Sunteți pe pagina 1din 33

Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport

Titlul temei
Transportorul pneumatic

Cerinte initiale pentru proiect


Capacitatea de lucru: 1.25 kg/s
Materialul de lucru:paie
Lungimea : 10m

Memoriul de calcul
Studiul solutiilor constructive similare
Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul
pneumatic
Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si
energetici
Calculul de dimensionare

Materialul grafic
Ansamblul general in doua proiectii;
Desene de subansamblu;
Desene de executie .

1.Studiul solutiilor constructive similare ale transportorului pneumatic

1.1 Consideratii generale


1.1.1 Destinatie, constructie, clasificare

Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu


granulatie mica,pe orice directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana la 2
km pe orizontala si 100 m pe verticala. Transportul se efectueaza pe o conducta
prin care circula un amestec de material si aer ca agent de transport, datorita
diferentei de presiune realizat la capetele acesteia.Ajuns la destinatie, amestecul de
material si aer este separat astfel incat materialul transportat este depozitat intr-un
buncar sau alt mijloc de receptie, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este
evacuat in atmosfera. Ele prezinta simplitate constructiva si de exploatare, asigura
racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitati de lucru mari de pana
la 300t /h, dar necesita un consum ridicat de energie.
Un transportor pneumatic se compune din : dispozitivul de alimentare care
asigura amestecul material-aer, conductele care asigura traseul de transport,
sisitemul de separare si curatire plasat la punctul de descarcare, cu rolul de a separa
materialul transportat de aer si ventilatorul care produce diferenta de presiune
necesara transportului.
Dupa destinatie transportoarele pneumatice pot fi independente sau
subansamble ale unor masini agricole.
Transportarea pneumatica este bazata pe exploatarea aerului din atmosfera
pentru transportarea cerealelor pe un furtun (teava). Din cauza aceasta factorii care
actioneaza asupra aerului, si anume temperatura si presiunea atmosferica,
influenteaza productivitatea. Caracteristicile mentionate sunt efectuate luand in

consideratie presiunea atmosferica si temperatura de 20 C .Productivitatea


transportorului depinde de pozitia furtunului si de natura produsului
transportat.Productivitatea (grau cu greutatea hectolitica 750kg/m3, umiditatea
14%, impuritati 3% ) lungimea furtunului fexibil pana la 3 m.:
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:
instalatii prin aspiratie;
instalatii prin refulare;
instalatii mixte.

Fig.1.Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie

La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului


se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca
acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui final
al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei curentului de
aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu
aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de
descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4.
Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile
prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic
prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme,
remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Fig.2 .Instalatie de transport pneumatic prin refulare

La transportoare pneumatice prin refulare (fig2) transportul materialului se


obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial al
instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul este alimentat din
buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de descarcare 4.
Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu saci 6. Presiunea
aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m.
In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.3) pe prima portiune a
conductei aflata intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul
materialului se face prin aspiratie, iar pe restul conductei(intre ventilator si ciclonul
(8)) transportul materialului se face prin refulare.
Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza
curentului de aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat,
acesta este absorbit din moara cu ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc
separarea materialului de aer deoarece in ciclon, viteza curentului de aer scade sub
viteza de plutire a materialului, materialul este evacuat din ciclon cu ajutorul
ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filttrul cu panza (7)
si apoi evacuat in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.

Fig.3. Transportorul pneumatic al morii MC-3

Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul materialului din


mai multe locuri in locuri diferite, pe distante mari.

1.1.2 Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de transport


pneumatic :
Avantaje :
independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ;
distante de transport si debite ridicate ;
simplitate constructiva si de exploatare ;
lipsa pieselor in miscare ;
conditii igienice de lucru ;
lipsa pierderilor de material pe traseul de transport
Dezavantaje :
consumul ridicat de energie ;
posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.

1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice

Transportorul pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2

Transportorul pneumatic al instalatiei de macinat si amestecat furaje DI-37

Transportorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-38

Transportorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-55M

Transportorul pneumatic al morii MC-1-sorb;2-filtru ;3-motor ;4-moara cu


ciocane;5-ventilator;6-ecluza;7-filtru de panza;8-ciclon;

Calculul vitezei curentului de aer

Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara


cunoasterea proprietatilor fizici-mecanice ale materialului si in primul rand viteza
de plutire a acestuia.
Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula
cu relatia :
Vp

(m/s) (6.1)

In care :
d diametrul particulei de material de forma sferica , m;
m densitatea materialului, Kg/m3

a densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperature, Kg/m3


Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.
Valoarea sa pentru corpuri sferice este data in lucrarea [12].
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de
diametrul sferei echivalente dec si de factorul de forma kf . Notand cu V
volumul particulei de forma oarecare, atunci :
dec = 1.24

(m) (6.2)

in acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie


multiplicat cu factorul de forma Kf .Relatia de calcul a vitezei de plutire devine:
Vp

(m/s) (6.3)

Avand numarul lui Reynolds din nomograma in anexa 46 se poate determina


viteza de plutire cunoscand natura si dimensiunea particulei.
Vitezxa de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor
instalatii special. Astfel, in tabelul 6.1 sunt indicate vitezele de plutire ale catorva
material agricole

Vitezele de plutire ale unor material agricole

Tabelul 6.1
Materialul
Grau
Secara
Orz

Vp (m/s)
9-11.5
8.5-10
8.5-11

Materialul
Grau si stav
Grau vatamat
Faina

Vp (m/s)
5.5-7.5
5.7-7.5
8.1

Ovaz
Porumb
Mei
Mazare
Fasole
Soia
Canepa
In

8-9
12.5-14
10-12
15.5-16.5
12.5-14
17-20
8-11
5.2

Paie de grau
Paie de secara
Paie de ovaz
Pleava de orz
Pleava de ovaz
Pleava de orez
Neghina
Paie tocate
(100mm)

12-19
6.4-8.4
7-8.7
0.67-3.1
0.67-3.1
0.84-4.2
7-9
3.5-4.25

Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o


viteza mai mare decat viteza de plutire si anume :
Va = Vp (6.4)
In care :
= 1.25 1.5 pentru seminte;
= 1.25 2.5 pentru paie sau fan;
Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor vertical si cu coturi.

Calculul consumului de aer

Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este


data de relatia
Qa =
Unde:
Q capacitatea de transport, Kg/s;
concentratia amestecului;
Pa = 1.24 Kg/m3 densitatea aerului.

(m3/s) (6.5)

Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia


amestecului.
a) Pentru transportoare pneumatic cu refulare:
- De joasa presiune = 0.2 0.3
- De medie presiune = 0.4-0.5
- De inalta presiune = 10-40
b) Pentru transportoare cu aspiratie:
- De joasa si medie presiune = 3-5
- De inalta presiune = 10-55.

Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului

Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului


poate fi considerate o suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de
presiune static Hst ce au loc pe traseul pe care se efectueaza transportul:
Ht = Hd + Hst (N/m2) (6.6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in
conducta sa aiba viteza nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza
Vm iar aerul la viteza Va. Rezulta:
Hd =

(N/m2) (6.7)

Unde:
= 0.65-0.85
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se
calculeaza cu relatia:
Hv = Pa g h (1+) (N/m2) (6.8)
unde h este inaltimea de ridicare a materialului,m.

Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu


peretii conductei , a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce
Hf se pot determina cu relatia:
Hf = am

(N/m2) (6.9)

Unde:
am coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului;
l lungimea conductei,m;
d diametrul conductei ,m.
am = (1.2-1.5) a
unde :
a coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului :
a =0.0124 +

(6.11)

Pierderile locale de presiune Hl se calculeaza cu relatia:


Hl =

(6.12)

unde este coeficientul de rezistenta locala.


Valorile lui , pentru o serie de situatii intalnite frecvent in practica, sunt date in
tabelul 6.2 [1].
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi:
Ht = Hd + Hv + Hf + Hl (6.13)
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul
transportoarelor pneumatic cu aspiratie 0 se poate calcula cu relatia:
0 = 3(1+) am (6.14)
Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon c ,respective in
filtru f sunt :c = 1.5-3;

f =5.

Calculul si constructia partilor component ale transportoarelor pneumatic


Conductele

La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport


cu un numar minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor
suplimantare locale, uzurii si a cresterii consumului de energie.
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de
transport,etc. Si poate fi determinat cu relatia :
d=

(m) (6.15)

fig (6.3)
Sisteme de imbinare a conductelor :
a) Cu flanse
b) Cu mufe
c) Telescopic
Conductele se confectioneaza din table de otel , in tronsoane de 1 pana la 2 m.
lungime, imbinate prin flanse,mufe sau sisteme telescopic (fig 6.3)
In anexele 47-49 sunt prezentate conductele transportorului pneumatic al
microfabricii de nutreturi combinate fabricate la Arad.

Dispozitive de alimentare

Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatic


este aceea a alimantarii conductei de transport cu material.Rolul unui alimentator
este acela de a introduce materialul pe conducta,rezultand un ameste omogen si de
o anumita concentratie.Posibilitatea de a regal concentratia amestecului este
importanta,deoarece pentru fiecare transportor si material exista o concentratie

maxima la care transportorul se face cu suficienta siguranta si pentru care consumul


specific de energie este minim.
Pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie sau mixte se pot folosi pilnii de
alimentare simple fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei de
transport,prin care se face alimentarea cu aer si material.
Transportoarele pneumatic cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig.
6.4) in cazul materialelor in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de
transport a materialelor sub forma de praf, boabe , bucati.

Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb (fig 6.4)


Diametrul interior al sorbului d I la transportul graului se poate determina
cu relatia:
di =(0.024-0.025)
transport , t/h.

(m) unde Q este capacitatea de

Diametrul interior al conductei exterioare de este : de =


(m) (6.17) unde s este grosimea peretilor conductei interioare, m.
Diametrul exterior al conductei interioare dc in zona de alimentare este :
dc =

(m) (6.18)

Inaltimea partii tronconice hc este:


hc =

(6.19)

unde : = 10 -12 grade este unghiul la centru facut de generatoarele partii


tronconice.
Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia:
Di = dc -2s (m) (6.20)
Diametrul maxim De se allege din considerente constructive.
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
he = 0.75 hc (m) (6.21)
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h= (0.9 - 1.1)m (6.22)
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o
pierdere locala de presiune,care se poate determina cu relatia:
Ho=
=

(mm H2O) (6.23) in care este coeficientul pierderilor:


(6.24)
Relatia (6.24) este valabila pentru :
=1.65-3.65 si Re=60000-125000

Va viteza aerului in conducta, m/s.


La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc
dispositive de alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa
nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.2 mm.
La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc
dispositive de alimentare cu ejectie.

Dispositive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a
separa componentele acestui :material,aer,praf.Cele mai utilizate dispositive sunt
cicloanele(anexa50)
Ciclonul este foarmat din doua conducte cilindrice.conducta exterioare (1)
are capetele tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele
capete,capatul superior fiind prevazut cu un sistem de micsorare a pierderilor de
presiune si de protective impotriva agentilor atmosferici (3).
Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta
(4).Amestecul patrunde tangential in spatial inelar dintre cei doi cilindri avand o
miscare de rotatie si o viteza de avans descendenta. Datorita suprapresiunii din
ciclon aerul este evacuate in atmosfera sau in dispozitivul de curatire iar materialul
este colectat la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereal si
macinisuri sa fie :
v I = (11-16) m/s (6.25)
sectiunea de intrare a materialului in ciclon Si este : vac
Si =

(m2) (6.26)

Diametrul conductei interioare D2 se calculeaza cu relatia :


D2 =

(m) (6.27) in care vac este viteza aerului evacuate prin

conducta central, m/s;


vac = (0.6-0.7) vi < vp (6.28)
celelalte dimensiuni ale ciclonului se allege constructive in functie de D2 astfel
(vezi notatiile din anexa 50)
H1 = 1.25 D2 (m) (6.29)

H2 = 1.35 D2 (m) (6.30)


H3 = 0.25 D2 (m) (6.31)
In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de
nutreturi concentrate tip Arad.
In practica se urmareste sa se afle ,pentru un anumit ciclon si o anumita
viteza de intrare,diametrul minim al particulelor care se separa.Pentru aceasta se
defineste marimea ajutatoare S* care pentru Va = constant are expresia :
(6.32) in care este vascozitatea cinematic a aerului

S* =
, m2/s

Valoarea marimii S* se determina din nomograma prezentata in figura 6.5


care a fost ridicata pentru Pa=1.2 Kg/m2, =0.165*10 -4 ,p= 1atm,=15 grade.
Cunoscand Va si Pm se traseaza dreapta (1) care intersecteaza dreapta (I) in
punctual 0. Cunoscand raza r se traseaza dreapta (2) care trece prin 0.Prelungind
dreapta(2) se obtine S*.

Cunoscand valoarea S* si determinand valoarea vitezei Vm din ipoteza ca in timpul


particula ar ajunge pe peretele ciclonului.:
t=

(s) (6.33)

Nomograma pentru determinarea lui S* Fig 6.5

Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 6.5 se determina diametrul minim al


particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de particular la o rotatie
cimpleta.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante
s de paretele exterior.Folosind diagram din figura 6.6 se gaseste marimea
ajutatoare S* pentru doua puncte extreme avand rmin respective rmax adica S2* si S1 *
. Cunoscand timpul t se calculeaza viteza medie a particulei la care aceasta va
reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :
vm =

(m/s) (6.34) in care S1 este distant de la limita interioara a

zonei studiate la peretele exterior al ciclonului ,m.


pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai multe
zone.
Avand vm si media intre S1 * si S2 * se gaseste pe diagram Vm-S*-d
diametrul minim al particulei din zona studiata , care se va separa in ciclon. Pe baza
valorii dmin determinate pentru fiecare zona a curentului se determina parcursul total
de separare cu ajutorul metodei grafice prezentate in figura 6.7.
Astfel se masoara dmin pentru fiecare zona analizata in cadranul I.In cadranul
II se gaseste caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice.Din
cadranul III rezulta gradul de separare.Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata
planimetrata A(m2) la abscisa obtinuta in cadranul III.

Fig 6.7 Metoda grafica pentru determinarea gradului de separare.

Dispozitive de curatire

Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer.Din punct de


vedere constructive ele pot fi : filtru cu apa,filtru cu panza, sau fultru
centrifugal(ciclon de praf).Pe langa purificarea aerului filtrele trebuie sa opuna
rezistenta minima la trecerea aerului.
La filtrele cu panza amestecul aer-praf se introduce intr-o tabulatura din
panza.Sub actiunea presiunii create aici,aerul trece prin stratul de panza si este
evacuate in atmosfera, iar praful este retinut urmand a fi evacuate periodic.
Filtrele centrifugal au principiul de functionare identic cu cel al
cicloanelor.Calculul acestuia este analog cu calculul ciclonului.
In figura 6.8 este reprezentata constructia filtrului centrifugal iar in tabelul
6.3 sunt date principalele dimensiuni ale acestuia.

La sistemele de transport cu aspiratie , filtrul se monteaza inaintea


ventilatorlui iar la celel cu refulare se monteaza dupa ciclon.

Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal.Tabelul 6.3.

Tipul

H mm

DI mm

D2 mm D3 mm Masa kg

CD

935

200

50.
60

45

220
240
250
260
300

100

50
55
70
80
60
80
90
80
90

60
50
65
70

10.13

13 0
100

75

320

CD

1045

80
95
90

130

360
360

100
120
HO

250

70

130

260

80
90

50
60
65
75
80
85
90
95
100
113
119
131
143.5
150

130

300
100

100

160

320
110
350
380
400
550

130
140
150
190
200

9-20
9 24

1S0

240

10 84
12.15
1350
13.95
14.47
15 34
1562
17 21
17 29
20.25
21 54
12,90
13,27
13.49
1544
1600
1904
1913
21.06
2179
21 89
23.97
2539
25.75
36.95
3871

Ventilatoare
Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatic sunt ventilatoare
centrifugal de medie presiune (100-250mm H2O) si inalta presiune (>350mm
H2O). Rotorul cu palete radiale sau inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru
presiune inalta) se roteste intr-o carcasa sub forma de spirala. Aspiratia aerului se
faceaxial, pe o singura parte (fig. 6.9) sau pe alte parti ale rotorului (fig. 6.10).

Dimensiunile ventilatoarelor sunt tipizate fiind indicate in anexa 54.

Ventilatoarele se aleg din anexa 53

sau din
diagram prezentata in figura 6.11.

Astfel pentru capacitatea de lucru(m3/h) si presiunea H (mm H2O) date


rezulta ventilatorul necesar.
De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru
jumatate din capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul
puterii rezultate din diagrama.
La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic se recomanda
ca inainte sau dupa ventilator ,dup ace permite constructia sa se monteze o clapeta
de inchidere,deoarece pornirea ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer.
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :
P=

(Kw) ; in care t este randamentul hydraulic al

ventilatorului, Qa se masoara in kg/s,iar Ht in N/m2.


In anexa 51 sunt prezentate pozitiile gurilor de aspiratie , de refulare ale
ventilatoarelor centrifugale monoaspirante pentru transportul pneumatic,conform
STAS 2376-77. In anexa 52 este prezentata constructia ventilatorului V-3600.

a. Calculul vitezei curentului de aer


Aleg valoarea lui
=
Aleg =1.5

; din tabelul 6.1

b. Calculul consumului de aer


=

=1.24 kg/

Aleg =3
=

c. Presiunea necesara pentru transportul materialului

=496,17 N/

gh(1+)

d=

(m)=

a =0.0124 +

=0.019

am =1.35* a =0.025
= am

=0.025*
Hl =

=401.49

0 = 3(1+)

=3*(1+3)*0.025=0.3
si f =5.

Aleg
Hl =

=1539.7

496,17+

+401.49+1539.7=2768.9

d.Dispozitive de alimentare
d=0.154 m
=(0.024-0.025)
=0.025*

(m)
=0.027 m

de =

(m)

de =
dc =
dc =

=0.045 m
(m)
=0.040 m

hc =
hc =

0.017

h
Ho=

(mm H2O)

=
=
Ho= 7.26

(mm H2O)

e.Dispozitive de descarcare
Aleg v i =15 m/s
Si =
Si =
D2 =

=0.017

D2 =
=9<12 m/s
Aleg - diametrul conductei exterioare:
D=400 mm
- diametrul conductei de evacuare:

=100 mm
- lungimea ciclonului:
H= 570 mm
m
= 1.25*0.194 = 0.242m
= 1.35*0.194 = 0.261m

S* =

S* =

=104516.12

t=
=12.6 m/s

=
=
In functie de D1 am ales din tabelul 6.2 urmatoarele valori:
D=320 mm
D1=100 mm

D2=80 mm
D3=130 mm
H= 935 mm

f.Alegerea ventilatorului
=0.7-0.8

P=

*0.102=282.42 mm(H2O)

*3600=1188
a

=1.05 kW

Din Anexa 53 am ales ventilatorul in functie de