Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Inginerie
Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie
Coordonatori: Student:
Prof. univ. dr. ing. : Nedeff Valentin Simion Dumitru
S.l. dr. Ing. Panainte Mirela Grupa: 332 B
-2010-
CUPRINS
2
- densitatea fazei lichide ρ l=1050 [kg/m3];
- concentraţia fazei solide în suspensie ψ =33 [%];
- umiditatea finală a sedimentului µ f=13 [%];
- materialul de construcţie al tamburului: oţel inoxidabil.
Noţiuni generale
4
Fig. 1. Schema de principiu a unei centrifuge de sedimentare
5
sedimentului; vantarea sedimentului; dupa spalare franarea pana la oprirea centrifugei;
descarcarea sedimentului.[1]
Duratele diferitelor faze depind de proprietăţile suspensiei şi de cele ale produsului
precum şi de construcţia centrifugei. La unele centrifuge de exemplu descărcarea sedimentului
se face cu tamburul oprit pe când la altele se face cu tamburul în mişcare de rotaţie la turaţia de
regim sau cu turaţie redusă.[1]
Succesiunea fazelor ciclului de centrifugare poate fi comandată manual sau automat,
după programul prestabilit.
6
Fig. 2. Tambur cilindric nerigidizat cu capac şi fund cilindric
1 Mpa = 106 Pa
Geometria tamburului
Vu = k u ⋅Vt
unde:
Vu - volumul util [m3];
k u - coeficient de umplere;
k u = 0.5÷0.7;
Aleg k u =0.5
πD22
Vt = ⋅H
4
H - înălţimea tamburului;
D2 - diametrul tamburului.
π 2 V ⋅4
Vu = ( D2 − D222 ) ⋅ H ⇒ D22 = D22 − u
4 π ⋅H
0.63 ⋅ 4 2.52
D22 = 1.69 ⋅ = 1.69 ⋅ = 0.85 = 0.92 [m]
3.14 ⋅ 0.95 2.98
D21 = D2 1 − k s ⋅ψ
unde:
7
2
D
ψ = 1 − 22
D2
2
0.92
ψ =1− = 1 − ( 0.70 ) ⇒ψ = 0.51
2
1 .3
ρ sl − ρ l∗
ks =
ρ s∗ − ρ l∗
unde n p - porozitatea
n p =0.1;0.2;0.3
Aleg n p = 0.3
u = µf - umiditatea finală a sedimentului
u = µf =0.13
ρ s∗ = (1 + 0.13)(1 − 0.3) ⋅ 2200 ⇒ ρ s∗ = 1740 .2 [kg/m3]
ρ l∗ = (1 + u ) (1 − n p ) ⋅ ρ l
Verificare:
ρ s∗ ∗ = ( 1 − n p ) ρ s + n p ⋅ ρ l
8
ρ s > ρ s∗ < ρ s∗ ∗
• Presiunea şarjei:
Ps =
D22ω 2 ∗
12
{ [ ] [
ρ s 1 − (1 − k s∗ ⋅ψ 3 / 2 ) + ρ l∗ (1 − k s∗ ⋅ψ ) − (1 − ψ )
3/ 2 3/ 2
]}
2
πn
ω 2 = ⇒ ω = 52.33 [rot/min]
30
Ps =
1.69 ⋅ 2738 .42
12
{ [
1740 .2 1 − (1 − 0,65 ⋅ 0.51)
3/ 2
] [
+ 830 .55 (1 − 0.65 ⋅ 0.51)
3/ 2
− (1 − 0.51 ) ]}
3/ 2
=
= 385 .66 [ (1740 .2 ⋅ 0.47 ) + (830 .55 ⋅ 0.2)] = 1971 ,33 ( 817 .89 −166 .11) ⇒
D∗ = ⋅ = ⋅ ⇒
4 1.3 4 2.19 − 0.77 − 3 ⋅ 0.77 ln 1.41
2.85 − ( 0.92 ) − 3( 0.92 ) ln
3 3
0.92
3 0.97 [m]
D∗ = ⋅ ⇒ D ∗ = 1.13
4 0.64
9
4 ⋅ 379489 .44 517957 .76
P0 = = ⇒ P0 = 1785832 .65 [Pa]
1.69 − 0.84 0.85
3.14
P1 = (1.69 ⋅ −0.84 ) ⋅ 379489 .44 = 0.33 ⋅ 379489 .44 ⇒ P1 = 125231 .51 [Pa]
8
D2 − D21
δs = (14)
2
D21 − D22
δl =
2
1.3 −1.05
δs = = 0.12
2
1.05 − 0.92
δl = = 0.06
2
• Factorul de separare
2
D2 πn
⋅
φ=
2 30 (15)
g
2 2
1.3 3.14 ⋅ 500 1570
⋅ 0.65
2 30 ⋅ 60 1800 = 0.07
φ= =
10 10
10
Predimensionarea tamburului cilindric
σ σ
σ a = min c , r
cc cr
550 270
σ a = min , = 112 .5 [N/mm2] [3]
1.5 2.4
• Grosimea tamburului
−
h2 = t1 − t12 − 4t 22
4ϕ sσ a − 2 Ps − ρ m ⋅ D22 ⋅ ω 2
t1 =
ρ m ⋅ D2 ⋅ ω 2
ρm = 7800 [kg/m3]
4 ⋅1 ⋅112 .5 ⋅10 6 − 2 ⋅ 379489 .44 − 7800 ⋅1.69 ⋅ 2738 .42 450000000 − 758978 ,88 − 3609 .4
t1 = = = 14 .8
7800 ⋅ 1.3 ⋅ 2738 .42 27767578 .8
2 Ps
t 22 = (19)
ρm ⋅ω 2
2 ⋅ 379489 .44 758978 .88
t 22 = = ⇒ t 22 = 0.03
7800 ⋅ 52 .33 21359676
− −
h2 = 14.8 − 219.04 − 0.12 = 14.8 − 14.79 ⇒ h2 = 0.01 m =10 mm
h2 = 12 mm din STAS [3]
11
c r - adaos de rotunjire până la valoarea standardizată a tablei, [mm]
Calculul se face conform [2], vol. III, pag. 372 [Jinescu V.V. – Utilaj tehnologic pentru
industria de proces, vol. I,II, E.T. Buc 1983].
N2 =
∑∆E [kW]
ts
N 3 = 2 FiWi [kW]
(
N 4 = 11.3 ⋅ 103 ⋅ ρ a ⋅ g ⋅ L ⋅ ω 3 R14 + R224 ) [kW]
∆E =
(
j ω 22 − ω12 ) [J]
2
∆E - energia care trebuie furnizată rotorului;
t s - timpul necesar aducerii tamburului până la turaţia necesară de regim.
ω1 = 0
12
j = m⋅
(R 1
2
+ R22 ) [kg∙m2/s2]
2
j - momentul de inerţie a ansamblului aflat în mişcare de rotaţie în raport cu axa sa.
(
m = ρ ⋅ π R22 − R12 ⋅ L ) [kg]
0.65 2 + 0.656 2
j = 181 .485 ⋅ ⇒ j = 77 .38 [kg∙m²/s²]
2
∑∆E = ∆E '
+ ∆E ''
ω 22
∆E ' = j e ⋅ [kg∙m2/s2]
2
∆E ' - energia care trebuie furnizată lichidului.
D21 2 D22 2
m e −
2 2
[kg∙m2/s2]
je =
2
j e - momentul de inerţie al lichidului
D 2 D 2
me = ρ l ⋅ π 21 − 22 [kg]
2 2
me - masa lichidului
13
∆E ' ' - energia care trebuie furnizată sedimentului
ω 22
∆E ' ' = j s ⋅ [kg∙m2/s2]
2
2
0.8722
∆E ' ' = 14 .413 ⋅ ⇒ ∆E ' ' = 5.47 [kg∙m2/s2]
2
j s - momentul de inerţie al sedimentului
D 2 D 2
m s 21 − 22
2 2 [kg∙m2/s2]
js =
2
D21 2 D22 2
m s = ρ s ⋅ π − [kg]
2 2
m s - masa sedimentului
Pd = mr (1 + 2 ⋅ 10 −3 ⋅ φ ) ⋅ g
Pd - forţa dinamică;
φ - factor de separare.
m r = mt + 2 m c
(
mt = Dm2 2 − D22 ) π4 ⋅ ρ OL ⋅H
(
mc = Dm2 2 − D12 ) π4 ⋅ ρ OL ⋅ h1
Dm2 = D2 + h2
mr - masa rotorului;
mt - masa tamburului;
mc - masa capacului.
φ = 0.07
14
3.14
mt = [ (1.7213 ) − 1.69 ] ⋅ ⋅ 7800 ⋅ 0.95 ⇒ mt = 173 .394 [kg]
4
[
mc = 1,31 2 − 1,25 2 ⋅ ] 3.14
4
⋅ 7800 ⋅ 0.018 = (1.71 − 1.56 ) ⋅ 0.785 ⋅ 7800 ⋅ 0.018 =⇒ mc = 16 .53
[kg]
mr = 173 .394 + 2 ⋅ 16.53 ⇒ m r = 206 .45 [kg]
df 0.1
Wi = ω ⋅ = 0.8722 ⋅ ⇒ Wi = 0.04361 [rot/s]
2 2
N 3 = 2 ⋅ 20 .64 ⋅ 0.08 ⇒ N 3 = 3.3024 [kW]
( )
N 4 = 11.3 ⋅ 10 −3 ⋅ 1.225 ⋅ 10 ⋅ 0.95 ⋅ 0.8722 0.65 4 + 0.656 4 ⇒ N 4 = 0.041 [kw] [2]
Nr = N 2 + N3 + N 4
Din STAS alegem motor ASA-132-S (pag. 257 C. Răduţi) în construcţie pe tălpi. [3]
Tip Putere Turaţia η cosφ In(380V)A Mp/Mn Ip/In Mmax/Mn Masa
motor nominală nominală % Kg
KW rot/min
ASA - 2.2 715 80 0.72 5,8 2.08 5 2.16 78
15
132Mb-6 3
[3]
[3]
Date generale:
n1 = 965 [rot/min]
P = 4 [kW]
n1 965
i= = = 1.9
nt 500
(D p2 − D p1 ) 2
L p = 2 A + πD pm +
4A
D p1 + D p2
D pm = ⇒ D pm = 145
2
L p = 2 ⋅ 500 + 3.14 ⋅145 + 4.05 = 1459 .35 [mm]
Se alege din STAS 1163-71 curea cu L p =1600 [mm] [3]
i) Recalcularea distanţei axiale
A = 0.25 L p − πD pm +
(L p − πD pm ) 2
(
− 2 D p2 − D p1 )
17
P0 = 3.6 [kW]
z 0 1.299
z= = ⇒ z = 1.36 ⇒ z = 2 Se adoptă două curele. [3]
cz 0.95
k) Frecvenţa încovoierilor
v 5.05
f = 10 3 X = 10 3 ⋅ 2 ⋅ ⇒ f = 6.31 îndoiri/sec ≤ 40 îndoiri/sec. [3]
Lp 1600
l) Forţa periferică
100 P 100 ⋅ 4
Fu = = ⇒ Fu = 79 .2 [daN]
v 5.05
Fu = 792 [N] [3]
m) Reacţiunea pe arbori
Ta = 1.2 F = 1.2 ⋅ 792 = 950 .4 [N] [3]
M ech
σ ech = ≤σa (1)
Wi
N
M ech = M t = 9.55 ⋅10 6 [N∙mm] (2)
n
M t - moment de torsiune [N∙m], [N∙mm]
18
N - puterea motorului [kW]
n - turaţia motorului [rot/min]
4
M ech = 9.55 ⋅ 10 6 ⋅ ⇒ M ech = 39285 .45 [N∙mm]
965
πd 3
Wi = (3)
16
Wi - moment de rezistenţă polar
σ c = 550 N / mm 2
σ r = 270 N / mm 2 [3]
16 M t
Înlocuind (3) în (1) ⇒ d = 3 (4)
π σa
16 ⋅ 39285 .45
d =3 ⇒ d = 12 .1177 mm
3.14 ⋅112 .5
Fc = mt ⋅ r ⋅ ω 2 [N]
mt = mr + mam [kg];
19
mam = m s + ml = 446 .25 + 173 .39 ⇒ mam = 619 ,64 [kg]
D2
r= [m]
2
1.3
r= ⇒ r = 0.65 [m]
2
⇒ mt = 206 .45 + 619 .64 = 826 .09 [kg]
π ⋅ n 3.14 ⋅ 965
ω= = ⇒ ω = 1.68 [rot/min]
30 30
Fc = 826 .09 ⋅ 0.65 ⋅ 1.68 2 ⇒ Fc = 1515 ,51 [N] [5]
a) Calculul reacţiunilor
R1 + R2 = Fc
∑M 1 = 0 : R2 l1 − Fc ( l1 + l 2 ) = 0 ⇒
Fc ( l1 + l2 )
R2 =
l1
1515 .51 ⋅1231 .65
⇒ R2 = ⇒ R2 = 3412 .39
547
Fc l 2
∑M 2 = 0 : Fc l 2 + R1l1 = 0 ⇒ R1 = −
l1
1515 .51 ⋅ 638 .75
R1 = − = −1896 .88 [N]
547
x = 0 ⇒ M1 = 0
x = 0 ⇒ M3 = 0
20
c) Calculul momentelor de torsiune
N
M t = 9.55 ⋅ 10 6 ⋅ = 39585 .49 [N/mm]
n
πd 3 3.14 ⋅ 30 3
Wi = = = 5298 .75
16 16
σ ech ≤ σ a σ a = 112 .5
Calculul se face în punctul în care momentul echivalent este maxim. Se vor calcula
coeficienţii de siguranţă pentru cele două solicitări (încovoiere şi torsiune).
1
cσ =
β kσ σ v σ m
⋅ +
ε σ ⋅ γ σ −1 σ c
1
cτ =
β kτ τ v τ m
⋅ +
ε τ ⋅ γ τ −1 τ c
21
cσ ⋅ cτ
c= ≥ ca unde, c a ∈ (1.5 ÷ 2.5)
cσ2 + cτ2
σ max + σ min
σm =
2
σ min = 0
πd 3 3.14 ⋅ 40 3
Wp = = = 6280
32 32
M i max 1037593 .93
σ max = = = 165 .22
Wp 6280
165 .22
σm = = 82 .61
2
τ max + τ min
τm =
2
165 .22
τm = = 82 .61
2
τ min = 0
Mt 39285 ,43
τ max = = = 6.25
Wp 6280
σ max − σ min
σv = = 82.61
2
τ max − τ min
τv = = 3.125
2
σ −1 = 0.43 ⋅ σ r = 0.43 ⋅ 270 = 116 .1
τ −1 = ( 0.55 ÷ 0.58 ) ⋅ σ −1 = 0.55 ⋅ 116 .1 ⇒ τ −1 = 63.85
σ r = 270 [N/mm²]
τ c = 0.4 ⋅ 270 = 108
βkσ =1.2
βkτ =1.1
εσ = 0.9
ετ = 0.95
γ =1.96
1
cτ = ⇒ cσ = 13 .78
0.68 ⋅ 0.71 ⋅ 0.15
1
cσ = ⇒ cσ = 1261 .09
0.59 ⋅ 0.048 ⋅ 0.028
22
13 .78 ⋅1261 .09
c= = 1.54 ≥ 1.5
1261 .16
Verifică condiţia. [5]
Turaţia critică a arborelui considerat fără greutate proprie dar cu greutatea centrifugei se
calculează cu relaţia:
3 9 30
n= = [1]
π f f
I c1 = l1 = 0.547 [m ]
π ⋅d4
I=
64
23
3.14 ⋅ 0.03 4
I= = 3.97 ⋅ 10 −8
64
66 .45 ⋅ 1.86
f = = 5 ⋅ 10 −3
3 ⋅ 2.1 ⋅ 1011 ⋅ 3.97 ⋅ 10 −8
30
n= = 6000
0.005
2.1 ⋅ 10 11 ⋅ 3.97 ⋅ 10 −8
na = 1.595 ⋅ 600 ⋅ = 957 ⋅ 15.14 = 14493 .5
67 .78 ⋅ 0.547
1 1 1 36 ⋅ 10 6 + 208 .61 ⋅ 10 6 10 6 ( 36 + 208 .61) 244 .61
= + = = = ⇒
ncr
2
14493 .5 2
6000 2
7509 .96 ⋅ 10 12
7509 .96 ⋅ 10 12
7509 .96 ⋅ 10 6
ncr = 3257 = 57.07 = 57.07 < 6000 ⋅ 0.6 ⇒ 57 .07 < 3600
Rezemarea rotorului se va face în doua lagăre, unul superior şi unul inferior. Lagărul
superior va prelua pe lângă sarcinile radiale şi sarcinile axiale (greutatea arborelui, greutatea
tamburului şi a amestecului), care solicită sistemul de rezemare din acest motiv el are în
componenţă doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice, montaţi in ‘X’. [1]
Lagărul inferior este prevăzut cu un rulment radial oscilant cu role butoi pe doua
rânduri.
Calculul si alegerea rulmenţilor se va face conform indicaţiilor din: V.V. Jinescu-
‘Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare’, pagina 49.
Alegerea lagărelor.
Funcţionarea liniştită a unui dispozitiv de amestecare depinde în mare măsură de
construcţia corectă a lagărelor arborelui amestecătorului.[5]
Distanţa dintre lagăre,L, la arborii în consolă, trebuie să fie suficient de mare pentru a
asigura o săgeată mică la capătul liber a acestora; în acelaşi timp însă distanţa L este necesară
să aibă o valoare cât mai mică pentru a nu mări înălţimea utilajului.[5]
Pentru distanta dintre lagăre se recomanda următoarele valori : 250, 325, 400, 500
[mm]; Dacă lungimea în consolă ă arborelui impune alegerea unor valori în afara celor
recomandate se pot adopta valori mai mici de 250mm sau mai mari de 500m, astfel ca raportul
L/a să nu depăşească valoarea de 1/6.
Alegerea lagărelor:
- se aleg în funcţie de diametrele capetelor arborelui pe care se montează;
24
- pentru distanţa dintre lagăre se recomandă următoarele valori : 250, 325, 400, 500 [mm];
- lagărul superior – rulmenţi radiali – axiali cu role conice, montate în x fig. 7.1, fig.7.2;
- lagărul inferior – rulment radial oscilant, cu role butoi pe două rânduri – fig. 7.2, fig. 7.3;
- dimensiunile lagărelor – tab. 1,2 ÷ 29 [5]
Tabelul nr.4 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe doua rânduri [5]
Simbolul D B Sarcina radiala de baza Masa
rulmentului kN
26
Fig. 7.4. Rulment radial oscilant cu role butoi pe doua rânduri [5]
Tab. 5. Rulment radial oscilant, montat cu ajutorul unei bucşe de strângere (mm) [5]
27
minim. de
l şaibei buc.
aripioare
3 5 4 32, 1,2
MB 7 6 5 13 10,4
5 7 4 5 5
la la arbore butuc
12 17 5 5 10 56 5 3 2.3
17 22 6 6 14 70 6 3.5 2.8
unde:
σas - tensiunea admisibila a materialului penelor;
Mt - momentul de torsiune;
h,lc,d0- caracteristicile dimensionale ale penelor.
σ r 660
σ as = = = 275
Cr 2.4
I. d=16mm
28
d= 17-12=5 mm
b=5mm
H=5mm
56 − 10 46
L= = = 9.2
5 5
Canal b=5mm
t 1=3mm
t 2=2.3mm
4 ⋅ 39585 158341 .86
σs = = = 215 .13 < 275
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
II. d=20mm
d=22-17=5 mm
b=6mm
H=6mm
70 − 14 62
L= = = 9.3
6 6
t 1=3.5mm
t 2=2.8mm
4 ⋅ 39585 .49 158341 .96
σs = = = 141 ,88 < 275
6 ⋅ 9.3 ⋅ 20 1116
σ c 400
σf = = = 266 .66
1.5 1.5
2 ⋅ 29318 .5 58637
I. σ f = = = 79 .66 < 266 .66
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
2 ⋅ 29318 .5 58637
II. σ f = = = 39 .40 < 266 .66
6 ⋅ 9.2 ⋅ 20 1104
Bibliografie
1. Chişiu A., Matieşan D., Mădărăşan T., Pop D., Organe de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
2. Jinescu V., Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare , Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
29
3. Organe de maşini – Prescripţii generale de proiectare. Elemente de legătură şi transmisie
(Colecţie STAS), Institutul Român de Standardizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
4. Răduţi C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1981.
5. Tacă C. D., Păunescu M., Teoria şi practica sistemelor de amestecare , Editura MATRIX
ROM, 2000.
30