Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Inginerie
Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie

Proiectarea unei centrifuge de sedimentare

cu trei coloane

Coordonatori: Student:
Prof. univ. dr. ing. : Nedeff Valentin Simion Dumitru
S.l. dr. Ing. Panainte Mirela Grupa: 332 B
 -2010-
CUPRINS

Tema şi datele de proiectare......................................................................................2

Noţiuni generale......................................................................................................... 3
Stabilirea variantei constructive..............................................................................3
Realizarea schemei de principiu..............................................................................4
Descrierea funcţională şi pe părţi componente.......................................................5
Stabilirea paşilor pentru funcţionare a centrifugei:................................................6
Calculul tehnologic şi determinarea grosimii peretelui tamburului............................6
Geometria tamburului.............................................................................................7
Predimensionarea tamburului cilindric..................................................................11
Calculul preliminar al puterii necesare acţionării tamburului...................................12
Calculul puterii de pornire.....................................................................................12
Calculul puterii de regim.......................................................................................15
Stabilirea tipului de transmisie şi calculul acestora..................................................15
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale.........................................................16
Calculul de rezistenţă al rotorului.............................................................................18
Predimensionarea arborelui la torsiune................................................................18
Verificarea arborelui la solicitări compuse...........................................................19
Calculul la oboseală al arborelui..........................................................................21
Calculul de rigiditate al rotorului..............................................................................23
Calculul turaţiei critice a arborelui........................................................................23
Stabilirea modului de rezemare al rotorului.........................................................24
7.3. Calculul penelor.............................................................................................28
Bibliografie............................................................................................................... 29

Tema şi datele de proiectare

Să se proiecteze o centrifugă de sedimentare verticală cu 3 coloane

cu următoarele caracteristici:
- diametrul tamburului D=1300 [mm];
- înălţimea tamburului H=950 [mm];
- turaţia tamburului n=500 [rot/min];
- densitatea fazei solide ρ s=2200 [kg/m3];

2
 - densitatea fazei lichide ρ l=1050 [kg/m3];
- concentraţia fazei solide în suspensie ψ =33 [%];
- umiditatea finală a sedimentului µ f=13 [%];
- materialul de construcţie al tamburului: oţel inoxidabil.

Noţiuni generale

Stabilirea variantei constructive

Centrifugarea este un procedeu mecanic de accelerare a separării componentelor unor
sisteme eterogene ca: suspensii (solide dispersate în lichide), emulsii(dispersia, sub formă de
picături fine, a unui lichid în altul), amestecuri de gaze etc. Maşinile care realizează centrifugarea
pot fi centrifuge, supracentrifuge sau ultracentrifuge.[3]
Separarea componentelor unei suspensii se face prin:
• sedimentare, adică prin acţiunea diferenţială a gravitaţiei asupra fazelor suspensiei
având densităţi diferite; după cum faza dispersă a suspensiei are densitatea mai mare
sau mai mică decât faza dispersantă (continuă), particulele suspensiei se depun sau se
ridică;

Fig. 1. Separarea componentelor unui

amestec solid – lichid prin sedimentare
1 - recipient; 2 - suspensie; 3 - sediment;
4 - strat filtrant.[1]
• filtrare, cu ajutorul unei suprafeţe sau unui strat poros prin care poate trece numai faza
fluidă; spre deosebire de sedimentare, filtrarea nu este condiţionată de diferenţa dintre
densităţile fazelor care se separă, ci de diferenţa dintre presiunile pe cele două feţe ale
stratului filtrant; filtrarea se produce în mod obişnuit în câmpul forţelor de presiune
care se realizează datorită presiunii hidrostatice a stratului de suspensie; presiunii pe
faţa superioară a stratului filtrant obţinută prin pomparea suspensiei sau cu aer
comprimat deasupra stratului de suspensie; depresiunii pe faţa inferioară a stratului
filtrant. [3]

Fig. 2. Separarea componentelor unui

amestec solid – lichid prin filtrare
1 - recipient; 2 - suspensie;
3
 3 - sediment; 4 - strat filtrant.

La mişcarea pe traiectoria circulară de rază r a unei particule cu masa m, forţa centrifugă

este:
Fc = mr ω2

unde ω este viteza unghiulară, iar a c = rω este acceleraţia câmpului centrifugal.

2

Spre deosebire de câmpul de forţe gravitaţional, câmpul forţelor centrifuge este

neomogen pe rază (intensitatea lui creşte în lungul razei), iar direcţia forţei centrifuge este
radială şi se roteşte cu viteza unghiulară ω . Intensitatea câmpului de forţe centrifuge poate fi
variat prin modificarea lui r sau a lui ω .[1]
Cu ajutorul forţei centrifuge se poate accelera sedimentarea, filtrarea, se poate realiza
eliminarea înaintată a lichidului dintr-un material solid (de secare), sau sedimentarea unui
lichid cu conţinut foarte mic de fază solidă (limpezire centrifugală).
La centrifugare, amestecul eterogen se află în mişcare de rotaţie separarea componentelor
efectuându-se fie pe baza diferenţei de densitate dintre faze (sedimentarea centrifugală), fie pe
baza presiunii generate de forţa centrifugă a lichidului asupra unui strat filtrant (filtrare
centrifugală).[1]
Centrifugarea se aplică la separarea particulelor mai fine separarea sistemelor disperse cu
diferenţă mică între densităţile fazelor.
Centrifugele sunt maşini care permit realizarea procesului de centrifugare. Partea lor
principală o constituie tamburul (cilindric, tronconic, cilindro-conic) în interiorul căruia se
introduce suspensia: tamburul este antrenat în mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară ω . La
separarea după principiul filtrării, tamburul centrifugei este perforat spre a permite evacuarea
filtratului. La separarea după principiul sedimentării tamburul este neperforat. Centrifugarea
de sedimentare se aplică în general pentru separarea suspensiilor greu fitrabile, separarea
emulsiilor, iar, în unele cazuri pentru separarea componentelor amestecurilor gazoase.[3]
În continuare vom analiza centrifuga de sedimentare pe trei coloane.

Realizarea schemei de principiu

4
 Fig. 1. Schema de principiu a unei centrifuge de sedimentare

1 tambur 6 curele 11 capac

2 arbore 7 motor 12 filtrat
3 casetă cu 8 carcasă 13 amestec
rulmenţi 9 batiu
4-5 roţi de curea 10 placă de bază

Descrierea funcţională şi pe părţi componente

O centrifugă se compune principal, dintr-un tambur pus în mişcare de rotaţie de un sistem

de antrenare (fig. 1). În plus centrifugele sunt prevăzute şi cu mijloace necesare pentru
descărcarea şi colectarea fazelor separate prin centrifugare. Întregul ansamblu se află într-o
carcasă, asamblată rigid sau elastic pe un batiu. [3]

Fazele ciclului de centrifugare, in general, sunt: incarcarea; pornirea si accelerarea

tamburului pana la turatia de regim; desecarea sedimentului de solutia initiala; spalarea

5
 sedimentului; vantarea sedimentului; dupa spalare franarea pana la oprirea centrifugei;
descarcarea sedimentului.[1]
Duratele diferitelor faze depind de proprietăţile suspensiei şi de cele ale produsului
precum şi de construcţia centrifugei. La unele centrifuge de exemplu descărcarea sedimentului
se face cu tamburul oprit pe când la altele se face cu tamburul în mişcare de rotaţie la turaţia de
regim sau cu turaţie redusă.[1]
Succesiunea fazelor ciclului de centrifugare poate fi comandată manual sau automat,
după programul prestabilit.

Stabilirea paşilor pentru funcţionare a centrifugei:

Pentru ca centrifuga să funcţioneze corect trebuie să se urmărească următorii paşi:
1. pornirea motorului: 1 min;
2. centrifugarea până la turaţia de regim: 1 min;
3. alimentarea tamburului: 1 min;
4. centrifugarea propriu-zisă: 1,5 min;
5. separarea celor 2 faze: 1,5 min;
6. oprirea centrifugei: 1 min;
7. evacuarea fazei lichide: 1,5 min;
8. svântarea sedimentului 1 min;
9. evacuarea fazei solide: 1,5 min.

Calculul tehnologic şi determinarea

grosimii peretelui tamburului

6
 Fig. 2. Tambur cilindric nerigidizat cu capac şi fund cilindric

1 Mpa = 106 Pa

Geometria tamburului

Vu = k u ⋅Vt

unde:
Vu - volumul util [m3];

Vt - volumul ocupat [ m3];

k u - coeficient de umplere;

k u = 0.5÷0.7;

Aleg k u =0.5
πD22
Vt = ⋅H
4
H - înălţimea tamburului;
D2 - diametrul tamburului.

πD22 3.14 ⋅ (1.3)

2
3.14 ⋅ 1.69
Vt = ⋅H = = ⋅ 0.95 = 1.26 [m3]
4 4 4
Vu = 0.5 ⋅1.26 = 0.63 [m3]

π 2 V ⋅4
Vu = ( D2 − D222 ) ⋅ H ⇒ D22 = D22 − u
4 π ⋅H
0.63 ⋅ 4 2.52
D22 = 1.69 ⋅ = 1.69 ⋅ = 0.85 = 0.92 [m]
3.14 ⋅ 0.95 2.98

D21 = D2 1 − k s ⋅ψ

unde:

7
 2
D 
ψ = 1 −  22 
 D2 
2
 0.92 
ψ =1−  = 1 − ( 0.70 ) ⇒ψ = 0.51
2

 1 .3 

ρ sl − ρ l∗
ks =
ρ s∗ − ρ l∗

k s - participaţia volumică din faza solidă;

ρsl - densitatea suspensiei, kg/m3;

ρs∗ - densitatea medie pe grosimea stratului de sediment;

ρl∗ - densitatea medie pe grosimea stratului de lichid.

ρ sl = ρ d ⋅ ϕ + (1 − ϕ ) ρ c

ρ d = ρ s - densitatea fazei solide;

ρc = ρl - densitatea fazei lichide;

ψ = ϕ - concentraţia fazei solide in suspensie.
ρ sl = 2200 ⋅ 0.33 + (1 − 0.33 ) ⋅ 1050 ⇒ ρ sl = 1429 .5 [kg/m3]
ρ s∗ = (1 + u ) (1 − n p ) ⋅ ρ s

unde n p - porozitatea
n p =0.1;0.2;0.3

Aleg n p = 0.3
u = µf - umiditatea finală a sedimentului
u = µf =0.13
ρ s∗ = (1 + 0.13)(1 − 0.3) ⋅ 2200 ⇒ ρ s∗ = 1740 .2 [kg/m3]
ρ l∗ = (1 + u ) (1 − n p ) ⋅ ρ l

ρ l∗ = 1.13 ⋅ 0.7 ⋅ 1050 ⇒ ρ l∗ = 830.55 [kg/m3]

1429 .5 − 830 .55
ks = ⇒ k s = 0.65
1740 .2 − 830 .55

Verificare:

ρ s∗ ∗ = ( 1 − n p ) ρ s + n p ⋅ ρ l
8
ρ s > ρ s∗ < ρ s∗ ∗

ρ s∗ ∗ = ( 1 − 0.3) ⋅ 2 2 + 0 .30⋅ 1 0 ⇒ 5 ρ s∗0∗ = 1 8 5 5 [kg/m3]

ρ s > ρ s∗ < ρ s∗ ∗ ⇔ 2 2 >0 1 0 7 .24 < 01 8 5(A)5

Revin şi calculez : D21 = D2 1 − k sψ
D21 = D2 1 − k s ⋅ψ = 1.3 1 − 0.65 ⋅ 0.51 ⇒ D21 = 1.05 [mî

• Presiunea şarjei:

Ps =
D22ω 2 ∗
12
{ [ ] [
ρ s 1 − (1 − k s∗ ⋅ψ 3 / 2 ) + ρ l∗ (1 − k s∗ ⋅ψ ) − (1 − ψ )
3/ 2 3/ 2
]}
2
 πn 
ω 2 =   ⇒ ω = 52.33 [rot/min]
 30 

Ps =
1.69 ⋅ 2738 .42
12
{ [
1740 .2 1 − (1 − 0,65 ⋅ 0.51)
3/ 2
] [
+ 830 .55 (1 − 0.65 ⋅ 0.51)
3/ 2
− (1 − 0.51 ) ]}
3/ 2
=

= 385 .66 [ (1740 .2 ⋅ 0.47 ) + (830 .55 ⋅ 0.2)] = 1971 ,33 ( 817 .89 −166 .11) ⇒

Ps = 379489 ,44[ Pa ] ⇔ Ps = 0.37 ⋅10 6 [Mpa]

• Diametrul circumferinţei caracteristice centrului de masă a parabolei presiunii

relative distribuite pe capacul sau pe fundul plan.

∗3 D24 − D224 − 4 D22

3
( D2 − D22 )
D = ⋅
4 D 
D23 − D223
− 3D223
ln 2 
 D22 
3 2.85 − ( 0.92 ) − 4( 0.92 ) (1.3 − 0.92 ) 3 2.84 − 0.7 − 4 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
4 3

D∗ = ⋅ = ⋅ ⇒
4  1.3  4 2.19 − 0.77 − 3 ⋅ 0.77 ln 1.41
2.85 − ( 0.92 ) − 3( 0.92 ) ln 
3 3

 0.92 
3 0.97 [m]
D∗ = ⋅ ⇒ D ∗ = 1.13
4 0.64

• Presiune relativă a celor două faze P0 :

4 Ps
P0 =
D − D222
2
2

9
 4 ⋅ 379489 .44 517957 .76
P0 = = ⇒ P0 = 1785832 .65 [Pa]
1.69 − 0.84 0.85

• Forţa axială care acţionează asupra capacului şi fundului

tamburului P1
π
P1 =
8
(D 2
2 − D22
2
)
Ps

3.14
P1 = (1.69 ⋅ −0.84 ) ⋅ 379489 .44 = 0.33 ⋅ 379489 .44 ⇒ P1 = 125231 .51 [Pa]
8

• Grosimea stratului de sediment, respectiv de lichid (filtrat)

δs , δl

D2 − D21
δs = (14)
2
D21 − D22
δl =
2
1.3 −1.05
δs = = 0.12
2
1.05 − 0.92
δl = = 0.06
2

• Factorul de separare
2
D2  πn 
⋅ 
φ=
2  30  (15)
g
2 2
1.3  3.14 ⋅ 500   1570 
⋅  0.65 
2  30 ⋅ 60   1800  = 0.07
φ= =
10 10

• Determinarea debitului utilajului

Vu
Q= (16)
Tt
0.63 0.63
Q= = = 5.72 [m³/h]
7(0.11ore ) 0.11

10
Predimensionarea tamburului cilindric

Alegem din STAS(Bănescu-tabele pentru oţel inoxidabil) materialul pentru construcţia

centrifugei:
2CrNiN18.10-W.14311 DIN 17440
σ c = 550 (limita la curgere) [N/mm2]
σ r = 270 (limita la rupere) [N/mm2]
σa - tensiunea admisibilă;
c c =1.5 - coeficient de siguranţă la curgere;

c r = 2.4 - coeficient de siguranţă la rupere.

σ σ 
σ a = min  c , r 
 cc cr 
 550 270 
σ a = min  ,  = 112 .5 [N/mm2] [3]
 1.5 2.4 

• Grosimea tamburului
−
h2 = t1 − t12 − 4t 22

4ϕ sσ a − 2 Ps − ρ m ⋅ D22 ⋅ ω 2
t1 =
ρ m ⋅ D2 ⋅ ω 2
ρm = 7800 [kg/m3]

4 ⋅1 ⋅112 .5 ⋅10 6 − 2 ⋅ 379489 .44 − 7800 ⋅1.69 ⋅ 2738 .42 450000000 − 758978 ,88 − 3609 .4
t1 = = = 14 .8
7800 ⋅ 1.3 ⋅ 2738 .42 27767578 .8

2 Ps
t 22 = (19)
ρm ⋅ω 2
2 ⋅ 379489 .44 758978 .88
t 22 = = ⇒ t 22 = 0.03
7800 ⋅ 52 .33 21359676
− −
h2 = 14.8 − 219.04 − 0.12 = 14.8 − 14.79 ⇒ h2 = 0.01 m =10 mm
h2 = 12 mm din STAS [3]

• Grosimea finală a tamburului

−
h2 = h2 + c1 + cr
c1 = 0.01 - adios de coroziune, [mm/an]

11
 c r - adaos de rotunjire până la valoarea standardizată a tablei, [mm]

h2 = 12 mm din STAS [3]

−
c r = h2 − h2 − c1 = 12 − 10 − 0.01 ⇒ c r = 1.99 [mm]

• Grosimea fundului şi capacului

h1 = h3 = 1.5h2

h1 = h3 = 1.5 ⋅12 = 18 [mm] [3]

Calculul preliminar al puterii necesare acţionării tamburului

Calculul se face conform [2], vol. III, pag. 372 [Jinescu V.V. – Utilaj tehnologic pentru
industria de proces, vol. I,II, E.T. Buc 1983].

Calculul puterii de pornire

Puterea de pornire se calculează cu relaţia:

N p = N1 + N 3 + N 4

N 1 - puterea necesară aducerii tamburului la turaţia de regim;

N 3 - puterea necesară învingerii frecării în lagăre;

N 4 - puterea necesară învingerii frecării aerului.

∆E
N1 = [kW]
ts

N2 =
∑∆E [kW]
ts

N 3 = 2 FiWi [kW]
(
N 4 = 11.3 ⋅ 103 ⋅ ρ a ⋅ g ⋅ L ⋅ ω 3 R14 + R224 ) [kW]

∆E =
(
j ω 22 − ω12 ) [J]
2
∆E - energia care trebuie furnizată rotorului;
t s - timpul necesar aducerii tamburului până la turaţia necesară de regim.

t s = 1.5 minute = 90 sec;

ω1 = 0
12
j = m⋅
(R 1
2
+ R22 ) [kg∙m2/s2]
2
j - momentul de inerţie a ansamblului aflat în mişcare de rotaţie în raport cu axa sa.

(
m = ρ ⋅ π R22 − R12 ⋅ L ) [kg]

m = 7800 ⋅ 3.14 ⋅ ( 0.656 2 − 0.65 2 ) ⋅ 0.95 ⇒ m = 181 .485 [kg]

D2 1.3
R1 = = ⇒ R1 = 0.65 [m]
2 2
D2 + h2 1.3 + 0.012
R2 = ⇒ R = 0.656 [m]
2 2
m - masa tamburului;
L = H - înălţimea tamburului;
R1 - raza interioară a tamburului;

R2 - raza exterioară a stratului de lichid.

0.65 2 + 0.656 2
j = 181 .485 ⋅ ⇒ j = 77 .38 [kg∙m²/s²]
2

212 .98 ⋅ (0.8722 2 )

∆E = = 6.879
2
29 .4346
N1 = ⇒ N 1 = 0.3270
90

∑∆E = ∆E '
+ ∆E ''

ω 22
∆E ' = j e ⋅ [kg∙m2/s2]
2
∆E ' - energia care trebuie furnizată lichidului.
 D21  2  D22  2 
m e   −  
 2   2  
 [kg∙m2/s2]
je =
2
j e - momentul de inerţie al lichidului

 D  2  D  2 
me = ρ l ⋅ π  21  −  22   [kg]
 2   2  

me - masa lichidului

me = 1000 ⋅ 3.14 ⋅ 0.064 ⇒ me = 212 .986 [kg]

212 .98 − 0.064
je = ⇒ j e = 6.879 [kg∙m2/s2]
2
2
0.8722
∆E ' = 6.879 ⋅ ⇒ ∆E ' = 2.61 [kg∙m2/s2]
2

13
∆E ' ' - energia care trebuie furnizată sedimentului
ω 22
∆E ' ' = j s ⋅ [kg∙m2/s2]
2
2
0.8722
∆E ' ' = 14 .413 ⋅ ⇒ ∆E ' ' = 5.47 [kg∙m2/s2]
2
j s - momentul de inerţie al sedimentului

 D  2  D  2 
m s  21  −  22  
 2   2   [kg∙m2/s2]
js = 
2
 D21  2  D22  2 
m s = ρ s ⋅ π   −   [kg]
 2   2  
m s - masa sedimentului

m s = 2200 ⋅ 3.14 ⋅ 0.0646 ⇒ m s = 446 .25 [m]

0.0646
j s = 446 .25 ⇒ j s = 14 .41 [kg∙m2/s2]
2

∑∆E = ∆E '+∆E ' ' ⇒∑∆E = 8.08 [kg∙m2/s2]

8.08
N2 = ⇒ N 2 = 0.089 [kW]
90
Fi = f e ⋅ Pd unde:

f e = 0.01 - coeficient de frecare în lagăre.

Pd = mr (1 + 2 ⋅ 10 −3 ⋅ φ ) ⋅ g
Pd - forţa dinamică;

φ - factor de separare.
m r = mt + 2 m c

(
mt = Dm2 2 − D22 ) π4 ⋅ ρ OL ⋅H

(
mc = Dm2 2 − D12 ) π4 ⋅ ρ OL ⋅ h1

Dm2 = D2 + h2

D1 = D2 − 50 mm = 1.3 − 0.05 = 1.25 - diametrul iniţial al capacului

mr - masa rotorului;
mt - masa tamburului;

mc - masa capacului.

φ = 0.07

14
 3.14
mt = [ (1.7213 ) − 1.69 ] ⋅ ⋅ 7800 ⋅ 0.95 ⇒ mt = 173 .394 [kg]
4

[
mc = 1,31 2 − 1,25 2 ⋅ ] 3.14
4
⋅ 7800 ⋅ 0.018 = (1.71 − 1.56 ) ⋅ 0.785 ⋅ 7800 ⋅ 0.018 =⇒ mc = 16 .53

[kg]
mr = 173 .394 + 2 ⋅ 16.53 ⇒ m r = 206 .45 [kg]

Pd = 206 .45(1 + 2 ⋅ 10 −3 ⋅ 0.07 ) ⋅ 10 ⇒ Pd = 2064 .78 [N]

Fi = 0.01 ⋅ 2064 .78 ⇒ Fi = 20 .64 [N]

df 0.1
Wi = ω ⋅ = 0.8722 ⋅ ⇒ Wi = 0.04361 [rot/s]
2 2
N 3 = 2 ⋅ 20 .64 ⋅ 0.08 ⇒ N 3 = 3.3024 [kW]

N 4 = 11.3 ⋅ 10−3 ⋅ ρ a ⋅ g ⋅ L ⋅ ω 3 ( R14 + R24 )

ρa = 1.225 - densitatea aerului [kg/m3]

( )
N 4 = 11.3 ⋅ 10 −3 ⋅ 1.225 ⋅ 10 ⋅ 0.95 ⋅ 0.8722 0.65 4 + 0.656 4 ⇒ N 4 = 0.041 [kw] [2]

Calculul puterii de regim

Nr = N 2 + N3 + N 4

N r = 0.089 + 0.033 + 0.041 = 0.53 [kw]

N p = N1 + N 3 + N 4

N p = 0.327 + 0.033 + 0.041 = 3.66 [kw] [2]

Stabilirea tipului de transmisie şi calculul acestora

Din STAS alegem motor ASA-132-S (pag. 257 C. Răduţi) în construcţie pe tălpi. [3]
Tip Putere Turaţia η cosφ In(380V)A Mp/Mn Ip/In Mmax/Mn Masa
motor nominală nominală % Kg
KW rot/min
ASA - 2.2 715 80 0.72 5,8 2.08 5 2.16 78
15
132Mb-6 3
[3]

[3]

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

Date generale:
n1 = 965 [rot/min]

P = 4 [kW]
n1 965
i= = = 1.9
nt 500

a) Alegerea profilului curelei:

Din STAS 1163-71 monograma nr.6
Se alege curea SPZ l p = 8.5 mm; h = 8 mm
lp - lăţimea primitivă;
h - înălţime. [3]
b) Diametrul de calcul al roţii motoare:
Din STAS 1163-71 şi STAS 1162-67
D p1 min = 100 [mm] [3]

c) Diametrul de calcul al roţii conduse:

D p2 = i ⋅ D p1 = 1.9 ⋅ 100 ⇒ D p2 = 190 [mm] [3]

d) Viteza periferică a curelei:

n1 = 965 [rot/min]
16
 π ⋅ D p1 ⋅ n1 3.14 ⋅ 100 ⋅ 965
v= = ⇒ v = 5.05 [m/s] [3]
60 ⋅ 1000 60 ⋅ 1000
e) Distanţa axială:
( )
0.75 D p1 + D p2 < A < 2 D p1 + D p2 ( )
0.75 (100 +190 ) < A < 2(100 +190 )

217 .5 < A < 580

A = 500 mm [3]
f) Unghiul dintre ramurile curelei:
D p2 − D p1 D p2 − D p1 190 − 100
γ = 2 arcsin = 57 = 57
2A A 500
γ = 16 .26  = 10  [3]
g) Unghiul de înfăşurare pe roţile de curea:
β 1 = 180  − γ = 170 

β 2 = 180 + γ = 190 [3]

h) Lungimea primitivă a curelei

(D p2 − D p1 ) 2

L p = 2 A + πD pm +
4A
D p1 + D p2
D pm = ⇒ D pm = 145
2
L p = 2 ⋅ 500 + 3.14 ⋅145 + 4.05 = 1459 .35 [mm]
Se alege din STAS 1163-71 curea cu L p =1600 [mm] [3]
i) Recalcularea distanţei axiale

A = 0.25 L p − πD pm +

(L p − πD pm ) 2
(
− 2 D p2 − D p1 )


=0.25 1600 −3.14 ⋅145 + (1600 −3.14 ⋅145 )2 −16200 


 

[3]
A = 570 .57 [mm]
j) Calculul numărului de curele
P ⋅cf 4 ⋅1.1
Z0 = = ⇒ Z 0 = 1.299
c L ⋅ c β ⋅ P0 0.96 ⋅ 0.98 ⋅ 3.6

c L = 0.96 cf. STAS

c f =1.1 cf. STAS
c β = 0.98 cf. STAS

17
 P0 = 3.6 [kW]

c z = 0.95 cf. STAS

z 0 1.299
z= = ⇒ z = 1.36 ⇒ z = 2 Se adoptă două curele. [3]
cz 0.95

k) Frecvenţa încovoierilor
v 5.05
f = 10 3 X = 10 3 ⋅ 2 ⋅ ⇒ f = 6.31 îndoiri/sec ≤ 40 îndoiri/sec. [3]
Lp 1600

l) Forţa periferică
100 P 100 ⋅ 4
Fu = = ⇒ Fu = 79 .2 [daN]
v 5.05
Fu = 792 [N] [3]

m) Reacţiunea pe arbori
Ta = 1.2 F = 1.2 ⋅ 792 = 950 .4 [N] [3]

n) Cotele de modificare a distanţei axiale

x ≥ 0.03 L p

x = 0.03 ⋅1459 .35 ⇒ x = 43 ,78 ⇒ x = 45 mm

y = 0.015 ⋅1459 .35 ⇒ y = 21 .89 ⇒ y = 22 mm
x- cota necesară întinderii curelei;
y- cota necesară schimbării sau montării curelei. [3]

Calculul de rezistenţă al rotorului

Predimensionarea arborelui la torsiune

M ech
σ ech = ≤σa (1)
Wi
N
M ech = M t = 9.55 ⋅10 6 [N∙mm] (2)
n
M t - moment de torsiune [N∙m], [N∙mm]

18
 N - puterea motorului [kW]
n - turaţia motorului [rot/min]
4
M ech = 9.55 ⋅ 10 6 ⋅ ⇒ M ech = 39285 .45 [N∙mm]
965
πd 3
Wi = (3)
16
Wi - moment de rezistenţă polar

σa - tensiunea admisibilă a materialului arborelui [N/mm]

Am ales material oţel inoxidabil 2CrNiN18.10-W.14311 DIN 17440
σ σ   550 270 
σ a = min  c ; r  = min   = min ( 366 .66;112 .5) = 112 .5 N / mm
2
,
 Cc Cr   1.5 2.4 

σ c = 550 N / mm 2
σ r = 270 N / mm 2 [3]

16 M t
Înlocuind (3) în (1) ⇒ d = 3 (4)
π σa

16 ⋅ 39285 .45
d =3 ⇒ d = 12 .1177 mm
3.14 ⋅112 .5

Alegem din STAS(Bănescu-tabele pentru oţel inoxidabil) materialul pentru construcţia

centrifugei:
Oţel inoxidabil 2CrNi18.10-w14311-DIN 17440
Conform Tabelului 19/175 din „Teoria şi practica sistemelor de amestecare”, Constantin
Dan Tacă, Mihaela Păunescu, Editura MATRIX ROM, Bucureşti 2000, se alege un arbore
standardizat care are diametrul minim mai mare decât cel calculat.
d m = 30 mm cu treptele arborelui de :

d1 = 25 mm; d 2 = 20 mm; d 3 = 18 mm; d 4 = 16 mm. [5]

Verificarea arborelui la solicitări compuse

Fc = mt ⋅ r ⋅ ω 2 [N]

mt = mr + mam [kg];

mr = 206 .45 [kg]

mr - masa rotorului, kg
mam - masa amestecului, kg

mam = m solid + mlichid

19
mam = m s + ml = 446 .25 + 173 .39 ⇒ mam = 619 ,64 [kg]

D2
r= [m]
2
1.3
r= ⇒ r = 0.65 [m]
2
⇒ mt = 206 .45 + 619 .64 = 826 .09 [kg]

π ⋅ n 3.14 ⋅ 965
ω= = ⇒ ω = 1.68 [rot/min]
30 30
Fc = 826 .09 ⋅ 0.65 ⋅ 1.68 2 ⇒ Fc = 1515 ,51 [N] [5]

a) Calculul reacţiunilor

R1 + R2 = Fc

l1 = 100 d = 100 30 ⇒ l1 = 547 [mm]

l 2 = 125 d = 125 30 ⇒ l 2 = 683 .75 [mm]

∑M 1 = 0 : R2 l1 − Fc ( l1 + l 2 ) = 0 ⇒

Fc ( l1 + l2 )
R2 =
l1
1515 .51 ⋅1231 .65
⇒ R2 = ⇒ R2 = 3412 .39
547

Fc l 2
∑M 2 = 0 : Fc l 2 + R1l1 = 0 ⇒ R1 = −
l1
1515 .51 ⋅ 638 .75
R1 = − = −1896 .88 [N]
547

b) Calculul momentelor incovoietoare:

M i12 = R1 x

x = 0 ⇒ M1 = 0

x = l 2 ⇒ M 2 = R1 ⋅ l1 = −1896 .88 ⋅ 547 = −1037593 .93 [N/mm²]

M i 23 = Fc ⋅ x

x = 0 ⇒ M3 = 0

x = l1 ⇒ M 2 = Fc ⋅ l 2 = 1037593 .93 [N/mm²]

20
 c) Calculul momentelor de torsiune
N
M t = 9.55 ⋅ 10 6 ⋅ = 39585 .49 [N/mm]
n

d) Calculul momentelor echivalente

M ech = M i2 + αM t2

M 12 + 0.5 ⋅ M t2 = 0.5 ⋅ ( 39585 .49 )

2
M ech 1 = = 429787221 =27991 .16 [N/mm]

M ech 2 = M 22 + 0.5M t2 = 3378.8 [N/mm]

M ech 3 = M 32 + 0.5 ⋅ M t2 = 27991 .16 [N/mm]

e) Calculul tensiunii echivalente

M ech max
σ ech =
Wi

πd 3 3.14 ⋅ 30 3
Wi = = = 5298 .75
16 16
σ ech ≤ σ a σ a = 112 .5

M ech 2 3378 .88

σ ech = = ⇒ σ ech = 0.63 ≤ 112.5
Wi 5298 .75

Calculul la oboseală al arborelui

Calculul se face în punctul în care momentul echivalent este maxim. Se vor calcula
coeficienţii de siguranţă pentru cele două solicitări (încovoiere şi torsiune).

1
cσ =
β kσ σ v σ m
⋅ +
ε σ ⋅ γ σ −1 σ c
1
cτ =
β kτ τ v τ m
⋅ +
ε τ ⋅ γ τ −1 τ c

Aceşti coeficienţi trebuie să verifice relaţia:

21
 cσ ⋅ cτ
c= ≥ ca unde, c a ∈ (1.5 ÷ 2.5)
cσ2 + cτ2

σ max + σ min
σm =
2
σ min = 0

πd 3 3.14 ⋅ 40 3
Wp = = = 6280
32 32
M i max 1037593 .93
σ max = = = 165 .22
Wp 6280

165 .22
σm = = 82 .61
2
τ max + τ min
τm =
2
165 .22
τm = = 82 .61
2
τ min = 0
Mt 39285 ,43
τ max = = = 6.25
Wp 6280

σ max − σ min
σv = = 82.61
2
τ max − τ min
τv = = 3.125
2
σ −1 = 0.43 ⋅ σ r = 0.43 ⋅ 270 = 116 .1
τ −1 = ( 0.55 ÷ 0.58 ) ⋅ σ −1 = 0.55 ⋅ 116 .1 ⇒ τ −1 = 63.85
σ r = 270 [N/mm²]
τ c = 0.4 ⋅ 270 = 108

βkσ =1.2
βkτ =1.1
εσ = 0.9

ετ = 0.95
γ =1.96
1
cτ = ⇒ cσ = 13 .78
0.68 ⋅ 0.71 ⋅ 0.15
1
cσ = ⇒ cσ = 1261 .09
0.59 ⋅ 0.048 ⋅ 0.028

22
 13 .78 ⋅1261 .09
c= = 1.54 ≥ 1.5
1261 .16
Verifică condiţia. [5]

Calculul de rigiditate al rotorului

Calculul turaţiei critice a arborelui

1 1 1
2
= 2+ 2
ncr na n

Turaţia critică a arborelui considerat cu greutate proprie se calculează cu relaţia:

E⋅I
na = 1.595 ⋅ k1 ⋅ [1]
Ga ⋅ Rc1

Turaţia critică a arborelui considerat fără greutate proprie dar cu greutatea centrifugei se
calculează cu relaţia:
3 9 30
n= = [1]
π f f

Săgeata arborelui se calculează cu relaţia:

Ga ⋅ l 3
f = (4) [1]
3⋅ E ⋅l
unde: f – săgeata arborelui; l – lungimea arborelui; E – modulul de elasticitate longitudinal al
materialului arborelui; d – diametrul arborelui.

Greutatea arborelui se calculează cu relaţia:

π ⋅d2
Ga = ⋅ l ⋅ ρ OL ⋅ g
4
3.14 ⋅ 0.03 3
Ga = ⋅1.23 ⋅ 7800 ⋅ 9.8 = 66 .45 [ N ]
4
Momentul de inerţie se calculează cu relaţia:
I = 546+683.75=1.23 [m]

I c1 = l1 = 0.547 [m ]
π ⋅d4
I=
64

23
 3.14 ⋅ 0.03 4
I= = 3.97 ⋅ 10 −8
64
66 .45 ⋅ 1.86
f = = 5 ⋅ 10 −3
3 ⋅ 2.1 ⋅ 1011 ⋅ 3.97 ⋅ 10 −8
30
n= = 6000
0.005
2.1 ⋅ 10 11 ⋅ 3.97 ⋅ 10 −8
na = 1.595 ⋅ 600 ⋅ = 957 ⋅ 15.14 = 14493 .5
67 .78 ⋅ 0.547
1 1 1 36 ⋅ 10 6 + 208 .61 ⋅ 10 6 10 6 ( 36 + 208 .61) 244 .61
= + = = = ⇒
ncr
2
14493 .5 2
6000 2
7509 .96 ⋅ 10 12
7509 .96 ⋅ 10 12
7509 .96 ⋅ 10 6
ncr = 3257 = 57.07 = 57.07 < 6000 ⋅ 0.6 ⇒ 57 .07 < 3600

Verifică condiţia. [3]

Stabilirea modului de rezemare al rotorului

Rezemarea rotorului se va face în doua lagăre, unul superior şi unul inferior. Lagărul
superior va prelua pe lângă sarcinile radiale şi sarcinile axiale (greutatea arborelui, greutatea
tamburului şi a amestecului), care solicită sistemul de rezemare din acest motiv el are în
componenţă doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice, montaţi in ‘X’. [1]
Lagărul inferior este prevăzut cu un rulment radial oscilant cu role butoi pe doua
rânduri.
Calculul si alegerea rulmenţilor se va face conform indicaţiilor din: V.V. Jinescu-
‘Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare’, pagina 49.

Alegerea lagărelor.
Funcţionarea liniştită a unui dispozitiv de amestecare depinde în mare măsură de
construcţia corectă a lagărelor arborelui amestecătorului.[5]
Distanţa dintre lagăre,L, la arborii în consolă, trebuie să fie suficient de mare pentru a
asigura o săgeată mică la capătul liber a acestora; în acelaşi timp însă distanţa L este necesară
să aibă o valoare cât mai mică pentru a nu mări înălţimea utilajului.[5]
Pentru distanta dintre lagăre se recomanda următoarele valori : 250, 325, 400, 500
[mm]; Dacă lungimea în consolă ă arborelui impune alegerea unor valori în afara celor
recomandate se pot adopta valori mai mici de 250mm sau mai mari de 500m, astfel ca raportul
L/a să nu depăşească valoarea de 1/6.
Alegerea lagărelor:
- se aleg în funcţie de diametrele capetelor arborelui pe care se montează;

24
 - pentru distanţa dintre lagăre se recomandă următoarele valori : 250, 325, 400, 500 [mm];
- lagărul superior – rulmenţi radiali – axiali cu role conice, montate în x fig. 7.1, fig.7.2;
- lagărul inferior – rulment radial oscilant, cu role butoi pe două rânduri – fig. 7.2, fig. 7.3;
- dimensiunile lagărelor – tab. 1,2 ÷ 29 [5]

Fig 7.1. Lagăr superior [5]

1 – arbore; 2- rulment axial cu role
conice pe un rând;
3 – piuliţă pentru rulmenţi;
4 – şaibă de siguranţă; 5 – capac;
6 – inel de etanşare din pâslă;
7 – garnitură ;
8 – suport (turla) ; 9 – carcasă ;
10 – garnitură ; 11 – capac ;
12 – manetă de etanşare

Fig 7.2. Lagăr superior (secţiunea B – B) [5]

1 – arbore; 2 – rulment radial oscilant cu role butoi
pe două rânduri; 3 – bucşa de strângere;
4 – piuliţa pentru rulmenţi; 5 – şaiba de siguranţă;
6 – capac; 7 – inel de etanşare din pâslă;
8, 9 – garnitură; 10 – carcasă; 11 – manetă de etanşare (semering);
12 – ungător cu bilă; 13 – capac; 14 – suport (turla)
Tabelul nr. 1 -Lagare, dimensiuni, mm. [5]
D D
40 35 30 24 M10 100 72 92 115 140 160 120 140 45 10 27 9 50 19

Tabelul nr. 2 - Elemente standardizate ale lagerelor [5]

25
 Lagarul superior Lagarul inferior
d Rulment Piulita Saiba Rulment Bucsa Piulita Saiba
STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS
3920-87 5816-77 5815-77 3918-86 5814-83 5816-77 5815-77
40 30 207 KM 7 MB 8 22 309 K H 2309 KM 9 MB 8
d- diametrul arborelui in lagarul inferior, mm
Tabelul nr. 3 - Rulmenti radial-axiali cu role conice pe un rand, dimensiuni, mm. [5]
Simbolul B C T Sarcina radiala de baza Masa
rulmentului kN

30207 35 72 17 15 18,25 52,1 41 0,34

Fig. 7.3. Rulment radial-axial cu role conice pe un rând

Tabelul nr.4 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe doua rânduri [5]
Simbolul D B Sarcina radiala de baza Masa
rulmentului kN

22 309 K 45 100 36 120 95 1,31

26
 Fig. 7.4. Rulment radial oscilant cu role butoi pe doua rânduri [5]
Tab. 5. Rulment radial oscilant, montat cu ajutorul unei bucşe de strângere (mm) [5]

Simbolul Simbol Masa

D D B C
rulmentul ul d D B M kg/bu
c p 1 1
ui bucsei c
4 4 10 8 3 5 1 M45x1,
22309K H 2309 1,59
5 0 0 5 6 0 1 5

Tabelul nr. 6 Bucşă de strângere; dimensiuni, mm. [5]

Simbolu Masa
d B1 L1 L2 a b d1 M
l bucşei kg/buc.
16, 48,2 M45x1,
H 2309 40 50 15 6 1,6 0,28
5 5 5

Tabelul nr. 7. Piuliţă pentru rulmenţi, dimensiuni, mm [5]

Simbolu M Dp Dt b s T Masa
l piuliţei kg/buc.
KM 7 M35x1, 52 44 8 5 2,0 0,053
5

Tabelul nr.8. Şaibe de siguranţă , dimensiuni, mm [5]

Simbolu d D D h E S g Nr. Masa kg/1000

27
 minim. de
l şaibei buc.
aripioare
3 5 4 32, 1,2
MB 7 6 5 13 10,4
5 7 4 5 5

7.3. Calculul penelor

Penele se aleg în funcţie de diametrul capetelor arborelui pe care se montează. Ele au
rolul de a asigura transmiterea mişcării între arbore şi butucul rotii conduse. Se aleg pene
paralele si se verifica la strivire si forfecare. [5]
Penele paralele au rolul de a asigura transmiterea momentului de torsiune intre arborele
amestecătorului şi diferite elemente constructive montate pe acesta. [5]
Dimensiunile penelor paralele se aleg din standard în funcţie de diametrul capătului
arborelui pe care se montează.(Fig 7.5) [5]
d Pana Canal
L t1 t2
de la pana b H de la pana b in in

la la arbore butuc
12 17 5 5 10 56 5 3 2.3
17 22 6 6 14 70 6 3.5 2.8

Fig. 7.5 Pană paralelă

După alegere se verifica la solicitarea de strivire şi forfecare.

a) Calculul la strivire [3]

4M t
σs = ≤ σ as
hl c d 0

unde:
σas - tensiunea admisibila a materialului penelor;

Mt - momentul de torsiune;
h,lc,d0- caracteristicile dimensionale ale penelor.
σ r 660
σ as = = = 275
Cr 2.4

I. d=16mm

28
 d= 17-12=5 mm
b=5mm
H=5mm
56 − 10 46
L= = = 9.2
5 5
Canal b=5mm
t 1=3mm
t 2=2.3mm
4 ⋅ 39585 158341 .86
σs = = = 215 .13 < 275
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
II. d=20mm
d=22-17=5 mm
b=6mm
H=6mm
70 − 14 62
L= = = 9.3
6 6
t 1=3.5mm
t 2=2.8mm
4 ⋅ 39585 .49 158341 .96
σs = = = 141 ,88 < 275
6 ⋅ 9.3 ⋅ 20 1116

b) Calculul de forfecare. [3]

2M t
σf = ≤ σ af
bl c d 0

σ c 400
σf = = = 266 .66
1.5 1.5
2 ⋅ 29318 .5 58637
I. σ f = = = 79 .66 < 266 .66
5 ⋅ 9.2 ⋅ 16 736
2 ⋅ 29318 .5 58637
II. σ f = = = 39 .40 < 266 .66
6 ⋅ 9.2 ⋅ 20 1104

Bibliografie

1. Chişiu A., Matieşan D., Mădărăşan T., Pop D., Organe de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
2. Jinescu V., Elemente constructive pentru dispozitive de amestecare , Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.

29
3. Organe de maşini – Prescripţii generale de proiectare. Elemente de legătură şi transmisie
(Colecţie STAS), Institutul Român de Standardizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
4. Răduţi C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1981.
5. Tacă C. D., Păunescu M., Teoria şi practica sistemelor de amestecare , Editura MATRIX
ROM, 2000.

30