. Prefixul (primele 3 citre) esle, fie codul ISO al tarii respective, fie prefixul EAN de are perforrnante de mediu superioare.Scopul introducerii etichetei eco/ogice a produselor .\ara al Orqanizatlel Nationale EAN (pentru Romania codul ISO este 642, iar eel al este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, pe parcursul ..orgsnizatiei EAN ROMANIA este 594). intregului lor ciclu de viata, in comparatie cu alte produse apartinand aceluiasi grup de De asemenea, sistemul mai contine caractere auxiliare: trei grupuri a cate doua linii produse. .sub\iri ~i ceva mai lungi, care au un rol de centrare in momentul citirii. Cifrele codificate Promovarea acestor prod use coniribuie la utilizarea eftcienta a resurselor ~i la un :'trebiJie sa fie clare pentru a permite i identificarea vizuala. nivel ridicat de protecfie a mediului, prin furnizarea catre consumatori de informatii corecte, exacte i stabilite pe baza !]tiintifica despre produsele respective. Eticheta ecoloqica UE este necesara pentru a raspunde la preocuparea consumatorilor referitoare la securitatea sanata~i i la mediu i pentru a incuraja producta !ili consumul produselor ecologice. Eticheta ecolooica se acorda grupurilor de produse care indeplinesc urrnatoarele conditii; a) potential ridic;at de protectie a mediului, care sa determine alegerea facuta de XII X X X X X XII X X X X X X 442835 4 019400 '-y---' '-v----' ~ \ comparator; b) avantaje competitive pentru producatorii de bunuri ~i/sau prestatorii de servicii; 1 2 3 4 c) eerere mare de consum sau utilizare finala prin volumul de vanzari. Fig.9.1. Schema de codificare a produselor ambalate Eticheta ecoloqlca trebuie sa cuprinda informajii simple, clare ~i exacte, stabilitepe baza tiinlifica, in ceea ce priveste aspectele de mediu care sunt luate in considerare la i ,'. Codul cu bare nu confine nici 0 informajie referitoare la pretul produsului, Intrucat acordarea etichetei ecologiee (pentru produsul respectiv), precum ~i informatii cu privire la\i:'aCesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul este urrnatorut cititorul de cod de motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologicaf,bare rnasoara lumina reflectata !?itransforma aceasta informatie in semnale electrice care Acordarea de eticheta ecoloqica este deschlsa, la momentul actual, tuturor; -sunt apoi prelucrate de un calculator cu care se aM in legat~ra; la fiecare citire de cod, produselor sau serviciilor cu exceptia alimentelor, bauturilor ~i dispozitivelor farmaeeutice .. ;...'cititorul interogheaza calculatorul cu privire la numele produsului i pretul acestuia Ea se acorda pe 0 perioada de trei ani, urmand ca la sfar~itul perioadei poat~ fi Jasociate codului citit), pe care Ie tipareste apoi pe bon !?iIe foloseste in calcuiul sumei de reinnoita, in conditiile unei noi analize a caracteristicilor de rnediu ale produsului respectlv. ','incasat.

~de

:arab,

II

IIItl I

~a

Implementarea companii, deoarece: 126

unui sistem de coduri de bare ofera avantaje serioase oricarei . 127

a. Coda rea cu ajutorul codurilor de bare reduce posibilitatea aparitiei erorii umane datorate introdueerii manuale a datelor sau eitirii gre9ite a codului unui prod us; b. Permite automatizarea proeesului de tiparire ~i eitire, nurnarul de identificare al unui articol putand fi eitit eu ajutorul unui cititor optic de cod de bare; c. Diversele standarde ale simbologiilor asiqura 0 captura unitorma a datelor intr-o rnaniera universal inteteasa 9i acceptata; d. Codurile de bare asigura intoarcerea rapida a intormatillor, necesara strategi~i de marketing a eompaniei; \. e. Codurile de bare asigura posibilitatea preluarf intormatiilor de pe un flux tehnologic. determinand 9i etiminand astfel gatuirile procesului, crescand productivitatea. Codul de bare este alcatuit din linii paralele intunecate de grosime diferita, intre . care sunt intercalate intervale luminoase (Iinii luminoase), de asemenea. de grosime variata. Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0,1,2 ...9) sunt ~reprezentate printr-o suceesiune diferita 9i unica pentru fiecare cifra de intervale (Iinii) negre ~i albe de latirne diferita. Aceasta suceesiune a liniilor negre ~i a intervalelor albe, din care e' constituita" fiecare din cele douasprezece cifre ale codului EANcJ3, are 0 anumita "Icl\ime" alcatuita din sapte unitati de h3\ime standardizate ("modules"). Fiecare asemenea unitate de Ia,me are, conform normelor sistemului EAN-13, 0 latime de 0,33 milimetri, fiecare din cele 12 cifre fiind reprezentata cu linii negre 9i albe de latime variata, aflate intr-o succesiune diferita; aeeste linii au 0 latime totata de '0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentarea concrete a fiecarei citre se folosesc patru alternante de linii negre ~i albe, fiecare linie avand la\ime diferita, dar eu 0 latime totata de 2,31 mm (vezi diagramele 2 9i 3). Se poate face ;;i rnicsorarea ;;i rnanrea intregii reprezentan in primul caz insa nu e permis .ca "grosimea" modulului sa fie mai mica de 0,23 mm. In diagrama de mai jos (fig.9.2) se observa ca fiecare din cele 10 cifre ale sistemului de numere pot fi reprezentate in trei moduriditerite (seturile A, B si C).

ili ;
.

I: I I .!r I:: \'

. I I' , I ,.

411012345 6789011
ABA ABU

1111110 111111111 ~I ~ L ..
cccccc

.,~ Iii. I~.~ I' !~! I' I' 'I": "".'.. 1, 'I!!'I.:i i; 1:1 l' . . : ' ; '; :\1. '. : I I :: II I' . ,t.llbt2'345 :678'90~:
1

."

I',

1'.

Ii; . I .,

.,,'

I!.' , I

Fig.9.3. Schema codului de bare i?i benzile alh-negre ale acestuia Reprezentarile cifrelorseriei de mijloc (setul B), folosite 9i ele pentru reprezentarea numerelor in subcarnoul stang al codului de bare, constituie imaginile in oglinda (aici, cu alte cuvinte, se observa 0 inversare a intregului numar) ale reprezentarilor seriei C (setul C).. In plus, se observa ca reprezentarea cifrelor in setul Beste imaginea inversata, imaginea in oglinda ("rasturnata" si "negativa") a reprezentarii cifrelor din setul A. Asadar, deexemplu, numarul 6 este reprezentat: in setul A ca 6A, in setul B ca 68,iar in setul C ca 6C,

6A>
.~
I

68>

1/1 6c>/JI
Oc>~

<;.

in timp ce numarut 0 este reprezentat: in setul A ca OA, in setul B ca 08, iar in setul C ca OC.

~- ..S, stemul A Sistemul B Sistemul C

o
I 2

)001101 )OIIO(JI JOIOOII )11110 I

O!(KlIll 0110011 0011011 0100001 001 I 101 0111001 0000101 _ 0010001 0001001 ()()IOIII

1110010' 110011 0 1101100 1000010 1011100 1001110 1010000 I (KJOIOO 1001000 1110100

A~II~UI~llm
Blllwm~II~~U

0123456

7 8 9

OA>I/J o.. ~

JIOOOII JlIOOO I

lI01111 JIIIOII )110111

)001011

CllmlllWWIU
numeric 128

Caracteristicile codificarii in sistemul EAN-13 sunt urmatoarele: 1. Fiecare nurnar este com pus din 4 elternante, doua negru ~i doua alb (de un nurnar diferit de "unita'ti dela\ime" pentru fiecare alternanta). . 2. Se observa fenomenul de inversare (in codificarea fiecarei cifre) , inversare care, atunci cand se cornpara seturile A ~i C, este 0 inversare simpla, in timp ce atunci cand se compara seturile B ~i C este 0 inversare a intregului numar, sau inversare In oglinda. Cend se cornpara insa seturile A i B, se observe ca inversarea este "rasturnata" i "negativa" . 3. Toate numerele din subcampul stang sunt impare, in timp ce numerele din subcamput drept sunt pare. Barele de siguranta (centrare) sunt reprezentate in codul de bare astfel:

Fig.9.2. Simboluri de reprezentare a cifrelorsistemului

/#0 la s[ang.a
~
~i ~

Seriile (seturile) A ~i B se lntrebuinteaza pentru codificarea cifrelor din subcamput stanq din codul de bare, in timp ce setul C se foloseste pentru codificarea numerelor din subcarnpul drept al codului de bare. Prima serie (setul A) ~i ultima serie (setul C) constituie codiflcartle cifrelor, prin mecanismul expticat mai sus, acela al codificarii aceluiasi nurnar in doua serii (setul A, setul e), prin simpla inversare.

/,/'//

!!},ffll ~
si mhol ului

In centru

la dreapta

Ultimele caractere, daca sunt serise in forma binara, arata astfel: 0101, 01010 si respectiv 1010. 129

Aceste caradere de siquranta au ~i 0 a doua codificare lineara i forma I" CU aceasta ultima forma, "bara de siquranta" din mijloc este citita de scanner la fel corespunzatoare binara deoarece, in reprezentarea grafica a codului de bare, prima lillie,,:',' ",r'.,r"h, ambele sensuri, incepand intotdeauna de la intervalul alb, 0 (atat de la stanqa la alba din partea stanga ~i ultima din partea dreapta se contunda cu marginea alba care' '(jreapta, cat i de la dreapta la stanqa), asa cum se intarnpla exact i cu citirea celorlalte este parte din intreaga reprezentare a codului de bare i care, de aceea, sa nume~te, :rillmere din subcampunle codului de bare. "zona linitita" (quiet zone). Reprezentarea lineara i binara a barelor de siquranta este: la stanca - 0101, la i dreapta - 1010. Asttel acest "caractere auxiliar": Delimitarea Delirnitarea 1. Arata patru alternanle alb - negru (doua alternante negru i doua alb); ccltului . Margine luminoasa col\ului 2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (sirnpla "module" dupa "module" - i in oglinda. adica a intregului nurnar) scrierii caracterului din stanqa; I 3. reprezentarea sa stanga este un nurnar impar 0101), ~n timp ce cea din dreapta este un nurnar par (1010). I I Oed, acest caracter prezmta toate caracteristicile codificarii numerelor din sistemul I de bare EAN-13 i corespunde, prin urmare, daca se analizeaza cu atentie cifrei 6! I RI' I Aceasta calitate unica a nurnarutui 6 de a fi definit in intregime de patru intervale I I '; continue, calitate pe care nici un alt nurnar din sisternut de bare nu 0 are, face posioila I Delimitarea identificareai recunoasterea lui; celelalte trei intervale (module), care in cazul concret al _5"941850"3661 numarului 6, asa eum este reprezentat in seturile B i C, sunt albe 9i nu creeaza 0 alta 7, L'~hCO'\U'Ui ---i~ 2,31 ,1\\ altemanta (negru-alb) si, prin urmare, nu ofera nici 0 informatie in plus! Asadar, 31,36 3,83'" 3729 computerul fie ca citeste 0101, fie 0000101, in ambele cazuri inteiege "identitatea" Delirnitarea "'" ' .numarului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de citire, de la stanqa la coltului . dreapta ~i invers (fig.9.S). Fig.9.4.Latimea benzilor unui cod de bare ~i delimitarea lui pe ambalaj
U ,;., ,

I ~'I mllilJ ~_Iill-i ~ ~1~1 ~

i~ mn mTlfIITII~'~ 1IITm "!TV

..

211

in conformitate cu normele codului de bare EAN-13, este indispensabila existenja unei margini albe in stanqa i in dreapta intregului cod de bare reprezentat simbolie (carey! ineepe de la bara de siquranta din stanoa ;;i se sfarseste cu bara de siguranla din dreapta)l - fig.9.4. Marginea alba nu numai ca este 0 parte integranta a intregii reprezentari a codului de bare, dar are ;;i 0 anurnita latime care, in sistemul EAN-13, este cel putin egalaJ, cu zece unitati de latime. 0 dovada in plus ca trebuie sa existe de ambele parji 0 margine alba satisfaca'toare este faptul ca cei ce fabrica aceste eoduri de bare recomanda ca elet sa nu fie imprimate pe marginile ambalajului diferitelor produse, iar 0 alta dovada este S.' recomandarea ca acsasta margine alba sa fie complet curata. $i mai irnportanta este observatia ca numerele din subcarnpul stang incep de la O~'ll se terrnina cu 1, in timp ce eele din subcampul drept incep de la 1 i se termina cuO: . Conciuzia pe care 0 tragem de aici este ca fascieulul laser (scanner), fie rruscandu-se d~,b la stanqa spre dreapta, fie rniscandu-se invers, de la dreapta spre stanga, totdeauna; ABAABB CCCCCC incepe sa citeasca de la zero! Daca nu exista 0 margine alba, computerul nu poate ciI[ codul!:' Fig.9.5. Modul de citire a barelor de siguranla (de centrare) Aid trebuie sa observarn cum codificarea caracterului auxiliar din dreapta este,; codificarea liniara inversata (sirnpla ;;i in oglinda!) a caracterului a~xiliar din stanga.:' In ceea ce priveste "bara de siquranta" din mijloc ("guard bar"), trebuie sa adauqarn In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, aeesta constituie 0 fuziunes] tiimatoarela: daca se folosea numai un singur set de reprezentare (lineara) a cifrelor caracterului auxiliar stang eu eel drept. Acest caracter, pentru ca se aM exact la mijIOOJ!:,: 0,1,2 ... 9, n-ar fi fost nevoie sa existe i 0 bara de siguranla de mijloc. Cand se folosese carnpului codului de bare, n-ar trebui sa fie posibil de reprezentat nici eu grafia stanga, nidi,~insa dous sau trei seturi. de numere (ca in sistemul EAN-13) atunci, pentru a nu se eu cea dreapta (inversarea celei stanqi). Aceasta reprezentare grafica a barei de siguran~ :" confunda numereledin mijloc din subcarnpul stang i din subcarnput drept al codului, este de la mijloc este rezultatul grafiei din stanqa si din dreapta a caracterelor auxiliare, asttet indispensabila existenta acestei bare.

i 6- [!J]' O'fill]
7.no;;c;::r" ~~.-

la stanga

o: ..~ la dreapra
:!i

6]Ef61Jll[

insumarea lor

Oeci, barele de siguranla, la ineeputul, sfaritul i mijlocul codului de bare in sistemul EAN-13, sunt trei de 6, ele gasindu-se intr-o leqatura de nedesfacut cu numerele varia bile ale codului, cu atat mai mult cu cat bara de siguranta din mijloc (numarul 6), nu este indispensabllal Cifra de control a codului de bare reprezinti.i 0 corelatie intre primele 12 cifre ale codului !,>i se poate determina prin calcul, conform urmatorului exemplu. 131

130

Pentru un cod de bare la care primele 12 cifre sunt: 007567816412 calcul a cifrei de control este: CifrelecOdulUlde bare (a) 0 0 Pozitia E 0 Fact~r de multiplicare (b) 1 3 Calcul (a x b) 0 x 1 0 x 37 Produsul rezultat(e2 0 0 Suma produselor 7 5 6 7 E 0 E 0 1 3 1 3 x 1 5 x 3 ex 1 7 x 38 7 15 6 21 8 1 E 0 1 3 x 1 1 x 36 8 3

schema de

6 4 1 2 E 0 E 0 1 3 1 3 x 1 4 x 3,,1 x1 2 x 3 6 12 1 6 Lp = 85

1
.!!!
Q)

Cifra de control, pentru codul de bare, are relatia de calcut

-5
~
u
Q) Q)

C; = 10- Modulo

10(2:

Astfel, pentru codul de mai sus cifra de control va fi: 10 - Modulo 10(85) -> = 5, ceea ce conduce la un cod final cu cifrele: 0075678164125. in cazul codului de bare EAN-8, modul de calcul este asemanator cu eel pentru EAN 13 cu singura diferenta ca factorul de multiplicare este 3 pentru pozitia E 9i 1 pentru pozitia 0, I Cititoarele de coduri de bare sunt de.couatipurt creionul optic care se deplaseaza in lungul codului i cititorul cu laser care permite 0 citire omnidirectionala, independenta de viteza i uniformitatea miscarii de deplasare peste cod (ele sunt fixe i mobile, cele fixe, fiind conectate la casele de marcat). in ceea ce prive$te imprimeul i inscrisurileetichetei, textul si imaginile de pe eticheta trebuie sa fie rezistente la lumina, apa sau deterpenti. indoirea etiehetei trebuie I se faca perpendicular pe axa buteliilor, in cazul utilizarii de etichete umede. Etichetele sunt confectionate din hartie; hartie eu material plastic.sau folii metalice; materiale lacuite: materiale rezistente la apa; fluorescente, etc. Pentru efectuarea operatel de etichetare sunt necesare etichete de diverse tipuri, precum 9i adezivi corespunzatori care asiqura fixarea etichetelor pe butelii sau ambalaje. Hartia folosita pentru etiehete este de tip special (STAS 16353-70) eu proprietaf fizico-chimice reglementate. Este important ca in momentul aptlcartl adezivului (cieiului) pe eticheta, aceasta sa nu se deterioreze. De\ aceea, direcfia fibrelor etichetei trebuie sa fie orientate paralel cu axa buteliei sall' perpendicular pe directia de deplasare a ambalajuluL , Principalele tipuri de etichete folositela ambalare sunt: eticheta principala (propriuzisa), nurnita ~i eticheta fata; contraeticheta (eticheta spate); encheta de umar: banderols' de gat (ultimele doua caraeteristiee buteliilor); eticheta de pret, etc. Etichetele pot fi autoadezive sau se pot fixa pe ambalaj prin incleiere eu adeziv! lichid. Pentru incieiere se pot utiliza cleiuri eu uscare rapids care se distribuie intr-un stm!' uniform pe suprafata alba a etichetei. Dupa consistenta, cleiurile pot fi dense, medii sau! flu ide. Se pot utiliza i cleiuri dextrin ice sau, mai recent, solutie apoasa de poliacrilamida. Functiile etichetei, in ansamblul produsului ambalat, sunt de informareai consumatorului, de promovare a produsului i educationala. Pentru aeeasta, eticheta! rebuie sa contina: numele producatonnui, denumirea produsulul, componentele in ordlnea kill! ponderii in produs, masa neta, data de fabricatie ~i termenul de valabilitate sau dats expirarii, precum ~i instructiuni de utilizare a produsului, daca acestea sunt necesare. ! Forma etichetei trebuie sa se armonizeze cu forma 9i dimensiunile ambalajului, iar grafica !ii culoarea acesteia trebuie sa constituie up mijloe de atragere a' atenfiel consumatorului. Prin intermediul etiehetei se determma optiunea pentru produs in func~e de calitatea !ii continutul aeestuia. Maini i eehipamente de stlchetat. Din punet de vedere functional, 0 ma9ins de etichetat cu adeziv lichid (clei)se compune din: transportorul de butelii (recipiente); ransportor de etiehete; grup de alimentare ~i dozare ciei; dozatorul de etichete; dispozitivul de starnpilat data ~i dispozitivele auxiliare de cornanda ~i siguranta (fig.9.6).

C Q)
E

~ ro
N (1J
Q)

Q)

a
.:g
~
Q)
"0

~ Q)
Q) "C

13

..

Qi .c

>(11

.!'!
Qi
Q) "'C 0>

:::1 o u <Ii

,ro ]j
1i)
<U

E$1ii
Q)

sa

'2 ro E o
oj

Ui2~(\Jo

.l9 ro

Cii
.

<3 ~::i
...

0:
0

IOt--COo) ..

c ...

c .c

~
~ W

[l!
'0

'7 :=
Q)

~
::>
r'

:c '8 Ql :E !! ~-Ero 15 .5 .~ Ow ~
Q)

-
~

&j "C .2 ~~ii

CII~Ql

CD
Q)

5 0..

"0

roU)(1J UlUa.roOl

-u2~

'Ci),

ro c ro

(!!COOOl 1-(/)00..0::

CQ)E1ii~

:E
<D

"':NM"':u-i

u:

l/')

C")

C\.I

11?

133

-,

Toate mecanismele au functionare ciclica, sincronizata, comandata de came, Masina MER-1 ~ Tehnofrig (fig.9.6) este utilizata In cadrul liniilor de imbuteliers produse alimentare ~i ne-alimentare in ambalaJe de sticla de forma cilindrica eu diametru lncadrandu-se Intr-un lant cinematic complex. de 50+1102 mm !?i inal\imea de 150+3507, mm i?i este destmata etichetani acestoi Transportorul de buteliieste de tipul cu plflei!?i este fixat de batiul masinii, avand ambalaje rolul de a transporta buteliile prin rnasina. Are trei pa~i principale: transportorul care aduce buteliile in ma!?im:ipana la grupul de etichetare; transportorul de evacuare, care asiqura seoaterea buteliilor de pe masina, dupa '-.--- .... - ~'!@.q!~.'!.~!iCj!f!.. tehnic:.f!.~!e. ma!?~~~ etic~t~~ER-=-~.--llihf~f.rl9) ., trecerea lor prin postul de etichetere; . , . Caraeteristicile tehnice U.M. Varianta 1 Varianta 2 lrnpinqatorul de stic1e, care serveste la impingerea buteliilor de pe tr~sportorul Produciivitatea-;;omi;'af~-cu-doua etichete but/h ---13000----'24000-' de alimentare, prin postul de etichetare ~i pe transportorul de evacuare. productiVitatea-n-om-i-na-IEi cu trei etichete--b'-utl-h"---13000'-" ----18000---- ..La capatul dinspre postul. de etichetare al transportorului exista un dispozitiv pentru 'Domeniul de ~T~al ~e~i~<11ii butlh 4800+13000. "loog_9~~IQ_qQ' oprirea la punct fix a sticlelor. Acesta consta dintr-o parghie stransa de un arc !?i 0 Puterea instalata kW 5 contraplaca. inaintea dispozitivului de oprire - eonsiderat in direcfia de inaintare - se aflii Tensiunea de alimentare I comanda V; HzN 380 V;-SO-HZt24 un melc de admisie pentru reglementarea trecerii in timp a sticlelor. .Presiune aer comprimat bar Aglomeratorul de buteliieste prevazut inaintea melcului de admisie, fiind format !~!~-,~~osturi ee caruselul ma~_ii -~t_.-----~~---__ ._. dintr-un sistem de cia pete deviatoare, cu seopul de a nu supralncarca melcul de admisie .. Nr. posturi pe caruselul palete.!.2!:.. .. __~ __.__.__ _~ ._ .. __ . in dreptul melcului ce afla.o parghie palpatoare eu rolul de a interveni in cornanda N~. pos~uri.ee tambu~ul cu gheare __r-pu~ ~ __ .__ .__ electromagnetului dispozitivului de blocare a dozatorului de etichete. . DImenSIOn! de gabant l x Ix h --__ -.!!!!:!! .J.50 x 2450 x 2100 Transportorul de evacuare este de tipul lant eu placi ~i are montate pe par\ileJ;;l Masa neta __ ~ ~?.~50 _._. . laterale unele dispozitive necesare presarf etichetelor. La capatul dinspre postul de ",:1 naltimea transportorului __ mm__ __ 1070+1250 etichetare exista 0 poarta care are pe partile laterale ni~te clapete de mulat, prevazute cu'~ Dimensiuni maxime ale etichetei mm 130 I 50 cate 0 paleta din cauciuc pentru indoirea pe sticla aetiehetelor. Urmeaza un dispozitiv de'.] presare pentru intinderea etichetelor pe sticla, in vederea ob\inerii unui aspect] corespunzator. '~. In fig.9.7(a,b) este prezentat dispozitivul de prindere a etichetei de gat !?i partile lrnplnqatorut de sticle este format din doua sanii glisante (sanie impingator ~isanie,:;j principale ale dispozitivului de dozare a adezivului ~i de transfer al etichetei din magazia presor). Sania impingator este rnontata inspre transportorul de evacuare ~i are rolul de a )l de etichete pe butelie sau recipient cilindric. strange etichetele pe sticla in timpul trecerii prin postul de etichetare, lucru necesar penlru ca etichetele - in timpul sinulgerii de pe paletele incleiate ale transportorului de etichetesa . Suport etichete nu poata aluneca in diferite directii, asezancu-se pe sticla in pozitia inelinatii, necorespunzatoare estetic. CUM "tich&bt g;ttbutulii Transportorul de etichete este fixat pe batiul ma!?inii ~i are directia mi~carii perpendicular pe axa de transport a sticlelor. Pe doua bare verticale, de secfiune patrata" 'i sunt fixate doua cia pete corespunzatoare cu forma ~i dimensiunile etichetelor. Clapstee.' :; intr-o anumita pozitie, sunt atinse de val\ul de dozat clei, primesc cantitatea de clei;,)! necesara lipirii unei etichete (acestea pot fi incleiate nurnai in zona laterela sau peste tot). ; in timpul opririi transportorului de etichete in fata dozatorului de etichete, se lipe~te:j prima eticheta din dozator pe clapetele incleiate. lnacest scop etichetele sunt asezate ini~ dozator cu fata neirnprirnata catre transportorul de etichete. Rezervorul de clei al ma~inii:t Alimenta./ eu ad4t:riv /' serveste pentru primirea cleiului ~i alimentarea dozatorului. Este un rezervor care are unl! vall cu ax vertical in parteadinspre dozator. La capaful inferior al val\ului se afla 0 tavita: pentru captarea cleiului seurs pe langa valt in timpul opririlor. Aceasta cantitate de clei RoJoi tra i15feiad.ziv scurs este aspirate de valt in timpul functionaril. 1. 1 Colectlor surplus 1 Dozatorul serveste la primirea cleiului de la valtul rezervorului in cantitate reglats i' "-.../' transmiterea lui la clapetele transportorului de etichete. Dispozitivul de ~tampilat execut~ Fig.9.7. Dispozitiv pentru. eticheta de gat ~i elementele principale ale dispozitivului stampilarea datei umplerii, respectiv a etichetarii, pe partea neimprimata a etiehetei, in:'): de transfer eticheta zona centrata ne incleiata. Este asezat opus doiatorului de etichete ~i lucreaza in 1.cilindrud6zare adeziv; 2.tambur de preluare eticheta; 3.magazia de etichele: 4.tambur de vacuum cu cleme pentru intoarcere ~itransfer etieheta contratimp eu aeesta, executand stampilarea in momentul dozarii etichetarii. Adezivii utilizali la fixarea etichetelor pot fi de diferite tipuri: amovibili, permanent t In ultimul limp se utilizeaza tot mai mult etichete autoadezive fixate pe banda suport (aplicabili pe metale, stiela, material plastic, etc.). sub forma de rola, de pe.care etichetele sunt desprinse una cate una ~.iAixatepe recipiente Masina este de tip carusel cu mai multe puncte de lucru (locasuri). Butelia se deplaseaza in interiorul rnasinil pe un traseu circular timp in care i se aplica mai multe cilindrice sau paralelipipedice. Pentru desprinderea etichetelor de pe banda !?itransferul lor pe recipiente (ambalaje) sunt necesare ma~ini !?idispozitive speciale (fig.9.B) care sa etichete, eventual i?ifoita de aluminiu cu care se acopera gura ~i giUul buteliei. execute aceste operata.

t--~-=--=.~ vc.a~-_

~ : l

\-A-=-j

_,

134

135

In fig,9,8 este prezentata schema constructiva a unei rnasini de fixat etichete autoaoezive pe recipiente paralellpipedice, iar in fig,9.9 sunt prezentate rnai rnulte variante constructive de dispozitive pentru fixarea (presarea) etichetelor pe recipiente cilindrice (buteltl).
i ...
<,

l"-~,

3. Sa vor descrie surnar informa\iile pe care trebuie sa Ie cantina eticheta ~i caracteristicile genemle ale mentiunilor de pe eticheta. 4. Se vor analiza codurile de bare de pe mai multe ambalaje, se va reprezenta grafic un cod de bare li se vor descrie caracteristicile acestuia, in conformitate ell elementele teoretiee prezentate. 5. Se va race verificarea cifrei de control a unor codun de bare din sistemele EAN-13 IiEAN-8, 6, Se va reprezenta grafic schema tehnologica a unei rnastm de etichetat ell adeziv liehid !?ise vor prezenta partile comoonents, 7. Se va reprezenta grafie schema de principiu a unui dispozitiv de pus etichete autoadezive pe cutii paralelipipedice, cu partile componente ale acestuia. 8. Se vor reprezenta grafic diferite sisteme de fixare a etichetelor pe arnbalajs

\~'Q~'... ;) ~I~~ '~'.

l<
,~~

~~~1

~.~:~"

<~
~

:"-...

~.f?1f,
Ii

Referatullucrarii 1.T abel de des;fica", eti~hetelo'!' 'lncJi"e etiChe!fl_~_.

Claslficare.dupa. Claslflcare dupa , !le!!lit.'!l~I~ulul. Y2?:itia pe ~I!'balal
i-'

~~~~~
~o/~~

..... _ ..

.~,_,_~
,

Functia ----'-

Descrierea sumara a functiei

Fig,9,8, Malina (dispozitiv) de pus etichete autoadezive pe arnbalaie paralelipipedice

-- .. ----- -..-.--------~--.-------

---_.-.1.--_ ..-. __ .. ,'_,,_ .. _._._,,_. __ .

. _.

"-'.--.-------f--------------J-----

~~~
l2l;md;'li fn miiC<1I111>, rotil"" butGlii prin contact P@nere=ntinUil

C~~~)
Paduri dIt prasa/'1l> cu m~m continua

----1--.- - ---"-"'__ ' _.._ ..__. _.

....-._-_._---- ... ,-,-- ..

.._---_ ...-.----

-- ---."- ----------

"-_

..

_---- _ .. _.._-_ _-_._>--_ _--_._----_ ..--_.

--- ---_ ..

2, Continutu] etichetei !?icaracteristicile generale ale inscrisurilor de pe eticheta

3. Schema de principiu a unui cod de bare Iicaracteristicile acestuia

Fig.9,8, Dispozitive de fixare li presare a etichetelor pe butelii Aparatura i materiale utilizate in laborator Pentru efectuarea lucrarf sunt necesare 0 righ3 gradate, instrument de calcul, vor utiliza ambalaje prevazute eu etichete 9i coduri de bare diverse, precum i planse sa panoplii cu schemele tehnologice !i>i constructive ale unor ma!?ini de etichetat.. Mod!.!1 de tucru 1. Se vor analiza ambalajele prezentate in cadrul lucmrii, se vor examina etichetele care sunt prevazute acestea !?i se va face 0 clasificarea etichetelor i modalita de etichetare. Sa va intocmi un tabel eu clasificarea etichetelor. 2, Sa va intocmi un tabel cu functiile etichetei, asa cum au fast ele prezentate parcursul cursului !?ial lucrarilor de laborator. 136
137

~
e un amoatai

~::~:~g ~ ..... .., I -+--~

----'----------------

--------

--_._----

~=---

5. Schema tehnoloqica a unei rnasmi de etichetat cu adeziv lichid

CULEGERE DE PROBlEME REZOLVATE

Pr()blema 1. Pe fluxul tehnologie al unei linii de lnsacuit zahar (PzahJir =700 kglm3) est, amplasat un dozator tip ecluza E 25123 eu opt alveale pe tarnbur, $tiind ca diarnetn. interior al tamburului este de 40mll1, lungimea acestuia de 20 em, iar grosimea palete unei alveole este de 7 mm, sa se stabileasca valorile parametrilor de reglaj ai dozatorun penttu ca aeesta sa fie utilizat la umplerea unor saci de cate 50 kg, avand in vedere c viteza unghiulara a tamburului este 2,095 s'. Sa se precizeze tipul functionarii dozatoruh pentru cazul din problema. Ce parametri ar trebui cunoscuti, daca se cere ca dozatorul s realizeze un debit real de lucru de 1 kg/5? Rezolvare: Deoarece trebuie sa sa asigure un an!Jmit debit de material, dozatorul Iucreaza In flux continuu, parametrii de .reglaj . fiind, fie turatia. tamburului cu alyeole, fie lungimea secliuhii ferestrei de alimentare. Pentru inceput se va calcula vol~mul .de material dozat la 0 rotatie a tamburului cu alveole V" in functie de dimensiunile t'amburului eu alveale l}i de numarul acestora:

\.

"

6. Schema tehnoloqica a unei mal}ini de pus etichete autoadezive

V, =[ ~(D2_d )-b.U}
2

= [~(0,252 -0,042)- 0,25;,040,007.8].,2

=0,00839 m

Capacltatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de materia . distribuit ta 0 rotalie, de turatia tamburului lji de caracteristicile materialului, pentru ur 8nulTiit coeficient de umplere a alveolelor, Coeficientul de umplere are, in general valor infre 0,8-o,9,in func~e de tipul materialului dozat. Pentru zahar, care eurge relativ usor, SE peate lua ku=0,9. Debitul maxim aldozatorului este deci: Q =Vr n.pk; =0,00839207000,9 = 105,7 kglmin = 1,762 kg/s situapa in care cere realizarea unei anumite cantitati de material, la acelas C6efideiltdeomplere al alveolelor care caracterizeaza materialul, atunci aceasta se obtine IS un anumi! nu'mar de rotatii ale tarnburului eu alveale n, sau pentru un anumit interval de

.. Tn

sa

limp ts: Ms~Qn~=

n
7, Scheme ale sistemelor de fixare a etichetelor pe ambalaje

f(R,JsaU MiJ

= Q.ts = f(ts).
M.s V, .p-k; -5020 --:::; 946 105,7 '
min t t" roau

Aljadar, cunoscand cantitatea de material distribuita la 0 rotatie, nurnarul de rotati ale tar'nburului cu alveole la care se realizeaza cantitatea de 50 kg de zahar este:

... Msn n =--=

r

iar timpul in care se realizeaza aceasta cantitateeste:

Is = Ms =~=0,473 Q 105;7

= 28,38

see

8. Observatii l}i concluzii:

138

Pentru ca debitul real de material sa fie de 1 kg/s este necesar sa se modifice fie fura~a tamburului CU alveole, fie lungimea activa a sectiunii ferestrei de alimentare cu material, in situafia in care se pastreaza coeficientul de umplere a alvealelor (ku=O,9). 139

I\st.feli ..turatia trebuie redusa la valoarea: n'=

, v,..
V' =

Qr
p -k;

'60
0,008397000,9

= 1135

rotlmin
Ill/

'

Capacitatea de lucru a dozatorului se calculeaza in functie de volumul de material distribuit la 0 rotate. de turatia tamburului ~i de earacteristicile materialului, pentru un . anumit coeficient de umplere a alveolelor (l<u=0,9). . Turatia rotorului se deterrnina din relatia de legatura cu viteza unghiulara (0: 30 = --2,618",25 rotlmin 7f 7f Rezulta, deci, ca debitul maxim al dozatorului pentru

iar lungimea ferestrei active ar trebui sa fie reqlata, nu la deschiderea maxima de 0,257 cila 0 dimensiune care sa dea un valum de faina la 0 rotatie egal cu: ndeci la a dimensiune egala cu:

n == -m

30

Qr p . kll

1,60 207000,9

=0004762m3 '

rotatie complete este: [kg/s1

Q= Vrl1pk"
::.:0,1135 m=113,5mm

=0,0143

25 60 6000,9=3,2175

x=

n 0 =d -'b.3.Z-\0,25 (2 _.

(2

V,:

2)

7r

0,004762 -0,04

2) -0,1050,0078

Pentru ca debitul dozatorului sa fie de circa 1930 kg/h, adica 0,5361 kg/s, trebuie ca . rotorul sa se roteasca numai cu un unghi egal cu:

a = 2.7f-'

o.

= 360.--=

0,5361

59,98 ;; 60 grade

3,2175

Problema 2. Un dozator cu miscare intermitenta pentru prod use solide granulare are tamburul rotativ prevazut cu 6 alveole cu jumatate de sectiune semieliptica cu axa mica~ Problema 3. La un dozator gravimetric, buncarul de 10 kg este suspendat pe cunte de elipsei de 10 cm, diametrul exterior al carcasei ~i lungimea rotoruiui fiind de 300 mm ,,,,.cantar, dazatorul fiind prevazut eu sistern de cornparatie cu brat variabil, a carul Neglijand grosimea peretelui unei alveole la extremitatile sale ~i ~tiind ca umpleres :,contragreutate are 2 kg. Se cunosc: lungimea bratutui de suspendare a buncarului este de alveolelar este de circa 90%, la 0 viteza unghiulara (0 = 2,618 s', se cere sa se determine ,,50 em, distanta de la punctul de sprijin fix la punctul de articulatie al buncarului de 10 em, unghiul activ al camei clichetului astfel lncat debitul dozatorului sa fie de aproximativ 1930 ~ldista~ta d~ la punc~ul de legatura a bratul~i de suspe~dare cu '!1e~nismul de compa~a~ie kg/h, la dozarea unui material granular cu masa volurnica p= 600 kg/m3. , la articulatla acestuia este de 7,5 cm. Daca volumul utrl al buncarului este de 62,5 drn , rar "'dozatorul este folosit la cantarirea sernintetor de grau (Pv=800 kg/m3) pe fiuxul tehnalegie Rezolvare: . ' ~I unei mori, se cere sa se determine lungimea bratului activ al sistemului de cornparatie (Li). Ce ?antitale de serninte se aM in buncar daca lungimea bratului sistemului de ,'comparatle scade cu 10%? Ce unghi face bratul sistemului de cornparatie, in cazul unui sistem cu unghi {v~riabil. daca diametrul rolei pe care este men tat acesta este de 60 mm, iar bratul i:9ntragreutatii de eehilibrare (de aceeasi masa ca ~i in cazul precedent) este de 40 em? Cat ar trebui sa fie bratul eontragreutatii pentru 0 masa a sernintelor de 90 kg, astfel 'incat aeesta sa ramana, la cantanre, in pozitie orizontata?

"1,

Rezolvare: Se identifica mai intai datele problemei: G1 10 kg (masa buncarului) Pentru inceput se va calcula volumul de material dozat la 0 rota tie a tamburului ~" ~;., G2 = 2 kg (masa greutatii de echilibrare) , ,L2 = 50 em (ibraful de suspendare buncar) alveale v; i~. fu~cti~ de dim~nsiun~le ~ambur.ului.cu alveole ~i de n~marul acest.ora, necesar mal mtal sa se stabileasca ana sectiunii unei alveole. Jumatate de sectiune esle'" '. Ll 10 em (distanta AC) . . " sernieliptica, iar cealalta jurnatate este diferenta dintre un sector de cerc ~i un triunghi,a$a'"r' L:i = 7,5 em (distanta BO) cum arata figura de mai sus. 4 = bratut de echilibrare Cunosc9nd diametrul interior al carcasei rotorului 0 ~i serniaxele elipsei a ~i b, ari~t G, - greutate material in buncar Rl = 30 mm; R2 = 40 em sectiunii alvealei este deci: .

L2

IF'

e.S!~,tl~
'.~

\.!;

fF
i
!
i i

;:,

titJ
B
G2 L3 LI

-t

7f.D2

S=

"4" -6'22

I D D
2cos30

+ 7w.b
2

D2(7f-3.cos30) 24

+ 7f.a.b
2

Masa materialului din buncar se determine cu relafia cunoscuta:

6 2

Gf

=; V"

=800.62,5.10-3

=50

(kg)

= 0,3 (7f - 3.cos30) +.1r 0,075 0,05 = 0 00793 (m2) 24 2' Volumul de material debitat la 0 rotatie complete, in conditiile unei complete, este, asadar, egal eu:

Conform figurii forta F aplicata sistemului de cantarire este:

F=(GJ +Gf)~

L2

V" =S.:/:=0,0079360,3==0,0143
140

Conform aceleiasi scheme, forta F preluata de sistemul de eehilibrare este: 141

F= G
2

-.!....

L.

"

~.
I~

L3
bratulul actival,1
.'i

,:.1

D h 10 10 Re ' =: - + -= - + --", 2 tan If! 2 ig57"

II 5 cm

'

Egaland expresiile fortei sistemului de echilibrare:

F, din cele doua relatii, rezultalunqirnea

="

-unde: D este diametrul cilindrului telescopic, iar h - Inaltimea de dispunere a acestuia fata ' de disc.

L = 'L2
;

L . L (G + G) _I _3 I f

0 10075 (10.981 + 509 81)

." ,

G2
..

0,5
. . m

29,81
.'

= 0,45 (m) ,,~.

0 '

';

, La distanta a=5 em, egala cu Inaltimea raschetei, fata de platforma raza conului de matenal este egala cu:

In situatia In care lunqlrnea bra1UIUIsisternului de cornparatie scade e~ 10 Yo,:eea

D h-a 10 5 Re,,\' =-+--:.=-+--. 2 tan tfI 2 tg57" ~~,25

cm ca fiind aria unui

ce inseamna ca.de la Li=.45.em scade la Li = 40,5 em, greutatea sernmtelor din buncsr G, poate fi calctilata cu relatia:

Sectiunea de contact a raschete: cu materialul se calculeaza trapez dreptun?hic:

G -G

j - Jz

Lr L2 -G

LI L3

=
I

2981
,

0,4050,5 -109 0 I0 075

' ,

81 =43164 "

(N),
.c

S _l\Rej ,
I -

-r)+ (Re.~ -r)J.a _

2 -

[(11,5-7)+

(8,25-7)]5 2

= 14,375 cm

Aceasta greutate corespunde uneimase de serninte de 44 kg.. . ,,' , Viteza de deplasare a materialului este egala eu viteza eentrutui de masa al in eazul unui sistem de cornparatie euunghi variabil, unghiul bratului eontragreuta~1 .: sectiu~ii d.e eo~taet a ra~ehe~ei cu materi~lul, care .este data de raza de dispunere a de eehilibrare este dat de relatia: ,.' aceslu~a ~~de viteza ungh!ulara a platformei rotative. In calculul pozitiei centrului de rnasa L R GI + Gf RI ) ( 0,1 0,03 (10 + 50)9,81 0,03) _ o ' 'al sectl~~11de cont~ct nu mt:reseaza decat raza de dispunere a acestuia, care da viteza a = arccos ( 2 _L I + -- = arccos 2 . 1 + 0 4 - 12,84 "', sa. :o~I~la .centrulUl de mas.a se calculeaza ea la placile plane eu configura~e complexa L2 R2 G2 R2 0,5 0,4 2 9,8, (alcatUita dintr-un dreptunghl eu laturile 5 ~i 1,25 em :?iun triunghi dreptunghie eu catetele Pentru ca bratul contraqreutatii sa ramana orizontal (coso=t), in eazul unei mase ,de 5, respeetiv 3,25 em) ~i se afla la distanta Xc de latura din stanga a sectiunu:
Xc

de sernintede 90 kg, este neeesar ea lungimea aeestuia sa fie egala eu:

R2 =2R1--

L, G, +Gj

L2

G2

+ R, =2

00'" 0,1 10+90 , .)' 05 '--2-+'

'

003-063 -,

( )

L I

A:
i

= 0,6256,25 + 2,333 '8,125 = 1,59 em 6,25+8,125

2.54

Problema 4. Considerand ca .deplasarea materiaiului in .Iungul raschetei se face far~'r freeare, sa se determine debitul unui dozator eu dise rotativ i rascheta fixa eu turafia de 60 rotlmin alimentat continuu cu material granular printr-un eiliridru telescopic afla! is' inaltirnea h~10 em ge disc :?ieu .diametrul D=10.em .Se eunose: unghi.ul de taluz ~a!u~al materialului 57; raza de dispunere a raschetei fata de axa de rotatie r=7 cm; maltlmea raschetei a=5 cm, masa volumica a materialului granular Pv=550 kg/m3, Curnse modifica debitul dozatorului daca cilindrul telescopic se ridica la 12 em de diseul rotativ?

ai,
i

"it
Raza de dispunere a centrului secnunn este, deci:

Rc

= r + Xc = 7 + 1,59 == 8,59
60

em cu materialul

Rezolvare:

Asadar, viteza centrului de rnasa al sectiunii de contact araschetei ., este ega/a ell:
','j ..
vp=I'cOJ=.:8,59.JO -271

Avand In vedere relatia debitului volumic care ne spune ca aeesta este egal cu .." Qm = Q. o; = 7,7625.10-4 550= 0,427 kg/s produsul dintre sectiunea de eurgere i viteza materialului, trebuie mai intai stabilita: D -'.' . sectiunea care caracterizeaza debitul de material. Aceasta sectiune este data de '. I aea, maltlmea de ~Ispunere a eilindrului telescopic se rnodifica la 12 em. a!unei dimensiunile raschetei ~i de sectiunea de contact a acesteia eu materialul. ' razee extenoare al conulul, la baza i la inaltimea raschetsl vor fi: Deoarece rnsterialul se dispune pe platforma rotativa aproximativ dupa unghiul de: R _ D h 10 12 taluz natural, raza sa de dispunere peplatforrna va fi egala eu: . e.] + tan tfI = + tg570 ",12,79 cm

"~":::":~ ~jfJ
:,:'f\~ I-t7t
,

30

=0,54

m/s

,; ,~'!\,~
-.Ti r .

Debitul volumie de material al dozatorului este egal eu:

"

Q = S

V f'

== 14,375 .10- .0,54

== 7,7625\ 0-4

mJ/s = 46,575 dm3/min

',iardebitul masic:

"2

2'

142

143

R
Sectiunea

D It-a 10 =-+--=-+--,.,954 e.s 2 tan VI 2

7
tg57U
'

cm

de contact a raschetei

cu materialul va fi in acest caz:

determinarea suprafetei de contact a raschetei cu conul de material si a razei centrului de rnasa al acestei secfiuni arata ca in figura de mai sus, Astfel, suprafata de contact a raschetet cu materialul se calculeaza ClJ retatia:
2

ltRej S =
, Suprafetele

-r)+(Res
2

.----

-r)J-a

[{12,79-7)+{9,54-7)].5
2'

"

= 20 825

cm

dreptunghiului ~i triunghiului, vor fi: Al'=2,54*5=12,7 A2=(5,79-2,54)*5/2=8,125 cm2 Pozitia centrului de m~sa al sectiunii de contact va fi, in acest eaz:
Xc

cm2, respeetiv
Rej

'1 ,I

S ,= ..._.-0

h2

'"

72
I \=

2-tglf/

"

24 5

cm2

Raza bazei conului de material e8te, in aceasta situatie. egala cu:

D =2+

h
tglf/

10 7 :::2+ tg(450 5

12

cm

Raza centrului de masa 31 suprafetei

triunghiulare de contact are relatia de calcul:

=LAjXj ,. L,Aj

= 1,2512,7+3,6238,125 =225 , 20,125 =7+2,25=9,25

cm

em

Ro

= --

D 2

h +---

3tgljl

7 +::-:J:~ 3tg\4)o,

= 7,3

em

iar raza dispunerii centrului sectiunii:

Rc =r+xc

Cunoscand aria suprafetei de contact So ~i raza centrului de greutate al aeesteia R, debitul dozatorului se calculeaza eu relatia;

Asadar, viteza centrului de masa al sectiunii de contact a raschetei cu rnaterialul este egale cu:

n = 2 . 7l' 7 33 -24 5 30,= 564 44 Q = 2 7l" R . S --o o 60 "60'

ceea ce reprezinta, aproximativ:

cm

Is = 0 564 dm 3Is ,

" =Rc{()=9,25.10

_~ 7l'60

---=0,58 30

m/s

Q'=Q 3600 PI' = 0,5644436000,750=

1523,99

kg/h

Debitul volumie de material al dozatorului este egal cu:

'I Daca cilindrul de dozare se ridica la distanta a=10 em, fata de discul rotativ, raze , conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:
m /s
3

Q = S . vI' = 20,125 .10-4 0,58 = 0,0011

Re.s =
Problema 5. Se considera un dozator cu disc rotativ ;;i rascheta fixa pentru prod use solide granulare ;;i pulverulente avand cilindrul telescopic de alimentare dispus la inaltimea raschetei de dimensiune a=7 em, pozitionata la distants r=5 cm de axa de rotatie, Turetia discului rotativ este de 30 rot/min, iar diametrul cilindrului de alimentare D=10 cm. Se mai cunosc: unghiul de taluz natural al materialului \jJ=45, masa volurnica Pv=750 kg/m3. Care este debitul dozatorului ;;i cum se modifica acesta daca eilindrul telescopic se ridica la 10 cm de diseul rotativ? Sa se verifice in ambele cazuri daca particulele nu se deplaseaza pe directie radiala prin efect centrifugal, stiind ca unghiul de frecare a partieulelor cu discul ;;i cu rascheta este cuprins in limitele 20-30 Care este puterea necesara antrenarii disculut rotativ, caca acesta are diametrul de 40 cm, iar rascheta este Inciinata cu 5 fata de directia radiala. Ce debit maxim ar putea avea dozatorul (in cazul dozarii aceluiasi material' ?i pentru aceeasi pozitie a raschetei) cunoscut fiind faptul ca este prevazut cu variator de nnatie, iar inal\imea maxima de ridicare a cilindrului telescopic fala de disc este de 20 cm? .
\.

h+a '2 + tglll

h

10-7 = '2 + tg(4~r

10 10
0

10

em

Raza bazei conului de material este, in al doilea caz, egala cu:

D Rej =2+
in aceasta sltuatie, sectiunea fiind aria unui trapez dreptunghic:

tgVI =2+,g(45

15

cm

de contact a raschetei cu materialul se calculeaza ca

S J{Re.

-r)+

{Res -

r)]-a = [(l5- 5)+ (8- 5)] 7 455

cm2

22'
PQzitia centrului de masa se calculeaza ca la placile plane cu confiqurafie cornplexa (alcatuita dintr-un dreptunghi cu laturile 7 ~i 3 em ~i un triunghi dreptunghic cu ambele catete de 7 em) ;;i se afla la distanta xcOe latura din stanga a sectiunii;

x. =
c

L A;xj
LAj
Rc

= 21 1,5+ 24,5 . (3+ 7/3) = 3 564 21+ 24,5 '

em

cm

~ezolvare: I""
2.R. 2.1 = 0

Raza de dispunere a centrului sectiunii este, deci:

--l

s.,
a

= r + Xc = 5 + 3,564 = 8,564

+
10 I

7
5

'-l"" , ", ,
144

in noua pozine a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul dozatorului este:

. n Q = 27l' R .. S . - = 2 0 60
C

7l' .

30 8 564 . 45 5 -::: 1224 16 ' , 60' =1,2242-0,750:::0,918

145

cm3/s

= 1,2242 dm /s
3

Dace raza de dispunere a raschetei este egala eu raza cilindrului de alimentare, iar cesta se dispune imediat deasupra raschetei, atunci schema de calcul pentru

iar debitul masic:

Q"=Qpv

kg/s

1
La verificarea posibititatii particulelor de material sa se deplaseze sub influenta fortei centrifugale se tine seama ~i de torta de frecare a acestora cu discul rotativ, care se determina pentru cel mai mic unghi de frecare. Se face verificarea cu retatia:
net

Asadar, pentru cilindrul de dozare la distanta a=15 cm, fata de diseul rotativ, raza ~conului de material are la partea superioara a raschetei valoarea:

< nail

R
<'.S

= D + h-a =!Q+ 15-7 =13

2
tgVJ

em

2
=

tg(45())

unde ncrit reprezinta turatia critica la care particulele ar putea sa se deplaseze ~i sub influenta fortei centrifugale, deterrninata cu relatia:

. n~ . = 30 ~,u. g = 30
J[

tg 20 9,&I = 52,09 ro Umin

Tnacsasta situatie, sectiunea de contact a raschetei cu materialul este:

S = fiRe;
esle:

-rl+(Res
22'

-r)]a

[(20-5)+(13-5)]7

805

cm2

7f

0,12

Asadar,

in primul caz, juratia discului rotativ este mult mai mica decat turatia critica, Pentru cazul al doilea, utilizand aceeasi relalie Cq mai sus, se obtine:
ncril -

Pozitia centrului de rnasa fata de axa de rotatie, ca'culata dupa figura de mai jos 8

_30 ~,u.g 7[ R

_30
J[

tg20 .9,81- 4659 , 0,15

U' ro mln

Rc = - I

I Ai Xi

A;- -

..

56.9+24,5.(5+8+7/3)=1093 56 + 24,5

cm

'

+i
15

7 5

Rezulta, deci, ca nici in al do ilea caz nu se produce deplasarea centrifuqala a particulelor de material, deoarece turatia efectiva a discului rotativ este de 30 rot/min. Puterea necesara antrenaru discului rotativ, daca se neglijeaza frecarea in lagare, poate fi estirnata cu relatia:

p =

,ugSLpv
I'

In noua pozitie a cilindrului de dozare fata de discul rotativ, debitul maxim al dozatorului, pentru turatia maxima a discului rotativ de 40 rot/rnln, este:

(! + cosjJ. ,uJ k

17
in care: L - drumul parcurs de material de la contactul cu rascheta pana parase9te discul rotativ; vp - viteza periferica maxima a discului rotativ; S - suprafata de contact a materialului cu rascheta: Tt - randamentul transmisiei la discul rotativ; 13 - unghiul de inclinare a raschetei fata de cirectia radiala; III - coeficientul de frecare dintre material 9i rascheta; k = 1,5-2,0 - coeficient de suprasarcina. Daca se ia pentru drumul parcurs de particule de la contactul cu rascheta pan a parasesc discul, diferenta dintre diametrul discului ~i raza centrului de rnasa al materialului pe rascheta 9i un randament al transmisiei T]=O,85, atunci in cazul al doilea de dispunere a cilindrului de dozare, se obtine:
.

Qmax =27[R'Sc

()

._.p .60"

n'

=27[10930455--0750=1562 , , 60'

40

kg/s

ceea ce reprezinta 5624,5 kg pe ora de functionare.

; Problema 6. Rola de actionare a unui dozator peristaltic pentru lichide este dispusa la 10 mecanismul de antrenare avand 0 viteza unghiulara ro = 1t rad/sec. 1 Daca diametrul membranei elastice este de 25cm, iar coeficientul de debit are valoarea 0,85, care este debitul maxim pe care-t poate atinge dozatorul? Cu cat se modifica debitul' dozatorului daca tija filetata se lnsurubeaza cu 5 cm? Cum trebuie reglata tija filetata pentru ca dozatorul sa asigure 5 litri/rotatie?
' em de axul de rotatie,
I

= --------.-

4 tg(25")98145510.,

.(02-008564)'750.02.~-~~.? . " , 30 {, { 0 \\ . 0,85-'--' . \1+ cos5. tgl,25 Jt 1,5= 2,9 W.

'I 1

Rezo Iyare:

Se constata ca puterea consumata pentru antrenare este foarte mica in raport cu alte dozatoare utilizate la dozarea materialelor solide, granulare ~i pulverulente. Pentru determinarea debitului maxim al dozatorului trebuie mai intai stabilita turana' pe care 0 poate avea discul rotativ deplasarea materialului sub influenta tortei. centrifugale. Pentru aceasta se determina mai intai raza exterioara a bazei conului de material, daca cilindrul telescopic se ridica la inaltimea maxima: .,

tara

'

D Re;

10

20
tg(450

= 2'+ tglf! = 2'+

. 25
cm

Se observa ca diametrul conului de material depaseste diametrul diseului rotativ, astfel ca cilindrul telescopic nu se poate ridica la inal\imea maxima ci numai pana la 15 em de disc, astfel ca raza conului de material sa nu depaseasca 20 cm. Pentru 0 razaa bazei conului de material egala cu raza discului rotativ (20 em), turatia maxima pe care 0 poate avea discul este:

n .
en!

= 30 ~,u.
7[

i = 30 ~!g(2001JE 0,20
7f
146 .

= 4034

rot/rnin

Se stabilesc pentru inceput valorile parametrilor care intra in calculul debitului dozatorului. Astfel, excentricitatea rolei de acnonare a tijei filetate este de 10 em, ceea ce face ca cursa tijei, inclusiv a membranei sa fie 20 cm (2 dm). De asemenea, 0 viteza unghiulara de 1t radiani/sec determina 0 turatie (trecventa) de lueru de 30 roUmin:

'

n=-

30'

. (J) = - . 7[ = 30
7[

30

rotlmm 147

7[

.
Avand In vedere dimensiunile de lucru a acesteia: membranei dozatorului se calculeaza apoi suprafata
2J[ 2 2

r sste moo"

lrolal;., se

S
Cunoscand

= _. D = -25

J[

poate aprecia CU 0 deoseblta aproximatie, c. ;n.IVme, de qolire ~aritmetica a celor doua inaltimi, adica 15 cm. . Timpul de golire a liehidului este dat de relafia:

4'

= 4 91 dm

r=.

2. V

==

2.4.10-3 0,7 Jr. 0,0252 J2.1 00,15

volumul teoretic de lichid deplasat la 0 cursa, care este Sm*C (C - cursa membranei), se determina debitul teoretic al dozatorului in litri/min sau litrilsec: Q=Sm C-n=4,91230=294,6 IImin ~ Debitul real al dozatorului tine seama de coeficientul de debit (pierderi), astfel Incat Qr = Q. k p = 294,6 0,35 ~ 250 IImin Daca tija dozatorului se in~urubeaza 5 cm lnsearnna ca ea se scurteaza cu aceeasi lungime, astfel ca rola nu 0 mai actioneaza de la capatul de cursa ci dupa ce parcurqe pe orizontala distanta de 5. ern, deci cursa tijei (i a membranei) se micsoreaza cu 5 cm, ajunqand de la 20 cm la numai 15 cm. in aceste conditii debitul real al dozatorului (care tine seama de pierderi) va fi: Q/ =Sm ,Cj nkp =4,911,5300,85=187,8 IImin Pentru ca dozatorul sa asigure un debit de 5 Ilrot, adica 150 IImin (pentru 30 roVmin), in situatia in care se tine seama de coeficientul de debit, este necesar sa se regleze cursa tijei membranei la 0 valoare de:

J.I'.S'

~2g.fl

= 3 36 s '

Iun sfert de rotatie,

Tinand seama de turatia rotorului eu cupe, una din cupe trebuie sa se qoieasca pe ad!ca pe un sfert de traiectorie circutara, ceea ce este echivalent cu un limp egal cu un sfert de perioada a rotatiei rotorului cu cupe:

T 60 -.-=-=--=5 4 4n

60

43

Comparand timpul in care se gole~te efectiv 0 cups ~i timpul in care aceasta trece "~de la pozifia onzontala la pozitia verticala, se poate aprecia ca procesul de lucru al . dozatorului corespunde din punct de vedere functional, fara pierderi de lichid, golirea . cupelor facandu-se in timp uti!. Oebitul dozatorului poate fi calculat cu relatia:
.

Q=60.V1.zc.n=6010-

43=0,72

m3/h=720Ilh=12I1min

Pentru ca debitul de lichid sa fie redus la 360 IIh, ceea ce reprezinta jlJmatate din debitul maxim al dozatorului, se poate reduce volumul unei cupe la jurnatate prin introducerea unor piese in interiorul cupelor sau se poate reduce la jumatate numarul cupelor active, Daca debitul trebuie redus numai la 500 IIh, este necesar ca volumul util al unei cupe sa fie egal cu:

C = Q2.r =
2

s ;

150

~ 1,0183 dm

4,9130

ceea ce lnseamna ca tija trebuie infiletata aproximativ 10 cm, mai exact 9,816 cm, astfel lncat sa asigure 0 cursa a membranei de10,183 cm.

V'I
'::1 ceea ce

Q'
60':::-,,'n

500

= 0,694

6043

Problema 7. Rotorul unui dozator pulsator de lichide este prevazut cu 4 cupe cu volumul de cate 1 drrr'. Daca legatura intre 0 cupa ~i canalul central de golire se face printr-o conducta cu diametrul de 25 mm ~i lungimea de 30 ern, sa se apreCieze daca procesul de dozare este continuu (daca golirea cupelor se face in tirnp util), ~tiind ca turatia rotorului este de 3 roVmin. Care este debitul dozatorului ~i ceparametri ar trebui modificati pentru s' aduce debitul de lichid la 360 IIh? (Recomandare: Se considera g=10 mls2 i un coeficient: de debit jJ=O,7). ' Rezolvare: Avand in vedere schema de functionare a unui dozator cu cupe in miscare de rotatie, se poate considera ca golirea cupelor de lichid se reafizeaza in regim gravitational, prin conducta de legatura cll exteriorul, numai dupa ce cupa a depa~it axa de rotatie, golirea trebuind sa fie complete Inainte ca cupa sa ajunga in pozitia cea mai de sus pentru ca lichidul ramas in oupa sa nu cada inapoi in vasul de alimentare. in aceste conditii cupa sa gole~te in ragim nestationar, fara nivel constant. Pentru 0 functionare corespunzatoare a dozatorului ~ este necesar ca ~i conducta palniei centrale de evacuare a apei sa aibB un diametru cerespunzator ~i sa asigure curgerea lini~tita a apei. Un astfel de dozator se poate utiliza pentru dozarea apei in procesul de panificatie, coeflerentul de debit in acest caz apropiindu-se de valoarea maxima indicate in literatura de speclantata, adica spre valoarea de 0,7. inal\imea maxima la care se ridica cupa este egala cu lungimeaconductei de golire, jar avand in vedere ca ridicarea cupei porneste de la planul orizontal ce trece prin axa de .
148'

tnseamna ca in interiorul unei cupe trebuie introdus un corp solid cu volumul de " 0,306 dm3, care sa ramana rigidizat cu cupa ~i care sa permita intrarea unui volum de apa de 0,6941.
Problema 8. $tiind ca 0 lnstalatie carusel de umplere cu coniac la presiune constanta a sflclelor de Y2 I are un rezervor de alimentare, in care se rnentine nivelul constant la 0 inaltime de 45 cm i un cap de umplere de sectiune lnelara avand diametrul exterior D = 12 mm !ii diametrul interior d = 5 mm, sa se determine unghiul necesar zonei de umplere a sticlelor, cunoscut fiind faptul ca turana caruselului instalatiei este de 15 rot/min. Cat ar trebui sa fie turatla caruselului pentru ca unghiul caracteristic de umplere sa tie de 270? Dt; asemenea, cat ar trebui sa fie diametrul exterior al conductei de umplere pentru ca timpul de urnplere a sticlelor sa se reduca cu 0,25 s? Rezolvare:

Ii' I !~~~~~
~

149

Cunoscand tipul ~i caracteristicile lichidului (coniac) se poate aprecia coeficientul de debit (care se lncadreaza intre 0,5+0,7, depinzand de tipul ajutajului ~i de viscozitatea produsu/ui) /a circa 0,65, avand in vedere ~i dimensiuni/e orificiului de scurgere D ~i d. Avand in vedere nivelul lichidului in vas se men tine constant, iar buteliile de vo/um V=0,5 / se ump/u sub actiunea presiunii hidrostatice a coioanet de /ichid de inaltime H=45 cm (care rarnane constanta), durata umplerii 't1 este:

ca

,=

'./

,lUr.(D

4 V,.
-e-

)fiiJt

~(0,0122

4.0,5.10-3 -0,0052)j2.1O.0,45

= 2 745
'

(~ s

~tiind in timpul unei (otatii complete a caruselului se realizeaza atat umplerea cu lichid a sticlelor, cat ~i ridicarea ~i coborarea lor (existand ~i 0 zona unghiulara Iibera), trebuie deci aflata ponderea timpului de umplere in perioada rotatiei caruselului pentru a afta unghiul caracteristic umplerii cu lichid a stic/elor. Tinand seama de turatla caruselului, perioada rotatiei acestuia este:

ca

Problema 9. Se considera un dozator cu sase cilindri telescopici cu miscare de rotatie continua, avand turatia de 10 rot/min, utilizat pentru dozarea de material granular solid cu masa volurnica de 650 kg/ma Pentru umplerea unor ambalaje flexibile cu cantitati de 1 kg de material granular, se cere sa se determine care este productivitatea dozatorului daca diamettul cilindrului telescopic de dozare este de 100 mm. Cu cate rotatii trebuie sa se roteasca mecanismul de reglare a volumului de material dozat, daca este de tipul cu tiranti (ca in figura), cu filet cu pasu/ de '1,5 mm, pentru a ambala mase de material de 900g? Rezolvare. Se poate utilize ca dozator cu cilindri telescopici, fie un dozator automat, fie un dozstor cu clapete de inchidere cu miscare pe cama.

T=-=-=4

60

60 ]5

in aeest timp (4 s) caruselul executa deci 360 grade (0 rotatie complete), Umplerea cu lichid a sticlelor se realizeaza intr-un interval de limp de 2,745 s, ceea ee corespunde unui unghi de rotatie al caruselului de:

. J7 -Di\~
1:1l \!~ 4:7

a = -1360 = -'T k =

2745
4

.360 ~ 247 grade

l=
;---r

.,

Un unghi de umplere de 270 grade duce Is un raport al unghiurilor de:

a, = 270 = 1 093 a 247 '

Pentru toate aparatele de dozare volumetrice material dozat se calculeaza cu relatia:

cu cilindri telescopici, debitul de

Avand in vedere relana de calcul a unghiului de umplere, in situa~a in care timpul je umplere se pastreaza, se deduce:

Q = ; 02 ,Ix'

p-

k; . Ill'

. :';a

[kglminj

k = !J.'. I.= 1,093

71

t:

Asadar, perioada rotatiei in cazul pastrarii timpului de umplere dar maririi unghiului :aracteristic al caruselului, va fi egala cu:

1'.. =-=--=3659 k 1,093

:eea ce conduce la 0 turatie:

'

s .

in care: D, Ix sunt diametrul, respectiv lungimea reqlata, ale cilindrului dozator (in m); p masa volumlcaa materialului (in kg/m3); ku - coeficient de umplere (ku = 0,95 - 0,98); no nurnarul de cicluri pe minut(sau turatia arbore/ui dozatorului); z, - numarul de cilindri de dozare din cadrul aparatului dozator. In cazul acestor dozatoare, volumul unui cilindru telescopic de dozare se ia egal cu volumullinui recipient (ambalaj) de umplere. Astfel, pentru umplerea de ambalaje cu mase de material de 1 I<g.volumul cilindrului dozator se determina cu relana:

60 60 n, =-=--~16,4 . 1'.. 3,659

v,j =-_./ -k 4 x 1/
Din relatia demai sus rezulta masei de material dozat, cu relatia:

Jr' 02

=-. -

MI PI'

roVmlO

ca volumul
41
2

cilindruli.li dozator se determina pe baza

Aceeasi valoare se obfina ~i prin raportul turatiilor. \ Pentru ca timpul de umplere sa se reduca cu 0,25 5, adica de la 2,745 iste neeesar ca diameirul exterior al conductei interioare de umplere sa fie:

la 2,495

s.

Ix

4M
2

Jr. D . Pv . kll

Jr0,1 6500,95 10

= 0 ' 2062 m =

206 ,2 mm

d=

V~

10

4V,

,lJJr,,.j2.g.H

=)00]22'

,4,0,5']9-3 , =00036 O,65'Jr.2,495 . .J2.10.0,45'

in aeeste conditii, debitul dozatorului, calculat cu retatta de mai sus, va fi: .6 = 1 Q = M, . n . z a = I . 60 kg/s = 3600 kg/h

Pentru a aduce masa de material de la 1 kg la 900 g, lungimea cilindrilor telescopici va trebui sa fie de:

t, Jr. 02 p; .k"
'50

4.M;

409 = Jr.0,12 .6;0,0,95 = 0,1856 m = 185,6 mm

15/

:1
Asadar, diferenta de lungime a cilindrilor de dozare de la dozarea de mase de cate 1 kg la mase de 0,9 kg este:

Mx = Ix -t; = 206,2 - 185,6 = 20,6 mm Din figure se observa ca mecanismul este cu dublu surub (tirant), ceea ce face ca la 0 rotatie a mansonului filetat lungimea tirantului sa se modifiee (in plus sau in minus) cu. dublul pasului filetului respeetiv. Deci, diferenta de lungime se preia la un nurnar de rotalii
egal cu:
11.
I

1tmde:J.\ este coeficientul de frecare dintre material 'i spira: R, r - raza exterioara, respectiv lhterloara, ale spirei elicoidale (D -= 2R, d = 2r). Viteza axiala medie a materialului, la transportoarele elicoidale verticale, se poate fttiina eu rela1ia:

v
am

=-.

pn

R2 -pRp/(21l) (p/(21r)Y+R2

m/s

"

60

= Mx = 20'~=687
2.p 2.1,5'

Pentrucazul

din problema, viteza axiala medle

a materialului

in carcasa este:

rotatii

v
.am

ceea ce este echivalent eu sase rotatii complete i 0 rotatie cu un unghi de aprox.313. Dace se folosesc mecanisme de reglare cu simplu surub, atunci numarul de rolalii al acestora, pentru aducerea lungimii eilindrilor dozatori de la 206,2 mm la 185,6 mm, va fi:

0,1890 '[00752_00152_(O,18)2.lnO,182+(1r0,15)2 60(0,0752 ~0,0152)' , 21r' 0,182 +(xo,03f

0,55(0,18)2(arctg 2 1T n.O,J5 =arctg n.0,Q3)~l:::::0J334 0,18 0,18 180 ' m/s

,
r

Al 2~6 = _x = -= 13 73 p 1,5 '

rotatu

~ .

..:..055,18'0075-(015)+
, 1T \; , ,

ceea cedetermina

un coeficient de avans cu

0 valoare data de relafia;

ceea ee este eehivalent cu 13 rotatii complete 9i 0 rotatie cu un unghi deaprox. 263. Pentru a realiza rotatii uncornptete de unghiuri cunoscute este necesar rea dispozitivul de reglare sa fie pReV8zut cu cadran gradat pentru citirea precisa a acestora.

k
a

va.m
Vamleoreiic

va.m

(pn)/60
2 2

= 600,1334 =0494 0,18.90 '

Pentru determinarea coeficientului de umplere a seqiunii carcasei spirei elicoidale seutilizeat8 schema de caleul alaturata i relatia: Problema 10. Un dozator cu spira elicoidala orizontala este utilizat la transportul i dozarea unui material granular eu masa volurnica de 850 kg/m3. Caraeteristicile constructive ale spirei sunt: diametrulex:terior 0=150 mm (acelasi cu diametrul interior al carcasei), diametrul interior d=30 mm, pasul spirei p=180 mm. fnal\imea materialului in carcasa spirei elicoidale este de circa 60 mm. Daca turatia spirei elicoidale este de 90 rot/min, iar coeficientul de frecare dintre material i spira, respectiv material - carcasa, este 0,55, sa se determine debitul dozatorului. Rezolvare. Capaeitatea de dozare a unui dozator eu splra elicoidala poate fi calculata relatiile:
".

k
u

. =SocNpal

=S<iOAB-S""OAB
Scerc

PR -R

smpcosp

S'a/al

n R2

kll = p-sinpcosp
1t

cosp= R-h
R

Rezulta:. cu adica J3

P = arccos
=

R-h -R

= arccos

0,075-0,060 0,075'

78463(J

Q="4(D

X22

-d

x22 )ppnkuka=4(D

-d

)va.mpkuka

1,3694 radiani.

in care: D, d reprezinta diametrele exterior ;;i interior ale spirei elicoidale; p - pasul spirei; ku - coeficientul de umplere a carcasei spirei; ka - coeficient de avans axial al materialului;' V a.m este viteza axiala medie a materialului; ka - coeficient de corecne a vitezei axiale a materialului datoratjnclinarii axului spirei elicoidale Coeficientul de corectie a vitezei materialului ka. are valori ce pot fi estimate, dupe, cum urrneaza: . \ .

k = P R2 - R2 sin P cos P Il R2
II

1,369.0,0752 - 0,0752 . sin 78,46 cos 78,46 = 373 1r 0,0752 '

=

Astfel, debitul dozatorului va fi:

S---~-r------t

,-

Q= !!..(0,0752 - 0,0152).0,1334. 8500,3731 4

0,1794 kg/s = 645,75 kg/h

I
in cazul pn

ka.

transportoarelor determina cu relatia:

Vom=

1 I 0,9 I 0,8 I 0,7 I 0,65 elicoidale orizontale, viteza axiale medie \

materialului

se'

60 R? ~r2

2 ( 2 Z P 2 + 1t D )2 p R =t":> ( -' .. ) !nP. -1l~(R=r)+

2tr

p2 +(Xd)2

1r

~ +-

( -x )2(
p

ffD arctg-'--arctg--

trd

).180 1
x 153

152

Rezo/vare: Se identifies, mai lntai, din datele ini\iale ale problemei, conform eu elementele teoretiee eunoseute ~i prezentate anterior.
IX 2

M;o=0,075.0,337.4.0, 12.157,082 = 24,95 N.m parametrii cunoscun, 3

~
R.

MI = 5425+24,95
] t

= 79,2 N.m

p = 79,2.157,08 0,95

= 13095,5

W = 13.1 kW

~4

et

___ piJ

lunde: Tlm = 0,95 - randamentul transmisiei (se apreciaza ca acfionarea pompei se face idirect de pe arborele motqrului printr-un euplaj elastiC eu bolturi), j b. Timpul de evaeuare a unui recipient de volum V, legat direct la pornpa, de la presiunea P1= 1000 mbari la P2 = 100 mbari, este: V PI 0,125 1000 . .. t = 2 j .k . - . Ig - = 2 3 115 -_. Ig -= 104 secunde , Q "0 032 100 ' 1 P2' k - coefieient de corectie care tine seama de faptul ca pompa nu este legata direct la rl incinta ~i de eonditiile de lueru, respectiv de faptul ca pompa nu luereaza la 0 presiune medie de regim (k>1, k=1,1-1,2), iar P1> P2 (P1 = p, ~i P2 = h).

c. Forta de

mentinet

a eapacului pe carcasa este data de diferenta de presiune

.,
START I

j dintre eele doua medii:

ISTOP
; r

F=Ac(p-h)=L'/'(p-h)
F = 0,6.0.5.(1-0.1).105

Schema functionala a ma~inii de ambalat in pungi vacuumats 1.incinta de vidare; 2.orificiu de aspiratle; 3.rezistenta de sigilare; 4.membrana elastica; 5.conducti de vacuum; 6.distribuitor actionars cap de sudare; 7.drosel; 8.distribuitor comandc1! vaeuumare; 9.filtru; 1O.distribuitorcomanda deschidere capac; 11.circuit pneumatic; 12.pompa de vid

j
J.

= 27000

N = 2700 daN

Dupa 2 secunde de la ineeperea actiunii de vidare, depresiunea in recipient este:

a. Caracteristieile geometriee ale pompei tin seama de relatiile de legstur8 intre ele:
r1=0,89.r2; e=O, 11.r2; s=O,082.r2; 1~2.74.r2. Astfel: r2=100 mm; r1=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1;:;274mm; (P1/2=45, /3=4,46 ~i <j>2/2=49,46 (t3=!jI2/2- IPl/2). Relatiile de calcul pentru componente sunt: puterea de actionare a pompei ~i momentele sal~

'I ;; ,

logh=logp-

tQ
2,3kV

=loglO

20032 ' 2,3I,J50,125

=4,806

j de unde rezulta;

h =0,640 daN/cm2.

I
j

1 Problema 13. Se tonsidera

p=M"{1J

'711I
M I = 2 e . R~ed ., . Sp

Mt= M1 +M2

Momentul rezistent datorat diferentelor de presiune pe palete este dat de relatia:

unde: c.p=1000-100=900 mbari=O,9 daN/em2= 0,9.105 N/m2 Rmed=r1+e = 89+11 = 100 mm M1 = 2.0,011.0.1.0.274.0,9.105 = 54.252 N.m Momentul rezistent datorat fortelor de

0 pornoa de vid cu sase palete radiale avand lungimea paletei de 225mm ~i turatia rotorului de,1500 rot/min, fiind legata de reeipientul de vidare printr-o tonducta cu diametrul de 19 mm, in care trebuie sa se pastreze viteza aerului de 15 m/s. Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1 at la 150 torri cu un debit neeesar corespunzator (se considers 1 at == 1 bar). Se eet:caracteristieile geometrieeale pompei; debitul nominal al pompei la turatia 1)1 presiuriea de regim; diametrul orifieiilor de admisie ~i evacuare ale pompei; verificarea exploatarii rationale. a pompei pentru cazul dat. (Recomandare: Se vor lua valorile rotunjite ceIe mal plauzibiie pentru dimensiuniie geometrice ale pompei).

trecare

a paletelor eu carcasa este:

Rezolvare: Se identifica, mai intai, din datele initiale ale problemei, , .contorrn QJ elementele teoretiee cunoscute ~i prezentate anterior.

parametrii cunoscuti,

M2

= f-L m p . z

2 . OJ 2 . Rmed Astfel:

a. Din literatura de specialitate se cunoaste ca eele mai multe pompe au: rl=O,89.(2; e=O,11.r;z; s=O,082.r;z; 1=2,74.r2. f2= 1/2,74

unde: Jl = 0,05 - 0,1 - pentru euplul textolit fonta, in condipi de ungere; iar masa unei palete este: mp = b.l,s,PI.XI = 5.25,4.0,82.3 = 337 9 7(n 7(1500 (0 157 08 s'

= 225/2,74

= 82 mm; f1=73 mm; e=9 rnm: s=7 mm; 1=225 mm; 1P1/2=30o.

= --

30

30

'

Din figura de calcul a debitului pompei (prezentata la inceputul capitolului), scriind teorema sinusului in triunghiul 0102B, rezutta: 157

156

r
Problema 11. Se considera 0 pompa de vid cu patru palete radiale avand raza statorului r2=100 mrn ~i turafia 1500 rot/min, fiind legata de recipientul de vidare printr-o conducta cu diametrul dcv=25 mm. Pompa trebuie sa aduca presiunea in recipient de la 1000 mbari la 250 mbari eu un debit neeesar minim de 1,5 m3/min. Secer: a. caraeteristieile geometriee ale pompei; b. debitul nominal al pompei la turafia ~i presiunea de regim; e. sectiunea (diametrul) orifieiilor (racorduritor) de admisie ~i evacuare ale po~i; d. verificarea exploatarii rationale a pompei pentru cazul dat. '(Recomandare: Se vor lua in calcul valorile rotunjite cele mai plauzibile pentru dimensiunile ieometrice ale pompei). tezolvare: Se identifiea, mai (ntai, din datele initiale ale problemei, parametrii cunoscuti, :onform cu elementele teoretice cunoscute ~i prezentate anterior. .
Ax
J.
)1.

l 1

1
.J 1
.j

A,. =_LPI. __.L~.L + 2

2 2

,.2 .. ,.. ,.2

,.l

. 2 <P
SIl1-~

[1

-.--

2 .tan 90 + I002sin24946

-.

----.-<;- - [ ": ..
J __

Sill

2__. f/12 <PI r1

'.

tan-;i

Sin

-2'

'
)'.S,2

100 98,92-:.~?_.~_. I Ac = ---'---"-2~'180

'

(1 ._"" tan 45

. I) . -(107,47-89 tan 49,46

Ac:::.1715J8 mm2 ~=1715,78.10-6.274.lO'3.1500.4.0,8=2,26 m3/min

j
ij

c. Debitul Or necesar a fi exires din recipientul de vidare este cunoseut. Qr=1,5 m3/min; dcv=25 mm; h=250 mbe; p=1000 mbeti.

Se cunosc relatiile:

j
'ii ;1
1 !~

A ad

_ Qp
Vel'

_;;-~h Qr
vel' Act'

_ ~4.Aad
ad J[

Astfel viteza de evacuare a aerului din recipient este:

.-----------V
1( .... --..--.-.-

250

.I5

J
Schema construetivii i de caleul pentru pompa de vid cu palete radiale 1.stator; 2.rotor; 3.palete din textolit; 4.conduda de aspiratie; 5.conducta de refulare

= 1000-250 ' =10186m/min=1698m/s e" 2 ' . 0,025 4

1
'1

iar aria sectiunii de admisie a aerului in pornpa este: 8~=2,2187.1O-3 m2 Rezulta, asadsr, diametrul orificiului sectiunil de admisie: -3 4.2,2187.1 0 = 0,053 m = 53 mm
1(

a. Din literatura de speciatitate se cunoaste ca eele mai mulle pompa au

rrnatoarele caracteristici geometriee: rl=O, 89.r2; e=O,11.r2; s=0,082-'2; 1=2,74.r2.

~.
dad

= ,/

Rezulta astfel: rl=89 mm; e=11 mm; 5=8,2 mm; 1=274 mm;
11028,

(j>1/2=4So.

J .1
sinusului in triunghiul

d. Conditia impusa pentru

Astfel:2,26

exploatare rationala a pompei este: Op>

QT.

Din figura de caicul a debitului pompei, scriind teorema rezulta:

1,5 m3/min - in cazul dat

~=

r1

.:
sin

sin <PI 12

sin <P2 12

c1ica:13=4,46~i Ql2/2=49,46 (P=Ql2/2- QlI/2). b. Relafia de calcul a debilului nominal al pompei este:

Qp

= Ac

[nzJ.

[m3/min]

care coefieientul de debit are valori A. = 0,8 - 0,9. Aria celulei de eehilibru a pompei se determina eu relatia:

Problema 12. Se considera 0 pompa de vid cu r2=100 mm care trebuie sa extraqa aerul dintr-oincinta de vidare de volum 0,125 m3 pentru a-I aduce la depresiunea de ambalare de 100 mOOri.Hotorul pompei este dispus excentric fata de stator te un unghi de 300 (ata de verticals ~i are prevazute locasuri pentru patru palete radiale din textolit. $tiind eel latimea unei palete este de 50 mm, debitul pompei este de 1,91 m3/min ~i ca statorul pompei estedin tonta se car: a. sa se determine puterea necesara pentru actionare la 0 turatie a pompei de 1500 ,roVmin; b. timpul de evacuare a aerului din incinta, aceasta fiind legata de pornpa printr-o conducta f1exibila; c. forta maxima de rnentmere a capaeului unei rnasini de ambalat sub vid de lungime L=60 em ~i latime 1=50 em (se apreciaza Pa=1000 mbari ~i Plextolrt=3 g/em\
l~'i

154

155

r
--~
sin IPI /2
__ r_I_=_e_

sin IP2 /2

sin fJ
(J3=<P2/2!P1/2). relatie: unde: "-=0,8-0,9.

l
;j'

~:Z~~~~~~CIl, mai intai, din datele iniliale ale problemei, parametrii conform cu elementele teoretice cunoscute !}i prezentate anterior.
de specialilate' geometrice: sa cunoaste ca eele mai multe

cunoscuti, pompe au

adica: P=3,14!?i (P2/2=33,14

b. Debitul nominal al pompei se determinacu

1 a. Din literatura. 1 urm~to8rele caracteristici

Qp

Ac f n- a A,
2
- rl 2IPI

[m3/min]
.

Ac

= rz IP2

+r2S1I1

'2

2IP2

I I 2[ ----tan
/PI

]
IP2

tan

sin J'2 2 - r2---r1 sin f/Jl

1
)

"
73).7

\j

!
I
~
't

rl=0,89.r2, e~O,11.r2: s=O,082.r2: 1=2,74.r2

Astfel: r,=81i1lm;ri=91mm; e=10 mm;s=7,5 mm; 1=250 mrn; !Plt2=45, b=5 cm; z=4 pal.

. Ac=.822.66,28-732.60+822sin233,14(_I__ 2 180
&=635.9 Rezulta deci: mm2

2 tan 30

Din figura de calcul a debitului pompei, 010z8, rezultA:

scriind teorema sinusului

in triunghiul

I )_(825in33.14 tan 33,14 sin 30

.j
-.

Qp=635,9.10-<i.225.1f73.1500.6.0,8=1,03 m3/min

c. Din relatia de legatura a debitului cu sectiunea conductei de admisie se obflne:

'I

,
j ,

j.

!i-=
Sinll'l /2

'I

sinll'2 /2

.,

.::
sin

p.

adicA: J3= 4,46 ~i II'2t2 = 49;46 (P=<p2/2~ !Pl/2).

b. Re/atia de catcuta debitului nominal al pompei este: Qp

.A
ad

Qp
Vev

= ~=

60 . 15

0 001144
'

[m2] .
iar dav

f
I

= Ac

}n't;"

[m3/mih] a
pompei se determina cu relaua;

ill care coeficientui de debit are valori A = 0;8...: 0,9 .

Aria celulei de echilibru

2 2'

!?i

dad

/4.0,00] 144
1

J[

= 0,038 m

= 38 mm,

= dad = 38 mm

Ac

d. Pentru caleulul debitului QT necesar a fi extras din recipientul de vidare se cunosc: dcv = 19 mm; h = 150 torri (1 at = 750 torri); p = 1 at:

'2 'P2 -'1 'PI 2 2 <1'2 .. 1 +'2 sm ----2 _ 2 tanil.

1 tan

sm --_. <1'2

Pi J [
1

- '2---'1 s
sin ~.

Ac= 9t

Aad =

Qp
vev

vev==--

__Qr p-h
Acv

98,92 -81290 +91~sin2 49,46(-1-2 J 80 . tan 45 A,=1201.26 m~

tan 49,46

)-(91 sin49,46 -81).7,5 sm 45

dad =~4.~ad

Astfel, debitul neeesar a fi extras este:

2

!~=1201.26,10-6.250.10'3.940.4.0.6=O.903

m3/min . sale constructive iii

:::~019_.15 QT

! . .-Masaunei
1
1

= Acv,vev
h

palete se deteiTIiiriA cunoscand dimensiunile denaitatea materialuilii(fin Care esle confectio nata. Astfel: rrip

p-h

~50 --750-150

=0,017 [m /s]=1,02

[m /min]

'j

],
~1
,

= b.l,8Pt.,lIt = 5.25.0;75.3
.'

= 281,259
2

tO$ centrifUgi imprimata unai palate sa delermina cu relafia:

fiind indeplinita conditla pentru 0 exploatare rl:}tionala a pompei Qp>Or.

F =mR P
(!

d--'{J)2=028125.0091.(7r940) me , , 30

~248 N _

Problema 14. Se considers o.pornpa de vid cu patru palete radiale din textolit avandrl=81 c. Timpul de evacu8.f8aunui recipient de volum V legat direct la pompa, de la mm, care trebuie sa extraga aerul dintr-o incinta de vidare de velum 0,1 013 prin preslunea P1 = 1000 ITibali la P2:: 50mbariaste: intermediul unei conducte. $tiind ca turatia pompei este de 940 rot/min ~i ca latimea unei 100022'79 1 V 1 PI 23 11 5 '-. 0;1 1. t= 2-3k ,~. g-= _.-. 1 g--= secun de palete este de 50 mm, statorul pompei fiind din fonta, sa cer: caracteristiclle geometrice I 'Q _. , , 0 015 1 50 ' ~, . ale pompei; debitul nominal al pompei la presiunea de regim ~i forts centrifuge imprimatii . unei palete; timpul de evacuare a aerului din incinta pana la 0 presiune de 50 mbari. . 1 Wide k este un coeficient de Coreetie care,ine seama de faptul ca pompa nu este legata (Recomand8ri: Se vor hra valorile rotunjite eele mai plauzibile pentru dimensiunile geometriee ale . diret:t II inln~l\,ide,condi'iile de lucru, respectiv de faptul ca .pompa nu lucreaza la 0 pompei.Pentru r2~i I se iau valori normale intregi. Se determina Ac cu relalia din schema de calcul. 1 preSlune medle de reglm (k ,> 1; k = 1,1-1,2), iar PI > P2 (PI:: P. ~I P2 =h).

.1. 1

tn

care raza mediea

centrului de greutateal palatei sa apreciaza: Rmed=rl+e = r2

= 91 rnm,

l
1

158

159

Problema 15. Transportorul unei masini de ambalat castravef in folie contractibila (MACFC) are aprox. confiquratia prezentata in figura de mai jos. 1?tiind ca productivitalea maslnli este de 2208 kg/h, iar viteza lantului transportor de 6 m/min, sa sa determine puterea necesara actlonari: transportorului daca asezarea manuala a castravefllor se face la 95% din capacitate (se apreciaza c,,=1), iar lungimile ramurilor sunt: lungimea ramurii active - 2 m; lungimea ramurii pasive - 3 m (ramurile laterale sunt simetrice fata de planul vertical ce trece prin mijlocul ramurilor superioara is! inferioara). Se apreciaza, de asemenea, ca masa liniara a lantului, cu pasul vergelelor 0,1 m, esle de 9(J(l'o din masa liniara a materialului transportat, iar coeficientul de rezistenta ladeplesarealantului este 2,5 ~i coeficientul global de rezlstenta la rigiditate este 1,25 (peste role ~i la roata motoare). Este bine ales motorul electric care are 0 putere de 0,55 kW? Recomandare: Se lntocmeste mal intal schema traseului transportorului. ,

f.,

;:,

1''1~ II

1,'11

J~ rc::-" 2 1-+\
-, ,
\

-r C-, :-,

,.:",(

1-

I" rg

{)'./Ug

/'

'.<-.

'/".0

\
'

1.",1"
I

~"--' _)
.\

\'t"
\-

---'-"-- -~r=-1
--j
/"11" -

' , -', -, 1 4 \,'~' I-..J.--} ,-- -)-

_,_:.J~

'-

'('4 -,Y -~-1--"'~

1__ /)"./45);

)'''t~'
_

'I' ..i.

11
4

/):,.lH.,{?'

Forte de rezistenta F2 din ramura incarcata (care este orizontala) se calculeazs relana de mai jos, in care masa liniara a rnaterialului transportal (in ipoteza transportorul, de tip Cli raclete, esle cu flux continuu de matertal) este

PI
~) .... ------,
( I \

c..:: -

Q =:: -0,613
v
0,1

=::

1'1' 6,133 "J~ /m l

14

13

\~t_'\ 12
\

iar masa Iiniara a lantului cu vergele esle 90% din masa liniara a materialului:
11;>,=5,52 kg/rn.

" ,\

,
\

11

10 16

: 1t:r[f~!ti-~i*)

I'';, =0 (PI + P2)'

li'r

ccszz -g '/01

(6,133 + 5,52). 2.5 cos (J" 9,81 2

571,9 [N

,
\

.\I ....

Forta de rezistenta F3 din ramura descarcata se apreciaza ca are valori absol egaJe pe ramurile latera Ie, descendenta !?iascendenta, deoarece au inclinari ega/e dar sens contrar, astfel ca forta din ramura descarcata poate fi catculata Cll retatia de mai j in care 1:1; este de 3 m:

~-G-) !...r

F] ==P2 -w, gl)i =5,522,59,813=406,1

[NJ

Schema tehnologica a rnasinii de ambalat castravefi infoliecolitractibila t.lant transportor; 2.motor electric de acflonare: 3.rolafoliei Inferioare;4.rola foliel supe~are;, , 5.vergele metalice acoperite cu caucluc microporos; 6.rolacomandata electi"o~gnetic; ,7JitnA, ; impolriva desfa~urarii prin inertie; B,B' .capete de sudare; s.mecarusmde actiOn~Cap de sudare; to.cernera de contracte: t t.rezlstente efeCtiice; 12.ventilatoaredeunfformizare a aerului in etuva: 13.ferestrede dirijare a aewfui cald; 14.u~f:Clapete careseinc;t!id I intre douB inlrari ~i ie~irisuccesive; ts.termcstatpennu regfa~a tempeiattirif fneiuv~; : 16.ventilator de n~cirea preambatatelor sl a fantuluf cu yergefe ' '," , , Fortele de rezistenta ale transportorului la MACFC sunt: forts rezjstent~ c8 apare la Incarcarea cu material, F,: forta rezistenta ce apare in ramura incarcata, 'F2; forts rezistenta din ramura descarcata, F3. Astfel, forts la atlmentarea cu castraveu este data de relatia de mai jos, in care coeficientul de umpfere ku este (conform datelor problemei) 0,95, debilul de alimentare Q 0,613 kg's, iar viteza lantului cu verge'e v 0,1 m/s: Rezolvare:

Cunoscand eele trei forte rezultante (FI, F2!?i F3) se deterrnina forta de tractiune lanl cu ajutorul relatiei de mai jos, dar in locullui C apare produsul coco':

F, == c

c;, (Fi

+ f2 + f~3) == 1,25 (0,065 + 571,9 + 406,1)

1222,6 [N]

In aceasta situatie, puterea necesara actionarn transportorului este:

p == F, . v == ~222,6 .~ 103 103 !~II = 1,25.~=

1711'

= 0.1223 [kW]
'

Puterea motorului de actionare a lantului este data de relatia:

de

1,25 . .!3~~= 191~1 rW]

0,8

F\ =~== ku . Co

0,6130,1 ==0,065 [N] 0,95 1 ,

160

in care: 1,25 reprezinta coeficientul de suprasarcina (Ia pornire), iar l11r - randamer lransmisiei s-a considera! 0,8, Rezulta. asadar ca un motor eu puterea de 0,55 kW raspunde corespunzator sarcinile din timpul functionarii, deoarece puterea ceruta de masina este de nurnai 192 V

I rd

r
Problema 16. Sa se stabileasca debitul de aer al unui ventilator din camera de contracne a unei MACFC avand in vedere ca lungimea acesleia este de 50 em, iar pasul vergelelor transportorului este de 125 rnm. Transportorul este prevazut ell doua lanturi paralele eu eclise de 25 mm lungime, 15 mm inaltime ~i 2 mm grosime, coeficientul de suprapunere a zalelor fiind 1,5. Lenturile sunt din otel (conduetivitatea terrnica a otelului _ 50 W/m.C), iar vergelele din teava de otel 1O/<p6mm acoperita eu caueiuc buretos (Acauciuc=0,5 W/m.0C) de 4 mm grosime. Se mai cunosc: diametrul mediu al unui eastravete "\ q)45 mm; conductivilatea terrnica a eastravetilor - 0,984 WimoC; stratul de castravete atectat de ealdura din incinta - 4 mm; coeficientul convectiei termiee a aerului _ 29,1 W/m2oC (Ie orice temperatura); temperatura ell care castravem, vergelele ;;i lanturile intra in camera' de contrectis (a mediului ambiant) - 1SoC; temperatura de contractis a foliei _ 2200C; caldura specifica a aerului -. 1,03 kJil<g."C. Care este temperatura medie a castravetsor 18 iccsireadin camera de contmct!e? (Se stie: 1 keel= 4,185 kJ). Recomandare. Se considera lan1urilealcatLlit(~numai din eclise - nu seiau in considerare rolele :;;i bolturile de legatura, grosirnea de eclisa afectata de caldura fiind jumatate din grosimea acestela. Rezolvare: Debitul de aer al unui ventilator al m8iiinii termocontractibila poate fi calculat cu relana de arnbalat castravef in folie Nurnarul vergelelor din camera de contractie esle de 4 ori mal mare decat numaru castravelilor, astfel CEt Nv =: 4-4 := '16 vergele, iar fluxul termic reeeptat de aeestea este:

(1)2:=160,575=\),2

kcal l h

Pentru determinarea f1uxului termic receptat de 0 ectisa a lantului transportc apreciem grosimea stratului de material prin care se transmite caldura este jumatat din grosimea eelisei din otel (1 mrn), iar supratata norrnala de recepne a caldurii est sectiunea transversale a acesteia 8z=152=30 mm2 in aeeste condifii fluxul termie recepts de 0 eclisa este:

ca

<1)' =
3

--.....::.\~, . MJ__

=:

I
al

+.

61
)'3

I
(X2

~2.:.J~C.~ 205
2 0,001' ..... + .... _.. 29.1 50

=:

009

00774
,

kcal / h

Numarul de eelise din camera de contractie este dat de numarul de lanturi i?i d nurnarul de eelise al lantului, tlnand insa seama i?i de faptul ca eelisele sunt suprapust gradul de suprapunere fiind 1,5. Deci, avand in vedere ea pasul zalelor este egal c lungimea eelisei, avem:
N z =

Q
0

= _$/2 c ./j,O'P,
'p

_
a

22

Lcamera

1,5

= 4 500 1,5 = 120 eclise

25

Pz

in care este necesar a S6 cunoasto fluxul terrnic receptat de castravetii, vergelele ~i zalele transportorului din camera de contractia. Fluxul terrnic receptat de un castravete in camera de contractie este dot de relatia de mai jos, in care aria sectiunu normale de transmitere a caldurii este:

Neglijand fluxul termic receptat de bolturile zalelor lantului, se poate deterrnin fluxul termlc receptat de lanturile cu eelise in timpul trecerii lor prin camera de ccntractie:

<1>3 = 1200,0774

= 9,29 kea! / h
"" 294,5 kcal / h

Fluxul termic receptat de castraveti, vergele ~i lanturi in camera de contractie este:

Sc
'().O = ItS

=:

1{d 14 '" 1{'0, 045214 = 0,00159

m2.

Ci> W 69 kcal / h

= <p) + tl>2 + <P3 = 276 + 9,2 + 9,29

Astfe!, fluxul termic receptat de un castravete este:

q)]

220-1:'1 .. -.-- =: a ,., 984000159---.-=0,004 (.;;

8020) '

..

;::-J

Avand in vedere ca acest flux termie este transmis cu ajutorut a doua ventilatoan debitul de aer al unui ventilator este:

Numarui castravetilor din camera de contractrs este dat de lungirnea acesteia iili pasul vergelelor transportorutui, astfel ca:

Ql
a

= __ ~
Cp

11() P,ll'

294,54,185 2 I 03205 I, 24

= 2 35
'

m3 1h

L 05 N. == ...l!!C HI! E.. =: .._.-' (. p 0,125

=4

castraveti

Pentni calculul temperaturii utilizeaza relafia de mai jos:

castravetilor

la iesirea din camera de contractie

Rezulta asacar ca fluxul termic transmis castraveuor din camera de contracno este:

<P1=Nc(j);=469=276

keallh

l1e

me

= Ornax .- Omin

=
'

205 2 3 . In -:.
120"
15

= 332(1C

.~~
~:J
, SF' MJ --I CPo:::: -----c;-----< 1 ()I 52 ~

2 3 ln

Pentru calculul fluxului termic receptat de 0 vergea se utilizeaza relatia de mai [os, in care Ul=U2=29,1, 2 W/m oC, 01=4 rnm, 02=2 mrn, A.ol~I=50 W/m.oC :;;i A.cauciuG=O,5 W/moC, iar suorarata de receptla acaldurf este 8v = Ifd}14 = 7tO,0182/4 :::0,00025 m2:

rnax

emin

-_ 0.. .668 W - -2~OO~25 0004 20_~_ 0002 ::::

-1-"

a . /I I

+-

-r-

It)

4_

a,

29,1

0.5
162

+' 5

= 0,575 kcal! h

Problema 17. Care este volumul mediu al unui castravete ambalat cu a MACFC dac viteza transportorului aeesteia este 0,1 mIs, iar capacitatea de lueru de 36,8 kg/min, stlir eEl raportul dintre viteza- i pasul lantului cu vergele este 1, considerand densitats castravenlor circa 965 kg/m3? Daca lungimea medie a unui castravete este 40 em, cat ( mare este diametrul acestuia? Cat de mare este forta rezistenta care spare la lncarca transportorului dace asezarea manuala a castravetitor se face la 90% din capacitate, fa viteza ini\iala, iar coeficientu\ de corectie a vitezei esle egal cu unitatea? \63

Rezolvare: Apreciind ca masa.castravetilor se distribuie aproximativ uniform pe toata lungimea vergelelor ~i pe distanta unui pas al acestora, din relatia capacitatii de transport se determina volumul unui castravete:

~f~~~=1~~~-~

V __ ~

-. p-k -'0 P

__
0

- 60-1

36,8

,965 -

6,36-10-

[m3]

unde coeficientul de corectie k, s-a luat conform exploatarii practice egal cu unitatea.

"

Scheme de virolare, imbinare prin fait i bordurare a cutiilor de conserve

___ 1.1. A

~
Considerand castravetele ca un eilindru cu lungimea Ie i diametrul d, din relatia volumului se determine diametrul acestuia pentru 0 lungime medie de 40 em:

_____

'i I:

-u

---------

.,

d=~4'V Jr.

t,

4.6,36.10JrO,4

-.-=~
I
j

=:r

-------

- -0"-1'--';"-""-__.

-,--)
0, .i

~D,_c_

~~

~0,045 [m]

= 45

[mm]

Oimensiuni constructive ale unor tipuri de capace pentru cutii metalice Car de inchidere

Forta care apare la alimentarea eu castravef a transportorului este data de relatia de mai [os, in care eoefieientul de umplere ku este (conform datelor problemei) 0,90, debitul de alimentare Q=O,613 kg/s, iar viteza lantului eu vergele v=O,1 rn/s:

Ov Fj =-k-.
'1/
C()

0,6130,1 =0068 0,9.1 '

[N]

Problema 18. 0 cutie de metalic8 cilindrica are diametrul nominal exterior $73 mm fiind prevazuta eu 0 bordura cu laiimea de 2,5 mm In vederea Irnbinarii eu capacul. Acesta are :, o margine cu latimea de 2 mm relata (lndoita) eu un unghi de 100 fata de planul sau. ln ' ~ faza de formare a faltului atat bordura cutiei cat ~i capaeul sufera 0 indoire eu un unghi de: '1 60, iar capacul sufera 0 indoire supfirnentara cu un unghi de 30 la marginea rolata: Grosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar cea a capacului 0,25 mm, tabla tiind din otel cu :,: rezistenta specifica la eurgere de 20 daN/mm2. Sa se reprezinte schemele caracteristice ale procesului de indoire a cutiei ~i capacului necesare pentru determinarea dimensiuniior ,1 dupa fiecare taza a inchiderii. Daca presiunea de stranqere a faltului in faza a doua este ] ' de 12 daN/cm2, sa se stabileasca consumurile de energie pentru cele doua faze ale inchiderii. !;itiind ca rola de formare face 2 rotatii complete in jurul cutiei cu 0 viteza . unghiulara de 12,56 s", iar rola de presare executa 1,5 rotatii eu 0 turatie.de 120 rot/min $i ' ca randamentul general al transmisiei la role este 0,5 sa se calculeze puterea necesara actionarii rolelor,

Rola faza I

,
L

Capac
I I

,
Corpul cutiei Rola faza II pentru cutie i pentru capac, in cazul indo,

i
I I I

lY[m
J]

Fazele formarii faltulul la asamblarea capacului cu corpul cutiei Asadar, modulele de rezistenta

I
l
~

prestice, vor putea fi determinate eu ajutorul relafiilor de mai jos: Wi = 7r~dl .h~ = lL-.O~078 .0,00022 ~2,45.10-9

~ ~

0,35 mn

Rezolvare: Se reprezinta grafic schemele corespunzator primei i celei de-a doua Daca diametrul nominal al cutiei marginea bordurii aeesteia este: d1 =

__Jr.d2 12_JrO,0787 w:2,. --4-' '2 -----.

MI

0000252
,

"" , o-

38~ 1()--9 r3]

~n

n trnm
80"

dupa care are loc indoirea cutiei i capaeului, faze ale inchiderii prin fait. este 73 mm (Ia exterior), atunci diametrul cutiei la 73 + 22,5 = 78 mm, in timp ce pentru diametrul
164

Momentele de indoire a eutiei M1, respectiv capacului M2, pot fi determinate ( retatiile urmatoare, in care W1 ~i W2 au fost determinate pentru cazullndoirii pia stice: =0
WI' O'c =

2,45.10-9.20.107

= 0,49
165

[N.m]

Al2

.:cHl

o, 2

~-3,86!()-9 .20.107

",,0,773

IN.mJ;

Consumul de energie pentru prima taza a imchi<lllP!rii prin fait, sa compune din energia necesara indoirii cutiei $i capacului eu un lIng;t~.E de- (1'\'0, 18 care 58 adaLiga energia necesara indoirii suplimentare a marginii rotate a capacnlu] ~1.!1 unghiu! de SUo (asa cum se prezinta in figurile prezentate). Astfel, considerand ca lndoirea cutiei ~i a capac~J:lli;se: fface mai intai eu un unghi de GOo Pl=<pz=1 ,Dfi rad), consurnul de energie penfru faze, de 1il)Jillii'lare a faltului va fi:' Q = (M; . !PI + M 2 . (,02) = 1,05 (0,49 + 0,773;'''''' ii,32 [ll\(fml j I

j
1
!

Problema 19. Bordura capaculUl unei cutii de conserve este. in procesul de realizare. me intai IOIal8 (indcita) pe cireurnferin\a eu un ungili de 100, fala de pia nul eapacului, e ajutorul a doua role ell raza de racordare de 3 mrn (0 rola de sprijin ~i una de apasare grosimea tablei capacului fiind de 0,25 rnrn Sa se determine forl,a de indoire a tablei stiin ca tabla este din o\el cu razistenta la curqere de 20 daN/mm", iar diametrul exterior; capacului este de FO mrn, i sa se reprezinte schema procesului de indoire a capacun eu ajutorul rote'or. Se va prezenta, mai lntai, schema capacului cutiei, dupa care acesta s pozi\ioneaza in pozifia de rolare a marginii de imbinare cu cutia. Care este valoare momentului de indoire? Hezolvare: Avand 111 vedere ca se face indoirea ell ajutorul rolelor, se considera indoire due ui matri~a. unghiul pe care marginea bordurii capaeului il face eu linia capacul fiind egal ( 180 -100::: 80 Valoare minima a lungimii de indoire a tablei, Ix.mill este data de schema de calc prezentata anterior, in care ungl1iul (J. este de 800 (Iuat insa in radiant) :=: 1,4 rad, raza < indoire fiind 3 mm, iar grosimea tab lei de 0,25 mrn. AsUel: l.~.min =

La acest consum de enerqie se mai adalJ9~! eo,~ul de enerqie 121' pentru indoirea suplirnentara a boruurii capacului sub bOl'clura CWRti:i(asa cum arata faltul in
sectiune dupa faza I), care poate fi calculat cu relatia;
,
al

76. nun-----71 755 mm

=""2 .-'({io =--" 4

'

If'(/,')

,;'[0076 h2" -a; -- '({i1 ,-=--'--0,00025 4

20.10-'~o52",,~~ fN.m] . I,

, IT~jf-" I,~

-~-~I

in care diametrul de tndotre a capaculul este consid.erat a~l~K agal cu diametrul dupa afaliului, dz'=d::76 mm, iar (P2'{"'30} este !ti1ilit illI\I radiant, In taza a doua a inchiderii (faza de presare a fal\ului) 'l'iJeplasarea rolel se face pe distanta:
faze de formare

2(r + h).sin% = 2(3 + 0,25)si:1 8~ == 4,2

(film]

h :::cj~; d - hI - 2 -f0. :=
._

26~7.'3.. k

0,2 - 2 . 0,.5 '" 0,& rom

0 inattime egala eu latimea bordurii cutlet fa care sa acal,1~ de 2 ort grosimea table! capacului s == 2,5 -I-20,25::: 3 mrn, iar consurnul de energie sa I!l~ermina curel~itia:
i pe
02

Faria de indoire in caz:ul indoirii dupa matri~a (daca se neglijeaza frecarea din tabla l?i rnatri'(s) este data de relaiis de mai jos in care b este perimetrul cutiei, astfel vom aves:
~ :o:---.a

= (fT =

'd- s- p). h == )[0,076 (0,0025+ 2.0,00025) 12.1ft~ 'O,Q008::.:0,688 [N.m] Pentru prima taza a procesului de incl.idere sa consuli'l'iilB un tirnp egal eu doua
/1

b.h2 Ix

== _~-----.
c

Jr.d.h?'
(( min

()c

;[.0.070-0,00025 . .
0,0042

20 10 7

== 654,5

r t IIV J

perioade ale rotatiei (raja face doua cota\ii complete in jurul cuhei), astfel ca:

,hI' ].J[ . 2--- =: 2----~'" I [r] (0 12,56

se consume un timp 0'981 eu '1,5 perioade ale

naca se ia in conslderare

frecarea dintre capac !?i role (dintre tabla ;;i rnatnt

2

atunci pantru calculul fortei de indoire se utilizeaza ralatia:

in timp ce pentru faza a doua a inchiderii rotatiei rolei cle presare: t2 ==

b_h2 Pi= 1,3-, -.(le .,

= 1,3-----(Jc
ix.
1I1

7!.dh2

7!.O,0700,00025 I 7 IJ-----------2,) 10

C"

in

O,()042

850,85 [~

1 5, 60", 1 5 -~Q.. R; 0 75 [s"

,
np

, 120' .

Momentele de tncoire pentru cele doua situa\ii (fara ~i cu frecare) sunt date de la motorul electric pentru

In aeeste conditii puterea necesara inchidere se determina ell relatia de mai jos:

orocesul de

relaiia de rnai [os, de unde rezulta:

p =: _jaJ + (tJ+i2)-r;'17J"h

aJ~

= Q,3~ +0,39 + 0,69)-1,25 := 343 [HI] .

(\+0,75)'0,5 ,. \

M'
I

= !Ji Ix
4

654,50,0042

=0

687 [.tV.m\

'

respectiv:

in care s-a luat un coeficient 81rezervei de putere (suprasarcma) egal eu 1,25. Se observa ca pentru inchiderea unei cutii de conserve, puterea consumetaeste foarte mica in raport eu puterea motoruiui electric de ectionare' a intregii masinr, de unde se deduce ci'l cele mai mari consurnuri de energie, respectiv putere, se fnregi$t'reCiza pentru antrenarea celorlalte organe de lucru ale acesteia.

, Pi Ix M==----4
I

~SO,85 0,QQ42
4

:=

(),S93 I Nm\

Ih7

106

1
Problema 20. Pentru lnchiderea prin fait a cutiilor meta lice cilindrice, sa se determine 1 momentele de lndoire a bordurii cutiei, respectiv capacului acesteia, caracteristice celor trei cazuri intalnite de indoire, avand in vedere ca grosimea tablei cutiei este 0,2 mm, iar a j capacului 0,25 mm, ambele fiind confectionate din tabla de otel cu rezistenta specifica la 1 curgere de 21 daN/mm2, modulul de elasticitate longitudinal 2,1.1 05Mpa ~i modulul de J ecruisare 810 MPa. Diametrul nominal al cutiei (Ia marginea bordurii acesteia) este ep68 mm, iar indoirea se apreciaza ca se executa direct cu un unghi de 90d fata de pozitla initiala (dupa faza a doua a inchiderii prin fait). Sa se reprezinte grafic ~agrama de repartitie a eforturilor unitare normale in sectiunea de indoire a table lor. 1 Recomandare. Se va utiliza acelasi diametru de calcul pentru toate cazurile analizate. 1
'1'

Mr~==~_:dc~'hcu

,(Jc=7l'o,O~~iO,(~~02

.21IO? =0,45

{N.mj

Pentru capac, momentul de indoire plastics este: Mf.~ = 7l'.dc~~~fl-,(Jc "" Jr.0,068~O,000252

I I 1
-I

.21.]0

=0,70

[N.m]

Pentru cazul indoirii elasta-plastice cu ecruisare trebuie mai intai caiculata raza curbura in sec\iunea neutra pn data de relatia de mai jos, iar apoi grosimea pe care are I indoire elastid\ ho:

Rezolvare: Pentru un raport h/r mic (asa cum este cazul indoirii tablelor de la cutia de conserve ~i capacul acesteia), repartitia efortului unitar normal principal (fo pe sectiune, in timpul deforrnarii arata ca in figura:

I
1

Pn
~i :

=.fi'G: == ~s~ O,~5:= 0,202

7

[111m]

.cl

",I

==I

t----i-

R., "..... . .. .. ........... : -....~

I

j
'j
i
.~

onE'

==

2. P . (J c == 2.0202.]

0-3

21. \0 == 0 404 I02,1.10 11' 4.107

[111m]
.

Cu relatia urrnatoare se determina valoarea abaterii tensiunii

L'lG:

Sa

==

1
j

h-l1o 2'Pn

. D == 0,2-0,404.1~~6

.810.

\(\6 ==

[N 1m2]

20,20210 .

!
M;""

Momentul indoirii elastice pentru cutie acest caz este:

~~ 1
Se considera ca indoirea bordurii cutiei se face de la directia .orizontala a acesteia j. la 0 directie paralela cu cutia (asa cum arata cupa faza a doua a inchiderii - faza de presare), astfel ca razele de curbura (exterioara 9i interioara) suntdate de grosimile tablei -.'1 cutiei 9i capacului. Astfel, raza extenoara a curburii bordurii cutiei dupa indoirea la 900 este . 'j egala cu 0 grosime a tablei cutiei plus 0 jumatate din grosimea tablei capacului: .

= ".

d,"/~.,".()", = ,,0,06&'
.

fuco~040~,! 0'-]

21 \0

= 1,22.10""

IN

.j

in timp ce momentul indoirii plastice va fi:

1
,j

M;,p == ;r.~cu

(h;u _ h';.cJ

O'c

== ;r.0:68 (0,00022

0,000404 1 0- )2110

7 ""

0,45 [N.

R=~+hc-11

h,

=-'-+0,2=0,325

025

[mm]
(vezi figura):

Momentul de ecruisare, care apare 'in aceasta situatie este dat de relatla: J

iar raza intenoara de curbura r este jumatate din grosimea tableicapacului

l.eCMIlS

. ==!'.dcll(h-hoX2h+hl.JI:!..0'= 12 (2.10-4
-

r =

hca = 0,125
2

[mm]

7l'.0,068.

0,404.10-612,1.10-

+ 0,404. 10-

12
de suma calor trei momente calculate anterior:

L.Io?

= 0,057

!N.m)
.

Pentru cazul indoirii elastice, momentul de indoire Mi.e este dat de relafia de mal jos, in care latimea tablei este circurnferinta cutiei, respectiv capacalui, : Astfel pentru cutie vom avea: M~~=7l'dc~

Astfel, momentul de indoire total, pentru tnooirea elasto-plastica a cutiei, es'

M=
2
i

" Mi,e+

Mj,p+Miecmi.>

=1,22\0

-6

+0,45+0,057=0,507

[N.m]

h2

cu.ac=JrO,068~0,0002

.21:107=0,3

[N.ml

Se procedeaz8 la fel 9i pentru indoirea elasto-plastica a capacului.

in timp ce pentru capac (considerand aproximativ acelasi diametru de indoire) avem:

MI."

e(1
.C'O

7l" dm
--.. _-_

h2 co
....

(T

c'

'" ----.-.-------.

7l' 0,0680,00025

2 11 07 = 0 47 [N m] ,.

In cazullndoirii

plastice fara ecruisare, momentul de Indoire, este dat de relatia:

16M 169

Bibfiografie

\,
1. Botea T. - Ambalaje si tehnologii d~ ambalare in industria atimentara, Univ. Politehnica Tmlsoara, 1998; 2. Casandroiu T. - Procese i utilaje pentru sortarea eartofilor, fruetelor ~i legumelor, Editura Paideea, Bucuresti, 1998; 3. Casandroiu 1994; 4: David L., Voicu Gh. - Sistema de transport, Editura Printech, 1997; 5. Fetecau C., s.a, - Prelucrarea materialelor plastice prin injeetare, Editura OID-ICM, Bucurestl, 1998; 6. IVierticaru V., s.a, -'-Ambalaje ~i mecanisme de ambalat, Editura OID-ICM, 1997; 7. Mu:;;etescu Elena, Paslsru Constanta - Tehnica arnbalarf i depozitarii mi3rfurilor, Editura Didaetica i Pedagogica, Bucurestl .1970. 8. Ra~enescu I. - Operatii i utiJaje in industria alimentara, Vol.I ~i II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1972; 9. Voicu Gh. - Sistema de dozare Iii ambalare, Ed. Bren, Bucuresti, 2001, 2003; 10. *" * - Manualul inginerului din industria alimentara, Ed.Tehnica, Vol. 1-2, 1998. 1999; 'Ii. * * * - Modern Packaging Enciclopedia, vol.41 , nr.7A. Me-Graw Hill Inc., New York, 330W, 1970 12. * *,. - Industrializarea celulozei ~i hartie], Culegere de normative i standarde; 13. * * - Normative li standards din domeniul ambalajelor: STAS 1079-73; STAS 1130980; STAS 1687(1,2,3,4)-82; STAS 2281-74; STAS 2336-74; STAS 3111(1,2,3)-75; STAfl3833-81; STAS 4857(4)-87; STAS 5470-74; STAS 5537-75; STAS 6237-87; STAS 6875-63; STAS 7673-84; STAS 7726-85 T., David L. - Utilaje pentru prelucrarea primara ~i pastrarea produselor bucuresti, agricole - Tndrumar pentru lucrari de laborator, Litografia Univ. Politehica