Epurarea fizic- Deznisipatoarele

Romanescu Andrada Alina Universitatea Politehnica Bucureti MB1

Epurarea apelor uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin care impuritile de natur chimic ( mineral i organic) sau bacteorologic coninute n apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste ape s nu mai duneze receptorului n care se evacueaz i s nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. Epurarea apelor uzate poate sa fie realizat prin mijloace mecanice sau fizico-chimice (epurare primar), biologice (epurare secundar) sau avansate (epurare teriar). n urma aplicarii acestor procese rezult ca principale produse: apele epurate( efluentul epurat)- care sunt evacuate n receptor sau pot fi valorificate n irigatii sau alte folosine-; nmoluri- care sunt ndepartate din staie i valorificate. Epurarea primar treapta fizic sau dup denumirea mai veche mecanic are drept scop ndepartarea solidelor sedimentabile i a celor flotante sau semiflotante indiferent de natura lor organic sau anorganic. Procesele de epurare mecanice se bazeaza pe fenomene fizice de reinere prin blocare pe grtare a corpurilor mari i/sau fenomene de separare a fazelor datorit diferenelor de greutate specific a mediilor dispersate n masa de ap (cazul sedimentrii n decantor, deznisipator, flotaie). Metodele tipice utilizate la acest nivel sunt separarea gravitaional decantarea n bazine de sedimentare normale sau specializate (cum este deznisipatorul cuplat cu separatorul de grasimi i flotaia n decantoare flotatoare). Eficiena de ndepartare atinge 40-60% la ndepartarea suspensiilor solide, circa 30% a ncrcrii organice exprimate n CBO5, 50% din coliformi fecali, fr a reui reducerea compuilor pe baza de azot sau fosfor. Treapta prim const n mai multe elemente succesive: grtarele, sitele, deznisipatoarele, decantoarele primare. Deznisipatoarele sunt indismensabile unei staii de epurare , n condiiile n care exist un sistem de canalizare unitar deoarece nisipurile sunt aduse n special de apele de ploaie. Deznisiparea este o operaie mecanic i are drept scop reinerea n bazine special amenajate a nisipului, pietriului i a particulelor minerale grele care se pot depune ulterior pe canale i conducte, pentru a proteja pompele i restul aparaturii de aciunea lor abraziv.

Fig. 1 Staie de tratare a apei

Operatia de deznisipare n cadrul staiei de epurare este necesar din urmtoarele motive : Protecia instalaiilor mecanice mpotriva aciunii abrazive a nisipului; Reducerea volumului rezervoarelor de fermentare a nmolurilor ce conin substane organice, deoarece nisipul este un material inert; Evitarea depunerilor de nisip pe conductele staiei de epurare, fapt ce poate duce la modificarea regimului hidraulic a staiei de epurare. Deznisiparea se foloseste mai ales n urmatoarele cazuri : pentru apele de suprafa puternic afectate de topirea zpezilor. n perioadele de viitur, cnd sursa de apa este ncarct cu materii n suspensie, n concentraii care pot depi capacitatea celorlalte instalaii din staia de tratare; pentru tratarea apei din zone aride n care au loc frecvent furtuni ce pot antrena particule de nisip; Rolul deznisipatoarelor este de a reduce ncarcarea in suspensii a apei brute pana la 0,2-3g/l, acestea putand fi retinute fara probleme in decantoare. De asemenea, deznisipatoarele pot fi utilizate ca bazin de stocare a apei de rezerva pentru cazurile de avarii la priza sau poluari accidentale grave sau pentru recuperarea apelor utilizate la spalarea filtrelor sau a apei cu namol in exces de la decantoare. Amplasarea deznisipatoarelor se face in mod curent dupa gratare i inaintea separatoarelor de grasimi, a decantoarelor primare sau a staiei de pompare a apelor uzate brute, daca necesitatea acesteia nu poate fi evitata.

Utilajele de deznisipare pot fi amplasate in instalatii independente, in apropierea captarii, sau impreuna cu constructia prizei de apa. Sistemele de curatire a deznisipatoarelor sunt : a) Manuale - se prevede la instalatii mici, cu debite sub 100 l/s; - necesita scoaterea din functiune a compartimentului respectiv. b) Mecanice - se prevede in cazul instalatiilor mari,unde se ajunge la un volum important de depuneri; - se realizeaza prin mecanisme de dregare, care se deplaseaza de-a lungul bazinului de deznisipare, cu ajutorul dispozitivelor de racleti, cu pompe sau ejectoare; - daca se adopta sistemul cu hidroelevator,evacuarea depunerilor dintr-o zi se prevede a se face intr-un timp de 45-90 minute(din cauza intaririi depunerilor, efectul de antrenare al hidroelevatorului scade). c) Hidraulice - se realizeaza prin sifonare, prin intermediul unor tuburi verticale, cu diametrul de cel putin 150 mm si distanta dintre tuburi de maximum 2 m, care debuseaza intr-o rigola laterala situata la min 0.60 m sub nivelul apei din bazinul de deznisipare, asigurandu-se o viteza de antrenare de cel putin 105 m/s. Clasificarea deznisipatoarelor: 1. Dupa modul de deplasare a apei in deznisipator: - Orizontale - Verticale 2. Dupa modul de evacuare a nisipului depus in deznisipator: - Cu evacuare manuala a nisipului - Cu evacuarea nisipului cu hidroelevator - Cu evacuarea nisipului cu pompa - Cu evacuarea nisipului cu elevator pneumatic Deznisipatorul orizontal Sunt cele mai utilizate si mai simple atat din punct de vedere constructiv cat si din punct de vedere al exploatarii. Acestea se mai numesc si deznisipatoare tip canal. Raportul intre lungimea canalului si latimea canalului este 10 15. In functie de debit pot avea doua sau mai multe canale.

Este indicat, mai ales in cazul deznisipatoarelor mici cu curatire manuala utilizarea a doua canale chiar daca debitul de apa uzata nu justifica acest lucru, pentru faptul ca utilizand stavilare la intrarea apei, se poate opri intrarea apei intrun canal si astfel el poate fi usor curatit. De regula panta canalului are o inclinare de 0,02 0,05 in sens invers directiei de miscare a apei.Nu se recomanda sa depaseasca 2 m. Eficienta unui deznisipator se considera acceptabila daca retine cel putin 75 % din cantitatea totala de nisip.

Fig. 2 Deznisipator orizontal cu curatire manuala

Fig. 3 Deznisipator orizontal cu curatire mecanica a)vedere plan; b)sectiune transversala

Fig. 4 Deznisipator dotat cu sistem pneumatic mobil pentru eliminarea nisipului

1 platforma; 2 motoreductor; 3 tambur pentru cablu electric; 4 elevator pneumatic; 5 suflanta; 6 robinet; 7 conducte; 8 instalatia electrica a platformei mobile; 9 cale de rulare. Elementele de baza ale unui deznisipator sunt: 1. Sectiunea transversala a deznisipatorului : 2. Volumul util al deznisipatorului : 3.Sectiunea in plan orizontal 1. Lungimea deznisipatorului 2. Latimea totala a unui deznisipator 3. Adancimea bazinului 4. Volumul estimat al depunerilor Deznisipatorul vertical Miscarea apei se realizeaza pe verticala, in mod ascendent, iar nisipul se depune in partea de jos a instalatiei. Acesta se utilizeaza pentru debite mici ale apelor uzate si cand nu este teren suficient pentru a realiza un deznisipator orizontal. Aceste tipuri de instalatii nu realizeaza o deznisipare performanta, retinand doar particulele mari.Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 0,2 si 0,4 mm,Va = 2 5 cm/s. Durata de stationare a apei in aceasta instalatie se recomanda a fi cuprinsa intre 30 si 120 s.

Fig. 5 Deznisipator vertical

Deznisipatorul aerat Sunt constructii realizate in ultimii ani si care, pentru mentinerea vitezei constante la variatiile de debit, folosesc un curent de aer in spirala.

Fig. 6 Deznisipator aerat Deznisipatorul tangential

Fig. 7 Deznisipator tangential sectiuni Deznisipatoare tip Vortex

Deznisipatoarele tip Vortex sunt fabricate din polipropilena. De obicei, ele sunt fabricate cu o conducta de by-pass, spalare nisip si pompa aer-lift, inclusiv vane pentru reglarea si alimentarea aerului si apei presurizate. Optional, este posibila echiparea utilajului cu raclor sau cu o sita fina (otel, otel inoxidabil, plastic), cu apa si aer sub presiune, cu dispozitiv de evacuare a nisipului, cu container sau panou de comanda. Deznisipatoarele tip Vortex sunt utilizate pentru indepartarea suspensiilor solide de natura minerala (nisip cu o granulatie de 0,2 mm, clincher, cenusa, praf mineral, etc). Apa in interiorul deznisipatorului este fortat pentru o circulatie laterala, si datorita fortei centrifugale, se produce separarea materialului organic de particulele cu o densitate mai mare. Rezulta o functionare simpla, pentru ca nu este necesar evacuarea nisipului si nu apar probleme cu namolul brut. Proiectele pentru canalele de intrare si de iesire pot modificate individual. Dimensiunile externe a partii circulare al deznisipatorului Vortex, respectiv inaltimile din tabelele de mai sus sunt obligatorii. In jurul partilor circulare sunt sudate nervuri cu latimea de 10 cm, astfel dimensiunile exteriore vor fi mai mari cu max. 20 cm pe contur. Deznisipatorul Vortex se monteaza betonat cu o grosimea stratului de beton de min. 30 cm.