Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM


PROGRAMUL DE STUDII:ECHIAMENTE PROCESE INDUSTRIALE

PROIECT DE AN
La disciplina
Mașini de ridicat și
transportat in industria alimentară
Student: BOERIU RADU
Profil: Echipamente procese industriale
Grupa: 8lF651

Îndrumator de proiect:
Prof. Univ.dr. ing. Brătucu Gheorghe

Brașov
2018
1
Tema proiectului:
Să se intocmească studiul de fezabilitate pentru un transportor
Elicoidal fix folosit intr o moară de cereale la deplasarea cerealelor pe
fluxul tehnologic.
Transportorul trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici tehnice:
-capacitatea de lucru: Q=10t/h
- lungimea: L=25m
-Viteza de deplasare: -
-În1clinația: 𝛼 = 8°

2
Cuprins
1.Stadiul actual și tendințe în construcția de transportoare elcoidale
fixe.........................................................................................pag 4
1.1 Generalitati despre cereale.............................................pag 4
1.2 Stadiul actual in construcția de transportoare elicoidale fixe
pag 11
1.3 Alegerea schemei constructive a transportorului si justificarea
acestuia………………………………………………………pag 20
2. Calculul si proiectarea transportorului…………………pag 20
4.Exploatarea, Întreținerea, Defectarea si Repararea
Transportorului proiectat......................................................pag 25
5.Elementente de calcule economic aferente transportorului
proiectat...................................................................................pag 29
6.NTSM Și PSI la Lucrul cu transportoarul elicoidal fix...pag 31

3
1.Stadiul actual și tendințe în construcția de transportoare
elcoidale fixe
1.1 Generalitati despre cereale.

Cerealele reprezinta grupa fitotehnica de plante cu cel mai mare areal de


raspandire in toate zonele de cultura pe glob. implicit si in Romania. Boabele (fructele)
acestor plante de camp, bogate in substante extractive neazotate (circa 2/3 din continutul
lor) si alti compusi (proteine, grasimi, vitamine etc.) (tab. 3.1), au largi utilizari in hrana
omului (ca aliment de baza sub forma de paine, paste fainoase etc.) si a animalelor, sau
ca materie prima pentru diferite industrii. Ele sunt dintre cele mai vechi plante luate in
cultura in bazinul mediteranean, Caucaz si Asia Centrala etc, avand o vechime de circa
zece mii de ani.

4
1.1.1Compozitia chimica a boabelor de cereale

Principalele
% Specificare
componente
Apa 12-14 - la nivelul umiditatii critice

Proteine 8-25 - in proportie mai mare la periferia bobului (in pericarp), insa digestibilitatea creste spre
interiorul bobului
(N x 5,85)
- albumine - 4 - 5%; globuline = 5 - 10%; caseine = 85 - 90%

- din totalul caseinelor: 40 - 50% = prolamine; 30 - 40% = glutenine

- prolaminele cerealelor sunt: gliadina (grau si secara), hordeina (orz), avenina (ovaz),
zeina (porumb) etc.

- influenta factorilor genetici: grau durum 20- 25%; grau moale = 12-1 5% etc.

- continutul este influentat de factorii de vegetatie (clima, fertilizare etc.)

- aminoacizi: esentiali (9); semiesentiali (6); neesentiali (5)


Glucide 55-70 - amidon circa 90%; creste de la periferie spre centru; in embrion lipseste

- dextrine si zaharuri circa 10% (in proportie mai mare in embrion)

- continutul este influentat de clima, fertilizare etc.


Grasimi 1,5-6 - % mai ridicat in boabele de porumb

- majoritatea depozitate in embrion (la porumb, circa 35%)

- in scutelum circa 45%

- compozitie grasimi: acizi grasi, glicerina, fitostearine si lecitine


Celuloza 2,0-12 - majoritatea in boabele imbracate in pleve (orz, ovaz)

- boabele mici au un procent mai ridicat decat cele mari


Cenusa 0,2 - 5,5 - in tarate = 4,5 -5,5%

- in faina alba de grau = 0,2 - 0,3%

- compusi: acid fosforic, oxizi de K si de Mg (principali); oxizi de Ca, Fe, Na (secundari)


etc

5
Aceasta grupa fitotehnica cuprinde plante din familia Poaceae
(Gramineae), impartite in:

- Cereale originare din climatul temperat, cu cerinte termice mai reduse, fructe alungite
prevazute cu sant ventral (longitudinal) si care, la germinare, emit 3-8 radacini
embrionare (graul, secara, triticale, orzul si ovazul);

- Cereale originare din climatul cald, cu cerinte termice ridicate, avand fructe fara
santulet, de forme diferite, iar la germinare formeaza o radacina embrionara (orezul,
porumbul, sorgul, meiul).

In grupa cerealelor este inclusa si hrisca, planta din familia Polygonaceae, cu


importanta redusa pentru tara noastra, al carei fruct are continutul si utilizarile similare
cu a celorlalte plante din aceasta grupa fitotehnica.

Suprafata cultivata cu cereale, pe glob, este de 700 - 740 milioane hectare


reprezentand circa 50% din suprafata arabila a lumii (estimata de F.A.O. la 1,4 - 1,6
miliarde ha), in 1998 suprafata mondiala cu cereale a fost de 692 milioane ha, productia
totala de 2.052 milioane t, iar productia medie la ha de 29,70
q („Production yearbook”, F.A.O., voi. 52, 1998).

In Romania cerealele se cultiva pe 6,0 - 6,5 milioane hectare (60 - 65% din terenul
arabil), cu o productie medie de circa 30 q/ha, si o productie totala de 18-20 milioane
tone (circa 8 q/cap de locuitor).

In tara noastra suprafete mai mari detin graul, porumbul si orzut, care sunt
raspandite in toate zonele agricole ale tarii. Celelalte cereale se cultiva pe suprafete mai
restranse si numai in anumite zone pedoclimatice.

Principalele cereale fiind din aceeasi familie botanica (Poaceae = Gramineae), au


particularitati biologice, morfologice, anatomice si biochimice comune, care vor fi
prezentate detaliat in continuare, dupa care se va descrie biologia si tehnologia de
cultivare pentru fiecare cereala in parte.

6
1.1.2 Particularitatile biologice ale cerealelor

Germinatia (incoltirea). In prezenta apei, a aerului si temperaturii potrivite


semintele „viabile” trec de la viata latenta la viata activa, incepandu-si ciclul de vegetatie.

Cantitatea de apa absorbita de seminte pentru a incolti este diferita in functie de


specie, fiind, in medie, la cereale (cu exceptia meiului), de circa 50% din masa semintelor
(graul 45%, secara 58%, orzul 4fc%, ovazul 60%, porumbul 44%, meiul 25%). Alte
plante, cum sunt leguminoasele, cu seminte bogate in proteina, absorb de circa 2 ori mai
multa apa pentru incoltire decat cerealele).

Ritmul de absorbtie a apei este diferit dupa specie si temperatura. Apa absorbita
este repartizata intr-un procent mai mare in zona embrionului.

Temperatura influenteaza mult ritmul germinatiei, fiecare planta avand un prag


minim, unul optim si unul maxim al valorilor termice intre care se desfasoara acest proces.
Astfel, la cerealele originare din zona temperata (grau, secara, orz, ovaz), temperatura
minima de germinatie este de l - 3°C, optima intre 20 - 25°C, iar maxima 28 - 32°C. La
porumb, temperatura minima este de 8 - 10°C, optima 32 - 33°C, iar maxima 40°C.
Apropiate de ale porumbului sunt si temperaturile de germinatie la mei si sorg.

Fig. - A - Sectiune longitudinala prin embrionul bobului de grau; a - scutellum;

ep - strat epiteliul; cr - coleoriza; r - radicula; m - muguras; c - coleoptil; e -


epiblast;

p - pericarp; f - fascicul conducator;

B - celule din stratul epitelial al scutellumului in repaus;

7
C - celule din stratul epitelial al scutellumului in timpul incoltirii.

In prezenta factorilor externi ai germinatiei, sistemul enzimatic existent in bob


(enzime proteolitice, amilolitice, lipazele) transforma substantele de rezerva in substante
asimilabile (aminoacizi, glucoza, acizi grasi si glicerina), care sunt absorbite de embrion
prin scutellum.

Celulele epiteliale ale scutellumului se alungesc si patrund adanc in endosperm,


marindu-si suprafata de absorbtie (fig. 3.1, dupa N. ZAIMFTESCU, 1965).

In procesul incoltirii, mai intai apare radicula (exceptie face orezul) protejata de
coleoriza, apoi mugurasul, protejat de coleoptil. Coleoriza sparge pericarpul si ajunge in
contact cu solul, apoi coleoriza se despica, radacina embrionara se alungeste, fiind urmate
de celelalte radacini. Mugurasul, protejat de coleoptil, strabate stratul de sol iesind la
suprafata.

Ritmul de crestere al embrionului, respectiv perioada incoltirii, este dependenta de


nivelul factorilor externi ai germinatiei, fiind mai scurta in conditii optime de temperatura,
apa si aer.

La cerealele „golase” (grau, secara, porumb) coleoptilul si coleoriza apar in zona


embrionului (germinatie unipolara), pe cand la cerealele cu bobul imbracat in palei (ovaz,
orz) coleoptilul apare la un capat iar coleoriza la celalalt capat al bobului (germinatie
bipolara).

Fructul cerealelor. Este cariopsa, care la maturitate poate fi golasa (grau,


secara, porumb) sau invelita in palei (ovaz, orz, orez, mei, sorg). Forma, marimea si
culoarea este diferita dupa specie si soi. Cerealele originare din zona temperata (grau,
orz, ovaz, secara) au santulet ventral in lungul bobului, pe cand cele originare din zona
calda (porumb, sorg, mei) nu au santuletul ventral.

8
Fig. 1.1- Sectiune longitudinala intr-un bob de grau: a - radicela;

b - tulpinita; c - coleoriza; d - scutellum; e - strai cu aleurona; f - embrion;

g - tegument seminal (testa); h - pericarp; i -peri la extremitatea cariopsei; j -


celeoptil; m - muguras; end – endendosperm

Fig. 1.2- Sectiune transversala prin endosperrnul bobului de grau: a - sectiune


transversala: p - pericarp; te - testa; a - strat cu aleurona; am: - celule cu amidon; B
- celule cu aleurona vazute in sectiune transversala prin bob

Fig. 3.15. - Graunciori de amidon la cereale: l - grau; 2 - secara; 3 - porumb;


4-orez; 5-orz; 6-ovaz;7 - mei; 8 - sorg; 9 – hrisca

Fructul cerealelor este constituit din trei parti: invelis, endosperm si


9
Invelisul (tegumentul) este format din doua parti: testa (invelisul semintei)
si pericarp (invelisul fructului), reprezentand 6 - 14% din masa fructului.

Endospermul, tesutul de rezerva, reprezentand 80 - 86% din masa bobului, este


constituit la exterior dintr-un strat de celule cu aleurona (la orz sunt 3 straturi) si inspre
interior celule bogate in amidon. Graunciorii de amidon sunt de marimi si forme diferite:
sferici (grau, secara, orz), poliedrici sau colturosi (porumb), mici si compusi (ovaz) etc.
(fig. 3.15, dupa N. ZAMFIRESCU si colab., 1965).

Embrionul (viitoarea planta in forma incipienta) reprezinta 1,5 - 15% din masa
fructului si este constituit din muguras (protejat de coleoptil), tulpinita (tigela,
hipocotil), radacinita (protejata de coleoriza) si scutellum (cotiledonul), organ de
absorbtie dispus inspre endosperm. In partea opusa cotiledonului se gaseste un apendice
mic (lipseste la secara si orz), numit epiblast (bractee embrionara), considerat ca
rudiment al celui de-al doilea cotiledon. Se citeaza cazuri de poliembrionie, care dupa
KUPERMANN (citat de N. ZAMFIRESCU si colab., 1965), s-ar datora unor nivele
agrotehnice ridicate, precum si cazuri de seminte lipsite de embrion, avand insa
endospermul normal.

Conținutul diferitelor cereale (pe 100 g)

Ener Alb Lip Glu Calci Fier Potas Magne Vitamine


gie umi ide cid u (m (mg iu (mg ziu (m B1 B2 B6 E ( Acid Niaci
(kJ) ne ( (g e (g g) ) ) g) (mg (mg (mg mg folic nă (m
g) ) ) ) ) ) ) (mg g)
)
Alac 1340 11,5 2,7 69,0 22 4,2 447 130 0,4 0,1 0,2 1,6 0,03 6,9
0 5 7
Orz 1430 11,0 2,1 72,0 38 2,8 444 119 0,4 0,1 0,5 0,6 0,06 4,8
3 8 6 7 5
Ovăz 1530 12,5 7,1 63,0 79,6 5,8 355 129 0,5 0,1 0,7 0,8 0,03 1,8
2 7 5 4 3
Mei 1510 10,5 3,9 71,0 25 9,0 215 170 0,4 0,1 0,7 0,1 0,01 4,8
6 4 5
Porum 1498 9,0 3,8 71,0 15 1,5 330 120 0,3 0,2 0,4 2,0 0,02 1,5
b 6 0 0 6

Orez 1492 7,5 2,2 75,5 23 2,6 150 157 0,4 0,0 0,6 0,7 0,01 5,2
1 9 7 4 6
10
Secar 1323 8,8 1,7 69,0 64 5,1 530 140 0,3 0,1 0,2 2,0 0,14 1,8
ă 5 7 9
Grâu 1342 11,5 2,0 70,0 43,7 3,3 502 173 0,4 0,2 0,4 1,3 0,09 5,1
8 4 4 5

1.2 Stadiul actual in construcția de transportoare elicoidale fixe.


Transportoarele elicoidale sunt instalatii de transport continuu fara organ flexibil de tractiune
.Transportoarele elicoidale (cu melc ) au o larga intrebuintare in magazii si sectiile de pregatirea
hranei precum si in interiorul adapostului , pentru distribuirea hranei . Ele pot fi folosite ca
instalatii fixe sau deplasabile .

Transportoarele elicoidale se folosesc la transportul diferitelor produse agricole friabile in linie


dreapta sub orice unghi , inclusiv in plan orizontal sau vertical . Produsele agricole care pot fi
transportate cu aceste instalatii sunt urmatoarele :

 cereale netreierate

 paie ( tocate si netocate )

 fan

 cereale boabe

 amestecuri de boabe

 pleava

 spice netreierate

In timpul transportului, aceste instalatii pot efectua si anumite operatii tehnologice, ca de


exemplu : amestecarea , terciuirea sau presarea diferitelor produse . Astfel pot servii la
amestecarea nutreturilor uscate si umede ca de exemplu: faina, radacinoase tocate , cartofi
oparitii , paie tocate si oparite , amestecarea diferitelor componente uscate sau umede ale
nutreturilor combinate . Totodata transportoarele elicoidale se folosesc ca organe de presare cu
actiune continua , ca de exemplu , la presele pentru obtinerea zemurilor vegetale , din masa
tocata , ca organe de curatire , spalare sau terciuire a cartofilor opariti .
11
Transportoarele elicoidale pot constitui subansamble ale diverselor masini agricole avand rol de
transportoare , elevatoare sau organe de lucru , executand anumite operatii tehnologice , ca cele
mentionate mai sus . In acest ultim caz , operatiile de transport si cele tehnologice se executa de
obicei in acelasi timp , de catre acelasi organ .

Transportoarele elicoidale se folosesc de asemenea ca transportoare propriu-zise , stationare sau


deplasabile . In aceasta forma se folosesc in fabricile de nutreturi combinate , in sectiile de
pregatire a hranei , in adaposturi pentru disributia hranei la animale , in magaziile de cereale
pentru incarcatul si transportatul produselor respective .

1.2.1 Schema si elemente componente

12
1.2.2 Principiu de functionare.

Produsul , materialul este deversat in cosul de alimentare , de unde melcul il transporta pe


orizontala spre fereastra de evacuare . Ferestrele de alimentare respective cele de evacuare pot fi
inchise cu subere , ele putand fi prevazute oriunde in lungul traseului de transport . Principiul de
functionare al transportorului elicoidal lent este asemanator cu cel al transportorului cu racleti .
Ca si racletele , spira melcului separa materialul in portii pe care le deplaseaza in interirul
carcasei. In timpul transportului materialul aluneca atat pe spira melcului cat si pe carcasa
acestuia .

Organul activ al transportoarelor elicoidale este spira elicoidala , cu unul sau doua
inceputuri , folosita la transportul materialelor in vrac ( granulare sau pulverulente ) si sub
forma de bucati mici . Spira realizata sub forma unei benzi inguste cu un inceput este
destinata transportului radacinoaselor ( sfecla ) si a altor materiale sub forma de bucati mari .
Spirele sub forma de palete se folosesc in constructia amestecatoarelor .

In cazul transportoarelor formate din mai multe tronsoane , spirele elicoidale se


executa corespunzator cu lungimea tronsoanelor carcasei imbinandu-se apoi intre ele .

Asupra materialului aflat sub actiunea spirei melcului actioneaza urmatoarele forte:

- greutatea proprie

- forta centrifuga

- fortele de frecare dintre material si spira

- fortele de frecare dintre material si carcasa

1.2.3 Clasificarea transportoarelor elicoidale

Din punct de vedere al caracterului miscarii materialului in carcasa melcului se disting


doua categorii de transportoare elicoidale : lente (cu mers linistit ) si rapide .

13
La transportoarele elicoidale lente influenta fortei centrifuge este neansemnata ,
caracterul miscarii fiind determinat in special , de greutatea materialului si de fortele de
frecare . In acest caz materialul executa doar o deplasare in jurul jghiabului , ocupand spatiul
dintre arborele melcului si partea inferioara a carcasei .

La transportoarele elicoidale lente viteza periferica maxima a melcului nu depaseste 1-


1,5 m/s . In acest caz , carcasa melcului poate fi deschisa la partea superioara , avand forma
unui jghiab . Aceste transportoare se folosesc la transportul materialelor pe orizontala sau pe
o directie ce face un unghi de cel mult 20º cu orizontala , coeficientul de umplere fiind
cuprins intre 0,3-1 .

In cazul transportoarelor elicoidale rapide , o influenta deosebita asupra miscarii


materialului o au fortele centrifuge , care arunca materialul peste arborele melcului ,
proiectandu-l pe carcasa , unde acesta se dispune sub forma unui strat inelar in trepte . In
acest caz materialul executa o miscare complexa , ceea ce produce o amestecare intensa a
acestuia . Cea mai mare parte din material executa o miscare elicoidala ascendenta alunecand
pe suprafata spirei si carcasei , in timp ce o mica parte scapa prin jocul j dintre spira si
carcasa . Sensul de deplasare al particulelor de material este indicat cu sageti.

Transportoarele elicoidale rapide trebuie prevazute cu carcase inchise pentru a evita


aruncarea materialului din carcasa .

Transportoarele elicoidale verticale si cele cu inclinare mare lucreaza cu randamentul


maxim ( debit maxim si consum minim de energie ) in cazul in care viteza periferica a
melcului este cuprinsa intre 2,8-6 m/s .

Se recomanda ca pentru transportul materialelor abrazive sa nu se foloseasca


transportoare elicoidale rapide , deoarece acestea produc uzura rapida a organelor active .

La transportoarele elicoidale rapide , spira elicoidala este executata dintr-o singura


bucata , fara lagare intermediare care ar produce infundarea transportorului .

a. Dupa forma organului activ transportoarele elicoidale pot fi :

 cu spira plina ;

 cu spira intrerupta ;

 cu spira sub forma de banda ;

 cu spira sub forma de arc elicoidal ;

b. Dupa modul de folosire :

14
 masini speciale de transport ;

 subansamble ale unor masini agricole ;

Arborele transportorului elicoidal se executa din OL 50 , rotund sau teava , iar spira
elicoidala este executata din benzi sau foi de otel OL 37 prin matritare sau laminare pe
masini speciale sudandu-se direct pe arbore .

Arborele cu spira elicoidala , la transportoarele rapide trebuie sa fie echilibrat , mai


ales la cele dispuse in consola . Dezechilibrarea maxima admisa este de ± 15 daNcm .

In general , carcasa transportorului elicoidal se executa din tabla de otel OL 37 cu


grosimea 1-2,5 mm .

Avantajele transportoarelor elicoidale

Compartiv cu celelalte tipuri de transportoare , transportoarelor elicoidale au


urmatoarele avantaje :

1. simplitate constructiva

2. intrtinere usoara

3. siguranta in exploatare

4. gama larga de turatii pentru melc

5. izolarea materialului transportat de mediul inconjurator

6. usurinta incarcarii si descarcarii intermediare

7. gabarit mic

8. cost scazut

Dezavantajele transportoarelor elicoidale

Transportoarele elicoidale au si o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante sunt :

1. strivirea produsului , materialului transportat ca urmare a intaririi acestuia


intre spira melcului si carcasa sau roaderea acestuia datorita frecarii cu
suprafata spirei melcului si a carcasei

15
2. necesitatea unei alimentari uniforme

3. consum specific de energie ridicat ( cu 50 ÷ 100 % mai mult decit celelalte


transportoare )

Transportoarele elicoidale se impart in doua categorii:


1-transportoare elicoidale orizontale
2-transportoare elicoidale verticale.

Transportor elicoidal orizontal

1-jgheab
2-melc transportor
3-arbore
4-5=lagare de capat
6-lagar intermediar
7-angrenaje cu roti conice
8-motor electric
9-palnie de alimentare
10-palnie de descarcare
11-reductor
12-volant
13-suport.

Caracteristici generale

- tronsoanele sunt executate din tabla decapata cu grosimea de 2 mm;


- fiecare tronson este prevazut cu un capac de vizitare;
- asamblarea tronsoanelor precum si a celorlalte elemente componente se face folosind organe
de asamblare: surub, saiba, piulita;
- pentru a impiedica deteriorarea componentelor datorita ruginii, transportorul este acoperit cu
mai multe straturi de vopsea anticoroziva.

16
Caracteristici tehnice

Diametrul paletei
150 180 200 250 270 300 350
[mm]
Debit Cereale 5 6,8 8,4 16,4 18,7 25,6 40,8
[t/h] Faina 3 4,5 5,6 10,9 12,4 17 27
Lmax Cereale 45 43 40 35 33 30 25
[m] Faina 55 50 45 40 47 35 30

Transportor elicoidal vertical.

VARIANTE CONSTRUCTIVE

 pozitia motoreductorului: la capatul dinspre evacuare sau la capatul opus


 una sau mai multe guri de alimentare
 cu drenarea scurgerilor la partea inferioara sau fara
 materiale de executie: otel inoxidabil sau otel carbon protejat contra coroziunii.

17
GAMA TRANSPORTOARE

 Lungimea L poate sa fie mai mare de 6000 mm


 Orice lungime intermediara este livrabila
 Turatia poate varia (convertizor de frecventa)

AVANTAJE
 constructie simpla, ieftina, usor de exploatat
 siguranta in exploatare
 dimensiuni de gabarit reduse, greutate redusa
 igienic datorita constructiei inchise
 adaptabil la diverse pozitii ale punctelor de incarcare si descarcare
 posibilitatea folosirii unei game largi de turatii.

18
1.3 Alegerea schemei constructive a transportorului si justificarea
acestuia.
Din considerente tehnologige voi alege un transportor elicoidal fix vertical.

2. Calculul si proiectarea transportorului.

2.1.Date initiale de baza :

-capacitatea de lucru: Q=10t/h


- lungimea: L=25m
-Viteza de deplasare: -
-În1clinația: 𝛼 = 8°
-Transportorul este folosit la transportul cerealelor
-Melcul se confectioneaza din tabla de otel cu grosimea de 4 mm
-Jgheabul se confectioneaza din tabla de otel cu grosimea de 8mm
-Intre jgheab si melc trebuie sa existe o distanta de 2 …3 mm
-Transportorul functioneaza in pozitie inclinata cu un unghi de 80

19
2.2.Capacitatea de transport:

2.2.1.Debitul masic:Este impus prin tema de proiectare


: Q=10t/h

2.2.2.Debitul gravimetric:
𝑸𝒈 = 𝑸𝒎 ⋅ 𝒈 = 𝟎. 𝟖 ⋅ 𝟗. 𝟖𝟏 = 𝟖. 𝟏𝟕 𝑵/𝒔 = 𝟐𝟗𝟒𝟑 𝒅𝒂𝑵/𝒉
2.2.3.Viteza de deplasare a materialului din jgheab:
Se determina din formula debitului gravimetric
𝑄𝑔 = 3600 ⋅ 𝐾 ⋅ 𝛹 ⋅ 𝐴 ⋅ 𝑣 ⋅ 𝛾
𝑑𝑎𝑁
𝛾 = 𝜌 ⋅ 𝑔 = 650 ⋅ 9.81 = 638  3
𝑚
3
γ greutatea specifica in 𝑑𝑎𝑁/𝑚
ρ masa specifică a macinişurilor şi se alege
.𝜌 = 650 𝑘𝑔/𝑚3
K coeficient care ia în considerare alunecarea materialului datorită înclinării
jgheabului; se alege: 𝑘 = 0,65 pentru 𝛼 = 20𝑜
Ψ coeficient de umplere cu material al jgheabului; se recomandă 𝛹 = 0,15 … 0,40;
se alege 𝛹 = 0,3
𝜋⋅𝑑 2 𝜋⋅0,162
A aria secţiunii transversale a elicei transportoare în m 𝐴 = = =
4 4
0.02 𝑚2
d diametrul secţiunii transversale a elicei transportoare în m (vezi punctul 2.3.)
𝑸𝒈 𝟐𝟗𝟒𝟐
𝒗= =
𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝑲 ⋅ 𝜳 ⋅ 𝑨 ⋅ 𝜸 𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝟎, 𝟔𝟓 ⋅ 𝟎, 𝟑 ⋅ 𝟎. 𝟎𝟐 ⋅ 𝟔𝟑𝟖
= 𝟎, 𝟑𝟐 𝒎/𝒔

2.2.4.Debitul volumic:
𝑸𝒈 = 𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝑲 ⋅ 𝜳 ⋅ 𝑨 ⋅ 𝒗 = 𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝟎, 𝟔𝟓 ⋅ 𝟎, 𝟑 ⋅ 𝟎. 𝟎𝟐 ⋅ 𝟎, 𝟑𝟐
= 𝟒, 𝟔𝟏 𝒎𝟑 /𝒉

2.2.5.Turaţia melcului:
Se determină din formula vitezei
𝒗 ⋅ 𝟔𝟎 𝟎, 𝟑𝟐 ⋅ 𝟔𝟎
𝒏= = = 𝟏𝟐𝟑 𝒓𝒐𝒕/𝒎𝒊𝒏
𝒑 𝟎, 𝟏𝟔
20
2.2.6.Alegerea diametrului elicei:
Se alege d = 0,16 m conform S.T.A.S. 7072-71
2.3.Alegerea pasului elicei:
Se alege p=d = 0,16 m conform S.T.A.S. 7072-71

2.4.Gradul de umplere cu material al jgheabului:


Se recomandă pentru materialele din clasa I 𝛹 = 𝑚𝑎𝑥   45%;
𝑸𝒎
𝜳= 𝝅 𝟐
𝟔𝟎 ⋅ ⋅ 𝒅 ⋅ 𝒑 ⋅ 𝒏 ⋅ 𝑪𝜶 ⋅ 𝝆
𝟒
𝟑𝟎𝟎𝟎
= 𝝅 = 𝟎, 𝟑
𝟐
𝟔𝟎 ⋅ ⋅ 𝟎, 𝟏𝟔 ⋅ 𝟎, 𝟏𝟔 ⋅ 𝟏𝟐𝟑 ⋅ 𝟎, 𝟔𝟓 ⋅ 𝟔𝟓𝟎
𝟒
Ψ = 0,3 < 0,45 Recomandarea este respectată
- 𝐶𝛼 coeficientul de corecţie al debitului ce ţine seama de
unghiul de înclinare: Se alege 𝐶𝛼 =0,65 pentru α =20𝑜
- 𝑛𝑒𝑓 turaţia efectivă a arborelui transportorului
𝑸𝒎
- 𝒏𝒆𝒇 = 𝝅 < 𝒏𝒎𝒂𝒙
𝟔𝟎⋅ ⋅𝒅𝟐 ⋅𝒑⋅𝜳⋅𝑪𝜶 ⋅𝝆
𝟒
- 𝒏𝒎𝒂𝒙
- turaţia maximă a arborelui transportorului
𝑸𝒎
𝒏𝒆𝒇 = 𝝅
𝟔𝟎 ⋅ ⋅ 𝒅𝟐 ⋅ 𝒑 ⋅ 𝜳 ⋅ 𝑪𝜶 ⋅ 𝝆
𝟒
𝟑𝟎𝟎𝟎
= 𝝅 = 𝟏𝟐𝟑
𝟐
𝟔𝟎 ⋅ ⋅ 𝟎, 𝟏𝟔 ⋅ 𝟎, 𝟏𝟔 ⋅ 𝟎, 𝟑 ⋅ 𝟎, 𝟔𝟓 ⋅ 𝟔𝟓𝟎
𝟒
< 𝟏𝟔𝟎 𝒓𝒐𝒕/𝒎𝒊𝒏

21
2.5.Verificarea diametrului elicei:
𝑸𝒎
𝒅 ≈ 𝟎, 𝟐𝟖𝟓 ⋅ √
𝝅 ⋅ 𝒑 ⋅ 𝜳 ⋅ 𝒏 ⋅ 𝑪𝜶 ⋅ 𝝆

𝟑𝟎𝟎𝟎
= 𝟎, 𝟐𝟖𝟓 ⋅ √ = 𝟎, 𝟏𝟓𝟗
𝝅 ⋅ 𝟎, 𝟏𝟔 ⋅ 𝟎, 𝟑 ⋅ 𝟏𝟐𝟑 ⋅ 𝟎, 𝟔𝟓 ⋅ 𝟔𝟓𝟎
≈ 𝟎, 𝟏𝟔 𝒎

2.6.Puterea necesară transportului materialului:


𝑸𝒎 ⋅ 𝑳 𝟑𝟎𝟎𝟎 ⋅ 𝟖
𝑷𝟏 = ⋅ (𝑲𝒓 + 𝒔𝒊𝒏   𝜶) = ⋅ (𝟒, 𝟐 + 𝒔𝒊𝒏   𝟐𝟎𝒐 )
𝟑𝟔𝟕 ⋅ 𝜼 𝟑𝟔𝟕 ⋅ 𝟎, 𝟑
= 𝟎, 𝟑𝟑 𝒌𝒘
- 𝑲𝒓 coeficientul de rezistenţă total la înaintare
𝐾𝑟 = 𝛽 ⋅ 𝐾0 = 1,5 ⋅ 3,8 = 4,2
- 𝐾0 coeficientul de rezistenţă la înaintarea materialului în
funcţie de natura lui, se alege 𝐾0 ≈ 2,8
- 𝛽coeficient de corecţie al rezistenţei la înaintarea
materialului, sealege 𝛽 =1,5
- 𝜂 randamentul transmisiei se recomndă 𝜼 =
𝟎, 𝟖𝟓 … 𝟎, 𝟗𝟓, se alege 𝜼 =0,9
2.7.Puterea motorului necesară antrenării:
𝑷𝟏
𝑷≥ ⋅ 𝑲𝟏 ⋅ 𝑲𝟐 ⋅ 𝑲𝟑 [kW],
𝜼
unde : K1 este coeficient de demaraj (tab.2.8.1.);
K2 – coeficient de corecţie al puterilor mici (tab. 7.12.6);
K3 - coeficient de corecţie în funcţie de modul de alimentare a transportorului:
K3 = 1,0 pentru alimentare cu debit constant, K3 = 1,1 pentru alimentare în vrac
(extragere din buncăr); ή – randamentul mecanic total.

Tabelul 2.7.1
Valorile coeficientului K1
P1, kW <3 >3...7,5 >7,5...15 >15
K1 1,3 1,2 1,15 1,1

Tabelul 2.7.2
22
Valorile coeficientului K2
𝒏 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
𝒏𝒎𝒂𝒙
P1 ,kW Coeficientul K2
0,2 1,57 2,00 2,29 2,43 2,59 2,72 2,80 2,88 2,94 3,00
0,4 1,32 1,75 2,04 2,18 2,34 2,47 2,54 2,61 2,67 2,75
0,6 1,00 1,32 1,61 1,75 1,91 2,04 2,12 2,18 2,26 2,32
0,8 1,00 1,06 1,35 1,49 1,66 1,78 1,87 1,93 2,00 2,06
1,0 1,00 1,00 1,16 1,32 1,48 1,61 1,68 1,75 1,82 1,88
1,25 1,00 1,00 1,08 1,22 1,38 1,51 1,59 1,65 1,72 1,79
1,50 1,00 1,00 1,00 1,14 1,31 1,43 1,50 1,57 1,64 1,70
1,75 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08 1,21 1,28 1,34 1,43 1,48
2,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,13 1,20 1,27 1,34 1,40
2,5 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,07 1,13 1,21 1,28
3,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,07 1,13 1,20
3,5 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,07 1,13
4,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,07

𝑷𝟏 𝟎,𝟑𝟑
𝑷≥ ⋅ 𝑲𝟏 ⋅ 𝑲𝟐 ⋅ 𝑲𝟑 = ⋅ 𝟏, 𝟑 ⋅ 𝟐, 𝟕𝟓 ⋅ 𝟏, 𝟏 = 𝟏, 𝟒𝟒 𝑲𝒘
𝜼 𝟎,𝟗
𝑷 ≥ 𝟏, 𝟒𝟒
- 𝐾1 coeficientul de demaraj, se alege 𝐾1 =1,3
- 𝐾2 coeficientul de corecţie al puterilor mici, se alege
𝐾2 =2,75
- 𝐾3 coeficientul de corecţie în funcţie de modul de
alimentare al transportorului , se alege 𝐾3 =1,1 pentru
alimentare în vrac

2.8.Calculul forţei axiale ce acţionează asupra melcului:


𝑭𝒂 = 𝒒𝟏 ⋅ 𝑳 ⋅ 𝝁𝟑 = 𝟐, 𝟓 ⋅ 𝟖 ⋅ 𝟏, 𝟑𝟑 = 𝟒𝟑, 𝟗𝟒 𝑵
- 𝒒𝟏 −greutatea pe metru liniar a măcinişurilor
𝒒𝒈 𝟐𝟗𝟒𝟑
𝒒𝟏 = = = 𝟐, 𝟓 𝑵/𝒎
𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝒗 𝟑𝟔𝟎𝟎 ⋅ 𝟎, 𝟗𝟐

23
4.Exploatarea, Întreținerea, Defectarea si Repararea
Transportorului proiectat.

Instalaţiile şi utilajele de transportat folosite în industria alimentară sunt supuse


unor condiţii de lucru relativ grele. Materialele transportate, ce pot fi: pulverulente,
granulare, în bucăţi, precum şi produsele preambalate transportate în cutii sau lăzi
pot determina, în anumite condiţii de exploatare, accelerarea uzării pieselor,
subansamblelor, echipamentelor. Totodată, diversificarea continuă a proceselor
tehnologice conduce la adoptarea unor soluţii de transport moderne.
Toate aceste probleme impun tratarea cu maximă seriozitate a activităţii de
exploatare care trebuie să se desfăşoare în condiţii optime, la parametrii prescrişi
de cartea tehnică a instalaţiei, spre a determina o cât mai mare disponibilitate a
acestor instalaţii. Exploatarea corectă a acestor instalaţii nu se poate efectua fără o
bună calificare profesională, fără însuşirea temeinică a instrucţiunilor emise de
furnizor, privind exploatarea lor. Pe durata exploatării instalaţiilor de transport
trebuie să se organizeze şi o activitate optimă de întreţinere şi reparare, avându-se
în vedere următoarele obiective principale : - menţinerea instalaţiilor şi utilajelor
de transportat în bună stare de funcţionare, ceea ce înseamnă că operaţiile de
întreţinere şi reparare au rolul de a conserva sau restabili capacitatea utilajului
pentru o funcţionare cât mai îndelungată; - reducerea la minim a cheltuielilor
provocate de întreruperi datorate avariilor, stagnărilor etc.; - optimizarea
cheltuielilor de întreţinere prin adoptarea unor programe judicios întocmite în
vederea reviziilor şi reparaţiilor; - îmbunătăţirea performanţelor unor piese sau
subansambluri prin asigurarea unor condiţii optime de funcţionare, prin creşterea
durabilităţii şi siguranţei lor în exploatare.
Exploatarea instalaţiilor de transport, O exploatare corectă a instalaţiilor de
transport determină o mare disponibilitate a acestora. Disponibilitatea
caracterizează un sistem tehnic din punct de vedere al fiabilităţii şi al posibilităţilor
sale de întreţinere.
Pentru a mări disponibilitatea unei instalaţii este necesară o cunoaştere perfectă a
acesteia, a relaţiei acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe care le deserveşte.
Procesul de cunoaştere începe cu studierea “Cărţii tehnice “ a instalaţiei, livrată de
furnizor odată cu aceasta, sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini şi a
documentaţiei de execuţie”, furnizată în unele cazuri de proiectant. Problemele
fundamentale legate de exploatarea instalaţiilor de transportat sunt: montarea,
recepţionarea instalaţiilor şi punerea lor în funcţiune, ungerea, uzura instalaţiilor şi
tehnica securităţii muncii.

24
4.1 Montarea, recepţionarea şi punerea în funcţiune
41.1 Montarea instalaţiilor de transport Montarea instalaţiilor de transport este o
operaţie dificilă, care trebuie făcută cu toată atenţia, căci de corecta montare
depinde în mare măsură funcţionarea normală a acestora. Montarea se execută cu
mijloace adecvate şi cu personal calificat, respectându-se instrucţiunile din cartea
tehnică a acestora.

4.1.2 Recepţionarea şi punerea în funcţiune.


Una din primele etape ale vieţii unei instalaţii este punerea în funcţiune de către
utilizator a acesteia, în condiţii normale de lucru. Pentru a se trece la această
operaţie trebuiesc efectuate nişte faze premergătoare. a) Controlul corectitudinii
montajului Acesta se efectuează prin studierea documentaţiei de bază (memoriu
tehnic, caiet de sarcini, documentaţie de execuţie), verificându-se : - aşezarea
corectă a utilajului în fluxul tehnologic; - strângerea corespunzătoare a şuruburilor;
- montajul corect al dispozitivelor de alimentare şi preluare ale materialelor de
transportat; - alimentarea corectă cu energie etc. După montarea instalaţiilor de
transport se face proba acestora. Prima probă constă în rotirea manuală (sau cu un
troliu exterior) a elementelor instalaţiei. La această probă a instalaţiei se verifică
dacă nici unul din elemente nu se gripează şi rotirea se face uşor şi fără şocuri.
Exploatarea instalaţiilor de transport
La recepţionarea instalaţiilor de transport se va verifica încălzirea lagărelor,
funcţionarea transmisiilor cu roţi dinţate şi cu lanţ din punct de vedere al
zgomotului, încălzirea transmisiilor cu roţi dinţate să nu depăşească limitele
admise, transmisiile cu curea să nu patineze, motoarele să nu se încălzească
excesiv, frânele să asigure oprirea maşinii în timpul stabilit şi dispozitivele de
ungere să funcţioneze normal. In afara acestora se mai fac o serie de verificări
suplimentare specifice fiecărui tip de maşină. In cazul transportoarelor elicoidale
trebuie să se verifice distanţa dintre melc şi carcasă, pentru a se preveni alunecarea
materialului în raport cu carcasa şi a se asigura avansul acestuia. In cazul
transportoarelor cu lanţ nu se admit devieri ale lanţurilor care se mişcă în plane
paralele; nu se admit deasemenea şocuri în funcţionarea lanţurilor, angrenarea
zalelor lanţurilor cu roţile de lanţ trebuie să se facă simultan. In cazul
transportoarelor cu bandă se va urmări ca banda în mişcare să nu cadă de pe role,
să nu se scurgă materialul de pe bandă, să nu patineze banda de pe toba de
acţionare, iar rolele de ghidare să se rotească liber. In cazul elevatoarelor cu lanţuri
se vor face aceleaşi verificări ca şi în cazul transportoarelor cu lanţuri. In cazul
elevatoarelor cu cupe se va avea în vedere ca la golirea cupelor materialul să nu
cadă înapoi, iar organul de tracţiune şi cupele să nu se lovească de carcasă. In final,
pentru toate categoriile de instalaţii de transportat se va verifica la motoarele

25
electrice jocul axial, apăsarea periilor, starea colectorului şi a izolaţiei acestora. De
asemenea la electromagneţii de frânare se va verifica mărimea cursei utile şi
funcţionarea lor fără blocare. La instalaţia electrică se vor verifica contactele,
apărătoarele, prizele de curent şi întrerupătoarele de capăt. b) Proba de funcţionare
în gol Preliminar se verifică dacă au fost îndepărtate de pe utilaj toate sculele,
obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj. Se verifică apoi schemele
de acţionare şi de comandă, iar în cazul unor neconcordanţe cu realitatea se
remediază imediat Orice dubiu asupra corectitudinii soluţiei proiectantului sau a
execuţiei se rezolvă numai cu acordul proiectantului sau după caz a executantului
şi aceasta cu maximă urgenţă. După depăşirea acestei etape se porneşte utilajul pe
durate scurte, urmărinduse dacă mersul acestuia este continuu, fără frecări sau
zgomote nejustificat de mari.
Pentru instalaţiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore. Probele
de funcţionare în gol sunt necesare, deoarece utilajele sunt de dimensiuni mari si
de cele mai multe ori asamblarea se face la beneficiar.
Exploatarea instalaţiilor de transport
executantul utilajului la locul de execuţie, dar prin convenţie între părţi dacă
utilajul are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se
asamblează la beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea
executantului. Este foarte important ca rodajul să se efectueze corect, respectându-
se prescripţiile de rodaj. Rodajul este etapa premergătoare exploatării de cea mai
mare importanţă pentru viaţa utilajului, care se face conectându-se motorul timp de
1,5-2 ore. Prin această probă se verifică încălzirea lagărelor, funcţionarea corectă a
transmisiilor, calitatea asamblărilor, funcţionarea ungerii. Se verifică funcţionarea
corectă a organului de tracţiune, funcţionarea dispozitivului de întindere, rigiditatea
cadrului de susţinere. Furnizorul utilajului are obligaţia să facă toate remedierile
defecţiunilor apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu
se produce, el trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr-
o prelucrare corespunzătoare a suprafeţelor ce formează ajustajele pieselor în
mişcare, utilizarea unor lubrifianţi speciali (uleiuri aditivate), care să determine
într-un timp scurt acomodarea suprafeţelor în contact. c) Probe în sarcină După
efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcină.
La aceste probe utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală de lucru.
Se verifică funcţionarea corectă a tuturor subansamblelor, consumul de energie,
randamentul instalaţiei. Durata probelor în sarcină este de 8-16 ore, timp în care
întreaga instalaţie de transport trebuie să atingă parametrii normali. Simpla probă
de productivitate nu este concludentă, instalaţia trebuie testată în ansamblul
fluxului tehnologic în care este montat. După ce s-au materializat toate reglajele şi
au fost soluţionate toate problemele tehnice apărute se întocmeşte un proces verbal

26
de recepţie semnat de beneficiar şi de furnizor. In procesul verbal se vor consemna
condiţiile şi termenele de garanţie. In timpul exploatării pornirea instalaţiei se face
după anumite reguli. Inaintea pornirii se verifică starea tuturor elementelor ei,
dându-se atenţie organului de tracţiune şi sistemului de ungere. Se conectează
motorul pentru 1-2 secunde şi după o pauză de 10-15 secunde se conectează
motorul pentru pornirea definitivă. In cazul în care instalaţiile de transport fac parte
dintr-o linie tehnologică, pornirea lor se face consecutiv, începând de la punctul
final al liniei către punctul iniţial, pentru a se evita supraîncărcarea uneia dintre ele.
După pornirea instalaţiei se deschid închizătoarele buncărelor de alimentare şi se
reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzător
spre instalaţia de transport. Oprirea instalaţiei unei linii tehnologice se face în sens
invers pornirii, începându-se deci de la punctul iniţial de încărcare al liniei, astfel
încât la oprire, pe Exploatarea instalaţiilor de transport 71 instalaţia de transport să
nu mai existe material. Instalaţia de transport trebuie să posede un sistem de
semnalizare optic sau acustic. In cele ce urmează se indică unele măsuri specifice
anumitor instalaţii de transport continuu. La transportoarele cu bandă flexibilă,
întinderea exagerată a benzii slăbeşte locul de asamblare şi banda devine foarte
sensibilă faţă de montarea incorectă a rolelor. La transportoarele cu bandă în formă
de jgheab, prin întinderea exagerată a benzii se micşorează secţiunea acestuia, ceea
ce atrage după sine scăderea productivităţii instalaţiei. De asemenea, nici
micşorarea întinderii benzii sub valoarea admisibila nu este permisă, căci creşte
săgeata benzii între role, materialul se revarsă, iar reglajul este îngreunat. In timpul
funcţionării transportorului trebuie urmărit ca toate rolele să se învârtească, căci
nerotirea unei role duce la uzura rapidă a stratului protector de cauciuc al benzii.
Stratul de protecţie de cauciuc al benzii trebuie ferit de contactul cu materialele de
ungere, căci acestea distrug cauciucul. In cazul funcţionării transportoarelor cu
bandă flexibilă la temperaturi sub zero grade, trebuie ferită banda de umezeală,
căci formarea unei cruste de gheaţă pe bandă duce la apariţia de fisuri în bandă,
care poate provoca ruperea benzii. In cazul existenţei mai multor pluguri
descărcătoare, în diferite puncte ale traseului, numai unul trebuie să fie în poziţie
de funcţionare, pentru evitarea unui consum inutil de energie.

4.2 Ungerea şi uzura


4.2.1 Ungerea instalaţiilor de transport.
O exploatare raţională a instalaţiilor de transportat necesită ungerea repetată a
elementelor şi mecanismelor care servesc la transmiterea şi transformarea mişcării.
In cazul în care instalaţia lucrează în mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat
mai des sau dacă este posibil să se folosească cuzineţi speciali, care funcţionează
fără ungere.

27
4.2.2 Uzura instalaţiilor de transport Orice instalaţie este supusă unei uzuri fizice
şi unei uzuri morale. Exploatarea instalaţiilor de transport Exploatarea instalaţiilor
de transport, Uzura fizică presupune modificarea formei, dimensiunilor sau
proprietăţilor organelor de maşini, datorită frecării sau acţiunii factorilor exteriori,
cum ar fi: umiditate, acizi, temperatură înaltă etc. Benzile instalaţiilor de
transportat se uzează fie datorită diferenţei de viteză dintre bandă şi materialul care
se încarcă, fie datorită dispozitivelor cu scut de descărcare, fie datorită atingerii
părţilor laterale ale benzii de batiul maşinii. In cazul lagărelor uzura se datoreşte fie
unei ungerii insuficiente sau utilizării unui ulei necorespunzător, fie pătrunderii
impurităţilor între suprafeţele de frecare, fie montajului sau toleranţelor greşite. In
cazul transmisiilor cu roţi dinţate şi cu şurub melc – roată melcată pentru a se evita
uzura prematură este necesar ca prelucrarea danturii să fie îngrijită, ungerea
danturii sa fie asigurată, sa fie respectat jocul necesar între profilele dinţilor, să nu
pătrundă impurităţi între suprafeţele de lucru şi să se evite şocurile puternice. In
cazul în care cheltuielile cu reparaţiile necesare recondiţionării tuturor organelor
uzate ale instalaţiei, depăşesc cheltuielile pentru reproducţia instalaţiei în
momentul când se determină uzura sa fizică, reparaţia instalaţiei nu mai este
rentabilă şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă. Uzura morală
presupune reducerea valorii unei maşini sau instalaţii datorită construirii unor
modele mai perfecţionate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică cât şi uzura
morală a unei maşini sau instalaţii contribuie la scăderea valorii iniţiale a acesteia;
cu toate acestea, urmările economice ale uzurii fizice şi ale uzurii morale nu sunt
aceleaşi. O maşină sau instalaţie uzată fizic nu mai poate fi utilizată în producţie
până după repararea ei, pe când cea uzată moral poate fi utilizată în producţie dacă
cele de construcţie nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a unei
maşini sau instalaţii poate fi îndepărtată prin modernizarea ei. Dacă cheltuielile
pentru modernizare sunt mai mari decât cele pentru reproducţia ei, modernizarea
nu mai este rentabilă şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă.

5.Elementente de calcule economic aferente transportorului


proiectat.
5.1.Calculul cheltuielilor de producţie

1. Materii prime şi materiale consumate la fabricarea transportorului :


-motor electric :1.200lei ;
-reductor : 900 lei ;
-tablă pentru snec:430 lei ;
28
-tablă pentru jgheab: 750lei ;
-carcasa inchisa; 300 lei ;
-şuruburi : 800 lei ;
-roţile de curea :500 lei ;
-rulmenţi : 800 lei ;
-bară pentru cadru :650lei ;
-curele trapezoidale:100 lei ;
Total :6.430 lei .
-. Costul energiei electrice consumate :500lei ;
-. Salarii( pentru cinci muncitori ) :2000 lei brut/muncitor 10.000 lei ;
-. C.A.S –25% : 2.500 lei ;
-. Contribuţia la ajutorul de şomaj – 5% : 500 lei ;
- Contribuţia la casa de sănătate – 10% :1000 lei ;
- Contribuţia la fondul de cercetare – 1% :10 lei ;
- Contribuţia la fondul de învăţământ – 2% :20 lei ;
- Contribuţia la fondul de pensii al agricultorilor – 4%400 : lei ;
- Regia unităţii :1.500lei ;
- Costul de producţie al transportorului :22.360 lei .
5.2.Preţul de producţie
-Beneficiul intreprinderii :643 lei ;
- Preţul de producţie 23.003lei.
5.3.Preţul de vânzare al intreprinderii
-14. T.V.A. –24% : 1.543,2 lei ;
-15. Preţul de vânzare :24.546,2 lei .
5.4.Preţul de vânzare cu amănuntul
-Adosul comercial – 15…25%, adaugam un procent de 20% si ne da :49.09,24 lei;
-. Preţul de vânzare cu amănuntul : 29.455,44 lei .
5.5.Cheltuieli cu amortizarea transportorului
-Amortizarea anuală :1.000 lei .
5.6.Cheltuieli de exploatare
-Salariu muncitorilor care deservesc transportorul :2.000 lei ;
.-Cheltuieli cu întreţinerea :800 lei ;
-. Cheltuieli cu reparaţiile transportorului :1.500 lei ;
-Cheltuieli de exploatare :2.200 lei .
5.7.Cheltuieli anuale
29
-. Cheltuieli anuale cu transportorul : 6.500lei/an
5.8.Venitul anual
-Venitul anual realizat de transportor : 10.000lei.

6.NTSM Și PSI la Lucrul cu transportoarul elicoidal fix.


6.1 Norme generale de protecție a muncii.
Art. 1. - (1) Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a
accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora.
Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant -
sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca), informarea, consultarea si
participarea angajatilor si a reprezentantilor acestora.
(2) Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atat cele referitoare la securitatea in
munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea
normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.
Art. 2. - (1) Prezentele norme se aplica in toate sectoarele de activitate de pe teritoriul Romaniei,
atat publice cat si private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii,
educationale, culturale, de recreere etc.).
(2) Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane
sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege, atat in
calitate de angajator, cat si in calitate de angajat, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in
perioada efectuarii practicii profesionale, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice.
Art. 3. - Pentru activitatile care folosesc surse de radiatii nucleare, precum si pentru activitatile
specifice de prevenire si stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotectie si,
respectiv, Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.
Art. 4. - Normele generale de protectie a muncii se revizuiesc periodic si se modifica de cate ori
este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa si datorate progresului tehnic.
Art. 5. - (1) Prevederile prezentelor norme se detaliaza pe activitati sau grupe de activitati distincte,
in cadrul normelor specifice de securitate a muncii si al instructiunilor proprii de securitate a
muncii.
(2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale si au aplicabilitate nationala.
(3) Elaboratorul, continutul-cadru, termenele si metodologia de elaborare a normelor specifice de
securitate a muncii se stabilesc de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
(4) Angajatorul are obligatia de a elabora instructiuni proprii de securitate a muncii, care au ca
scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, specifice, a standardelor si a
altor reglementari in domeniu, in functie de particularitatile proceselor de munca.
(5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza in Comitetele Tehnice de Standardizare, a
caror activitate este coordonata de Asociatia de Standardizare din Romania.
Art. 6. - Normele specifice si standardele de securitate a muncii, ca si instructiunile proprii de
securitate a muncii se revizuiesc periodic, in concordanta cu modificarile de natura legislativa si
progresului tehnic etc., survenite la nivel national, la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor
de munca.

30
6.1.1Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţile de exploatare şi
întreţinere a transportoarelor elicoidale
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă , sistem compus din
:
-norme generale de protecţia muncii - care cuprind prevederile de protecţie a
muncii , general valabile pentru orice activitate ;
-norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de
securitate a muncii , specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi,
detaliind prin acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii .

6.2Prevederi de securitate a muncii la montarea transportoarelor elicoidale


1. Operaţiunile de montaj vor fi executate numai de personal instruit
şi sub conducerea unui şef de echipă .
2. Montarea transportoarelor elicoidale trebuie să se facă numai pe
baza unor proiecte de amplasare , precum şi a procesului
tehnplogic de montare elaborate de către proiectant .
3. Înainte de montare , echipamentul electric se va verifica pentru a
corespunde gradelor de protecţie precizate în documentaţia tehnică
.
4. După montarea definitivă a transportorului , trebuie să se efectueze
probe de mers în gol şi probe de mers în sarcină .

6.3Prevederi de securitate a muncii la punerea în funcţiune, exploatarea,


întreţinerea şi repararea transportoarelor elicoidale.

Înaintea primei probe , în vederea punerii în exploatare , se verifică :


- dacă transportorul a fost asamblat şi montat conform proiectului ;
- dacă transportorul este legat corect la priza de pământ ;
- dacă racordarea motoarelor şi a echipamentului electric este corect
efectuată ;
- dacă toate echipamentele de siguranţă şi mijloacele de protecţie sunt
montate şi funcţionează în mod corespunzător ;
- dacă funcţionează întrerupătorul de oprire de urgenţă ;
- dacă parapeţii sunt executaţi conform reglementărilor în vigoare
Înainte de darea în exploatare ,se va efectua rodajul în gol timp de 8 ore.

31
Fiecare deţinător de transportoare va elabora un cod de semnalizare acustic şi/sau
optic privind pornirea sau oprirea transportorului , precum şi avertizarea
personalului de exploatare asupra intenţiei de pornire .
Se interzice orice intervenţie la transportoare în timpul fincţionării acestora .
Se interzice traversarea pe sub transportoare dacă nu sunt amenajate treceri
conform prevederilor .
Pentru menţinerea în bune condiţii de securitate a muncii a transportorului
elicoidal în timpul exploatării , se vor efectua de către fiecare deţinător următoarele
lucrări :
- verificarea strângerii şuruburilor şi a asigurării lor ;
- gresarea mecanismelor ;
- înlocuirea integrală a lubrifianţilor ;
- verificarea etanşeităţii reductoarelor ;
- verificarea funcţionării dispozitivelor de siguranţă şi protecţie .
Cablurile de alimentare cu energie electrică a motoarelor trebuie să aibă
izolarea nedeteriorată . Ele vor fi suspendate pe suporţi ficşi , iar îmbinările
protejate cu manşoane .
Echipamentul electric trebuie să funcţioneze în condiţiile de mediu ambiant
( temperatură , umiditate ) prescrise în documentaţia tehnică şi să fie legat la
conductorul de nul de protecţie şi la instalaţia de legare la pământ .
Pentru prevenirea incendiilor , instalaţiile de transport vor fi dotate cu dopuri
fuzibile la cuplaje hidraulice care să permită scurgerea uleiului din cuplaj atunci
când temperatura fluidului depăşeşte temperatura maximă admisă .
Fiecare deţinător de transportoare elicoidale va întocmi un grafic din care să
rezulte intervalele de timp la care se vor efectua reparaţiile periodice şi capitale ,
conform cu cartea tehnică a utilajului .
Repararea transportoarelor suspendate va fi efectuată de personal calificat .
Se interzice efectuarea oricăror lucrări de reparaţii în timpul funcţionării .
După reparaţii se vor efectua probele şi rodajul transportorului .
La montarea , exploatarea , repararea şi întreţinerea transportoarelor ,
utilizatorul va asigura dotarea şi cu indicatoare de securitate , în conformitate cu
standardele în vigoare .

32
7. Bibliografie:
-Bratucu, Ghe.: Masini de Ridicat si Transportat in industria Alimentara si
Agricola, Editura Universitatii Transilvania Din Brasov, 2011
- Curs Rezistența materialelor 2017, Bolfa Traian.
-Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – Norme specifice de securitate a muncii
pentru activităţiile de exploatare şi întretinere transportoarelor ., 1995
- Sisteme de transport in agricultura – Indrumar de proiect Dr.Ing David Ladislau
, ing Voicu Gheorghe ,ing. Rohan Rene , ing Lisovschi Anca,1992
-Iuliana Banu: Procesarea cerealelor in industria moraritului Editura Gup, 2002

33