Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ


Controlul si expertiza produselor alimentare

USCĂTOR CU DISCURI ROTATIVE

Cadru didactic: conf.Mironeasa S. Student: Solomon Andrei

SUCEAVA

Capitolul 1 DESTINAȚIA ȘI CLASIFICAREA USCATOARELOR


CU DISCURI ROTATIVE
1.1. DESTINAȚIA USCATOARULUI CU DISCURI ROTATIVE

Uscator- aparat, mașină sau instalație folosită la uscarea artificială a unor materiale. 

Uscarea este un process combinat sa se relaizeze într-un timp scurt cu un consum minim de
energie și să asigure calitatea produsului uscat, este necesar a se ține seama de urmatorii factori

1. Natura materialului supus uscării- poate avea structura poroasa sau capilară, ce poate
influența deplasarea apei din straturile interioare spre suprafata unde va fi evaporată sau
antrenată de agentul de uscare. Cu cat porii sunt mai numerosi si uniform repartizați in material,
cu atat umiditatea se va deplasa mai repede.

2. Felul in care se prezintă apa si procentul acesteia in masa produsului. Daca apa legata
chimic predomina in produse, uscarea sa va face mai greu, durând mult timp

3. Forma si dimensiunile materialului. Produsele mărunțite au suprafața liberă specifică


foarte mare, și grosimea mica ceia ce favorizează uscarea. Prin taierea produslui perpendiculară
pe capilare se creează drum liber pentru difuzia apei spre suprafața de uscare.

4. Temperatura produsului Când acesta are valori mari, mărește viteza de uscare. Totuși
valoarea temperaturii nu trebuie să fie prea mare, pentru nu duce la degradarea prin ardere a
produselor.

5. Temperatura și umiditatea agentului de uscare. Aerul cu umiditate mică și


temperatură mare se poate incarca cu umiditate multă de la suprafața produsului, ajungand astfel
aproape de starea de saturație [Constantin, 04]

1.2. METODE DE USCARE

Alegera utilajelor pentru uscare trebuie să țină seama de produsul supus uscării, de modul
realizării transmiterii produsului, de presiunea la care se aduc agentul de uscare și produsul.

 După modul realizării transmiterii căldurii, uscarea se poate realiza


- Prin conducție, când produsul vine în contact diect cu suprafața caldă a uscătorului, încalzită
la temperaturi mari. Deși uscarea se realizează cu viteză mare, nu este indicată datorită
faptului ca produce supraîncalzirea, uneori arderea produselor
- Prin convecție in aer cald sau gaze de ardere, produsul fiind așezat în tăvi, pe cărucioare fixe
sau circuland in contracurent cu agentul de uscare.
 După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza
- La presiunea atmosferica, în uscătoare deschise sau inchise .
- În vid realizănd uscarea în condiții perfect etanșe astfel că presiunea din uscător să fie
constantă și mereu inferioară celei atmosferice. Acest regim de presiune mică conduce la un
consum redus de caldură pentru încalzirea produsului, la temperaturi mici de uscare, nefiind
posibilă supraîncalzirea produselor.

1.3. CLASIFICARE USCATOARELOR

Utilajele folosite pentru uscare trebuie să  realizeze uscarea produselor pana la obținerea


unei umidități de echilibru. Tipul de uscător se alege atat in funcție de metoda de uscare(prin
conducție,convecție sau radiație) cat în functie de natura produsului. [Alexandru, 97]

 Uscătoare cu cameră sau tip dulap

Aceste uscatoare sunt formate


dintr-o incintă a carui volum poate fi
cuprins între cel al unui dulap obișnuit
pana la volumul unei camere de locuit.
În cameră materialul este așezat pe
stive, stelaje, carucioare sau alte
sisteme de susținere care depind de
tipul de material. Pentru materiale
granulare, pulberi sau paste, materialul
este așezat in tăvi dispuse pe stelajele
interioare ale uscatorului sau pe
carucioare prevăzute cu rafturi. Acest
tip de uscător poate fi utilizat și pentru
uscarea pieilor in unitațile de prelucrare
cu capacitatea de producție mica.
(Fig.1)

Figura 1
(Uscator cu camera sa tip dulap)

 Uscător tunel
Un uscător tunel este alcătuit dintr-o cameră lungă care poate atinge 30-40 m, prin care circulă
materialul si agentul de uscare. Sistemul de transport al materialului depinde de natura si forma
acestuia. Pentru materiale granulare se folosesc tăvi metalice stivuite pe rafturile unor vagoneți
care se deplaseaza in cameră de la un capat spre celălalt cu ajutorul unor dispozitive mecanice .
La un anumit interval de timp se introduc pe la un capăt al uscatorului vagoneți cu material umed
iar la capătul opus se scot același număr de vagoneți cu material usact. (Fig.2)

Figura 2 (uscator tunel)

 Uscător cu bandă

Uscătoarele cu bandă sunt formate dintr-o incinta in care sunt montate, suprapus pe verticală, mai
multe benzi transportoare, decalate intre ele la capete Aceste uscatoare sunt recomandate pentru
materiale granulare care cad de pe o banda pe alta. Benzile pot fi confectionate din oțel sau dintr-o
plasa metalica. Agentul de uscare scalda materialul de pe benzi circuland in echicurent sau in
contracurent cu acesta. Viteza benzii este de 0,3-0,5 m/min iar cea a agentului de uscare este de 2-
3 m/s. (Fig.3)

Figura 3 (uscator cu banda)

 Uscătoare cu cilindrii
Aceste uscătoare sunt utilizate pentru materiale sub forma unor panze sau benzi cu
lungimea mare, cum ar fi țesaturile textile sau hartia. Ele sunt formate din mai mulți cilindri
metalici incalziți la interior cu abur, apa calda sau cu un alt agent de incalzire

 Uscătoare prin pulverizare (Atomizoare)

Se utilizeaza pentru uscarea unor suspensii sau paste in care particulele solide au
dimensiuni mici. Suspensia este dispersată in interiorul atomizorului in care se trimite agent de
uscare incălzit. Dispersarea are un rol foarte important in atomizare deoarece trebuie sa fie cat
mai avansată pentru a se asigura îndepartarea umidității din material in timpi de uscare foarte
scurți.

Datorita timpilor de uscare foarte scurți aceste uscatoare se utilizeaza pentru materiale
termodegradabile. Atomizarea este utilizată la obținerea laptelui praf, a prafului din ouă, a unor
produse farmaceutice, a detergenților, etc

CAPITOLUL 2 ELEMENTELE COMPONENTE, TIPURI DE ASAMBLĂRI ȘI


PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE ALE UNUI USCĂTOR CU DISCURI ROTATIVE
2.1. Elementele componente ale unui uscator cu discuri rotative

Uscătoarele cu discuri rotative se utilizează la uscarea continuă a cristalelor de zahăr.


Din punct de vedere constructiv – funcţional, un astfel de uscător se compune din:
[http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Uscatorul-cu-discuri...]

1 – racord de alimentare pentru material umed


2 – racord de evacuare pentru aer uzat
3 – canale
4 – ax
5 – discuri
6 – carcasă cilindrică
7 – dispozitiv automat de evacuare pentru
produs uscat
8 – racord de alimentare pentru agent de uscare
9 – racord de evacuare pentru produs uscat

Figura 2.1 Schema de principiu a unui uscător rotativ cu discuri

2.2. Principiul de funcționare

Modul de funcţionare este următorul: materia primă(zahăr umed) se


alimentează printr-un racord (1) pe discul superior şi, sub influenţa forţei centrifuge,
se împrăştie spre marginea carcasei (6), de unde cade pe peretele conic. Această mişcare se
repetă, treptat zahărul se usucă, în curent de aer ascendent. Agentul de uscare (aer proaspăt)
este alimentat printr-un racord (8).

Operaţia de uscare se realizează prin circulaţia în contracurent a produsului


(zahăr) şi agentului de uscare (aer). În zona finală, zahărul cade de pe peretele conic pe discul
inferior care îl împrăştie în curentul de aer rece adus pe la partea inferioară, realizând
astfel răcirea. Produsul finit (zahăr uscat) se evacuează automat de către un dispozitiv (9)
printr-un racord (9), în mod automat cu dispozitivul 7. Aerul uzat se evacuează prin racordul (2)

2.3. Tipuri de asamblări ale uscătorului rotativ cu discuri

2.3.1 Asamblări nedemontabile


Se numesc asamblări nedemontabile acele asamblări la care pentru desfacerea
ansamblului realizat este necesară distrugerea elementelor de asamblare sau a unora din
elementele asamblate.
Îmbinări sudate
Sudarea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două piese metalice
identice sau similare cu sau fără metal de adaus, prin aducerea suprafețelor de îmbinat în stare
plastică sau lichidă.

Acest fel de asamblare este prezentă la uscătorul rotativ cu discuri la realizarea carcasei
cilindrice si a racordurilor de alimentare si evacuare. Carcasa este realizată prin sudarea cap la
cap a două virole.

2.3.2 Asamblări demontabile permit montarea şi demontarea ulterioară, fără distrugerea


organelor de asamblare şi a pieselor asamblate, ori de câte ori este necesar. Deşi, în general, sunt
mai scumpe decât asamblările nedemontabile, de multe ori, datorită condiţiilor impuse de
realizarea pieselor compuse, a subansamblelor şi ansamblelor (de montare, de întreţinere, de
deservire etc.), sunt folosite asamblările demontabile, care pot fi: filetate, prin pene
longitudinale, prin caneluri, prin ştifturi, prin bolţuri, prin strângere proprie etc.

2.3.3. Asamblări cu pene


Penele sunt organe de îmbinare demontabile, care fixează sau reglează pozitia a două
piese prin efectul înclinării care fixează sau reglează poziția a două piese prin efectul înclinării
fețelor care preiau încărcarea. Prezintă avantajul realizării unor ansamblări simple și ieftine, cu
montare și demontare rapidă. Produc însă slăbirea organelor de îmbinare, prin introducerea unor
concentratori de tensiune mari.
Acest tip de asamplare cu pene este prezentă la uscătorul rotativ la îmbinarea discurilor
cu axul de rotație.

2.3.4. Asamblare prin bolțuri


Bolțurile sunt organe de mașini de formă cilindrică utlizate ca elemente de legătură în
articulații. Acest tip de asamblare se găsește la uscătorul rotativ cu discuri între motoreductor si
axul uscatorului .

CAPITOLUL 3. MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA


ELEMENTELOR COMPONENTE

Materialele folosite în construcţia şi exploatarea utilajelor tehnologice sunt în general


materiale metalice şi nemetalice. Pe lângă acestea, în exploatarea utilajelor se mai folosesc
combustibilii şi lubrifianţii .

Astfel, materialele utilizate se împart în :

 Materiale metalice: feroase; neferoase.


 Materiale nemetalice.

fonte
feroase
oteluri

metalice bronzuri
Materiale

alame
neferoase
aliaje din aluminiu
materiale plastice
magneziu ș.a
de tip elastomer
nemetalice

materiale sticloase

materiale fibroase

Figura 3.1 Clasificarea materialelor [Mironeasa,10]

Pentru indeplinirea functiunii lor, organele de mașini se executa din materiale


corespunzatoare. Organele de masini sunt solicitate in principal mecanic, statistic si dinamic,
deci principalul criteriu de alegere a materialelor metalice este cel al proprietatilor mecanice. De
asemenea, organele de mașini se obțin din semifabricate turnate, matrițe, laminate, sinterizate
etc, li se aplica in general prelucrări prin aschiere, sudare și tratamente termice, fapt pentru care
la alegerea materialelor metalice se vor avea in vedere si prorietațile tehnologice. [Alexandru,
97].
Recunoaşterea materialelor se face după proprietăţile lor şi anume :
a) proprietăţi fizice :
- luciul ;
- culoarea ;
- structura ;
- conductibilitatea termică şi electrică – proprietatea materialelor metalice de a
conduce căldura şi electricitatea ;
- dilatabilitatea – însuşirea materialelor metalice de a-şi mări volumul la
creşterea temperaturii ;
- fuzibilitatea – însuşirea materialelor metalice de a se topi.
b) proprietăţi chimice :
- oxidarea – reacţia prin care o substanţă se combină cu oxigenul.
c) proprietăţi mecanice :
- duritatea – caracterizează rezistenţa opusă de materialul metalic la pătrunderea în el a unui corp
cu o duritate mai mare ;
- maleabilitatea – proprietatea unor materiale de a se deforma permanent, fără fisurare (ex.
laminarea în foi subţiri) ;
- tenacitatea – proprietatea unui material metalic de a prezenta deformaţii plastice mari, înainte
de a se rupe ;
- elasticitatea – proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni la forma şi
dimensiunile iniţiale ;
- rezistenţa – proprietatea materialelor solide de a se opune acţiunilor mecanice care tind să le
deformeze sau să le rupă (rezistenţa la forfecare, compresiune, întindere, răsucire, etc) ;
- rezistenţa la coroziune – proprietatea unui material de a se opune acţiunilor distructive ale
agenţilor fizico-chimici din exterior ;
- rezistenţa la uzură – proprietatea materialelor de a se opune distrugerii prin frecare ;
- plasticitatea – proprietatea materialelor de a nu reveni la forma iniţială după deformare.
d) proprietăţi tehnologice

- forjabilitatea – proprietatea unui material metalic de a se deforma fără fisurare sub influenţa
unor acţiuni de ciocănire sau presare (la cald sau la rece) ;
- sudabilitatea – proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat

Materialele folosite pentru realizarea uscătorului rotativ cu discuri sunt: [Alexandru, 97]

Capacul si carcasa sunt confecționate din oțel nealiat care conține carbon pana la 0,6 %
cu simbolul OL37.

Axul este un organ de mașină de formă cilindrică (din oțel) care susține elementele în
mișcare de rotație. Axul uscatorul rotativ este confectionat din oțel carbon obisnuit OL50.
Racordurile de alimentare si evacuare sunt confectionate din oțel OL60.

CAPITOLUL 4. TIPURI DE SOLICITĂRI ALE ORGANELOR


USCĂTORULUI CU DISCURI
Solicitarea este un proces fizic prin care se produc tensiuni și deformații în interiorul unui
corp solid. Starea de solicitare mecanică a organelor de maşini ,este determinată de caracterul
forţelor care o produc.
Solicitari

incovoiere
simple torsiune
compresiune etc.
compuse

Tipuri de solicitări care apar la uscatorul rotativ cu discuri

 Incovoiere . Arborele uscătorului este solicitat la incovoiere atunci cand sarcinile


ce i se aplică sunt cupluri de forțe sau forțe care se afla în plane ce trec prin axa
arborelui.
 Torsiunea este deplasarea relativa a două secțiuni paralele si transversale ale unui
obiect solid ( rasucire). Arborele uscatorului este cel mai solicitat la torsiune, și
de aceea trebuie sa fie strict controlați.
 Dacă asupra arborelui se aplică forțe dirijate in lungul axei longitudinale, acesta
este solicitată la tracțiune sau la compresiune.

 Solicitări variabile sunt prezente la uscător la discurile rotative cum ar fi turații


ridicate, forțe intense și temperaturile mediului în regim de funcționare. Forța de
frecare influențează rezistența la oboseală a angrenajelor .
CAPITOLUL 5. NOȚIUNI DE TRIBOLOGIE

Tribologia este știinta care studiază fenomenele de frecare și uzură ce insoțesc mișcările
mecanice. Denumirea provine de la:

(tribos = frecare) +(logos = știință)

S-a constatat că majoritatea organelor de maşini nu se distrug atât prin solicitări mecanice
şi termice, cât mai ales prin uzură, datorită unor surse de frecări necontrolate şi a unei lubrificaţii
necorespunzatoare. Tribologia urmăreşte prelungirea duratei de funcţionare a maşinilor şi
instalaţiilor, prin combaterea sau eliminarea uzurii, atât prin cunoaşterea cauzelor (fenomenul
frecării), cât şi prin prevenirea sau diminuarea uzurii prin folosirea unei lubrificaţii
corespunzătoare.

Componentele uscatorului rotativ cum ar fi discurile si arborele este supus cel mai tare
frecării care în majoritatea cazurilor produce prejudicii mari. Astfel, pe plan mondial, cca. 25%
din energia produsă este pierdută prin frecare, atât în interiorul maşinilor, cât şi la deplasarea
maşinilor în mediul înconjurător [ Constantin, 04].

Forţele şi momentele transmise în prezenţa sau absenţa mişcării relative, cu sau fără
lubrifiant, duc la deteriorarea elementelor componente ale contactului – uzură – şi la pierderea
de energie sub formă de căldură. Uzura îşi găseşte expresia în pierderea de material de pe
suprafeţele în contact ale pieselor cum ar fi racordurile de alimentare si evacuare, canale,
arbore si discuri, având ca efect modificarea dimensiunilor, şi în anumite condiţii de
temperatură conducând chiar la modificări structurale în straturile superficiale [Constantin, 04].

Lubrifianţii sunt folositi pentru reducerea frecării, asigurarea răcirii, menţinerea unui
regim termic adecvat, micşorează efectele prin uzare, asigură etanşarea (unsori), atenuează
şocurile şi vibraţiile. Aditivii sunt adaosuri de natură chimică care se introduc în lubrifianţi
pentru a îmbunătăţi unele dintre proprietăţi. După funcţiuni, aditivii sunt amelioratori ai indicelui
de viscozitate, anticorozivi, antioxidanţi, antiuzură, de extremă presiune etc..

CAPITOLUL 6. TIPURI DE TRANSMISIE


Transmisia mecanică este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop trasmiterea
mișcării de rotație cu sau fără transformarea acesteia, insoțita de transmiterea energiei mecanice,
deci a forțelor si a momentelor.[http://www.qreferat.com/referate/mecanica/TRANSMISII-
PRIN-ROTI-DINTATE5]

Transmisiile mecanice pot fi

 Directe – caracterizate prin distanta mică intre axa geometrică a arborelui


conductor si cea a arborelui condus

-cu roți de frictiune , cu came, cu roți dințate ( prezente in uscatorul rotativ cu discuri), cu
șurub-piulița

 Indirecte sunt caracterizate prin distanța mai mare intre axele elementelor care
transmit mișcarea și sunt transmisii cu

-curele, lanțuri, parghii.

Transmisiile cu roți dințate  sunt angrenajele pentru transmiterea mișcării de rotație


,formate dintr-o roată conductoare si una condusă ,prevăzute cu dantura periferica. Ele pot
realiza transmiterea unor puteri mari intre arbori si asigură un raport de transmitere constant.
Dinții roții conductoare pătrund intre cei ai roții conduse și ii apasa succesiv, realizand o presiune
de contact prin care se realizeaza angrenarea[2].

Clasificarea angrenajelor:

a)După poziția relativă a arborilor:

-cu arbori paraleli

-cu arbori concurenți(se intersecteaza in plan) și se folosesc roți conice

-cu arbori neconcurenți

b)După tipul angrenării:

-exterioara

-interioara

c)Dupa specificul mișcării:

-fără transformarea mișcării de rotație

-cu transformarea mișcării de rotație in mișcare de translație si invers .

In cazul uscatorului cu discuri rotative există un angrenaj conic cu roți dințate conice. Rolul
angrenajului este de a transmite mișcarea din plan vertical la axul uscătorului.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
prelucrarea si controlul rotilor dintate
raport de transmitere constant; 
necesita   utilaje si SDV-uri speciale;

gama larga de rapoarte de transmitere; - tehnologie complexa;

siguranta in exploatare; - necesita prelucrari de precizie;

gabarit redus

durata mare de functionare;

directia de transmitere a miscarii poate fi


orientata in plan sau in spatiu
.

CAPITOLUL 7. MĂSURI DE IGIENIZARE A USCATORULUI ROTATIV


CU DISCURI

Curațenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe


suprafeţe, obiecte sau echipamentelor, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.
Aplicarea corectă a metodelor de curăţenie a suprafeţelor, obiectelor şi echipamentelor poate
realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin
activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte
dezinfecţia.[http://www.ghidcabinet.ro/wp-content/uploads/2010/09/Norma-tehnica-privind-
curatenia-si-dezinfectia-in-unitatile-sanitare.pdf]

Procesul de dezinfectare este neutralizarea sau distrugerea microorganismelor, astfel incat


sa nu poata cauza o infectie. Scopul este de a distruge sau de a impiedica dezvoltarea bacteriilor
patogene.

Tehnologiile specifice industriei alimentare sunt :

 Curătarea obișnuită : manuală sau cu ajutorul masinilor specializate:

-curațarea sub presiune

-curațarea cu spuma

-curațarea cu dioxid de carbon


 Curațarea cu utilaje preinstalate
 Curațarea deschisă cu utilaje preinstalate
 Spălarea la locul de producție [10]

Agentii chimici de spalarea uscatorului rotativ cu discuri

Pentru a fi acceptat spre utilizare în industria alimentara un agent chimic de spalare trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele caracteristici:

-          sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare;

-          sa fie usor si complet solubil;

-          sa fie lipsit de actiune corosiva asupra materialelor din care sunt confectionate suprafetele pe
care este folosit;

-          sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu în apa;

-          sa aiba putere de patrundere si umezire;

-          sa poata saponifica si emulsiona grasimile si sa dizolve particulele solide organice sau
anorganice;

-          sa poata fi usor de îndepartat prin clatire si sa mentina în suspensie particulele de murdarie;

-          sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita produselor alimentare


[http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-DE-
IGIENIZA185211718.php]

Tabel nr 7.1 Agenti de spalare folositi pentru uscatorul rotativ cu discuri

Amestecuri
Agenti de spalare si Amestecuri Amestecuri
foarte
degresare nespumante mediu spumante
spumante
Fosfat trisodic 15% - 10%
Carbonat de sodiu 10% 39% 35%
Metasilicat     de sodiu
40% 20% 20%
pentahidrat
Pirofosfat trisodic - 40% -
Tripolifosfat    de sodiu 35% - 30%
Surfactant neionic - 1,0% -
Surfactant anionic - - 5%

CAPITOLUL 8. NORME DE PROTECȚIA MUNCII LA EXPLOATAREA


ȘI ÎNTREȚINEREA A USCĂTOARELOR

8.1 Intreținerea uscătoarelor cu discuri rotative constă in:

-verificarea centrarii discurilor pe arborele vertical de antrenare

-ungerea lagarelor intermediare si a granajului conic cu unsoare consistentă,o dată pe lună

-verificarea garniturilor de etanșare a lagărelor

-controlul periodic a gradului de încalzire a lagărelor

-verificarea stării de uzură a agrenajului conic

8.2 Repararea uscatoarelor:

Ciclul de reparații ale uscatoarelor variaza ca intervale de timp in limite foarte largi in functie de
tipul uscatorului,de regimul de lucru.intensitatea utilizării lui etc. De exemplu la uscătoarele de
borhot de sfecla din fabricile de zahar reparațiile curente se fac anual ca revizii generale,deoarece
nu lucreaza decat 3-4 luni in perioada de campanie ,iar reparațiile capitale se fac o data la 7-8
ani. Toate lucrările de intreținere, revizie si reparații ale instalatiei de automatizare aferente
uscatoarelor, se vor executa numai cu personal specializat în lucrări de aparate de măsură,
control si automatizare sau in lipsa acestuia ,prin unitațile specializate.

[http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Uscatorul-cu-discuri-rotative258.php]

8.3 Reparațiile executate la uscătorul cu discuri rotative:


-revizia generala a ventilatoarelor

-curatirea filtrelor de aer

-revizia sistemelor de ungere,gresarealagarelor si schimbarea lubrifiantilor

-centrarea discurilor

-strangerea suruburilor de fundatie

-inlocuirea rulmentilor uzati si repararea cuzinetilor

-curațirea suprafeței de incălzire a radiatoarelor,de praful depus

-verificarea aparatelor de masură și control

-curățarea si repararea oalelor de condens a radiatoarelor

-centrarea arborelui cu discuri

-revizia sistemelor de actionare si a reductoarelor

-revizia mecanismelor de alimentare cu material și a celor de evacuare a produselor

-inlocuirea ventilatoarelor

-schimbarea reductoarelor si inlocuirea lagarelor

-schimbarea radiatoarelor

-revizia generala a canalelor de aer si inlocuirea tronsoanelor uzate

-inlocuirea arborelui cu discuri si a lagarelor

-reparatii capitale la sistemele de alimentare cu material si evacuarea produselor uscate

-vopsirea de protectie si anticorosiva

-dupa reparare se executa montarea si probarea uscatoarelor

-probe de etanseitate la canalele de aer

-probe de mers in gol timp de 2-4 ore

-functionarea la intreaga capacitate timp de 24 ore .


8.4 Norme specifice de protectie a muncii:

La instalatiile de uscare descries ,exista pericol de incendiu in cazul folosirii ca agent de


uscare a gazelor de ardere cu temperature ridicate.In aceasta situatie sunt uscatoarele cu tambur
utilizate in industria zaharului si in industria uleiurilor vegetale. Materialele supuse uscarii , in
contact indelungat cu gazelle arse cu temperature foarte ridicate se pot incinge si aprinde.
Trebuie sa se ia masuri ca dispozitivele de alimentare cu material si evacuarea  produsului uscat
sa fuctioneze continuu si sa nu se produca aglomerari sau infundari de material. La toate
uscatoarele cu actionari prin angrenaje sau transmisii (uscatoarele cu valturi, uscatoarele cu
tambur, uscatoarele cu benzi etc.) trebuie prevazute aparatoare, iar accesul la aceasta este interzis
in timpul functionarii. 

    La orice interventie in interiorul uscatoarelor, a reductoarelor de turatii si a sistemelor de


actionare se vor scoate de sub tensiune toate electromotoarele instalatiei, inclusive a
ventilatoarelor, prin desfacerea sigurantelor de la tabloul electric. Se vor afisa panouri
avertizoare. Se vor respecta cu strictete limitele admisibile pentru temperature atat a agentilor de
uscare cat si a materialelor ce se prelucreaza.Toate snecurile de transport vor lucra in cuve
acoperite si asigurate.

La turnurile de uscare prin pulverizare se va acorda atentie deosbit a ca lichidele


pulverizate sa nu contina impuritati dure care sa indunde duzele sau sa provoace scantei can
izbesc peretii interiori ai uscatorului,putand provoca aprinderea produsului pulverulent uscat si
da nastere la explozii. Izolatiile termice trebuiesc mentinute in stare corespunzatoare pentru a nu
crea zone de supraincalzire a prafului ce se depune din exterior pe suprafata lor .Se vor curata de
praf cat mai des posibil.

Ventilatoarele vor fi amplasate in zone cat mai ferite de spatiile de acces si prevazute cu ingradiri
de protectie .La lucrarile de reparatii pentru lucrarile de demontare si montare se vor utilize
mijloace mecanice de ridicat si transportat specifice acestor operatiuni iar personalul utilizat in
aceste lucrari va fi echipat cu manusi si haine de protectie conform normativelor in vigoare.

BIBLIOGRAFIE
[Alexandru, 97] Alexandru I., si altii Alegerea si utilizarea materialelor, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1997.

[Constantin, 04] Constantin, V., Palade, V., Organe de mașini și mecanisme, volumul I, Editura
Fundației Universitare “Dunărea de Jos” , Galați, 2004;

[Mironeasa,10] Mironeasa, S., Mironeasa, C., Elemente de inginerie mecanică, Editura Matrix
Rom, București, 2010;

Surse electronice

[1] http://www.vitan.ro/Ingineria_Proceselor_II/VII.1.4-VII.1.4.5.pdf

[2]http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Uscatorul-cu-discuri-rotative258.php

[3]http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/JulaChisuLates/Col2.pdf

[4]http://documents.tips/documents/uscatoaredoc.html

[5] p://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/AVRM/12.pdf

[6]http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/ite/Sandoi%20Cristina%20-
%20INCOVOIEREA%20BARELOR%20DREPTE/

[7]http://www.omtr.pub.ro/didactic/om_isb/om1/OM7.pdf

[8]http://www.qreferat.com/referate/mecanica/TRANSMISII-PRIN-ROTI-DINTATE512.php

[9] http://www.ghidcabinet.ro/wp-content/uploads/2010/09/Norma-tehnica-privind-curatenia-si-
dezinfectia-in-unitatile-sanitare.pdf

[10]http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-DE-
IGIENIZA185211718.php

[11]http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/UTILAJE-DIN-INDUSTRIA-
ALIMENTA63366.php