UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
OPERAȚII UNITARE ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
CENTRIFUGAREA-FILTRAREA

Coordonator,

Dr. Ing. Todosi Sanduleac Elena

Studenți:

Axentii Marina
Beglița Victoria
Ivan Anișoara
IPA Anul III

SUCEAVA, 2019
 CUPRINS

Introducere ......................................................................................................................................3
I. Considerații teoretice....................................................................................................................4
II. Factori care influențează operațiile de filtrare-centrifugare........................................................7
III. Descrierea matematică a operațiilor ........................................................................................11
IV. Utilaje pentru centrifugare-filtrare ..........................................................................................17
V. Studiu de caz .............................................................................................................................21
Concluzii........................................................................................................................................26
Bibliografie ....................................................................................................................................28

2
 Introducere

Industria alimentară capătă, pe zi ce trece, o importanță tot mai mare. Acest lucru se
datorează creșterii populației, deci a consumatorilor care impun o altă caracteristică industriei
alimentare, cea de dezvoltare vertiginoasă, atât sub aspect cantitativ cât și sub aspect calitativ.
Ritmul accelerat de dezvoltare a acestei industrii determină schimbarea continuă a proceselor,
tehnologiilor și utilajelor.
Cu toată varietatea mare a proceselor tehnologice din industria chimică, acestea pot fi
împărțite în faze sau operații distincte, care, deși aparțin unor fabricații diferite, pot fi definite prin
caracteristicile și natura lor comună. Astfel, dacă se analizează schemele proceselor tehnologice
din diferite ramuri ale industriei chimice, se constată că, în afara unor faze chimice specifice
fiecărei fabricații în parte, acestea însumează o serie de operații distincte, cum sunt: transportarea
materialelor, măcinarea, separarea, filtrarea, amestecarea, centrifugarea, încălzirea, evaporarea,
distilarea, uscarea, absorbția etc. Aceste operații comune mai multor fabricații se numesc operații
unitare sau operații tip. Aceste operații unitare se desfășoară pe utilaje asemănătoare, indiferent de
procesul tehnologic căruia îi aparțin. Studiul operațiilor unitare (în număr de câteva zeci) permite
însușirea elementelor fundamentale necesare calculului și exploatării tuturor fabricațiilor, fără a
studia în mod amănunțit toate procesele tehnologice (câteva zeci de mii).
Scopul acestui proiect este de a prezenta aspectele teoretice și aplicative referitoare la
procesele de transfer de impuls, și anume descrierea comparativă a operațiilor, filtrarea și
centrifugarea, și a utilajelor folosite pentru acestea în industria alimentară.

3
 I. Considerații teoretice

Prin separarea amestecurilor eterogene se urmărește să se obțină cele două faze, în stare cât
mai pură. În operația de separare se obține fie o singură fază, fie ambele, în funcție de valoarea pe
care o prezintă o fază sau alta. În vederea obținerii celor două faze separarea poate fi realizată prin
sedimentare, filtrare, centrifugare,separare ultrasonică, separare electrică.

În continuare se va prezenta un studiu comparativ dintre filtrare și centrifugare.

Filtrarea Criterii de Centrifugarea

comparație

o Reținerea particulelor solide o Separarea particulelor solide dintr-o

și îndepărtarea fazei fluide;
o Îndepărtarea fazei solide și
reținerea fazei fluide;
o Reținerea ambelor faze.
1. Scopul suspensie pe baza mărimii sau densității
acestora;
o Separarea lichidelor nemiscibile cu
densitate diferită(dispersii sau emulsii)
o Uscarea solidelor (cristale în special).
Lichidul este reținut între cristale dacă
este vâscos.
o Intensificarea proceselor de transfer de
masă

Figura 1 Principiul de funcționare la filtrare Figura 2 Principiul de funcționare la centrifugare

o În fig. 1 este prezentat
principiul de funcționare la
filtrare.
Fazele unui amestec eterogen 1 pot
fi separate prin reținerea uneia din
faze (fig. 1, a) pe anumite suprafețe
2 numite medii de filtrare, care au o
structură poroasă sau capilară.
Dimensiunile porilor sau
capilarelor trebuie să fie mai mici
decât cea mai mică particulă a fazei
ce urmează să se depună pe
suprafața de filtrare sub formă de
precipitat 3. Faza cu particule mai
mici decât dimensiunile porilor sau
capilarelor trece prin suprafața de
2. Principiul o În fig. 2 este prezentat principiul de
de funcționare la centrifugare.
funcționare Separarea în câmp cenrifugal se poate realiza
se poate realiza prin decantare sau filtrare.
 Separarea prin decantare în câmp
centrifugal
(fig.2,a) are loc când peretele centrifugei 1 este
neperforat. Când centrifuga se rotește în jurul
axului 2, pe suprafața lichidului acționează cele
două forțe F și G a căror rezultantă este R. Sub
influența acestei rezultante suprafața lichidului
ia forma unui paraboloid de rotație. Pentru a se
păstra echilibrul lichidului în aparat, trebuie ca
suprafața lichidului 3 să fie mereu
perpendiculară pe direcția rezultantei R. În
cazul când se mărește numărul de rotații ale

4
filtrare, și se colectează ca lichid
limpede numit filtrat.
o Operația de filtrare
se realizează cu o anumită viteză de
curgere a filtratului, reprezentată
prin cantitatea de filtrat obținută pe
unitate de suprafață filtrantă, în
unitate de timp.
𝑉 𝑚
𝑣= [ ⁄𝑠]
𝐴×𝜏
Viteza de filtrare este influențată
de următorii factori:
- Diferența de presiune Δp,
dintre presiunile p1 de
deasupra suprafeței filtrante
și p2 spațiul ocupat de filtrat
(fig. 1, c). Cu cât diferența
(p1-p2) este mai mare cu atât
filtrarea se realizează mai
bine.
- Materialul filtrant trebuie să
aibă calitatea de a reține cât
mai mult din faza dispersă,
să opună o rezistență
hidraulică cât mai mică la
curgerea fluidului, să fie
rezistent și să poată fi
recuperat la o altă operație
de filtrare.
axului, rezultanta devine aproape orizontală(
deoarece forța gravitațională este aproape
neglijabilă în comparație cu
forța centrifugă), iar suprafața lichidului se
stabilește după un paraboloid foarte înalt(fig. 2,
b). Particulele solide 4 conținute în amestecul
eterogen sunt menținute pe perete sub efectul
forței centrifuge, iar lichidul se ridică (după
forma suprafeței) la partea superioară 5 fiind
mereu îndepărtat sub efortul forței centrifuge.
 Separarea prin filtrare în câmp
centrifugal
(fig. 2, c) are loc când peretele centrifugei 1
este perforat comportându-se ca un suport sau
material de filtrare. Sub efectul forței
centrifuge , lichidul și particulele solide sunt,
proiectate spre periferie. Particulele de
dimensiuni mai mari proiectate la început se
așează pe pereți, apoi se așează și alte particule
de dimensiuni mai mici. Spre acest suport de
filtrare este proiectat și lichidul 3 care va
străbate stratul de precipitat 2 și orificiile
peretelui, fiind evacuate în exteriorul
centrifugei.
3. Teoria  Utilizarea efectului forței centrifugale
apare în necesitatea diferențierii forțelor de
cădere a celor două faze atunci când sunt
supuse separării.
Forța centrifugală este determinată de raza R și
de turația n a tobei centrifugei precum și de
masa particulelor supusă centrifugării:
𝐹 = 𝑚 × 𝑣 2 × 𝑅 [𝑁]
2𝜋𝑛
unde 𝑣 = 60 este viteza unghiulară de rotație,
în rad/s.
Particula de masă m poate cădea în câmp
gravitațional fiind atrasă cu o forță:
𝐺 = 𝑚𝑔.
Separarea în câmp centrifugal depinde de
raportul care se stabilește între forța centrifugă
și forța gravitațională:
𝐹𝑐 𝑚×𝑣 2 ×𝑅
𝑍= = .
𝐺 𝑚𝑔
5
- Granulația particulelor
conținute în amestecul
supus filtrării influențează
viteza de filtrare, viteza
crește în cazul filtrării
suspensiilor grosiere, ce
sunt ușor reținute pe
suprafața de filtrare și scade
când se filtrează suspensiile
foarte fine , ce astupă porii
suprafeței filtrante.
- Grosimea stratului de
precipitat h depus pe
suprafața de filtrare, prin
rezistența hidraulică mare pe
care o pune la curgerea
filtratului, reduce viteza de
filtrare.
- Viteza și temperatura
amestecului prin încălzire,
vâscozitatea fluidului se
reduce, crescând fluiditatea
și viteza de curgere prin
stratul filtrant.

6
 II. Factori care influențează operațiile de filtrare-centrifugare

1. Factori care influențează operația de filtrare

Există o proporționalitate directă între diverși factori care influențează operația de filtrare
și viteza de filtrare ( de ex. diferența de presiune) sau o proporționalitate inversă între factorii
filtrării și rezistența hidraulică a stratului de precipitat, structura suspenisiei, gradul de separare al
celor două faze etc.

Operatia de filtrare este influentata de un număr mare de factori.(după G Jinescu) [Ba,98]

Specificație Factorii
Fluidul natură, vâscozitate, densitate, proprietățile corosive.
Solidul natură, forma si dimensiunile particulelor, granulometrie.
Suspensia modul de obținere, concentrație, vârsta suspensiei, proprietățile
reologice, cantitatea sau debitul, temperatura, structura
suspensiei.

Sedimentul omogenitate, umiditatea finală, compresibilitatea, rezistența

Stratul filtrant
Operatia de filtrare
hidraulică.
natură, arie, grosime, dimensiunea porilor, rezistenta
hidrodinamică, rezistența chimică, rezistența mecanică,
capacitatea de regenerare.
funcționarea continuă sau discontinuă, presiunea si temperatura
de filtrare, viteza de filtrare, durata de filtrare. Filtrarea
la presiune constantă este cea mai obișnuită în practică. În aceste
condiții, odată cu cresterea grosimii stratului de precipitat are loc
o scădere a debitului de filtrat până la o valoare sub care
cotinuarea filtrării nu mai este economică.

Faza de spălare natura lichidului de spălare, debitul,concentrația și durata.

Factorii pot avea valori constante sau variabile în timpul filtrării, în funcție de procedeul
de filtrare și de condițiile de realizare a operatiei.
Principalii factori de care depinde operația de filtrare pot fi împărţiţi în trei mari categorii:
 factori referitori la suspensie ( amestecul eterogen solid-fluid)
 factori referitori la materialul filtrant
 factori referitori la operaţia de filtrare [So,18]
În primul caz, amestecul eterogen solid-fluid influențează filtrarea prin: natura și structura sa,
granulometria particulelor, conținutul procentual de particule raportat la total sau la filtrat și
vâscozitatea fluidului în care se găsesc particulele solide.
Structura suspensiei influențează permeabilitatea precipitatelor.Precipitatele obținute din
particule sferice, în special cristaline, se numesc precipitate necompresibile. Cele obținute din
particule deformabile, amorfe sau sub formă de foițe se numesc precipitate compresibile.
Creșterea presiunii în cazul precipitatatelor compresibile va avea drept consecință creșterea
rezistenței de precipitat și uneori chiar la micșorarea vitezei de filtrare [Gu,97].

7
 Mărimea particulelor care formează faza solidă a suspensiei poate varia între 1mm și 1µm,
în cazul filtrărilor clasice. Neuniformitatea dimensiunilor particulelor are o influență negativă
asupra realizării filtrătii. Particulele cu dimensiuni mai mari vor da precipitate permeabile, în timp
ce partiulele cu dimensiuni mici, de ordinul micrometrilor, în general, dau precipitate cu
permeabilitate mică.

Conținutul procentual de particule solide raportat la filtrat este important prin aceea că dacă
este prea mare, stratul de precipitat se formează repede, micșorând-se repede viteza de filtrare.
Dacă acest conținut este mic, poate conduce la formarea greoaie a stratului inițial de precipitat.

Vâscozitatea filtratului influențează viteza de filtrare invers proporțional.: cu scăderea

vâscozității crește viteza de filtrare. Prin urmare, o vâscozitate ridicată conduce la o curgere mai
dificilă ceea ce contribuie la creșterea pierderii de presiune în stratul de masă filtrantă, sporind
astfel consumul de energie necesar filtrării, în timp ce o vâscozitate redusă va conduce la o filtrare
ușoară.

Creșterea temperaturii de filtrare influențează favorabil filtrarea, fie prin micșorarea

vâscozității, fie prin modificarea granulometriei (inducerea unei coagulări). Efectul favorabil al
creșterii temperaturii poate fi micșorat și chiar anulat dacă temperatura determină umflarea
stratului filtrant.

Grosimea optimă a stratului de precipitat este determinată de rezistența specifică a

precipitatului la curgerea lichidului, care este, la rândul ei, caracteristica de filtrare cea mai
importantă și cu sensul fizic cel mai complex. Grosimea stratului de precipitat precum și modul
cum decurge spălarea, influentează operația de filrare. Viteza de filtrare în acest caz, scade odată
cu creșterea grosimii stratului de precipitat, iar viteza de spălare este egală cu viteza de filtrare în
ultimul moment al filtrării (atunci când stratul de precipitat nu mai crește) [Gu,97].

Alegerea unui material filtrant optim pentru realizarea operației de filtrare, se realizează
ținând cont de următoarele criterii: capacitatea materialului filtrant de a reține particulele solide
din amestec, rezistența hidraulică, rezistența mecanică, chimică și la coroziune a materialului
filtrant și nu în ultimul rând prețul de cost.

Materialul folosit ca strat filtrant trebuie: să rețină cât mai complet faza solidă a suspensiei
si eventualele impurități (provenite din surse ca: material filtrant, coroziune reacții chimice etc.),
să aibă rezistență hidraulică redusă, să posede rezistență mecanică și chimică corespunzătoare
condițiilor în care se realizează filtrarea, să se regenereze ușor, să fie ieftin și ușor de procurat.

Materialul filtrant poate determina:

- o filtrare sperficială caracterizată prin reținere pe suprafața stratului filtrant;

- o filtrare în adâncime, caracterizată prin reținerea fazei disperse în toată adâncimea sa (de
exemplu: filtrarea apei prin filtrele cu nisip).

În funcție de natura lor, materialele se utilizează sub formă de table, site, țesături, împletituri, plăci
poroase, straturi fibroase și pulverulente, straturi granulare, membrane [Ba,98]

Diferența de presiune este unul dintre cei mai importanți factori care influențează în mod
direct desfășurarea operației de filtrare. Pentru obținerea unui filtrat lipsit de particule solide este

8
necesar ca la începutul operației de filtrare diferenșa de presiune să prezinte valori mici, iar pe
măsură ce inaintează filtrarea să crească și diferența de presiune. De asemenea, este necesară o
repartizare uniformă a presiunii pe întreaga arie a suprafeței active a materialului filtrant [So,18]

2. Factori care influențează operația de centrifugare

Mărimea
forței
centrifuge
Viteza de
sedimentare Spuma

Factorii care
influențează
centrifugarea
Materialul Vâscozitatea
supus materialului
centrifugării supus
centrifugării
Temperatura

Efectul forței centrifuge este influențat de o serie de factori atât la separarea prin sedimentare
cât și prin filtrare. Factorii principali care intervin în proces sunt: mărimea forței centrifuge, natura
materialului de separat și natura materialului din care este continut utilajul.

Materialul supus centrifugării sub influența forței centrifuge, influențează separearea prin
caracteristicile sale. Astfel, toate materialele care prin caracteristicile sale aduc dificultăți de
sedimentare sau filtrare se comportă similar și în cazul centrifugării.

La construcția unei centrifuge se ține cont de anumite caracteristici ale materialului supus
centrifugării și anume: comportarea la coroziune și rezistența admisibilă a materialului ce apare
supus presiunii.Teoretic, se consideră că mărind grosimea peretelui unui tambur în miscare de
rotatie se poate construi o centrifuga de orice diametru si la orice turatie, în practică însă, diametrul
si turatia centrifugei - pentru centrifugarea goala - nu depind de grosimea peretului, ci de
caracteristicile materialului utilizat pentru constructie.

9
 Vâscozitatea materialului supus cemtrifugării influențează nefavorabil separarea centrifugală.
Odată cu creșterea vâscozității scade eficacitatea separării prin centrifugare.

De asemenea, spuma este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcatuiesc se atașează
de particulele solide, mărindu-le volumul aparent și astfel micșorează masa volumică aparentă.

Este cunoscut faptul că viteza de sedimentare în câmp gravitational se poate determina cu

relatia:

În cazul sedimentării în câmp centrifugal, în locul accelerației gravitaționale g, intervine

accelerația centrifugală ω²R= (2π·n)²R, deci:

Ws(c) = fc*Ws(g)

Din relația de mai sus rezultă că viteza de separare centrifugală este egală cu produsul dintre
viteza de sedimentare gravitațonală și factorul de separare.

Operația de centrifugare depinde și de forma suprafeței lichidului centrifugat: materialul aflat

în tamburul unei centrifuge verticale este supus acțiunii a două forțe: forța gravitațională G și forța
centrifugă 𝐹𝑐 . Ca urmare suprafața liberă a lichidului ia forma unui paraboloid de revoluție.

Aspecte comune

Centrifugarea reprezintă un mijloc, o tehnică de lucru care are drept scop – intensificarea
operațiilor de separare a sistemelor eterogene lichide.
Efectul forței centrifuge în cazul filtrării influențează doi factori: viteza de filtrare și
umiditatea finală a sedimentului. Filtrarea suspensiilor în câmp de forțe centrifuge se
caracterizează prin viteze mai mari de filtrare și prin conținutul redus de lichid din sediment.
Forța motrice a operației de filtrare este presiunea centrifugală rezultată din mișcarea de rotație
a lichidului [Ba,98].
Creșterea vitezei de filtrare în acest caz, se datorează mărimii forței centrifuge care
acționează asupra fazelor suspensiei, fiind o valoare care depășește considerabil forța
gravitațională exercitată de câmpul gravitațional.
Durata fazelor de filtrare în cazul filtrării centrifugale depinde de o serie de factori. La
suspensiile diluate, faza de formare a sedimentului este foarte importantă, în timp ce la
suspensiile concentrate faza de formare a sedimentului este absentă, deoarece apare o depunere
instantanee.
În consecință, forța centrifugă ajută, din punct de vedere calitativ și cantitativ, operația
de filtrare, având un efect pozitiv asupra desfășurării acesteia.

10
 III. Descrierea matematică a operațiilor

1. Descrierea matematică a operației de filtrare

Fig. 3.1 Schema principiului filtrării

Curgerea fluidului supus filtrării (suspensia) cu debitul Q prin mediul filtrant, se produce
sub acţiunea diferenţei de presiune (căderea de presiune) Δp dintre presiunea p1 din amonte şi p2
din aval de filtru. Această cădere de presiune poate fi asigurată de următoarele condiţii: forţa
gravitaţională, presiunea fluidului, vacuumul din aval de filtru, forţa centrifugă (cazul aplicării
separatoarelor centrifugale ca instalaţii de filtrare).

 Teoria filtrului ideal

Fig. 3.2- Filtrul ideal

Acest filtru se aplică pentru studiul suspensiilor si amestecurilor eterogene solid-lichid iar
rezultatele se extrapolează și pentru amestecuri solid-gaz.
11
 Printr-un singur por, curgerea se face conform legii lui Fanning:

𝑙 ω2
∆𝑃 = λ 𝑝
𝑑 2 𝑙

Deoarece curgerea in pori este laminară:

64
λ=
𝑅𝑒
Având în vedere relația de mai sus ∆𝑃 devine:

64 𝑙 𝜔2 𝜇 𝑙 𝜔2 𝑙
∆𝑃 = ∗ ∗ ∗ 𝑝𝑙 = 64 ∗ ∗ ∗ 𝑝𝑙 = 32𝜇 ∗ 2 ∗ 𝜔
𝑅𝑒 𝑑 2 𝑝𝑣𝑑 𝑑 2 𝑑

Unde: ∆𝑃- pierderea de presiune datorată frecării la trecerea lichidului prin porii filtrului;

λ- coeficient de frecare;

l- lungimea porilor, egală cu grosimea stratului permeabil ideal, m;

w- viteza lichidului în porii filtrului, m/s;

pl- densitatea lichidului, kg/m3;

d- diametrul porilor,m.

Debitul volumic de lichid care curge printr-un por este dat de relația:

𝜋𝑑2
𝑞𝑣 = ∗𝑤
4
 Capacitatea de filtrare

Capacitatea de filtrare sau eficienţa filtrării reprezintă capacitatea elementului filtrant de a

reţine particulele cu dimensiuni mai mari decât o anumită valoare prestabilită x (μm) a fineţei de
filtrare. Această caracteristică dată se exprimă analitic prin factorul βx şi se determină cu ajutorul
testului trecerilor multiple (multi – pass filter test), care s–a introdus în standardele internaţionale
(ISO 4572 – 1981).

Valoarea factorului βx este dată de raportul dintre numărul de particule mai mari de o
anumită dimensiune x înainte de filtru şi numărul de particule mai mari decât aceeaşi dimensiune
x după filtrare.

12
 Adică:

𝑁𝑥 (𝑎𝑚𝑜𝑛𝑡𝑒)
𝛽𝑥 =
𝑁𝑥 (𝑎𝑣𝑎𝑙)
Exemplu: Dacă un filtru are β10 = 2, înseamnă că filtrul respectiv reţine jumătate din
particulele mai mari de 10 μm. Dacă β5 = 1, înseamnă că filtrul nu reţine particulele cu
dimensiunea mai mare de 5 μm.

 Eficiența filtrării

Eficienţa filtrării (Ex) este dată de posibilitatea unui filtru de a reţine un impurificant
artificial specificat, de o anumită concentraţie, în condiţii precizate de încercare.

1
𝐸𝑥 (%) = (1 − ) ∗ 100
𝛽𝑥
Astfel, atât factorul βx cât şi Ex se determină prin testul trecerilor multiple, singurul test
acceptat de ISO pentru evaluarea capacităţii de filtrare.

 Concentrația suspensiei

În cazul filtrării suspensiilor concentrate, datorită aglomerării particulelor solide se

formează punți ce susțin turta de sediment (fig.3.2).

Fig.3.2 Filtrarea suspensiilor concentrate

13
 2. Descrierea matematică a operației de centrifugare

 Mărimea forței centrifuge

Asupra unei particule de masă m aflată în mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară ω, acţionează
forţa centrifugă Fc şi forţa de greutate G (fig 3.3). Forţa centrifugă se calculează cu relaţia:

Fc = m · a ; Fc = m · ω2 · r
Forţa de greutate este: G = m · g
unde: a este acceleraţia centrifugă;
ω – viteza unghiulară;
r – distanţa de la axa de rotaţie la particulă.

Fig. 3.3 Acțiunea forței centrifuge asupra particulei de lichid

Câmpul de forţe dintr-o centrifugă care acţionează asupra unei particule este caracterizat prin
raportul adimensional egal cu raportul acceleraţiilor:

𝐹 𝜔2 ∗ 𝑟
𝑍= =
𝐺 𝑔

Acceleraţia centrifugă creşte cu distanţă r de la particulă la axa de rotaţie:

a=r·ω2

Separarea propriu-zisă a celor două faze este determinată de forța centrifugă care ia nastere la
rotirea unui corp în jurul axei sale. Forta centrifugă care ia naștere la deplasarea unei particule pe
o traiectorie curbă se exprimă prin ecuația:

𝑚𝑤 2
𝐹𝑐 = (1)
𝑅

14
 unde: Fc - forta centrifugă, N;

m - masa particulei, Kg;

w - viteza periferica, m/s;

R - raza de rotatie, m;

Luând in considerare viteza unghiulara ω, relatia devine:

Fc= mω²R , unde w= ωR (2)

Raportul dintre forta centrifuga Fc si forta gravitațională Fg se numește factor de separare și

se notează cu fc.

𝑚ω2 𝑅
𝑓𝑐 = (3)
𝑚𝑔

Exprimând viteza unghiulară ω prin: ω= 2π*n, în care n reprezintă turația, rezultă factorul de
separare:

(2𝜋𝑛)2 𝑅
𝑓𝑐 = (4)
𝑔

Deoarece s-a aproximat π²~g. Atunci:

𝐹𝑐 = 4𝑛2 𝑅𝐹𝑔 (5)

Din relatia de mai sus rezultă efectul de separare, care este indepedent de masa particulei care
se separă și poate fi mărit în special prin creșterea turației (n²).

Factorul de separare este un criteriu important în clasificarea centrifugelor. De reținut este

faptul că acest factor de separare ω²R, este o formă modificată a criteriului Froude, care este definit
ca raportul forțelor centrifugale și gravitaționale.

 Viteza de sedimentare a particulei în câmpul de forţe

Utilizând legea lui Stokes, viteza de sedimentare a unei particule aflată într-o suspensie se
poate scrie astfel:

𝑑2 (𝑝𝑠 −𝑝𝑙 )
𝑣𝑔 = ∗𝑔 [m/s]
18ƞ

15
 unde: d este diametrul particulei solide [m]; \

ps– densitatea particulei solide [kg/m3 ];

pl – densitatea lichidului [kg/m3 ];

η – vâscozitatea dinamică a lichidului [MPa·s];

g – acceleraţia gravitaţională [9,81 m/s2 ].

Dacă se substituie în relaţia lui Stokes acceleraţia gravitaţională cu acceleraţia centrifugă se

obţine viteza de sedimentare a particulelor din suspensie aflate în mişcare de rotaţie:

𝑑2 (𝑝𝑠 − 𝑝𝑙 )
𝑣𝑔 = ∗ 𝑟ω2
18ƞ
Combinând cele două relaţii de calcul pentru viteza de sedimentare în câmp gravitaţional
vg şi centrifugal v, se obţine:

ω2 ∗ 𝑟
𝑣 = 𝑣𝑔 = 𝑣𝑔 ∗ 𝑍
𝑔

 Eforturi şi presiuni datorate forţei centrifuge

Forţa centrifugă datorată rotaţiei tamburului reprezintă o solicitare exterioară care induce o stare
de eforturi în materialul peretelui şi influenţează valoarea presiunii suspensiei (fig.3.4).

Fig. 3.4 Elemente geometrice de calcul a efortului şi presiunii datorate forţei centrifuge

16
 IV. Utilaje pentru centrifugare-filtrare

1. Utilaje pentru centrifugare

Utilajele pentru realizarea separării amestecurilor eterogene se pot clasifica după felul obținerii
efectului de centrifugare, astfel [Pe, 98]:
- centrifuge cu elemente în mișcare, în această grupă fiind cuprinse centrifugele
decantoare și centrifugele filtrante;
- utilaje fără piese în mișcare;
1. Centrifuge decantoare
a) centrifuge verticale;
b) centrifuge cu talere conice și duze de evacuare a sedimentului;
c) centrifuge orizontale;
2. Centrifuge filtrante
a) centrifuga verticală cu funcționare discontinuă;
b) centrifuge orizontale cu funcționare continuă;
c) centrifuga conică cu funcționare continuă;
3. Centrifuge fără elemente în mișcare
a) ciclonul;
b) hidrocicloane;

Clasificarea centrifugelor [Gu, 97]:

1. După valoarea factorului de separare (criteriul Froude):

 Centrifuge, z<5000
 Supercentrifuge, 5000<z<50000
 Ultracentrifuge, 105 <z
2. După destinația lor: de decantare, de filtrare, de separare
3. După poziția axei: verticale, orizontale, înclinate
4. După susținerea tamburului: suspendate, sprijinite
5. După modul de funcționare: cu funcționare periodică, cu funcționare continuă
6. După modul de descărcare: manuale, prin gravitație, cuțite și raclete, melc, pistoane
pulsante, etc.

Centrifugele filtrante se caracterizează prin prezența unui tambur perforat căptușit, eventual cu
sită sau pânză. Se întrebuințează la filtrarea suspensiilor, separarea cristalelor din suspensia cristalină
inițială, uscarea materialelor textile, etc. Sunt utilizate în industria laptelui și a lactozei, la uscarea
mecanică în industria penelor și a cărnii. Acestea se împart în centrifuge continue cu ax orizontal și
centrifuge continue cu ax vertical.

17
Centrifuga filtrantă continuă cu ax vertical

Fig. 4.1-Centrifuga filtrantă continuă cu ax vertical

1-carcasă, 2-tambur filtrant conic, 3-tambur conic cu șurub elicoidal de frânare, 4-alimentare, 5-evacuare filtrat, 6-
evacuare sediment, 7-arbore de antrenare, 8-distribuitor suspensie;

În interiorul tamburului perforat al centrifugei 2 se rotește cu turație mai mică un al doilea

tambur conic cu perete plin 3, la periferia căruia este montat un șurub elicoidal de frânare,
terminându-se la partea superioară cu un sistem de distribuție 8, pe care se scurge soluția cu
suspensia supusă filtrării. Deasupra tamburului filtrant se găsește un al treilea tambur fix care
reprezintă carcasa 1. Soluția supusă filtrării este introdusă pe la partea superioară prin pâlnia de
alimentare 4 din care cade pe distribuitorul 8 al tamburului conic cu șurub elicoidal. Sub influența
forței centrifuge, filtratul trece prin tamburul perforat 2, ajunge între acesta și carcasa 1 și este
evacuat prin sistemul de evacuare a filtratului 5. Pe suprafața tamburului se formează un strat de
sediment a cărui grosime se micșorează continuu spre gura de evacuare, secțiunea de trecere din
cauza conicității rămânând constantă. Deoarece sedimentul are un unghi de frecare mai mic decât
înclinația tamburului, el se mișcă pe generatoare tamburului. Pentru mărirea duratei de parcurs,
mișcarea sedimentului este frânată de șurubul elicoidal care se rotește mai încet decât tamburul
perforat și după parcurgerea drumului este evacuat prin sistemul de evacuare 6. Diferența necesară
între viteza de rotație a tamburului și viteza șurubului elicoidal se realizează cu ajutorul unui
reductor cu roți dințate.

Centrifugele de decantare se împart în centrifuge de decantare discontinuă cu tambur

suspendat și centrifuge de decantare cu funcționare continuă.
Supercentrifugele sunt de două tipuri principale:
 Separatoare de lichid, având tamburul cu înălțime mică, turație de 5000-10000 rot/min
18
  Supercentrifuge tubulare, cu tambur tubular care funcționează cu o turație de 14000-45000
rot/min

2. Utilaje pentru filtrare

Prin operația de filtrare se separă amestecurile de tipul suspensiei în mediu gazos și mediu
lichid. Necesitatea de a reține prin filtrare mai multe particule fine și de a realiza operația cu viteză
mare de filtrare, a condus la construirea de diverse tipuri de utilaje [Pe,98].
În industrie se folosesc filtre de construcție diferită, uneori de construcţie foarte complicată
, condiţiile lor de funcţionare variind adesea de la un aparat la altul. Clasificarea filtrelor se poate
face după mai multe criterii ţinându-se seama de modul lor de funcţionare, de modul de creare a
diferenţei de presiune, de direcţiile reciproce de acţiune a forţei gravitaţionale şi de deplasare a
filtrelor.
Filtrele se clasifică după mai multe criterii [Gu,97]:

a) După modul de funcționare:

 Filtre cu funcționare discontinuă
 Filtre cu funcționare continuă

b) După modul în care se realizează diferența de presiune:

 Filtre care funcționează sub acțiunea presiunii hidrostatice a coloanei de lichid car
e se filtrează
 Filtre cu vid, care funcționează datorită vidului produs de pompele de vid
 Filtre-presă, care funcționează sub acțiunea presiunii produse de pompe sau
compresoare

c) După tipul stratului filtrant, toate filtrele pot fi împărțite în următoarele grupe:
 Filtre cu strat filtrant din granule libere
 Filtre cu strat filtrant din țesătură
 Filtre cu strat filtrant rigid

1. Filtre pentru amestecuri eterogene-gazoase

Aceste utilaje rețin pariculele solide din gaze, pe suprafața de filtrare care poate fi din
țesătură textilă foarte fibroasă, sub forma unor saci. Aceste filtre sunt [Pe,98]:
 Filtrele cu aspirație
 Filtrul sub presiune

2. Filtre pentru amestecuri eterogene-lichide

Aceste filtre separă particulele solide aflate în suspensie în mediile dispersante lichide.
Clasificarea filtrelor pentru lichide se poate face ținând seama de mai multe criterii, astfel
[Pe,98]:
 filtre cu funcționare la presiune hidrostatică;
 filtre cu funcționare sub depresiune:
o filtrul rotativ celular
o filtrul celular cu suprafața interioară de filtrare
 filtre sub presiune:
o filtre cu funcționare discontinuă:
 Filtre presă
 Cu plăci
 Cu plăci și rame
 Filtre presă sterilizante
19
  Filtre cu saci
 Filtru presă cu elemente filtrante orizontale
o filtre cu funcționare continuă:
 filtru Gaudfrin
 Filtrul ideal

Filtrul ideal este un strat permeabil, cu fețe paralele, permeabilitatea lui fiind datorată unor
pori cilindrici, capilari, cu diametre egale și constante, perpendiculari și uniform distribuiți pe
fețele stratului [So,18].

Fig. 4.2-Filtrul ideal

20
 V. Studiu de caz

Procesul de fabricație în industria vinului are o multitudine de operații. Limpezirea

reprezintă o etapă importantă în procesul de fabricație. Aceasta are ca scop eliminarea particulelor
(cristaline, amorfe, microorganisme ș.a.) ce formează tulbureala și a substanțelor dispersate
coloidal ce ar putea tulbura ulterior vinul.
Limpezirea mustului conduce la separarea a două fracțiuni: mustul limpede, decantat și a
depozitului format la fundul vasului, denumit burbă [Le, 18]
Pentru limpezirea mustului în practică se utilizează următoarele procedee:
 Sedimentarea cu decantare;
 Centrifugare;
 Filtrare.
Limpezirea prin centrifugare este un procedeu rapid de prelimpezire, și limpezire a
vinurilor noi, de separare a precipitatelor rămase de la cleire etc., fără să afecteze compoziția
fizico-chimică și însușirile senzoriale.
Limpezirea prin filtrare este un procedeu fizico-mecanic eficace de limpezire și stabilizare
a vinurilor. În vinificație se folosește o gamă mare de filtre [Da, 10].
În vederea unei analize elocvente se va prezenta câte un studiu de caz pentru fiecare
operație:

 Filtrarea vinului

Filtrele sub presiune cu saci utilizate în industria vinului.

Note teoretice:

În această categorie se încadrează o serie de tipuri de

construcții de filtru care funcționează sub presiune. Sânt
alcătuite dintr-o cuvă filtrantă care se închide etanș și în
interiorul căreia se găsesc elementele filtrante de
diferite tipuri. Pot funcșiona ca filtre sub presiune cu
filtrare obișnuită sau ca filtre sub presiune cu filtrare cu
caracter sterilizant. Pentru filtrarea cu caracter
sterilizant pe suprafața elementelor filtrante se depun
materiale care asigură realizarea filtrării sterilizante.
Fig. 5.1-Filtru cu saci Seitz-Komet În figura 3 este prezentată schematic construcția unui
1-cuvă cilindrică; 2-sac filtrant; 3-fund pentru fixarea filtru cu saci tip Seit-Komet, întrebuințat în special în
sacilor; 4-racord alimentar, 5-supapă; 6-racord industria vinului. Filtrul are o cuvă filtrantă 1 sub formă
evacuare. de vase cilindrice, construit din oțel inoxidabil,în interiorul căreia se
găsesc sacii filtranți sub formă de site metalice de formă tronconică
2. Numărul sacilor din interiorul unei cuve filtrante depinde de
mărimea filtrului. Ei sunt montați pe cercuri concentrice, având în centru un sac central. Sacii sunt
din țesătură metalică sau tablă perforată, fie din bronz, fie din oțel inoxidabil rezistent la coroziunea
lichidului supus filtrării. Sunt atârnați de un fund 3 prins între capac și cuva filtrantă. Pe această

21
cale spațiul din interorul cuvei se separă în două părți, una în exteriorul sacilor, alta în interior care
comunică între ele prin pereții sacilor. În partea din interiorul sacilor se află filtratul, iar în partea
din exterior lichidul supus filtrării.
La acest tip de filtrare se realizează filtrarea apropiată de filtrarea sterilizantă datorită
faptului că filtrarea propriu-zisă se realizează după depunerea unui strat de material pe suprafața
exterioară a sacului [Ră, 82]
Alimentarea se realizează în cuva cilindrică prin racordul 4, lichidul supus filtrării fiind
împins sub presiune.
Modul de lucru:

1. La început se introduce vin cu praf de diatomită pentru formarea stratului de

masă filtrantă și vinul filtrat, deoarece nu este suficient limpezit se recirculă.
2. După formarea stratului de masă filtrantă, filtrarea se realizează pe principiile obișnuite,
mărimea particulelor reținute depinzând de mărimea porilor din stratul de masă
filtrantă. În general pe acest sistem nu se pot realiza pori de dimensiuni mici, ceea ce
face ca particulile cu dimensiunile cele mai mici care sunt reținute să fie de diametrul
minim 50 μm.
3. Filtratul pătruns în interiorul sacului este împins sub presiunea amesteculuila filtrare și
trece prin dispozitivul sub formă de supapă 5 între fundul 3 și capacul superior și prin
racordul central superior 6.
4. Vinul limpezit este eliminat din filtru.
5. După colmatarea stratului de masă filtrantă vinul din vas se golește racordul de curgere
6 și se continuie cu operația de spălare.
6. Spălarea se efectuiază cu apă, în circulație în sens invers cu vinul, din interior spre
exteriorul sacilor filtranți. Ea se realizează cu scopul ca apa să antreneze stratul care s-
a depus pe exteriorul sitei.
7. După spălare se poate reîncepe o nouă operație de filtrare cu formarea inișială a stratului
de masă filtrantă, fără ca filtrul să fie desfăcut, decât după un număr mai mare de
operații.

Avantaje:

 Productivitatea filtrului ajunge până la 3500 l/m2

 Presiunea de filtrare poate atinge până la 106 Pa

Dezavantaj:

 Suprafața de filtrare relativ mică

 Nu reține particulele sub 50 µm

În figura 4 este prezentată schema funcțională a unei instalații de filtrare cu filtru sub
presiune Seitz-Komet:

22
 Fig. 5.2- Schema instalației de filtrare cu filtru cu saci Seit-Komet
1-filtru; 2-rezervor pentru colmatare; 3-rezervor pentru diatomită; 4-agitator; 5-pompă centrifugă;
6-pompă dozatoare; 7-debitmetru; 8,9,10-bloc de comandă

În schemă, pe lângă filtru, sunt cuprinse două rezervoare, unul cu diatomită în care se
prepară suspensia și se trimite în cel de-al doilea care este rezervorul de colmatare și două pompe,
una pentru circulația vinului, apei și suspensiei pentru colmatare, cea de-a doua pentru circularea
suspensiei de diatomită.
Filtrarea se realizează prin colmatarea inițială a pânzelor filtrante apoi filtrarea prin
colmatare și spălare. Spălarea se realizează cu apă care circulă în sens contrar față de vin, spălând
pânza filtrantă și antrenând spre evacuarea stratului de adaos pentru colmatare. Spălarea aceasta
nu este o spălare pentru recuperarea soluției din precipitat sau spălarea precipitatului în sensul
operației de filtrare, ci o spălare pentru regenerarea suprafeței filtrante concomitent cu înlăturarea
precipitatului de la suprafața filtrantă.

 Centrifugarea vinului

Se folosește centrifuga cu talere cilindrice concentrice.

Note teoretice

Sunt folosite pentru clarificare, care se realizează pentru înlăturarea impurităților solide în
suspensie în faza lichidă.
În industria alimentară clarificarea centrifugală și-a regăsit o serie de aplicații.
Clarificatorul centrifugal cu talere este folosit în industria vinului, berii, sucurilor de fructe.
Din punct de vedere constructiv separatoarele cu talere cilindrice pot fi semiermetice sau
ermetice, deosebirea dintre cele două tipuri fiind dată de sistemul de alimentare. Pentru cele
semiermetice alimentarea se realizează sub efectul presiunii hidrostatice , iar pentru cele ermetice
sub presiune, prin conductă închisă.
Elementul principal al unui separator este toba cu talere 1, acționează în mișcarea de rotație
prin intermediul unui arbore vertical 2 pe care se sprijină și care la rândul său primește mișcarea
de rotație de la un motor electric montat curent în carcasa separatorului, fixat de ea.
Toba propriu-zisă este elementul prin care se realizează separarea centrifugală. În
construcția ei se includ: talerele cilindrice concentrice 8 cu o parte fixată pe carcasa tobei și cealaltă
parte arcuită spre interior [Ră, 82].

23
 Fig. 1.3-Centrifuga cu talere cilindrice concentrice
1-toba cu talere; 2-arbore vertical; 3-roată melcată; 4-șurubul melc; 5, 6-rulmenți; 7-sistem de frânare; 8-talere
cilindrice concentrice; 9-statorul.

Mod de lucru

1. Lichidul de alimentare cade la partea inferioară în centrul tobei;

2. Se ridică la primul taler și urmează drumul sinuos printre talere și în final în partea
inferioară a interiorului peretelui tobei;
3. Separatorul funcționează continuu o perioadă de câteva ore, până se adună în interiorul
tobei o cantitate de sediment care începe să împiedice limpezirea ;
4. În momentul în care în lichidul limpezit apar suspensii se oprește alimentarea și după
evacuarea lichidului limpezit din tobă;
5. Se oprește motorul electric și se pune frâna pentru oprire;
6. Se scoate toba și se curăță sedimentul, se spală, se remontează și se poate reîncepe operația.

Pentru reducerea timpului neproductiv separatorul poate fi prevăzut cu două tobe și după
scoaterea tobei murdare se montează toba curată și se reîncepe limpezirea.

Avantaje:

 Realizează o separare foarte bună datorită drumului lung pe care-l parcurge lichidul
la trecerea în serie printre toate talerele;
 Factor de separare la care lucrează este mare;

24
  Are parțial efect sterilizant, deoarece o parte din microorganisme se separă prin
sedimentare.

Dezavantaj:

 Faza solidă trebuie să fie în proporții reduse.

 Este costisitoare și foarte zgomotoasă

Aprecieri

După studierea funcționalităților, avantajelor și dezavantajelor Filtrului sub presiune cu

saci și a Centrifugei cu talere cilindrice este de constatat că în procesul de limpezire centrifugarea
este procedeul cel mai rapid, și care asigură continuitatea fluxului tehnologic. Centrifuga funcționa
la viteze foarte mari (adesea până la 10.000 rpm) și au un debit foarte mare.
Centrifugarea asigură:
o Clarificarea rapidă a mustului
o Eliminarea drojdiilor în timpul fermentației pentru a încetini fermentația alcoolică
o Imediată clarificare a vinurilor amendate
Centrifugele sunt excelente pentru îndepărtarea particulelor dense, cum ar fi bucățile de piele
de struguri, însă vor elimina doar o parte din ele: nu duc niciodată la eliminarea completă a
acestora.
Clarificarea centrifugală înlocuiește cu succes filtrările dificile, la care stratul de precipitat se
depune greu.

25
 Concluzii

În urma realizării acestui proiect, am reușit să însușim atât aspectele teoretice cât și cele
practice privind desfășurarea operațiilor de filtrare și centrifugare, precum și utilajele folosite
pentru acestea în industria alimentară.

Centrifugarea reprezintă un mijloc, o tehnică de lucru care permite intensificarea operației de

filtrare. Cresterea vitezei de filtrare datorită actiunii fortei centrifuge permite separarea
suspensiilor în regim rapid, sporind filtrarea unor lichide vital necesare vietii de zi cu zi a
oamenilor precum apa de consum. Clarificarea centrifugală înlocuiește cu succes filtrările dificile,
la care stratul de precipitat se depune greu.
Ritmul alert de dezvoltare al societății moderne precum și creșterea rapidă a numărului
populației necesită întreprinderea unor soluții noi ce vor grăbi și ușura procesul tehnologic de
obtinere al unor produse finite calitative care, la rândul lor, vor satisface necesitățile
consumatorului.

26
27
 Bibliografie

[Ba,98]-Banu Constantin, Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnică,

București, 1998.
[Da,10]-Dabija Adriana, Biotehnologii în Industria Alimentară Fermentativă, Editura pim, 2010.
[Gu,97]-Gutt Sonia, Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universității din
Suceava, Suceava, 1997.
[Le,18]-Leahu Ana, Tehnologia băuturilor alcoolice și nealcoolice-curs, 2018.
[Pe,98]-Petculescu, E., Dinache, P., Ioancea, L. Mașini, utilaje și instalații din industria
alimentară. București, Editura didactică și pedagogică, 1998.
[Ră,82]-Rășănescu Ioan, Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universitatea din
Galați, 1982.
[So,18]-Solomon Nicolae, Operații unitare în industria alimentară-note de curs, 2018.

 Surse electronice
1-https://documents.tips/documents/filtrarea-55f9f80fe7159.html
2- https://ru.scribd.com/doc/39386735/SEPARAREA-PRIN-FILTRARE
3- https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_4.pdf
4- https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_5.pdf
5- http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1-c6-filtrarea.pdf

28