UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
OPERAȚII UNITARE ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
CENTRIFUGAREA-FILTRAREA
 SUCEAVA, 2019

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................................3
I. Considerații teoretice..........................................................................................................................4
II. Factori care influențează operațiile de filtrare-centrifugare..............................................................7
III. Descrierea matematică a operațiilor...............................................................................................11
IV. Utilaje centrifugare și filtrare..........................................................................................................17
V. Studiu de caz:Centrifugarea și filtrarea în industria vinului..............................................................23
Concluzii...............................................................................................................................................29
Bibliografie...........................................................................................................................................30

2
 Introducere

Industria alimentară capătă, pe zi ce trece, o importanță tot mai mare. Acest lucru se
datorează creșterii populației, deci a consumatorilor care impun o altă caracteristică industriei
alimentare, cea de dezvoltare vertiginoasă, atât sub aspect cantitativ cât și sub aspect calitativ.
Ritmul accelerat de dezvoltare a acestei industrii determină schimbarea continuă a proceselor,
tehnologiilor și utilajelor.
Cu toată varietatea mare a proceselor tehnologice din industria chimică, acestea pot fi
împărțite în faze sau operații distincte, care, deși aparțin unor fabricații diferite, pot fi definite
prin caracteristicile și natura lor comună. Astfel, dacă se analizează schemele proceselor
tehnologice din diferite ramuri ale industriei chimice, se constată că, în afara unor faze
chimice specifice fiecărei fabricații în parte, acestea însumează o serie de operații distincte,
cum sunt: transportarea materialelor, măcinarea, separarea, filtrarea, amestecarea,
centrifugarea, încălzirea, evaporarea, distilarea, uscarea, absorbția etc. Aceste operații comune
mai multor fabricații se numesc operații unitare sau operații tip. Aceste operații unitare se
desfășoară pe utilaje asemănătoare, indiferent de procesul tehnologic căruia îi aparțin. Studiul
operațiilor unitare (în număr de câteva zeci) permite însușirea elementelor fundamentale
necesare calculului și exploatării tuturor fabricațiilor, fără a studia în mod amănunțit toate
procesele tehnologice (câteva zeci de mii).
Scopul acestui proiect este de a prezenta aspectele teoretice și aplicative referitoare la
procesele de transfer de impuls, și anume descrierea comparativă a operațiilor, filtrarea și
centrifugarea, și a utilajelor folosite pentru acestea în industria alimentară.

3
 I. Considerații teoretice

Prin separarea amestecurilor eterogene se urmărește să se obțină cele două faze, în

stare cât mai pură. În operația de separare se obține fie o singură fază, fie ambele, în funcție
de valoarea pe care o prezintă o fază sau alta. În vederea obținerii celor două faze separarea
poate fi realizată prin sedimentare, filtrare, centrifugare,separare ultrasonică, separare
electrică.

În continuare se va prezenta un studiu comparativ dintre filtrare și centrifugare.

Criterii de
Filtrarea Centrifugarea
comparație

o Reținerea particulelor o Separarea particulelor solide

solide și îndepărtarea
fazei fluide;
o Îndepărtarea fazei
solide și reținerea fazei
fluide;
o Reținerea ambelor faze.
1. Scopul dintr-o suspensie pe baza
mărimii sau densității
acestora;
o Separarea lichidelor
nemiscibile cu densitate
diferită(dispersii sau
emulsii)
o Uscarea solidelor (cristale
în special). Lichidul este
reținut între cristale dacă
este vâscos.
o Intensificarea proceselor de
transfer de masă

Fig. 1-Principiul de funcționare la filtrare

Fig. 2-Principiul de funcționare la centrifugare
o În fig. 1 este prezentat 2. Principiile care o În fig. 2 este prezentat
principiul de stau la baza principiul de funcționare la
funcționare la filtrare. operațiilor centrifugare.
Fazele unui amestec eterogen Separarea în câmp cenrifugal se
1 pot fi separate prin reținerea poate realiza se poate realiza prin
uneia din faze (fig. 1, a) pe decantare sau filtrare.
anumite suprafețe 2 numite  Separarea prin decantare
medii de filtrare, care au o în câmp centrifugal

4
structură poroasă sau capilară.
Dimensiunile porilor sau
capilarelor trebuie să fie mai
mici decât cea mai mică
particulă a fazei ce urmează să
se depună pe suprafața de
filtrare sub formă de precipitat
3. Faza cu particule mai mici
decât dimensiunile porilor sau
capilarelor trece prin suprafața
de filtrare, și se colectează ca
lichid limpede numit filtrat.
Dacă în filtrat au mai rămas
particule, filtrarea se reia cu
ajutorul pompei 5.
o Operația de filtrare
se realizează cu o anumită
viteză de curgere a filtratului,
reprezentată prin cantitatea de
(fig.2,a) are loc când peretele
centrifugei 1 este neperforat. Când
centrifuga se rotește în jurul axului
2, pe suprafața lichidului acționează
cele două forțe F și G a căror
rezultantă este R. Sub influența
acestei rezultante suprafața
lichidului ia forma unui paraboloid
de rotație. Pentru a se păstra
echilibrul lichidului în aparat,
trebuie ca suprafața lichidului 3 să
fie mereu perpendiculară pe direcția
rezultantei R. În cazul când se
mărește numărul de rotații ale
axului, rezultanta devine aproape
orizontală( deoarece forța
gravitațională este aproape
neglijabilă în comparație cu
forța centrifugă), iar suprafața
lichidului se stabilește după un
paraboloid foarte înalt(fig. 2, b).
Particulele solide 4 conținute în
amestecul eterogen sunt menținute
pe perete sub efectul forței
centrifuge, iar lichidul se ridică
(după forma suprafeței) la partea
superioară 5 fiind mereu îndepărtat
sub efortul forței centrifuge.
 Separarea prin filtrare în
câmp centrifugal
(fig. 2, c) are loc când peretele
centrifugei 1 este perforat
comportându-se ca un suport sau
material de filtrare. Sub efectul
forței centrifuge , lichidul și
particulele solide sunt, proiectate
spre periferie. Particulele de
dimensiuni mai mari proiectate la
început se așează pe pereți, apoi se
așează și alte particule de
dimensiuni mai mici. Spre acest
suport de filtrare este proiectat și
lichidul 3 care va străbate stratul de
precipitat 2 și orificiile peretelui,
fiind evacuate în exteriorul
centrifugei.
3. Considerații  Utilizarea efectului forței
teoretice centrifugale
apare în necesitatea diferențierii
forțelor de cădere a celor două faze
5
 filtrat obținută pe unitate de atunci când sunt supuse separării.
suprafață filtrantă, în unitate de Forța centrifugală este determinată
timp. de raza R și de turația n a tobei
V m centrifugei precum și de masa
v= [ ]
A×τ s particulelor supusă centrifugării:
2
Viteza de filtrare este F=m× v × R[ N ]
influențată de următorii factori: 2 πn
- Diferența de presiune Δp, unde v= este viteza unghiulară
60
dintre presiunile p1 de de rotație, în rad/s.
deasupra suprafeței filtrante Particula de masă m poate cădea în
și p2 spațiul ocupat de filtrat câmp gravitațional fiind atrasă cu o
(fig. 1, c). Cu cât diferența forță:
(p1-p2) este mai mare cu atât G=mg.
filtrarea se realizează mai Separarea în câmp centrifugal
bine. depinde de raportul care se
- Materialul filtrant trebuie stabilește între forța centrifugă și
să aibă calitatea de a reține forța gravitațională:
cât mai mult din faza F c m× v 2 × R
dispersă, să opună o Z= = .
G mg
rezistență hidraulică cât mai
mică la curgerea fluidului,
să fie rezistent și să poată fi
recuperat la o altă operație
de filtrare.
- Granulația particulelor
conținute în amestecul
supus filtrării influențează
viteza de filtrare, viteza
crește în cazul filtrării
suspensiilor grosiere, ce
sunt ușor reținute pe
suprafața de filtrare și scade
când se filtrează suspensiile
foarte fine , ce astupă porii
suprafeței filtrante.
- Grosimea stratului de
precipitat h depus pe
suprafața de filtrare, prin
rezistența hidraulică mare
pe care o pune la curgerea
filtratului, reduce viteza de
filtrare.
- Viteza și temperatura
amestecului prin încălzire,
vâscozitatea fluidului se
reduce, crescând fluiditatea
și viteza de curgere prin
stratul filtrant.

6
 II. Factori care influențează operațiile de filtrare-centrifugare

1. Factori care influențează operația de filtrare

Există o proporționalitate directă între diverși factori care influențează operația de

filtrare și viteza de filtrare ( de ex. diferența de presiune) sau o proporționalitate inversă între
factorii filtrării și rezistența hidraulică a stratului de precipitat, structura suspensiei, gradul de
separare al celor două faze etc.

Operatia de filtrare este influentata de un număr mare de factori.(după G Jinescu) [Ba,98]

Specificație Factorii
Fluidul natură, vâscozitate, densitate, proprietățile corosive.
Solidul natură, forma si dimensiunile particulelor,granulometrie.
Suspensia modul de obținere, concentrație, vârsta
suspensiei, proprietățile reologice, cantitatea sau debitul,
temperatura, structura suspensiei.

Sedimentul omogenitate, umiditatea finală, compresibilitatea,

Stratul filtrant
Operatia de filtrare
rezistența hidraulică.
natură, arie, grosime, dimensiunea porilor, rezistenta
hidrodinamică, rezistența chimică, rezistența mecanică,
capacitatea deregenerare.
funcționarea continuă sau discontinuă, presiunea si
temperatura de filtrare, viteza de filtrare, durata de
filtrare. Filtrarea la presiune constantă este cea mai
obișnuită în practică. În aceste condiții, odată cucresterea
grosimii stratului de precipitat are loc o scădere a
debitului de filtrat până la ovaloare sub care cotinuarea
filtrării nu mai esteeconomică.

Faza de spălare natura lichidului de spălare, debitul,concentrația și

durata.

Factorii pot avea valori constante sau variabile în timpul filtrării, în funcție

de procedeul de filtrare și de condițiile de realizare a operației.
Principalii factori de care depinde operația de filtrare pot fi împărţiţi în trei mari
categorii[So, 18]:
 factori referitori la suspensie ( amestecul eterogen solid-fluid)
 factori referitori la materialul filtrant
 factori referitori la operaţia de filtrare
În primul caz, amestecul eterogen solid-fluid influențează filtrarea prin: natura și
structura sa, granulometria particulelor, conținutul procentual de particule raportat la total sau
la filtrat și vâscozitatea fluidului în care se găsesc particulele solide.
Structura suspensiei influențează permeabilitatea precipitatelor. Precipitatele obținute
din particule sferice, în special cristaline, se numesc precipitate necompresibile. Cele

7
obținute din particule deformabile, amorfe sau sub formă de foițe se numesc precipitate
compresibile. Creșterea presiunii în cazul precipitatatelor compresibile va avea drept
consecință creșterea rezistenței de precipitat și uneori chiar la micșorarea vitezei de filtrare
[Gu,97].
Mărimea particulelor care formează faza solidă a suspensiei poate varia între 1mm și
1µm, în cazul filtrărilor clasice. Neuniformitatea dimensiunilor particulelor are o influență
negativă asupra realizării filtrării. Particulele cu dimensiuni mai mari vor da precipitate
permeabile, în timp ce particulele cu dimensiuni mici, de ordinul micrometrilor, în general,
dau precipitate cu permeabilitate mică. Conținutul procentual de particule solide raportat la
filtrat este important prin aceea că dacă este prea mare, stratul de precipitat se formează
repede, micșorându-se repede viteza de filtrare. Dacă acest conținut este mic, poate conduce
la formarea greoaie a stratului inițial de precipitat.
Vâscozitatea filtratului influențează viteza de filtrare invers proporțional: cu
scăderea vâscozității crește viteza de filtrare. Prin urmare, o vâscozitate ridicată conduce la o
curgere mai dificilă ceea ce contribuie la creșterea pierderii de presiune în stratul de masă
filtrantă, sporind astfel consumul de energie necesar filtrării, în timp ce o vâscozitate redusă
va conduce la o filtrare ușoară.
Creșterea temperaturii de filtrare influențează favorabil filtrarea, fie prin
micșorarea vâscozității, fie prin modificarea granulometriei (inducerea unei coagulări).
Efectul favorabil al creșterii temperaturii poate fi micșorat și chiar anulat dacă temperatura
determină umflarea stratului filtrant.
Grosimea optimă a stratului de precipitat este determinată de rezistența
specifică a precipitatului la curgerea lichidului, care este, la rândul ei, caracteristica de filtrare
cea mai importantă și cu sensul fizic cel mai complex. Grosimea stratului de precipitat precum
și modul cum decurge spălarea, influentează operația de filrare. Viteza de filtrare în acest caz,
scade odată cu creșterea grosimii stratului de precipitat, iar viteza de spălare este egală cu
viteza de filtrare în ultimul moment al filtrării (atunci când stratul de precipitat nu mai crește)
[Gu,97]. Alegerea unui material filtrant optim pentru realizarea operației de filtrare, se
realizează ținând cont de următoarele criterii: capacitatea materialului filtrant de a reține
particulele solide din amestec, rezistența hidraulică, rezistența mecanică, chimică și la
coroziune a materialului filtrant și nu în ultimul rând, prețul de cost.
Materialul folosit ca strat filtrant trebuie: să rețină cât mai
complet faza solidă a suspensiei si eventualele impurități (provenite din surse ca: material
filtrant, coroziune reacții chimice etc.), să aibă rezistență hidraulică redusă, să posede
rezistență mecanică și chimică corespunzătoare condițiilor în care se realizează filtrarea, să se
regenereze ușor, să fie ieftin și ușor de procurat.
Materialul filtrant poate determina:
- o filtrare sperficială caracterizată prin reținere pe suprafața stratului filtrant;
- o filtrare în adâncime, caracterizată prin reținerea fazei disperse în toată adâncimea sa
(de exemplu: filtrarea apei prin filtrele cu nisip).

În funcție de natura lor, materialele se utilizează sub formă de table, site, țesături,
împletituri, plăci poroase, straturi fibroase și pulverulente, straturi granulare, membrane
[Ba,98]. Diferența de presiune este unul dintre cei mai importanți factori care influențează în

8
mod direct desfășurarea operației de filtrare. Pentru obținerea unui filtrat lipsit de particule
solide este necesar ca la începutul operației de filtrare diferența de presiune să prezinte valori
mici, iar pe măsură ce inaintează filtrarea să crească și diferența de presiune. De asemenea,
este necesară o repartizare uniformă a presiunii pe întreaga arie a suprafeței active a
materialului filtrant [So,18].

2. Factori care influențează operația de centrifugare

Mărimea
forței
centrifuge
Viteza de
sedimentare Spuma

Factorii care
influențează
centrifugarea
Materialul Vâscozitatea
supus materialului
centrifugării supus
centrifugării
Temperatura

Efectul forței centrifuge este influențat de o serie de factori atât la separarea prin
sedimentare cât și prin filtrare. Factorii principali care intervin în proces sunt: mărimea forței
centrifuge, natura materialului de separat și natura materialului din care este continut utilajul.
Materialul supus centrifugării sub influența forței centrifuge, influențează separearea
prin caracteristicile sale. Astfel, toate materialele care prin caracteristicile sale aduc dificultăți
de sedimentare sau filtrare se comportă similar și în cazul centrifugării.
La construcția unei centrifuge se ține cont de anumite caracteristici ale materialului
supus centrifugării și anume: comportarea la coroziune și rezistența admisibilă a materialului
ce apare supus presiunii. Teoretic, se consideră că mărind grosimea peretelui unui tambur în
mișcare de rotație se poate construi o centrifugă de orice diametru și la orice turație, în
practică însă, diametrul si turația centrifugei - pentru centrifugarea goală - nu depind de
grosimea peretului, ci de caracteristicile materialului utilizat pentru construcție.
Vâscozitatea materialului supus centrifugării influențează nefavorabil separarea
centrifugală. Odată cu creșterea vâscozității scade eficacitatea separării prin centrifugare.
De asemenea, spuma este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcatuiesc se

9
atașează de particulele solide, mărindu-le volumul aparent și astfel micșorează masa volumică
aparentă. Operația de centrifugare depinde și de forma suprafeței lichidului centrifugat:
materialul aflat în tamburul unei centrifuge verticale este supus acțiunii a două forțe: forța
gravitațională G și forța centrifugă F c. Ca urmare suprafața liberă a lichidului ia forma unui
paraboloid de revoluție.
În concluzie, centrifugarea reprezintă un mijloc, o tehnică de lucru care
are drept scop intensificarea operațiilor de separare a sistemelor eterogene lichide. Efectul
forței centrifuge în cazul filtrării influențează doi factori: viteza de filtrare și umiditatea finală
a sedimentului.

Filtrarea suspensiilor în câmp de forțe centrifuge se caracterizează prin viteze mai mari
de filtrare și prin conținutul redus de lichid din sediment. Forța motrice a operației de filtrare
este presiunea centrifugală rezultată din mișcarea de rotație a lichidului [Ba,98].
Creșterea vitezei de filtrare în acest caz, se datorează mărimii forței centrifuge care
acționează asupra fazelor suspensiei, fiind o valoare care depășește considerabil forța
gravitațională exercitată de câmpul gravitațional.
Durata fazelor de filtrare în cazul filtrării centrifugale depinde de o serie de factori. La
suspensiile diluate, faza de formare a sedimentului este foarte importantă, în timp ce la
suspensiile concentrate faza de formare a sedimentului este absentă, deoarece apare o
depunere instantanee.
În consecință, forța centrifugă ajută, din punct de vedere calitativ și cantitativ,
operația de filtrare, având un efect pozitiv asupra desfășurării acesteia.

10
 III. Descrierea matematică a operațiilor

1. Descrierea matematică a operației de filtrare

11
 Fig. 3.1 Schema principiului filtrării

Curgerea fluidului supus filtrării (suspensia) cu debitul Q prin mediul filtrant, se

produce sub acţiunea diferenţei de presiune (căderea de presiune) Δp dintre presiunea p1 din
amonte şi p2 din aval de filtru. Această cădere de presiune poate fi asigurată de următoarele
condiţii: forţa gravitaţională, presiunea fluidului, vacuumul din aval de filtru, forţa centrifugă
(cazul aplicării separatoarelor centrifugale ca instalaţii de filtrare).

 Teoria filtrului ideal

Fig. 3.2- Filtrul ideal

Acest filtru se aplică pentru studiul suspensiilor si amestecurilor eterogene solid-lichid

iar rezultatele se extrapolează și pentru amestecuri solid-gaz.

12
 Printr-un singur por, curgerea se face conform legii lui Fanning:

l ω2
∆ P=λ p
d 2 l

Deoarece curgerea in pori este laminară:

64
λ=
ℜ

Având în vedere relația de mai sus ∆ P devine:

64 μ
∗l ∗l
ℜ 2 pvd 2
∗w ∗w
d d μ∗l
∆ P= ¿ pl=64 ¿ p l=32 2 ∗w
2 2 d

Unde: ∆ P - pierderea de presiune datorată frecării la trecerea lichidului prin porii filtrului;

λ - coeficient de frecare;

l- lungimea porilor, egală cu grosimea stratului permeabil ideal, m;

w- viteza lichidului în porii filtrului, m/s;

pl- densitatea lichidului, kg/m3;

d- diametrul porilor,m.

Debitul volumic de lichid care curge printr-un por este dat de relația:

π d2
q v= ∗w
4

 Capacitatea de filtrare

Capacitatea de filtrare sau eficienţa filtrării reprezintă capacitatea elementului filtrant de

a reţine particulele cu dimensiuni mai mari decât o anumită valoare prestabilită x (μm) a
fineţei de filtrare. Această caracteristică dată se exprimă analitic prin factorul βx şi se
determină cu ajutorul testului trecerilor multiple (multi – pass filter test), care s–a introdus în
standardele internaţionale (ISO 4572 – 1981).

Valoarea factorului βx este dată de raportul dintre numărul de particule mai mari de o
anumită dimensiune x înainte de filtru şi numărul de particule mai mari decât aceeaşi
dimensiune x după filtrare.

Adică:

13
 N x ( amonte)
β x=
N x ( aval)

Exemplu: Dacă un filtru are β10 = 2, înseamnă că filtrul respectiv reţine jumătate din
particulele mai mari de 10 μm. Dacă β5 = 1, înseamnă că filtrul nu reţine particulele cu
dimensiunea mai mare de 5 μm.

 Eficiența filtrării

Eficienţa filtrării (Ex) este dată de posibilitatea unui filtru de a reţine un impurificant
artificial specificat, de o anumită concentraţie, în condiţii precizate de încercare.

(
E x ( % )= 1−
1
βx )
∗100

Astfel, atât factorul βx cât şi Ex se determină prin testul trecerilor multiple, singurul
test acceptat de ISO pentru evaluarea capacităţii de filtrare.

 Concentrația suspensiei

În cazul filtrării suspensiilor concentrate, datorită aglomerării particulelor solide se

formează punți ce susțin turta de sediment (fig.3.2).

Fig.3.3 Filtrarea suspensiilor concentrate

2. Descrierea matematică a operației de centrifugare

 Mărimea forței centrifuge

14
 Asupra unei particule de masă m aflată în mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară ω,
acţionează forţa centrifugă Fc şi forţa de greutate G (fig 3.3). Forţa centrifugă se calculează cu
relaţia:

Fc = m · a ; Fc = m · ω 2 · r
Forţa de greutate este: G = m · g
unde: a este acceleraţia centrifugă;
ω – viteza unghiulară;
r – distanţa de la axa de rotaţie la particulă.

Fig. 3.4 Acțiunea forței centrifuge asupra particulei de lichid

Câmpul de forţe dintr-o centrifugă care acţionează asupra unei particule este
caracterizat prin raportul adimensional egal cu raportul acceleraţiilor:

F ω 2∗r
Z= =
G g

Acceleraţia centrifugă creşte cu distanţă r de la particulă la axa de rotaţie:

a= r · ω 2

Separarea propriu-zisă a celor două faze este determinată de forța centrifugă care ia
naștere la rotirea unui corp în jurul axei sale. Forța centrifugă care ia naștere la deplasarea
unei particule pe o traiectorie curbă se exprimă prin ecuația:

mw 2
F c=
R

unde: Fc - forta centrifugă, N;

      m - masa particulei, Kg;
      w - viteza periferică, m/s;
      R - raza de rotație, m;

15
 Luând în considerare viteza unghiulară ω, relația devine:

Fc= mω²R , unde w= ωR                       

Raportul dintre forța  centrifugă Fc și forța gravitațională Fg se numește factor de

separare și se notează cu fc.

mω 2 R
f c=
mg

Exprimând  viteza unghiulară ω prin: ω= 2π*n, în care n reprezintă turația, rezultă

factorul de separare:
2
(2 πn) R
f c=
g

Deoarece s-a aproximat π²~g. Atunci:

2
F c =4 n RFg

 Din relația de mai sus rezultă efectul de separare, care este indepedent de masa particulei
care se separă și poate fi mărit în special prin creșterea turației (n²).
Factorul de separare este un criteriu important în clasificarea centrifugelor.  De reținut este
faptul că acest factor de separare ω²R este o formă modificată a criteriului Froude, care este
definit ca raportul forțelor centrifugale și gravitaționale.

 Viteza de sedimentare a particulei în câmpul de forţe

Utilizând legea lui Stokes, viteza de sedimentare a unei particule aflată într-o suspensie se
poate scrie astfel:

d 2 ( ps −p l)
v g= ∗g [m/s]
18 ƞ

unde: d este diametrul particulei solide [m];

ps– densitatea particulei solide [kg/m3 ];
pl – densitatea lichidului [kg/m3 ];
η – vâscozitatea dinamică a lichidului [MPa·s];
g – acceleraţia gravitaţională [9,81 m/s2 ];
Dacă se substituie în relaţia lui Stokes acceleraţia gravitaţională cu acceleraţia
centrifugă se obţine viteza de sedimentare a particulelor din suspensie aflate în mişcare de
rotaţie:
2
d ( ps −p l) 2
v g= ∗r ω
18 ƞ

16
 Combinând cele două relaţii de calcul pentru viteza de sedimentare în câmp
gravitaţional vg şi centrifugal v, se obţine:

ω 2∗r
v=v g =v g∗Z
g

 Eforturi şi presiuni datorate forţei centrifuge

Forţa centrifugă datorată rotaţiei tamburului reprezintă o solicitare exterioară care induce o
stare de eforturi în materialul peretelui şi influenţează valoarea presiunii suspensiei.

Fig. 3.5 Elemente geometrice de calcul a efortului şi presiunii datorate forţei centrifuge

17
 IV. Utilaje centrifugare și filtrare

1. Utilaje pentru centrifugare

Utilajele pentru realizarea separării amestecurilor eterogene se pot clasifica după felul
obținerii efectului de centrifugare, astfel [Pe, 98]:
- centrifuge cu elemente în mișcare, în această grupă fiind cuprinse centrifugele
decantoare și centrifugele filtrante;
- utilaje fără piese în mișcare;
1. Centrifuge decantoare
a) centrifuge verticale;
b) centrifuge cu talere conice și duze de evacuare a sedimentului;
c) centrifuge orizontale;
2. Centrifuge filtrante
a) centrifuga verticală cu funcționare discontinuă;
b) centrifuge orizontale cu funcționare continuă;
c) centrifuga conică cu funcționare continuă;
3. Centrifuge fără elemente în mișcare
a) ciclonul;
b)hidrocicloane;

Clasificarea centrifugelor [Gu, 97]:

1. După valoarea factorului de separare (criteriul Froude):

 Centrifuge, z<5000
 Supercentrifuge, 5000<z<50000
 Ultracentrifuge, 105<z
2. După destinația lor: de decantare, de filtrare, de separare
3. După poziția axei: verticale, orizontale, înclinate
4. După susținerea tamburului: suspendate, sprijinite
5. După modul de funcționare: cu funcționare periodică, cu funcționare continuă
6. După modul de descărcare: manuale, prin gravitație, cuțite și raclete, melc,
pistoane pulsante, etc.

Centrifugele filtrante se caracterizează prin prezența unui tambur perforat căptușit,

eventual cu sită sau pânză. Se întrebuințează la filtrarea suspensiilor, separarea cristalelor din
suspensia cristalină inițială, uscarea materialelor textile, etc. Sunt utilizate în industria laptelui
și a lactozei, la uscarea mecanică în industria penelor și a cărnii. Acestea se împart în
centrifuge continue cu ax orizontal și centrifuge continue cu ax vertical.

17
 Fig.4.1-Centrifuga filtrantă continuă cu ax vertical din industria laptelui
1-carcasă, 2-tambur filtrant conic, 3-tambur conic cu șurub elicoidal de frânare, 4-alimentare, 5-evacuare filtrat,
6-evacuare sediment, 7-arbore de antrenare, 8-distribuitor suspensie;

Centrifugele de decantare se împart în centrifuge de decantare discontinuă cu tambur

suspendat și centrifuge de decantare cu funcționare continuă.
Supercentrifugele sunt de două tipuri principale:
 Separatoare de lichid, având tamburul cu înălțime mică, turație de 5000-10000 rot/min
 Supercentrifuge tubulare, cu tambur tubular care funcționează cu o turație de 14000-
45000 rot/min

Fig. 4.2-Centrifugă decantoare pentru limpezirea apei

1-tobă de separare; 2-carcasă; 3-con de distribuție; 4-ax vertical; 5-conductă de alimentare cu amestec
eterogen; 7-conductă de evacuare filtrant; 7-capac;
19
 Fig.4.3-Hidrociclon

Hidrociclonul sau ciclonul este compus dintr-un corp cilindro-conic cu trei orificii
principale:
1. orificiu superior pentru alimentare tangenţială (F);
2. orificiu la partea inferioară a conului pentru scurgerea părţii solide separate (a
nămolului) (S);
3. tub care traversează partea cilindrică, denumită diafragmă pentru fluidul limpezit
(L).

2. Utilaje pentru filtrare 

Prin operația de filtrare se separă amestecurile de tipul suspensiei în mediu gazos și

mediu lichid. Necesitatea de a reține prin filtrare mai multe particule fine și de a realiza
operația cu viteză mare de filtrare, a condus la construirea de diverse tipuri de utilaje [Pe,98].
În industrie se folosesc filtre de construcție diferită, uneori de construcţie foarte
complicată, condiţiile lor de funcţionare variind adesea de la un aparat la altul. Clasificarea
filtrelor se poate face după mai multe criterii ţinându-se seama de modul lor de funcţionare,
de modul de creare a diferenţei de presiune, de direcţiile reciproce de acţiune a forţei
gravitaţionale şi de deplasare a filtrelor.
Filtrele se clasifică după mai multe criterii[Gu,97]:

a) După modul de funcționare:
 Filtre cu funcționare discontinuă
 Filtre cu funcționare continuă

b) După modul în care se realizează diferența de presiune:

 Filtre care funcționează sub acțiunea presiunii hidrostatice a coloanei de lichid 
care se filtrează
 Filtre cu vid, care funcționează datorită vidului produs de pompele de vid

20
  Filtre-presă, care funcționează sub acțiunea presiunii produse de pompe sau
compresoare
c) După tipul stratului filtrant, toate filtrele pot fi împărțite în următoarele grupe:
 Filtre cu strat filtrant din granule libere
 Filtre cu strat filtrant din țesătură
 Filtre cu strat filtrant rigid

1. Filtre pentru amestecuri eterogene-gazoase

Aceste utilaje rețin particulele solide din gaze, pe suprafața de filtrare care poate fi din
țesătură textilă foarte fibroasă, sub forma unor saci. Aceste filtre sunt [Pe,98]:
 Filtrele cu aspirație
 Filtrul sub presiune
2. Filtre pentru amestecuri eterogene-lichide
Aceste filtre separă particulele solide aflate în suspensie în mediile dispersante lichide.
Clasificarea filtrelor pentru lichide se poate face ținând seama de mai multe criterii,
astfel [Pe,98]:
 filtre cu funcționare la presiune hidrostatică;
 filtre cu funcționare sub depresiune:
o filtrul rotativ celular
o filtrul celular cu suprafața interioară de filtrare
 filtre sub presiune:
o filtre cu funcționare discontinuă:
 Filtre presă
 Cu plăci
 Cu plăci și rame
 Filtre presă sterilizante
 Filtre cu saci
 Filtru presă cu elemente filtrante orizontale
o filtre cu funcționare continuă:
 filtru Gaudfrin
Filtre cu funcționare la presiune hidrostatică:

21
 Fig.4.4-Filtru pentru filtrarea laptelui
1- intrare lapte; 2- capacul filtrului; 3- corpul filtrului; 4- sitǎ din nylon; 5- conductǎ de lapte filtrat;

Fig.4.5-Cazanul de filtrare din industria berii

1- cazan de filtrare; 2- sitǎ; 3- conductǎ de iesire a filtratului; 4- amestecǎtor cu cutite; 5- angrenaj
melc-roatǎ melcatǎ; 6- conductǎ dealimentare cu plǎmadǎ; 7-conductǎ deieșire a filtratului; 8- conductǎ
apǎ spǎlare; 9- vas golire;

22
 Fig.4.6-Filtru cu nisip pentru apă
1- corp filtru; 2-pǎlnie pentru apa de spǎlare; 3- suport perforat; 4- strat granular (nisip); 5- pǎlnie tronconicǎ
pentru relaizarea presiunii cu aer comprimat; 6- apǎ de spǎlare; 7- evacuare apǎ filtratǎ;8- conductǎ de aerisire;

Filtre cu funcționare discontinuă:

Fig.4.7-Filtru sterilizant cu plăci din industria băuturilor

1-plăci; 2-membrane filtrante; 3-orificii; 4-garnituri de etanșare;

23
 Fig.4.8- Filtru Sweetland din industria zahărului
1-mantaua filtrului; 2-jumătatea inferioară, basculantă a mantalei; 3-excentrice cu bulii pentru deschiderea și
închiderea rapidă a mantalei; 4-elemente filtrante; 5-ajutaj; 6-canal colector; 7-conducta transparentă; 8-canal
pentru alimentarea cu suspensie; 9-placă pentru distribuția suspensiei între elementele filtrante; 10-conductă
perforată pentru apa de desprindere a precipitatului; 11-deschidere pentru golire;

24
 V. Studiu de caz

Centrifugarea și filtrarea în industria vinului

Procesul de fabricație în industria vinului are o multitudine de operații. Limpezirea

reprezintă o etapă importantă în procesul de fabricație. Aceasta are ca scop eliminarea
particulelor (cristaline, amorfe, microorganisme ș.a.) ce formează tulbureala și a substanțelor
dispersate coloidal ce ar putea tulbura ulterior vinul.

Fig.5.1- Proces de fabricație în industria vinului[Pe, 98]

Limpezirea mustului conduce la separarea a două fracțiuni: mustul limpede, decantat

și a depozitului format la fundul vasului, denumit burbă [Le, 18].
Pentru limpezirea mustului în practică se utilizează următoarele procedee:
 Sedimentarea cu decantare;
 Centrifugare;
 Filtrare.

26
 Limpezirea prin centrifugare este un procedeu rapid de prelimpezire, și limpezire a
vinurilor noi, de separare a precipitatelor rămase de la cleire etc., fără să afecteze compoziția
fizico-chimică și însușirile senzoriale.
Limpezirea prin filtrare este un procedeu fizico-mecanic eficace de limpezire și
stabilizare a vinurilor. În vinificație se folosește o gamă mare de filtre [Da, 10].
În vederea unei analize elocvente se va prezenta câte un studiu de caz pentru fiecare
operație:

 Filtrarea vinului

Filtrele sub presiune cu saci utilizate în industria vinului.

Note teoretice:

În această categorie se încadrează o serie de tipuri de construcții de filtru care

funcționează sub presiune. Sunt alcătuite dintr-o cuvă filtrantă care se închide etanș și în
interiorul căreia se găsesc elementele filtrante de diferite tipuri. Pot funcționa ca filtre sub
presiune cu filtrare obișnuită sau ca filtre sub presiune cu filtrare cu caracter sterilizant.
Pentru filtrarea cu caracter sterilizant pe suprafața elementelor filtrante se depun materiale
care asigură realizarea filtrării și sterilizante.
În figura alăturată este prezentată schematic construcția unui filtru cu saci tip Seit-
Komet, întrebuințat în special în industria vinului.
Filtrul are o cuvă filtrantă 1 sub formă de vase
cilindrice, construit din oțel inoxidabil,în interiorul
căreia se găsesc sacii filtranți sub formă de site
metalice de formă tronconică 2. Numărul sacilor din
interiorul unei cuve filtrante depinde de mărimea
filtrului. Ei sunt montați pe cercuri concentrice,
având în centru un sac central. Sacii sunt din țesătură
metalică sau tablă perforată, fie din bronz, fie din
oțel inoxidabil rezistent la coroziunea lichidului
supus filtrării. Sunt atârnați de un fund 3 prins între
capac și cuva filtrantă. Pe această cale spațiul din
interorul cuvei se separă în două părți, una în
exteriorul sacilor, alta în interior care comunică între
ele prin pereții sacilor. În partea din interiorul sacilor
se află filtratul, iar în partea din exterior lichidul
supus filtrării.
La acest tip de filtrare se realizează filtrarea
apropiată de filtrarea sterilizantă datorită faptului că
filtrarea propriu-zisă se realizează după depunerea
unui strat de material pe suprafața exterioară a sacului [Ră, 82].
Fig.5.2-Filtru cu saci Seitz-Komet Alimentarea se realizează în cuva cilindrică prin
1-cuvă cilindrică; 2-sac filtrant; 3-fund pentru fixarea
racordul 4, lichidul supus filtrării fiind împins sub
sacilor; 4-racord alimentar, 5-supapă; 6-racord
evacuare. presiune.

26
Principiul de funcționare:
1. Se introduce vin în racordul de alimentare 4.
2. După formarea stratului de masă filtrantă, filtrarea se realizează pe principiile
obișnuite, mărimea particulelor reținute depinzând de mărimea porilor din stratul
de masă filtrantă. În general pe acest sistem nu se pot realiza pori de dimensiuni
mici, ceea ce face ca particulile cu dimensiunile cele mai mici care sunt reținute să
fie de diametrul minim 50 μm.
3. Filtratul pătruns în interiorul sacului 2 este împins sub presiunea amesteculuila
filtrare și trece prin dispozitivul sub formă de supapă 5 între fundul 3 și capacul
superior și prin racordul central superior 6.
4. Vinul limpezit este eliminat din filtru.
5. După colmatarea stratului de masă filtrantă vinul din vas se golește prin racordul
de curgere 6 și se continuă cu operația de spălare.
6. Spălarea se efectuiază cu apă, în circulație în sens invers cu vinul, din interior spre
exteriorul sacilor filtranți 2. Ea se realizează cu scopul ca apa să antreneze stratul
care s-a depus pe exteriorul sitei.
7. După spălare se poate reîncepe o nouă operație de filtrare cu formarea inițială a
stratului de masă filtrantă, fără ca filtrul să fie desfăcut, decât după un număr mai
mare de operații.

Modul de lucru:

1. Se acționează filtrul.
2. În racordul de alimentare 4 se introduce vinul cu praf de diatomită pentru formarea
stratului de masă filtrantă și vinul filtrant.
3. După ce se finalizează filtrarea în interiorul cuvei filtrante vinul limpezit este
eliminat din filtru prin racordul de curgere 6.
4. După eliminarea vinului limpezit din filtru se desfășoară operația de spălare.

Fig.5.3- Schema instalației de filtrare cu filtru cu saci Seit-Komet

1-filtru; 2-rezervor pentru colmatare; 3-rezervor pentru diatomită; 4-agitator;
5-pompă centrifugă; 6-pompă dozatoare; 7-debitmetru; 8,9,10-bloc de comandă

27
 Avantaje:

 Productivitatea filtrului ajunge până la 3500 l/m2

 Presiunea de filtrare poate atinge până la 106 Pa

Dezavantaj:

 Suprafața de filtrare relativ mică

 Nu reține particulele sub 50 µm.

În schemă, pe lângă filtru, sunt cuprinse două rezervoare, unul cu diatomită în care se
prepară suspensia și se trimite în cel de-al doilea care este rezervorul de colmatare și două
pompe, una pentru circulația vinului, apei și suspensiei pentru colmatare, cea de-a doua pentru
circularea suspensiei de diatomită.
Filtrarea se realizează prin colmatarea inițială a pânzelor filtrante apoi filtrarea prin
colmatare și spălare. Spălarea se realizează cu apă care circulă în sens contrar față de vin,
spălând pânza filtrantă și antrenând spre evacuarea stratului de adaos pentru colmatare.
Spălarea aceasta nu este o spălare pentru recuperarea soluției din precipitat sau spălarea
precipitatului în sensul operației de filtrare, ci o spălare pentru regenerarea suprafeței filtrante
concomitent cu înlăturarea precipitatului de la suprafața filtrantă.

 Centrifugarea vinului

Se folosește centrifuga cu talere cilindrice concentrice.

Note teoretice

Sunt folosite pentru clarificare, care se realizează pentru înlăturarea impurităților

solide în suspensie în faza lichidă.
În industria alimentară clarificarea centrifugală și-a regăsit o serie de aplicații.
Clarificatorul centrifugal cu talere este folosit în industria vinului, berii, sucurilor de fructe.
Din punct de vedere constructiv separatoarele cu talere cilindrice pot fi semiermetice
sau ermetice, deosebirea dintre cele două tipuri fiind dată de sistemul de alimentare. Pentru
cele semiermetice alimentarea se realizează sub efectul presiunii hidrostatice , iar pentru cele
ermetice sub presiune, prin conductă închisă.
Elementul principal al unui separator este toba cu talere 1, acționează în mișcarea de
rotație prin intermediul unui arbore vertical 2 pe care se sprijină și care la rândul său primește
mișcarea de rotație de la un motor electric montat curent în carcasa separatorului, fixat de ea.
Toba propriu-zisă este elementul prin care se realizează separarea centrifugală. În
construcția ei se includ: talerele cilindrice concentrice 8 cu o parte fixată pe carcasa tobei și
cealaltă parte arcuită spre interior [Ră, 82].

28
 Fig.5.4-Centrifuga cu talere cilindrice concentrice
1-toba cu talere; 2-arbore vertical; 3-roată melcată; 4-șurubul melc; 5, 6-rulmenți; 7-sistem de frânare; 8-talere
cilindrice concentrice; 9-statorul.

Principiul de funcționare:

1. Vinul cade la partea inferioară în centrul tobei cu talere 1.

2. Se ridică la primul taler 8 și urmează drumul sinuos printre talere și în final în partea
inferioară a interiorului peretelui tobei 1.
3. Separatorul funcționează continuu o perioadă de câteva ore, până se adună în interiorul
tobei 8 o cantitate de sediment care începe să împiedice limpezirea ;
4. În momentul în care în vinul limpezit apar suspensii se oprește alimentarea și după
evacuarea vinului limpezit din tobă 1;
5. Se oprește motorul electric și se pune frâna pentru oprire;
6. Se scoate toba 1 și se curăță sedimentul.
7. Se poate reîncepe operația.

Modul de lucru:

1. Se pornește motorul electric pentru a acționa centrifuga.

2. Se introduce vinul în sistemul de alimentare.
3. După ce vinul a fost limpezit în interiorul tobei cu talere, acesta este evacuat.
4. Se oprește motorul electric și se pune frâna pentru oprire.
5. Se scoate toba și se curăță sedimentul.
6. Se spală.
7. Se remontează.
8. Se poate reîncepe operația.

29
 Pentru reducerea timpului neproductiv separatorul poate fi prevăzut cu două tobe și
după scoaterea tobei murdare se montează toba curată și se reîncepe limpezirea.

Avantaje:

 Realizează o separare foarte bună datorită drumului lung pe care-l parcurge

lichidul la trecerea în serie printre toate talerele;
 Factor de separare la care lucrează este mare;
 Are parțial efect sterilizant, deoarece o parte din microorganisme se separă prin
sedimentare.

Dezavantaj:

 Faza solidă trebuie să fie în proporții reduse.

 Este costisitoare și foarte zgomotoasă

Aprecieri

După studierea funcționalităților, avantajelor și dezavantajelor Filtrului sub presiune

cu saci și a Centrifugei cu talere cilindrice este de constatat că în procesul de limpezire
centrifugarea este procedeul cel mai rapid, și care asigură continuitatea fluxului tehnologic.
Centrifuga funcționa la viteze foarte mari (adesea până la 10.000 rpm) și au un debit foarte
mare.
Centrifugarea asigură:
o Clarificarea rapidă a mustului
o Eliminarea drojdiilor în timpul fermentației pentru a încetini fermentația alcoolică
o Imediată clarificare a vinurilor amendate

Centrifugele sunt excelente pentru îndepărtarea particulelor dense, cum ar fi bucățile de

piele de struguri, însă vor elimina doar o parte din ele: nu duc niciodată la eliminarea
completă a acestora. Clarificarea centrifugală înlocuiește cu succes filtrările dificile, la care
stratul de precipitat se depune greu.

30
 Concluzii

În urma realizării acestui proiect, am reușit să însușim atât aspectele teoretice cât și
cele practice privind desfășurarea operațiilor de filtrare și centrifugare, precum și utilajele
folosite pentru acestea în industria alimentară.
Centrifugarea reprezintă un mijloc, o tehnică de lucru care permite intensificarea
operației de filtrare. Creșterea vitezei de filtrare datorită actiunii forței centrifuge permite
separarea suspensiilor în regim rapid, sporind filtrarea unor lichide vital necesare vieții de zi
cu zi a oamenilor precum apa de consum. Clarificarea centrifugală înlocuiește cu succes
filtrările dificile, la care stratul de precipitat se depune greu.
Ritmul alert de dezvoltare al societății moderne precum și creșterea rapidă a numărului
populației necesită întreprinderea unor soluții noi ce vor grăbi și ușura procesul tehnologic de
obținere al unor produse finite calitative care, la rândul lor, vor satisface necesitățile
consumatorilor.

29
 Bibliografie

[Ba,98]-Banu, C., Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnică,

București, 1998.
[Da,10]-Dabija, A., Biotehnologii în Industria Alimentară Fermentativă, Editura pim, 2010.
[Gu,97]-Gutt, S., Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universității din
Suceava, Suceava, 1997.
[Le,18]-Leahu, A., Tehnologia băuturilor alcoolice și nealcoolice-curs, 2018.
[Pe,98]-Petculescu, E., Dinache, P., Ioancea, L. Mașini, utilaje și instalații din industria
alimentară. București, Editura didactică și pedagogică, 1998.
[Ră,82]-Rășănescu, I., Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universitatea din
Galați, 1982.
[So,18]-Solomon, N., Operații unitare în industria alimentară-note de curs, 2018.

 Surse electronice
1-https://documents.tips/documents/filtrarea-55f9f80fe7159.html
2-https://ru.scribd.com/doc/39386735/SEPARAREA-PRIN-FILTRARE
3- https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_4.pdf
4- https://sim.utcluj.ro/stm/download/Procedee_separare/Cap_5.pdf
5- http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1-c6-filtrarea.pdf
6-http://www.scrigroup.com/tehnologie/merceologie/Filtrarea21356.php

32